Prezentarea Companiei Coca Cola

1.1Prezentarea companiei la nivel global

The Coca Cola Company este cea mai mare companie de pe piața producătoare de băuturi răcoritoare, având sediul central în Atlanta, Georgia.

Cel mai emblematic produs al acestei companii este băutura Coca Cola, inventată la data de 8 mai 1886, în Columbia, Georgia, de către Doctorul John Styth Pemberton, un farmacist local. Numele de “Coca Cola” provine de la două ingrediente importante: frunzele de coca, o plantă din care se obține și cocaine și nucile de kola folosite pentru a da aromă produsului. Aroma este dată în special de amestecul de zahăr, ulei de portocală, ulei de lămâie și vanilie Inițial băutura se comercializa în farmacia Jacobs, ca un medicament, cu cinci cenți paharul.

Așa Griggs Candler a cumpărat rețeta de la Pemberton și împreună cu fratele său John S. Candler, Frank Robinson și alți doi asocialți au înființat corporația The Coca Cola Company, cu un capital inițial de 100.000$“

“Coca-Cola” a fost înregistrată la Biroul de Invenții al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893 și este reînoita periodic.

Primul anunț publicitar al “Coca-Cola” a apărut în “ The Journal Atlanta”, invitând astfel cetațenii însetați să încerce noua băutură răcoritoare. Domnul Candler a investit continuu în promovarea produsului, oferind mii de cupoane pentru o sticlă de Coca-Cola gratuită, calendare, suveniruri, evantaie, urne, ceasuri și multe altele, toate cu marca înregistrată Coca-Cola.

Prima fabrică producătoare a siropului în afara orașului Atlanta a fost deschisă în Dallas Texas în anul 1894, urmand a fi deschise și alte fabric anul urmator în Chicago (Illinois) și în Los Angeles (California).

The Coca-Cola Company s-a bucurat de o cerere tot mai mare a produsului Coca-Cola, iar în 1898 a fost construită o cladire nouă, primul sediu dedicat exclusiv producției de sirop și conducerii afacerii. Această clădire este amplasată pe Edgewood Avenue la College Street, fiind denumit “Coca-Cola Place”. La început s-a considerat suficientă pentru toate necesitățile însă s-a dovedit a fi neîncăpătoare un deceniu mai târziu

Primul îmbuteliator al Coca Cola a fost Joseph A. Biedenharnn care și-a instalat o mașină de îmbuteliat în spatele magazinului și a început să vândă navete de Coca- Cola plantatorilor și fabricanților de cherestea de-a lungul râului Mississippi.

În 1899 a fost posibilă îmbutelierea pe scară largă, Benjamin F. Thomas și Joseph B. Whitehed din Chattanoga, Tennessee, obținând dreptul exclusiv de a îmbutelia și vinde Coca-Cola. După obținerea dreptului de îmbuteliere a fost deschisă în 1899 prima fabrică de îmbuteliere în Cattanoga, în anul următor fiind deschisă a doua în Atlanta.

Domnii Thomas Whitehead și Lupon au conștientizat că nu pot obține suficient capital pentru a construi fabrici de îmbuteliere în întreaga țară, astfel au început să semneze contracte cu diferite persoane pentru a realiza fabrici de îmbuteliere Coca-Cola în anumite zone geografice.

De la două fabrici câte erau în 1900 s-a ajuns la peste 1000 în următorii douăzeci de ani, 95 % având proprietari localnicii. În timp, echipamentele de îmbuteliere au fost îmbunatațite, sistemele fiind de ultimă generație, facilitând astfel servirea cât mai multor clienți într-un timp cât mai scurt și cu un număr cât mai mare de produse. Astăzi sistemul folosit de Coca-Cola pentru îmbuteliere reprezintă cea mai mare rețea de producție și distribuție din lume.

De-a lungul timpului s-au folosit diferite ambalaje, iar în 1915, datorită intensificării competiției s-a conceput o sticlă unică specifică, elaborată de Root Glass Company of Terre Haute, Indiana. Forma sticlei contur a fost înregistrată ca marcă de către Biroul de Invenții al Statelor Unite în anul 1977, având onoarea de a fi unul din puținele ambalaje înregistrate.

În 1919 acțiunile Coca-Cola au fost vândute bancherului Ernest Woodruff din Atlanta și unui grup de investitori în schimbul sumei de 25 milioane de dolari.

În 1923, fiul domnului Ernest Woodruff, Robert Winship Woodruff a fost ales președinte al companiei. Domnul Robert Woodruff era un barbat în vârsta de 33 de ani și înainte de a se alătura companiei de băuturi răcoritoare lucrase la White Motor Company unde avansase de la vanzător pe camion la vice-președinte apoi la director general în compania respectivă. Pentru domnul Woodruff cel mai important era calitatea produsului și astfel a inițiat campania” Băutura de calitate” folosind personal calificat pentru a încuraja și ajuta locurile unde se vindea Coca-Cola.

La sfârșitul anului 1928 vânzările de sticle Coca-Cola au fost depășite pentru prima dată vânzările la pahar, un rol important în acest lucru avându-l reclamele și marketing-ul sporit.

Compania a fost prima care a introdus inovația cartonului de șase sticle, făcând posibil astfel consumatorului să transporte mai ușor Coca-Cola acasă. Cutia de carton, a fost descrisă ca fiind “ un ambalaj pentru acasă, cu un mâner ca o invitație” și a devenit unul din cele mai puternice instrumente de comercializare ale băuturilor răcoritoare.

În 1929 alături de carton a apărut și răcitorul din metal cu capac, cu ajutorul căruia băuturile Coca- Cola erau servite reci , la locul cu amănuntul. Răcitorul a fost înbunătățit cu refrigerare mecanică și acționare automată cu ajutorul monedelor, astfel fabricile, birourile și alte instituții devenind locul de desfacere a băuturii răcoritoare.

În 1929 compania a adoptat un pahar standard special pentru dozatoare, sporind astfel campania publicitară Coca-Cola. Paharele se mai folosesc și astăzi la unele dozatoare și dovedesc popularitatea produsului.

În 1933 sunt introduse dozatoare automate cu ajutorul cărora se amestecau siropul și apa carbonatată pe măsură ce se turna băutura. În 1937 dozatorul automat a devenit o trasatură a locurilor de vânzare.

Pe plan internațional firma a început să își facă apariția în 1900 când fiul cel mare al fondatorului , Charles Howard Candler a fost în vacanță în Angliași a luat cu el un borcan de sirop. Comanda inițiala a fost de numai cinci galoane de sirop.

Tot în 1900 compania a început să exporte pe plan internațional, ajungând in Cuba și Puerto Rico.Ulterior au început să se construiasca fabrici de îmbuteliere Coca-Cola în Cuba, Puerto Rico, Panama, Guam și Filipine. În Europa, Coca-Cola a început să se îmbutelieze în anuș 1920 în Franța.

În 1929 s-a înființat Departamentul de Relații Externe datorită intensificării exporturilor, în 1930 devenind o filial scunoscută sub numele de The coca-Cola Export Corporation. Astfel numărul țarilor în care se îmbutelia Coca-Cola a crescut de patru ori.

Coca-Cola a început o acocire în vara anului 1928 cu Jocurile Olimpice și astfel patruzeci de mii de oameni care se aflau pe stadion au asistat la doua premiere: aprinderea flăcării olimpice pentru prima dată și comercializarea pentru prima dată a produsului Coca-Cola la Olimpiadă.

La declanșarea celui de-al doilea Război Mondial Coca-Cola se îmbutelia în 44 de țări, iar acesta a adus noi posibilitați petru companie.

În 1941, când America a intrat în cel de-al doilea Război Mondial, Woodruff a ordonat ca orice persoană îmbracată în uniformă să primească o sticlă de Coca-Cola cu 5 cenți, oriunde s-ar afla și orice cheltuieli ar suporta compania.

Tot în timpul celui de-al doilea Război Mondial europenii au gustat pentru prima dată Coca-Cola. Între anii ’40 și ’60 numărul țărilor în care compania Coca-Cola își desfășura activitatea s-a dublat.

În 6 luni un inginer al companiei Coca-Cola a fost trimis în Algeria pentru a inaugural prima fabrică din cele 64 care au fost constituite în strainatate în timpul acelui război. Acele fabrici au fost amplasate în apropierea fronturilor din Europa și din zona Pacificului, personalul frontului consumând peste 5 miliarde de sticle Coca-Cola, fărăr a fi puse la socoteală cantitatea din dozatparele și unitățile mobile din zona frontului.

De la mijlocul deceniului al cincelea și până în 1960 numărul țărilor în care se îmbutelia răcoritoarea aproape s-a dublat și pe măsură ce lumea ieșea din conflict apărea ca un simbol al prieteniei în lumea întreagă.

Până în deceniul al șaselea sticla Coca-Cola era de șase uncii și jumătate și pe baza cererii consumatorilor de varietate compania a introdus sticle de 10,12 și 26 uncii (8 uncii = aproximativ 240 ml) perfecte pentru familii. Cutiile din metal, care au fost create pentru prima dată pentru forțele armate, au intrat pe piață în 1960. De abia în anul 197 au fost introduse ambalajele PET de doi litrii.

The Coca Cola Company a decis să introducă și alte branduri, astfel în 1960 a apărut în Germania răcoritoarea Fanta, în 1961 fiind introdus Sprite o băutură pe bază de lămâie, în 1963 TAB și Freasca în 1966.

În 1981 Roberto C. Goizueta devine președintele consiliului de adminitrație și CEO a companiei Coca Cola și schimbă complet strategia companiei, organizând toți îmbuteliatorii de Coca-Cola din SUA într-o companie publică, Coca Cola Entreprises, lansând Coca-Cola Light și multe altele.

În 1985 Goizueta a încercat să schimbe formula de preparare, făcând astfel cea mai mare greșeală de marketing. Oamenii nu au acceptat noua formulă cerând formula anterioară înapoi. Formula originală a fost reintrodusă, iar Coca Cola și-a mărit avantajul asupra competitorilor, avantaj ce se pastrează și astăzi.

În februarie 2000, Doug Daft a fost ales președinte și CEO, având 30 de ani vechime în compania Coca-Cola.

De-a lungul timpului compania Coca Cola a desfășurat numeroase campanii publicitare având diferite sloganuri. Unul din cele mai renumite sloganuri publicitare a fost “ The Pause of Refreshes” apărut în “The Saturday Events” postat în 1929. Au urmat multe alte sloganuri, adaptate țărilor în care erau introduse.

Reclamele companiei s-au schimbat în timp, adresându-se unor grupuri noi de consumatori prin noi medii de comunicare, mai ales prin intermediul televiziunii. În 1950 Edgard Bergen, Charlie McCarthy au apărut pentru prima dată, de Ziua Recunostinței, în show-ul live al rețelei de televiziune care a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola.

Compania a investit în publicitate, creând ilustrații sugestive, portrete populare ale lui Moș Crăciun apărute petru prima dată în anii ’30, publicate în anunțurile publicitare.

Începând cu jumătatea deceniului al treilea radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare și pentru Coca-Cola, în anii ’60 versurile “ Thinh Go Better With Coke” devenind hitul spoturilor publicitare.

Cei mai cunoscuți animatori din timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la radio și televiziune din anii “60 au fost Surorile McGuide, Aretha Franklin și Neil Diamond. În decursul anilor modul de a face reclama Coca-Cola s-a schimbat, dar mesajul a rămas același.

Astăzi, compania deține și comercializează peste 500 de branduri de băuturi răcoritoare , în peste 200 de țări. Aceasta produce în special băuturi carbogazoase, cele mai cunoscute fiind Coca-Cola, Diet-Coke, Fanta și Sprite. Cea mai vândută marcă de băutură răcoritoare în majoritatea țărilor este Coca-Cola, fiind ales cel mai valoros brand în anul 2010. Gama de produse include și concentrate pentru băuturi răcoritoare și băuturi necarbonatate, cum ar fi apa plată, sucurile, ceaiuri și cafea gata preparate, băuturi energizante.

De-a lungul timpului Compania Coca-Cola a folosit mai multe tipuri de sticle, trei dintre ele fiind cele mai importante:

-modelul Hutchinson, a fost folosit între anii 1899 – 1901 și avea uneori inscripționat de

mână textul “Chattanooga Tenn”, dar cele mai multe comercializându-se fără vreo inscriptie;

-modelul Strainght-walled este specific perioadei 1901-1915 și este caracterizat prin faptul că sticla avea pereți drepți, capac ondulat și etichetă în formă de diamante;

-modelul Design cu contur clasic a fost introdus în 1916 și este folosit și în prezent. Acest design a fost sugerat de către Alexander Samuelson, un sticlar suedez, angajat la Root Glass Company din Terre Haute, design propus în 1913 și acceptat un an mai târziu.

The Coca-Cola Company are un sistem de distribuție prin franciză construit înca din 1889, prin care produsul concentrat este vândut companiilor de îmbuteliere din intreaga lume.

Compania Coca Cola are 1.396.600 de angajați pe tot globul, împarțiți în șase segmente: Euroasia și Africa, Europa, America Latină, America de Nord, Pacific, “Botting Investments and Corporate”. De altfel, are închiriat un contract de sublicență și un parteneriat de tip joint venture cu Nestle.S.A prin care sunt distribuite produse Nestea atât în SUA cât și pe alte piețe.

Astăzi, la fiecare o secundă, 1.260.000 de oameni se bucură de un produs Coca-Cola.

1.2 Prezentarea compania Coca-Cola în România

The Coca-Cola Company este prezentă și în România prin intermediul a două mari companii: Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România (din 1991) care asigură îmbutelierea, distribuția, vânzarea și marketing-ul produselor Coca-Cola.

Coca-Cola HBC România este membră a grupului Coca-Cola Hellenic Group, fiind cea mai mare companie din industria băuturilor non-alcoolice din România și îmbuteliator francizat al Companiei Coca- Cola.

Compania are sediul social în Voluntari, Șoseaua București Nord, Nr 10 ,clădirea O23, etaj 1, județ Ilfov, numărul de ordine în Registrul Comerțului J23/2300/2009, cod unic de înregistrare 474152, atribuit de Fiscal RO. Ea deține în țara noastră trei fabrici de îmbuteliere, la Ploiești, Timișoara și Vatra Dornei și paisprezece depozite și centre de distribuție, având aproximativ 1700 de angajați.

Fabricile din Ploiești și Timișoara sunt deschise încă din anul 1995. La Timișoara, fabrica are mai multe linii de îmbuteliere pentru băuturile carbonatate și necarbonatate, dar și o linie de aseptic create special pentru ceaiurile Nestea, fabrica de la Ploiești fiind cea mai mare fabrică Coca-Cola Hellenic Group din România.

În fabrica de la Ploiești, Coca-Cola Hellenic Group împreună cu ContourGlobal, au inagurat în octombrie 2009 o centrală electrică ce are ca scop reducerea emisiilor anuale de dioxid de carbon la nivelul tuturor operațiunilor Coca-Cola Hellenic Group. Tot la Ploiești există un mega depozit inteligent, fiind primul de acest gen din România, cu ajutorul căruia sunt preluați paleții de la cele șase linii de producție prin intermediul benzilor transportoare, permitând depozitarea și recuperarea stocurilor cu ajutorul a unsprezece macarale automatizate.

În anul 2002 fabrica Poiana Negri a intrat într-un sistem extensiv de investiții în momentul în care Coca-Cola România a achiziționat capacitatea de producție și izvoarele de la Dorna. Aici sunt îmbuteliate, direct de la sursă, apele naturale Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri.

Compania deține un portofoliu larg de produse, băuturi non-alcoolice, multe dintre ele fiind mărci înregistrate ale Companiei Coca-Cola.

Principalele mărci deținute sunt Coca-Cola, Fanta, Sprite, la care se adaugă mărci locale cum ar fi apele minerale naturale Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri, dar și mărci brevetate de alte companii precum Nestea și Illy.

În România, Fanta de Portocale a fost a doua băutură răcoritoare introdusă dupa Coca-Cola, în anul 1993.

În țara noastră, marca Fanta se găsește în cele mai multe sortimente față de alte țări, astfel în decursul timpului au fost introduse mai multe arome, unele fiind în ediție specială. Aromele introduse din anul 2001 până în present au fost de: portocale, lămâie, exotic, madness (aromă de struguri), grepfruit, fructe de pădure, vișine, mango și sokata(aromă de soc și lămâie)-creată special pentru gustul consumatorilor români.

Compania Coca-Cola a lansat pe 29 noiembrie 2005, la București, prima linie de produse Premium: Cappy Premium-Cappy Portocale 100%, Cappy Multivitamin și Cappy Coacăze , afirmând urmatoarele: “Cappy Premium strânge tot ceea ce este mai bun din fructe, oferă un gust excelent, vitamine și energie într-un produs natural fără conservanți, astfel încât consumatorii să se poată bucura de un organism sănătos și plin de vitalitate.”

Coca-Cola a lansat în luna iunie 2013, în Argentina un nou sortiment, Coca-Cola Life, un produs îndulcit cu zahăr și îndulcitor natural din ștevie. Acest produs se gasește de curând și pe piața din România, dar având un preț destul de ridicat (0.5 L la aproximativ 6 lei). Forma sticlei a rămas aceiași, însa are în compoziție 30% material vegetal, fiind mai buna pentru mediu.

Misiunea companiei

Misiunea Companiei Coca-Cola este de a produce plăcere oamenilor, oriunde s-ar afla, dăruindu-le un gust răcoritor. Coca-Cola a devenit simbolul prieteniei și își face simțită prezența în viața noastră în fiecare zi, dar mai ales de sărbători.

Ca și o descriere mai amănunțită Coca-Cola reprezintă prietenie, solidaritate, inovație, optimism și prosperitate.

Obiectivul companiei

Obiectivul principal al companiei este acela de a fi cunoscută în întreaga lume ca o afacere cu responsabilitate față de cetățeni și capabilă să accelereze creșterea durabilz și să acționeze în lumea de mâine.

Compania dorește să reducă cheltuielile, iar principalul segment ce va fi afectat de tăierea costurilor este cel de marketing prin reducerea programelor de marketing legate de imaginea consumatorului.

Organigrama

Compania Coca-Cola are peste 650.000 de angajați pe întreg globul și virează salarii în valoare de peste 7 miliarde de dolari. În România numărul angajaților este de aproape 1700.

Toate persoanele angajate în compania Coca-Cola România sunt cetățeni români, chiar și persoanele aflate pe posturile de conducere. Aceste personae au ocupat funcții mai mici în cadrul companiei, însă au dat dovadă de profesionalism și au ajuns să aibă funcții cu răspundere mai mare.

Departamentele din cadrul Companiei Coca-Cola România sunt următoarele :

Departamentul commercial care este format din:

Departamentul de vânzări;

Departamentul de marketing;

Departamentul de distribuție;

Departamentul de logistica:

Resurse umane;

Financiar.

ORGANIGRAMA COCA-COLA ROMÂNIA

Cap 2 Analiza mediului de marketing al organizației

2.1 Definirea mediului de marketing

Marketingul a fost definit de-a lungul timpului de mai mulți autori, fiecare având opinii diferite cu privire la cum trebuie privită și înțeleasă această știință.

Potrivit lui Philip Kotler (1994) marketingul este privit ca fiind un proces managerial și social prin care indivizii sau grupurile obțin ceea ce au nevoie prin crearea sau schimbul de produse sau valori cu alții.

Pe de alta parte, tot Philip Kotler (1998) spune ca marketingul nu trebuie înțeles cu sensul vechi, acela de a vinde, ci in cel nou, de satisfacere a nevoilor consumatorilor.

În altă carte a sa Kotler (2008) spune că marketingul se ocupă cu identificarea și satisfacerea nevoilor umane și a celor sociale. O scurta definiție a acestuia se prezinta astfel: marketingul reprezinta satisfacerea în mod profitabil a nevoilor.

Conform Asociatiei Americane de Marketing (1985) marketingul este definit ca fiind o funcție organizațională și un set de procese pentru crearea ,comunicarea și furnizarea valorii destinate clienților și pentru gestionarea relațiilor cu clienții in moduri care să le aducă beneficii atât organizației, cât și grupurilor coineteresate în funcționarea ei.

Mihai Diaconescu (2008) a definit marketingul ca fiind arta și știința procesului de schimb puse în slujba asigurătii satisfacției consumatorului ți crețterii profitabilității activității întreprinderii.

În cartea sa, Adina Claudia Neamțu a prezentat marketingul ca fiind:

Un ansamblu de activități practice: studiul pieței, conceperea produselor și serviciilor, asigurarea unui design de success, promovarea și publicitatea, distribuția, asigurarea service-ului, relații cu furnizorii și clienții;

O disciplină economic de studio care oferă celor interesați cunoștințe multiple, abordate sistemic, în vederea coordonării activităților desfașurate de o firmă prin prisma conceptelor teoretice și a principiilor economiei de piață;

O știință relative nouă care are în central investigațiilor sale nevoile umane și satisfacerea la cel mai înalt nivel a acestora, orientând fluxurile de mărfuri de la producător la consummator, pe principii de eficiența economică;

O artă care pune în valoare înclinația oamenilor spre frumos, talentul oamenilor de a comunica, de a cere ceea ce e mai bun pentru nevoile lor și ale semenilor lo, de a oferi bunuri și servicii pe măsura dorințelor pe care le au.

Marketingul este privit din punctul de vedere al lui Kotler Amstrong (2008) ca fiind un proces social și managerial prin care indivizii și grupurile obțin lucrurile de care au nevoie și pe care le doresc, prin crearea și schimbul de produse și valoare cu alte grupuri și persoane. Schematic el a prezentat legătura dintre componentele fundamentale ale marketingului astfel:

Concepte fundamentale

de marketing

Figura1.1 Concepte fundamentale de marketing, pg 6 carte principiile Marketingului de Kotler Amstrog

Conform domnului Constantin Drăghici, marketingul este definit ca fiind aceea funcție a organiyației care identifică nevoile și dorințele clienșilor, determină piețele care pot fi deservite cel mai bine și concepe produse, servicii și programe adecvate acestor piețe.

Din punctual de vedere al lui Virgil Balaure, termenul de marketing se referă la un complex de activități economice, are sub incidența sa atîât bunurile cât și serviciile, urmărește să orienteye fluxurile de bunuri și servicii de la producător la consummator și se referă atât la destinatarii bunurilor de consum final cât și la cei ai bunurilor de consum intermediar.

2.2 Structura mediului de marketing

2.2.1 Mediul extern al întreprinderii

Mediul de marketing al orcărei întreprinderi este format din mediul de marketing extern și mediul de marketing intern.

O întreprindere este legată în mare măsură de mediul extern. Mediul extern este alcătuit din două component principale: micromediul și macromediul.

Mediul extern al întreprinderii are legătură în cea mai mare parte cu factorii de natură economic, socială, cultural, juridică, demografică, economic, etc.

Între compnentele mediului se stabilesc diferite raporturi, iar în funcție de modificarea acestora mediul extern imbracă mai multe forme:

Mediul stabil atunci când nu apar probleme pentru întreprindere, însa acest mediu se regăsește tot mai rar;

Mediul instabil.acest mediu este cel ami frecvent întâlnit și este caracterizat de modificări în majoritatea componentelor sale;

Mediul tulbulent ridică problem mari întreprinderii atât din punct de vedere al adaptabilității cât și al supraviețuirii.

Micromediul este alcătuit din totalitatea elementelor mediului extern cu care întreprinderea intră in relații directe și puternice.

Micromediul este format din următoarele component: furnizori, clienți, intermediari, concurenți și alți deținători de interese.

Furnizorii sunt reprezentați de firme sau persoane particulare care asigură unei întreprinderi materiile și materialele necesare realizării bunurilor și serviciilor, pe baza unor contracte anterior stabilite.

Furnizorii sunt de trei feluri:

Furnizori de bunuri materiale asigură aprovizionarea întreprinderii cu materii și materiale necesare pentru a se realiza produsele destinate clienților;

Prestatorii de servicii;

Furnizorii de forță de muncă reprezentați de unitățile de învățământ, oficiile de forță de muncă, persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă.

În cadrul firmelor specialiștii în marketing au obligația de a urmării activitatea furnizorilor, din cauză că nerezolvarea problemelor acestora la timp pot genera grave probleme în producția proprie, precum și creșterea costurilor produselor sale afectând astfel planul profitabilității. În astfel de situații clienții proprii pot apela la firmele concurente.

Clienții sunt considerați cea mai important component a micromediului și sunt reprezentați de persoanele, firmele, instituțiile cărora le sunt adresate bunurile și serviciile realizate. Există cinci tipuri de piețe de clienți de care trebuie să se țină seama:

Piețele de consum care sunt alcătuite din indivivi, gospodării și familii ce folosesc bunurile pentru consum privat;

Piețele de afaceri sau organizaționale care utilizează bunurile pentru a le prelucra în procesul de producție;

Piețele de revânzare revând bunurile și serviciile pentru a obține profit

Piețele guvernamentale sunt alcetuite din agenții guvernamentale care produc sau transfer bunuri si servicii diferitelor persoane care au nevoie de eleȘ

Piețele internationale care sunt formate din cumpărători, consumatori, producători din afara țării.

În firmă, compartimentul de marketing are rolul de a maximiza cererea pentru produsele sau serviciile pe care le oferă clienților, precum și menținerea clienților existenți, dar și atragerea de noi clienți din cadrul nonconsumatorilor relativi și al concurenței. Pentru a se atinge aceste obiective, specialiștii în marketing trebuie sa cunoască:

Caracteristicile clienților, cum sunt: stilul de viață, nivelul educației, ocupația, veniturile, locul unde trăiesc. Aceste însușiru formează profilul clientului și trebuie comparat cu profilul pieței pentru a se alege produsele firmei care sunt pe placul unui anumit tip de clienți.

Nevoile care trebuiesc satisfăcute de clienți cu produsul respectiv și care sunt avantajele realizate de pe urma lui în comparație cu ale produse care satisfac aceleiași nevoi.

Criteriile utilizate de cumpărători pentru a face o alegere între diferite produse.

Ce importanță are produsul în cadrul anumitor categorii de utilizatori sau cumpărători.

Care sunt sursele de informații care influențează decizia de cumpărare a clienților

Clienții se impart în două grupe în funcție de statutul lor și de natura solicitărilor față de produsele companiei:

Consumatori finali;

Intermediari.

Consumatorii finali, pot fi și ei împrțiți la rândul lor în: consumatori personae fizice, utilizatori industriali, instituții de învățământ și cultură, agenții guvernamentale și cumpărători externi.

Intermediarii sunt agenți economici care se ocupă de distribuția, promovare și vânzarea produselor unei firme către consumatorii finali. Pe piață există trei tipuri de intermediari:

Resellerii (revânzători) sunt reprezentați de angrosiști, detailiști, comercianți mici și agenții de vânzări;

Distribuitorii fizici sunt reprezentați de operatorii depozitelor de marfă și de firmele de transport care realizează transportul mnărfurilor de la producător la consumator;

Agentii prestatoare de servicii de marketing ce ajută întreprinderile să identifice și să comunice cu consumatorii, ajutând și la cunoașterea pieței și a mediului concurențial.

Concurenții sunt firme sau persoane particulare care produc bunuri și servicii destinate aceleași categorii de clienți. Concurenții oricărei firme pot aparține uneia din cele patru categorii evidențiate în următoarea figură.

Figura 1.2 Tipologia concurenților, Manole Victor,Stoian Mirela, Stanciu Tolea Claudia, Marketing, Editura Universității din Pitești, 2005, capit 2 pg9. Sau pg 31

Concurenții se împart în patru categorii:

Concurenții direcți care produc bunuri și servicii destinate satsfacerii acelorași nevoi;

Concurenți indirecți care produc bunuri și servicii asemănatoare, dar destinate satisfacerii unor nevoi diferite;

Înlocuitorii oferă produse și servicii diferite, dar destinate acelorași nevoi;

Nou veniții sunt reprezentate de firmele déjà existente pe piață, dar care îți măresc gama de produse.

Organismele publice influențează activitatea unei organizații doar în anumite situații și cu o anumită măsură. Aceste organism se pot clasifica pe baza rolului pe care îl au astfel:

Organisme financiare;

Organism publice naționale sau locale(administrații vamale);

Organizații cetățenești( ecologiști, protecția consumatorului);

Mijloace mass-media( presa, radio);

Marele public;

Personalul propriu al firmei.

Deținătorii de interese sunt reprezentați de diferite categorii:

lumea financiară în care sunt incluși acționarii, societățile de investiție etc;

mediile de comunicare în masă care include grupurile de presă, posturile radio, canalele de televiziune etc;

grupuri de interese incluzând ecologiștii, asociațiile producătorilor etc;

administrația public;

personalul propriu al întreprinderii.

Specialiștii de marketing trebuie să urmărească media și mișcările pentru protecția consumatorilor: media deoarece cititorii tind să creadă în adevărul informațiilor din comentariul editorial al ziarelor decăt în reclamele comerciale sau materialele promoționale oferite de firmă; mișscările pentru protecția consumatorilor deoarece principalul obiectiv pe care îl au este identificarea practicilor negative ale firmelor și aducerea acestora la cunoștința consumatorilor.

Conform autorului Manole Victor (2005) macromediul reprezintă ansamblul factorilor ce constituie climatul general în care aceștia își desfășoară activitatea.

Macromediul este compus din mai multe elemente, care au influență asupra modului în care organizațiile își abordează activitățile de marketing:

Mediul demografic

Prin demografie se întelege totalitatea populației aflata într-o zonă și studiată din punctual de vedere al mai multor criterii cum ar fi localizare, densitate, structura pe categorii de vârstă, sex, ocupație și multe alte criterii.

După cum bine știm numărul persoanelor care trăiesc pe Terra este în continuă crestere și se estimează că până in anul 2025 va ajunge sau chiar va depăși 7,9 miliarde de locuitori. Pentru orice intreprindere omul constituie resursa de baza deoarece el furnizează forța de muncă, dar reprezintă și cererea de bunuri și servicii.

Investigațiile din mediul demografic vizează: individul, gospodăria și familia.

Principalele tendințe ale evoluției populației ce stau la baza prognozelor și planurilor de activitate a unei întreprinderi sunt:

Dimensiunea medie a familiilor a scăzut datorită creșterii ratei divorțurilor, scăderea ratei natalității și a mariajului la vârste tot mai mari;

Gradul de cultură a oricărei societăți oferă informații despre valorile, credințele și normele după care acea societate se conduce, oferind astfel indicia despre performanțele realizate de populație pentru produs sau serviciu;

În zilele noastre rolul femeii s-a modificat și astfel industria de aparatură casnică este în plină creștere.

Mediul economic

Mediul economic este alcătuit din totalitatea elementelor economice care influentează întreprinderea. În analiza lui trebuie să se țină seama de mai mulți factori cum ar fi structura pe ramuri de activitate,nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare a forței de muncă, situația financiară, nivelul PIB-ului, inflația, evoluția prețurilor, fiscalitatea, ratele dobânzilor, distribuția veniturilor pe diferite categorii socialeetc.

Influența factorilor de natură economic se regăsesc direct sau indirect în evoluția pieței, mai ales în evoluția ofertei de mărfuri și în evoluția nivelului și structurii cererii, precum și în mișcarea prețurilor și a nivelului concurenței.

Specialiștii trebuie să urmărească aceste variabile, iar analizate corespunzător cu factorii culturai și demografici oferă elementele utile pentru o evaluare corectă precum și anticiparea potențialului de piată pe care poate conta întreprinderea.

Mediul tehnologic

Tehnologia s-a dezvoltat în ultimii ani într-un ritm accelerat și este cea mai dinamică component a macromediului, aflandu-se în continuă schimbare.

Noile tehnologii sunt considerate importante de specialiștii în marketing, deoarece ajută la descoperirea de noi moduri de satisfacere a nevoilor clienților și ajută la identificarea altor nevoi, precum pot identifica și alți consumatori, oferind și avantaj competitiv.

Mediul politic

Factorii politici ajută la sporirea rezultatelor economiei și bunăstării oamneilor , însă se simte și influența guvernului prin legislația pe care a introdus-o.

Legislația din țara noastră cu privire la afaceri are în general trei scopuri principale protejarea consumatorului, protecția concurenței și protejarea societății.

Legislația cu privire la protecția consumatorului se referă la asigurarea standardului minim produselor și serviciilor, controlul tehnicilor de vânzare și a informațiilor oferite beneficiarului despre produsele oferite, ocolirea induceriii în eroare în legătură cu prețul și condamnarea practicii necinstite.

Legislația cu privire la protecția societății are obligația de a apăra consumatorii de urmările propriilor sale decizii nefericite. Astfel copii sunt protejați de produsele care le sunt dăunătoare, cum ar fi drogurile, alcoolul, tutunul, precum și faptul că nu le este permis să conducă un automobile până la o anumită vârstă. Tot cu ajutorul acestei legislații conducătorii auto sunt obligați să fie asigurașți pentru eventualele accidente. Pe de o parte această legislație crează oportunități, însă privită din altă perspectivă prezintă amenințări pentru marketing. Respectarea strict a acestei legislații oferă un avantaj asupra concurenței , dar poate spori și costurile.

Legislația cu privire la protecția concurenței protejează producătorii inventivi. Astjel, când pe piață apare un produs sau un serviciu nou firmele trebuiesc apărate astfel încât concurenții să nu copieze produsul după lansarea acestuia pe piață. Protecția se realizează cu ajutorul documentelor legale ce oferă inventatorilor exclusivitatea vinderii invențiilor. În marketing acest lucru oferă firmelor posibilitatea de a lansa produsele noi și de a cucerii piețele fără a avea frică de concurență șă astfel obținând un profit ridicat. Tot un mod de protecție împotriva concurenței este considerată și înregistrarea mărcilor. O marcă poate avea un logo, un cuvânt, un simbol, un desen, o culoare diferită sau o formă special a literelor și astfel nu pot fi copiate pe teritoriul geographic unde a fost înscris.

În foarte multe tări, companiile doresc să mențină această legislație la un nivel scăzut, deoarece este restrictivă și costisitoare atunci când este aplicată. Astfel se apelează la autoreglementare, cu ajutorul codurilor de conduită voluntară.

Mediul cultural

Mediul cultural este constituit din obiceiuri, tradiții, convingeri, sistemul de valori pe care fiecare persoană și popor le are.

Mediul cultural acționează asupra activității oricărei întreprinderi având o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale supraviețuiesc în timp, orice cultură este alcătuită și din culturi secundare, iar valorile culturale secundare se pierd în decursul timpului transformându-se.

Fiecare om are libertatea de a gândi și fiecare are capacitatea de a percepe diferit lucrurile. Oamenii au convingeri și valori diferite după care se ghidează în viață și acest lucru ne face să fim unici.

Din analiza gradului de cultură al oricărei societăți se observă principalele credințe, valori și norme comportamentale prin intermediul cărora se conduce societatea, oferindu-se astfel o serie de indicia cu privire la preferințele populației pentru anumite produse sau servicii.

De-a lungul timpului, importanța onestității și valoarea vieții umane s.au menținut, însă multe alte norme cultural s-au schimbat. Se observă astăzi că influența religiei a scăzut , iar căsătoria nu mai este o condiție pentru a întemeia o familie, divorțul și recăsătoria fiind tot mai frecvente.

Mediul natural

Condițiile naturale influețează direct sau indirect activitatea oricărei întreprinderi mai ales prin climă, relief, localizare.

Mediul natural este important deoarece oferă meterii prime necesare realizării produselor și energie și de aceea trebuie să menținem gradului de poluare la un nivel cât mai mic.

În perioada actuală ne confruntăm cu poluarea mediului înconjurător în creștere, poluare cauzată mai ales datorită firmelor industriale care nu respectă depozitarea deșeurilor chimice și nucleare în conformitate și astfel multe substanțe toxice ajung in mări și oceane, precum și în sol.

2.2.2 Mediul intern al întreprinderii

Mediul intern al organizației este alcătuit din totalitatea resurselor pe care o întreprindere le deține la un moment dat ( resurse material, resurse financiare, resurse umane, resurse informaționale).

Analiza conținutului static al mediului se face prin observarea fiecărei componente separat, fără a se vedea legătura dintre acestea. Acesta este primul pas în studierea mediului intern și oferă informații despre dimensiunea și descrierea resurselor.

Se știe faptul că între mediul intern și mediul extern există o strânsă legătură de colaborare, iar mediul intern este descries ca fiind de fapt organizația însăși.

Resursele pe care le are o întreprindere se găsesc sub mai multe forme și se pot clasifica după mai multe criteria, însă cel mai utilizat este considerat după conținutul resurselor de bază și astfel rezultă resurse material, financiare și umane.

Pe lângă acestea în structura mediului intern și dotările, terenurile , disponibilitățile bănești și personalul întreprinderii.

Terenurile reprezintă factori importanți atât ca factori principali de producție cum servesc în agricultură sau silvicultură căt și ca mijloc unde se amplasează cladirile în interiorul cărora se desfășoară procesele de producție.

Clădirile unei întreprinderi pot fi delimitate în funcție de procesele desfașurate în acestea, astfel se întâlnesc clădiri administrative, spații de vănzare, de producție, depozite, etc.

Echipamentele reprezintă elementele cu cu care este dotată firma și cu ajutorul lor se desfășoara procesul de producție. Performanțeke echipamentelor trebuie să fie cî mai mari astfel să se obțină produse la un preț cât mai mic, adică un nivel al productivității cât mai mare și un nivel al costurilor căt mai mic.

De asemenea și resursa umană este un factor important din cadrul organizației, care se implică active pentru realizarea obiectivelor. Cea mai important caracteristică a resursei umane este calitatea acesteia.

Potrivit categoriilor de resurse potențialul unei firme este structurat în patru părți:

Capacitate tehnică;

Capacitate comercială;

Capacitate financiară;

Capacitate organizatorică.

Prin capacitate tehnică se înțelege abilitatea unei firme de a produce produse în cantitatea și de calitatea cerută de piață.

În cadrul potențialului commercial se ia în calcul cota de piațe, nivelul prețului, calitatea produselor și serviciilor, gradul de acoperire a cererii.

Prin capacitatea financiară se înțelege abilitatea unei firme de a realize anumite cheltuieli în vederea realizării obiectivelor propuse, iar capacitatea organiyatorică exprimă potențialul unei organizații.

Potențialul mediului intern al unei întreprinderi se obține prin evaluarea punctelor tari și punctelor slabe ale organizației.

În tabelul ce urmează se prezintă câțiva indicatori prin care se poate evalua potențialul unei organizații:

Tabel Indicatori de evaluare a potențialului firmei Balaure Virgil, Adăscăliței Virgil, Bălan Carmen, Marketing, Ediția a II-a, Editura Uranus, București,2003 pg 85

2.3 Instrumente de analiză a mediului de marketing

2.3.1 Analiza SWOT

Cuvântul SWOT provine de la inițialele cuvintelor englezești ”strengths” (= puncte forte), “weaknesses” (= puncte slabe), “opportunities”(= oportunități) și “threats”(= amenințări). Primele două puncte se referă la firmă și arată situația acesteia, iar celelalte două se referă la mediu și arată influența acestuia asupra activității organizației.

Analiza SWOT, Balaure Virgil, Adăscăliței Virgil, Bălan Carmen, Markketing, Ediția a II-a, Editura Uranus, București, 2003, pg 593

Analiza SWOT impune monitorizarea mediului extern al firmei, dar și a mediului intern.

În analiza mediului extern trebuie să se țină sub supraveghere forțele de macromediu (cum sunt influențele demografice, cultural, economice, natural, politice, etc.), precum și de actorii din micromediu cu un rol important pentru o unitate de activitate ( clienți, concurenți, furnizori, distribuitori, etc.)

Analiza SWOT

Figura 1.3 procesul planificării strategiei la nivelul unității de activitate, Kotler Philip, Managementul Marketingului, Ediția a II-a, Editura Teora, București,2008 pg 72

Prin analiza mediului intern firma trebuie să își evalueze atuurile și slăbiciunile interne și astfel să fie capabilă să profite de ele.

Analiza SWOT reprezintă evaluarea atuurilor și slăbiciunilor unei organizații în comparație cu amenințările și oportunitățile acesteia.

Pot fi considerate puncte forte experiența întreprinderii în realizarea produselor, deținerea organizației a unui compartiment de marketing efficient, utiliyarea de către firmă a unei tehnologii avansate, poziția de lider de piață etc. Ca și slăbiciuni pot fi următoarele: imaginea negativă a produselor și a firmei pe piață, problem financiare, un slab raport calitate-preț, costr’uri mari de producție, fluctuații de personal.

Exemple de oportunități sunt: lipsa concurenților direcți în lansarea unui produs nou, ritmul alert de creștere a pieței, existența potențialului nevalorificat pe piețele externe, etc. Ca și exemple de amenințări pot fi considerate urmaătoarele: scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, instabilitate economic sau politică, apariția unor concurenți puternici, inflația, etc.

Aaliza SWOT este foarte important in marketing, este punctul de plecare cu ajutorul căreia se realizează analiza mediului intern al întreprinderii cât si al mediului extern. Prin ea se încearcă dezvoltarea punctelor forte și înlăturarea punctelor slabe, dar și folosirea oportunităților și minimizarea amenințărilor.

Punctele forte ale unei organizații sunt componente sau caracteristici deținute de aceasta la un nivel superior față de alte firme, în special firme concurente, și astfel îi oferă avantaj competitive. Putem spune că punctele forte sunt atuurile pe care firma le deține și cu ajutorul cărora realizează activitatea la un nivel superior față de firmele concurente.

Punctele forte au o anumită intensitate, intensitate care poate fi măsurată cu ajutorul unei diferențiale semantic care conține cinci niveluri, de la nivelul 1- foarte mică, până la nivelul 5 – foarte mare. Importanța acestor puncte se poate măsura prin intermediul unei scale cu trei niveluri: importanță mare, importanță medie și importanță mică.

Punctele forte sunt utilizate pentru compararea cu concurenții, astfel fiind puse în evidență competențele de bază ale organizației. Pentru a se afla măsura în care punctele forte sunt competențe de bază trebuie să se analizeze competențele de bază prin prisma următoarelor criterii:

Proprietatea: cunoștințele și abilitățile sunt deținute de către persoanele care alcătuiesc personalul întreprinderii;

Durabilitatea: dacă produsele au un ciclu de viață scurt atunci competențele de bază sunt temporare.

Transferabilitatea: unele resurse pot fi dobîndite prin cumpărare (de exemplu materii prime), pe când altele nu se pot transfera așa ușor (de exemplu imaginea mărcii);

Imitabilitatea: competențele de bază se pot copia de către concurenți.

Punctele slabe reprezintă minusurile pe care compania le are, minusuri care sunt concretizate în capacitatea scăzută a firmei în a realize obiectivele la nivelul celorlalte firme concurente

Oportunitățile reprezintă șansele oferite de mediul extern unei firme pentru a se dezvolta și pentru a-și crea o strategie nouă.

Amenințările sunt reprezentate de influnțele negative pe care le are mediul extern asupra activității unei întreprinderi. Acestea sunt adevărate pericole pentru firmă, pericole ce trebuie evitate sau transformate în oportunități.

Analiza oportunităților și analiza amenințărilor sunt clasificate în funcție de probabilitatea de manifestare și de impactul pe care îl au asupra organizației, astfel se poate utilize matricea oportunităților și matricea amenințărilor.

Pentru a se realize matricea opotrtunităților trebuiesc parcurse mai multe etape, printer care:

Se identifică oportunitățile oferite unei organizații de către mediul extern;

Se codifică aceste oportunități prin atribuirea unor litere( de exemplu A, B,C,…);

Se măsoară probabilitatea de manifestare a ocaziilor favorabile prin utilizarea diferențialelor semantice cu nouă niveluri de la 1-probabilitate foarte mică la 9- probabilitate foarte mare;

Se măsoară impactul acestor oportunități favorabile asupra activității organizației, tot prin atribuirea unei diferențiale semantice cu nouă niveluri, 1- semnificând un impact foarte mic, iar 9 un impact foarte mare;

Oportunitățile identificate sunt localizate în cadranul corespunzător al matricii, în funcție de cele două coordinate luate în seamă.

Matricea amenințărilor se realizează asemănător cu cea a oportunităților, pornind tot de la cele două coordinate. Cu ajutorul acesteia se dirijează eforturile întreprinderii în materie de marketing spre evitarea pericolelor majore.

Diagnosticarea rezultată în urma utilizării analizei SWOT poate reprezenta o cercetare complexă a aspectelor de natură economic, tehnică, juridică și managerială care caracterizează activitatea unei organizații, cu ajutorul căreia se identifică punctele forte, punctele slabe, oportunitățile, amenințările precum și cauzele care le-au produs, formulând recomandări pentru a combate acele aspect nefavorabile și încercând să le valorifice pe cele favorabile.

Matricea SWOT

Strategia SO (strengths-oportunities) este o strategie de tip max-max și impune profitarea de oportunități. Prin această strategie organizația are mari șanse de success, preferându-se strategiile de creștere sau de dezvoltare.

În cadranul WO (weakness-oportunities) sunt prezente oportunități externe, însă mediul intern este slab. Este o strategie de tip min- max în care trebuiesc depășite slăbiciunile.

Strategia ST (strengths-threats) este o strategie de tip max-min în care trebuie evitate amenințările. Întreprinderea este puternică, însă mediul extern nu este favorabil. În aceste condiții firma trebuie să creeze bariere contra amenințărilor și șă-șă reorienteze obiectivele și strategiile ținând cont de elementele perturbatorii identificate în mediul extern.

În cadranul WT (weakness-threats) se prezintă o strategie de tipul min-min în cadrul căreia trebuie să se minimizeze slăbiciunile și amenintările. Aici organizația este slabă, iar mediul inoportun. Se recomandă utilizarea unor strategii de renunțare la domeniile de activitate neperformante.

Formularea obiectivelor

În urma analizei SWOT, întreprinderea poate trece la stabilirea unor obiective concrete afetrente perioadei de planificare considerată, astfel se stabilește un management pe baza obiectivelor(MBO). Pentru a fi eficient acest sistem, obiectivele întreprinderii trebuie să îndeplinească următoarele patru criterii:

Obiectivele trebuiesc ordonate ierarhic, în funcție de importanță, de la cel mai important la cel mai puțin important;

Obiectivele trebuiesc specificate în termini cantitativi, de fiecare dată când este posibil;

Obiectivele trebuie să fie realiste;

Obiectivele trebuie să fie coerente.

Formularea strategiei

După stabilirea obiectivelor, firma alege strategia pe care o va aplica. Strategia reprezintă un plan de acțiune prin acre se realizează obiectivele.

În viziunea lui Michel Porter există trei tipuri de strategii: dominarea prin costuri, diferențierea și concentrarea.

Formularea și implementarea programului de acțiune

După ce organizația și-a stabilit strategiile principale trece la formularea formularea detaliată a unor programe cu care să le susțină. În implementarea oricărei strategii, firmele trebuie să țină cont și de nevoile diverselor grupuri de personae cointeresate.

Pârghiile de feedback și control

Cu cât strategia este implementată, cu atât întreprinderea trebuie să urmărească rezultatele și să supravegheze noile evoluții. O parte din medii rămân stabile de la un an la altul, pe când altele evoluează lent dar previzibil. Există însă și medii care se schimbă rapid, în mad fundamental și imposibil de prevăzut. Oricum ar fi, orice organizație trebuie să țină seama că piața se va schimba, iar o dată cu schimbarea firmele trebuie să își revadă și să-și revizuiască implementarea, programele, strategia, ba chiar și obiectivele.

Capitolul III

STRUCURA MEDIULUI DE MARKETING

Mediul extern al companiei Coca-Cola

Macromediul

În analiza macromediului companiei Coca-Cola vom studia mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic și cultural.

Mediul demografic

Caracteristicile demografice ale oricărei piețe sunt: mărimea populației. Structura pe sexe, structura pe vârstă, etnia, rasa, mediul de rezidență urban sau rural, educația , ocupația.

Mediul demografic depinde de populația pieței, în special de structura popuației pe grupe de vârstă. În ultimii ani natalitatea a scăzut și acest lucru a dus la creșterea grupului de vârstă între 15-25 ani, contribuind astfel la expansiunea pieței Coca-Cola. Cei mai mulți consumatori ai acestei băuturi sunt copiii, adolescenții și tinerii de până la 30 de ani.

S-a demonstrate faptul că cu cât o familei este mai mare și are mai mulți copii, cu atât consumul de băuturi Coca-Cola va fi mai mare decât în familiile care nu au copii sau au mai puțini membrii.

Mediul economic

Mediul economic este alcătuit din totalitatea elementelor de natură economic care influențează întreprinderea. În acest context cel mai important element este reprezentat de nivelul veniturilor populației, adică puterea de cumpărare. S-a demonstrate faptul că veniturile cu căt sunt mai mari cu atât consumul de răcoritoare Coca-Cola sunt mai mari ( în general o sticlă pe zi), iar în cazul în care acestea scad, automat și consumul va scădea ( o sticlă la 2sau 3 zile).

Prețurile sunt influențate direct de consum, iar în cazul în care prețul unei sticle va crește, principala consecință va fi scăderea cererii la respectivul produs. La rândul său prețurile sunt influențate de inflație.

Factorii de mediu care influențează activitatea companiei Coca-Cola conduc la evoluția pieței, la schimbarea prețurilor, a ofertei, a concurenței, la schimbări apărute în cadrul cererii de băuturi răcoritoare ale mărcii Coca-Cola.

În cazul în care acest factor va fi urmărit corespunzător se va putea face evaluarea și anticiparea a ceea ce urmează să se întâmple pe piață.

Mediul natural

Mediul natural se referă la impactul pe care îl are activitatea companiei asupra mediului înconjurător. Compania Coca-Cola încearcă să reducă să reducă influențele negative asupra acestuia. De aceea în cele 3 afbrici din România ( Ploiești, Timișoara, Poiana Negri) s-au implementat standardele internaționale de protecție a mediului ISO 14001.

Compania face eforturi să protejeze mediul înconjurător prin utilizarea a 3 elemente în activitatea sa care au cel mai mare impact. Aceste elemente sunt:

Excelența în protecția resurselor de apa

Energie

Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Coca-Cola HBC România a ajutat orașul Vatra Dornei a se racorda la rețeaua publică de alimentare cu apă și de canalizare, fapt ce a fost posibil prin încheierea unui parteneriat cu UNDP( United Nations Development Programme). În urma acestui parteneriat , proiectul a obținut finanțare europeană în anul 2008 în valoare de 2,5 milioane de euro.

Mediul tehnologic

Tehnologia este foarte important într-o companie și are cel mai mare impact asupra pieței și politicilor de marketing pe termen lung și mediu. Cu ajutorul tehnologiei orice întreprindere poate căpăta avantaje competitive. Bineînțeles, prin crearea unei tehnologii sau a unor produse, mediul tehnologic se confruntă cu numeroase oportunități dar și amenințări pe piață. Marketingul, prin studii de specialitate trebuie identifice și să analizeze consecințele care apar în urma creerii unor noi tehnologii.

Se cunoaște faptul că prima fabric de îmbuteliat a băuturilor Coca-Cola a fost inaugurată în 1899 în Chattanoga, iar a doua un an mai târziu în Atlanta.

De la două fabrici câte erau în 1900 s-a ajuns la peste 1000 în următorii douăzeci de ani, 95 % având proprietari localnicii. În timp, echipamentele de îmbuteliere au fost îmbunatațite, sistemele fiind de ultimă generație, facilitând astfel servirea cât mai multor clienți într-un timp cât mai scurt și cu un număr cât mai mare de produse. Astăzi sistemul folosit de Coca-Cola pentru îmbuteliere reprezintă cea mai mare rețea de producție și distribuție din lume.

Pentru compania Coca Cola mediul tehnologic are o importanță deosebită și datorită următoarelor motive:

Se identifică și se crează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, din acest punct de vedere Coca Cola putând lansa tipuri noi de produsecare au un gust mai bun , care nu au un conținut atât de mare de substanțe nocive sau care au o culoare mult mai placută sau mai atractivă.

Ajută la identificarea altor nevoi ale consumatorului, exeplul cel mai important ar fi dimensiunea sticlelor care au capacitate de la 0,5 litrii la 2,5 litrii

Ajută la identificarea unor noi consumatori, a unor noi segmente de piată, prin identificarea consumatorilor care nu consumă efectiv suc, însă doresc o bomboană sau un jeleu cu gust de Coca-Cola.

Mediul politic

Mediul politic este format din sistemul juridic și sistemul guvernamenta în cadrul căreia funcționează întreprinderea. Aceste sisteme au ca scop principa atât protejarea consumatorului și a concurenței cât și protejarea societății.

După cum știm, principalele forțe prin care organizațiile sunt influențate de mediul politic sunt reprezentate de legi, organism guvernamentale și diverse grupuri de presiune. În România, a crescut în ultimii ani numărul legilor cu privire la protecția consumatorilor, astfel firmele sunt împiedicate ăn a-și desfășura activitatea după bunul plac.

Compania Coca-Cola încearcă să-si respecte consumatorii, oferind informații acestora cu privire la produse, la substanțele conținute de acestea , informații oferite cu ajutorul etichetelor. De multe ori, eticheta conține tipărit și prețul produsului.

În legătură cu concurența Coca-Cola încearcă să nu copieze produsele lansate de altă companie și la rândul său, marca Coca-Cola este original și înregistrată, nefiind copiată. Cel mai mare concurrent al Companiei Coca-Cola este Pepsi.

The Coca-Cola Company ajută la protejarea societății prin derularea unor campanii publicitare împotriva consumului de băuturi alcoolice, de droguri, cât și de tutun.

Mediul cultural

Mediul cultural este constituit din obiceiuri, tradiții, convingeri, instituții și factori care influențează valorile de bază, modul de percepere, preferințele și comportamentul membrilor societății.

Schimbările cultural au avut impact direct asupra activității întreprinderilor. Cel mai mare impact l-a avut schimbarea rolului femeii în viața socială. Acestea s-au preocupat mai mult de cariera profesională, iar lucrurile gospodărești pe care ea le desfășura au fost înlocuitte cu diverse aparate.

Valorile cultural de bază sunt întipărite în subconștientul fiecărei persoană și acestea se transmit de la o generație la alta prin intermediul familiei, scolii, bisericii, etc.

În legătură cu Compania Coca-Cola putem afirma faptul că și-a creat ea însăși propriul sistem de valori, o cultură cu privire la politica de proovare care atrage continuu foarte mulți clienți. Coca-Cola ține seama de obiceiurile oamenilor și a țărilor din care aceștia fac parte, astfel în țările cu temperature ridicate are grijă ca orice răcoritoare să se servească rece. Pe de altă parte compania a luat în seamă preocuparea oamenilor de a duce un stil de viață sănătos, fără exces de calorii sau de zahăr, astfel apărând răcoritoarea Coca-Cola Light.

Micromediul Companiei Coca Cola

Micromediul este alcătuit din totalitatea elementelor mediului extern cu care întreprinderea intră in relații directe și puternice.

Micromediul oricărei întreprinderi este format din furnizori, clienți, intermediari, concurenți și alți deținători de interese.

Furnizorii companiei Coca-Cola

Compania Coca-Cola deține o rețea largă de furnizori prin intermediul cărora sunt asigurate resursele necesare, ingredientele , ambalajele, precum și toate serviciilke necesare desfășurării activității.

Furnizorii se impart în trei categorii:

furnizori de mărfuri;

furnizori de servicii;

furnizori de forță de mncă.

Compania Coca-Cola încheie contracte cu furnizorii de mărfuri, iar aceștia livrează diferite produse necesare realizării băuturilor răcoritoare. Furnizorii de materii prime și de materiale sunt considerați punct cheie pentru Coca-Cola, în special în departamentul de aprovizionare, dar și în cel de marketing. În această categorie se regăsesc furnizorii de apă, de zahăr, de concentranți, de tablă, de plastic, și alții.

Furnizorii de servicii sunt reprezentați de organizatiile care realizează șă prestează diferite servicii necesare derulării în condiții optime a activității organizației. Printre aceștia se regăsesc firme de distribuție fizică, firme de comerț, prestatorii serviciilor de marketing, precum și intermediari financiari.

Furnizorii de forță de muncă sunt alcătuiți din resursele umane ce urmează a fi îndrumate către organizații dinspre unitățile de învățământ și oficiile de forța de muncă. Furnizorii de forță de muncă mai pot fi reprezentați și de firmele care pregătesc și instruiesc angajații pentru a deveni profesioniști sau pentru a se specialize în domeniul în care lucrează.

Princialii furnizori cu care Compania Coca-Cola Iași sunt următorii:

VAROISE DE CONCENTRES, Franța- concentrate;

BUSE PRODGAZ, Pitești- bioxid de carbon;

LEVENTIS, Belgia- zahăr;

NOVIS, Cluj- etichete, afișe, postere, broșuri;

CROWN INTERNATIONAL, Iași – capse;

3P ROMÂNIA, Iași- navete;

STIMET, Sighișoara – sticle;

GHM, Suceava- carton.

De altfel firma colaborează și cu furnizori externi de material de publicitate: Dimolas&Co, Grecia; Helge&Holgeberg, Suedia; Curver, Ungaria; Paul Flam , SUA; dar și locali precum sunt: TH Invest –Iași; 3P România-Iași; Exclusiv Signis- Iași; Eltrix- București; Smaplast- Botoșani.

ANALIZA SWOT a companiei Coca Cola

Analiza SWOT permite studierea atuurilor și slăbiciunile unei organizații în comparație cu oportunitățile și amenințările acesteia.

Punctele forte deținute de compania Coca-Cola:

Deține cea mai cunoscută băutură răcoritoare

Are un nivel înalt al calității produselor

Este foarte usoară de recunoscut și a fost prima companie care a s-a asociat cu imaginea actual a lui Moș Crăciun;

Deține o gamă variată de produse și prețuri accesibile;

Deține poziția de lider pe piața băuturilor răcoritoare;

Din anul 1997 comercializează în întreaga lume peste un milliard de băuturi pe zi.

Punctele slabe:

Deoarece produsele companiei conțin cofeină pot provoca dependență;

imagine din ce în ce mai proastă pe care o au băuturile cu un conținut rdicat de zahăr, toate băuturile carbogazoase contribuind la dezvoltarea cariilor dentare

Deoarece produsele au un conținut mare de acid fosforic , pot provoca osteoporoza

Există posibilitatea scăderii vânzărilor;

Oportunitățile

Numele companiei ( și a mărcii) apare în numeroase filme și videoclipuri intens mediatizate

Compania încheie contracte și cu firmele de transport în comun pentru a lipi autoolante cu marca Coca-Cola

Este în creștere pe piața apei îmbuteliate

Amenintări:

Intensitatea concurenței

Compania depinde foarte mult de partenerii de îmbuteliere;

Implementarea unei taxe pe mâncarea tip Fast-Food, sortiment unde intră și răcoritoarele carbogazoase

Criza economic și financiară.