PREZENTAREA CADRULUI FIZICO-GEOGRAFIC Scurtă descriere a cadrului fizico-geografic al județului Buzău Județul Buzău este localizat în partea de… [309023]

Introducere

Rezumat

Capitolul I

[anonimizat] a [anonimizat]-est a României, [anonimizat]. Suprafața județului este de 6.102,6 kmp, aproximativ 2,6% din teritoriul țării. Vecini: [anonimizat]-vest, [anonimizat]-est și județul Ialomița în partea de sud.

Fig. 1.1: Localizarea Județului Buzău pe teritoriul României

(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Buz%C4%83u)

Relieful județului Buzău cuprinde toate formele de relief: câmpie în partea sudică ([anonimizat], [anonimizat], sudiviziuni ale Câmpiei Române), munți în partea nordică ([anonimizat]), iar la mijloc se află dealuri subcarpatice (Subcarpații Buzăului sau Dealurile Buzăului).

[anonimizat], [anonimizat], orientării și configurației reliefului. [anonimizat]. Temperaturile medii pe timpul verii sunt de 18 grade la munte și de 22 grade la câmpie.

[anonimizat]: Siriu, Nehoiu, [anonimizat], [anonimizat], Slănic, Nișcov și Râmnic. Lacuri naturale și antropice: Lacul Siriu ([anonimizat]), Lacul Vulturilor ([anonimizat]), [anonimizat], Lacul Tâlharilor (baraj natural), Lacul Odăile.

Flora conține elemente specifice pentru fiecare tip de relief:

Câmpie: stepă (pelin, pălămidă, [anonimizat], salcâm, ulm, plop, dud, tei, arbuști), silvostepă ([anonimizat], păr pădureț);

Deal: păduri etajate ([anonimizat], [anonimizat]/etajul subalpin), cărpința, [anonimizat], [anonimizat]);

Munte: fag, carpen, platin, mesteacăn, [anonimizat], brad, [anonimizat], merișor, arinul verde.

Fauna județului Buzău este foarte variată:

Nevertebrate terestre: moluște, insecte, arahnide (scorpionul carpatic);

Vertebrate terestre: amfibieni ([anonimizat], salamandra), reptile (gușterul, [anonimizat]), păsări (vrabia, bufnița, cucuveaua, corbul, [anonimizat], [anonimizat], privighetoarea), mamifere (popândăul, cârtița, liliacul, [anonimizat], dihorul, iepurele, vulpea, cerbul, ursul, mistrețul, lupul);

Faună acvatică: moluște, crustacee, amfibieni, pești (crap, caras, păstrăv, biban).

Resusele naturale ale județului Buzău:

Produse ale pădurii: lemnul, [anonimizat];

Resurse de subsol: petrolul (Berca și Monteoru), gaze naturale (sud-estul județului), cărbune (neexploatabil, din cauza puterii calorice mici), calcare (Ciuta și Viperești), nisipuri și diatomita (Pătârlagele), argila (Sătuc, Simileasca), nisipuri și pietrișuri (albia râului Buzău și a râului Râmnic), zăcăminte de sare (Bisoca, Mânzălești, Brătilești), gipsuri și chihlimbar (Mlăjet, Sibiciu, Colți, Bozioru), ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Siriu, Nehoiu, Monteoru, Balta Albă, Străjeni, Lopătari), nămol cu valoare terapeurică (Balta Albă).

Principalele atracții turistice ale județului Buzău sunt: Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici (Comuna Scorțoasa și Comuna Berca), Focul Viu (comuna Lopătari), Stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru (comuna Merei), Blocurile de calcar de la Bădila (comuna Viperești), Dealul cu Lilieci (Comuna Cernătești), Tabăra de sculptură în aer liber Măgura (comuna Tisău), Mănăstirea Rătești (comuna Berca), Colecția muzeală Colți (comuna Colți), Mănăstirea Ciolanu (comuna Tisău), Piatra Albă ”La Grunj” (comuna Mânzălești), Platoul Meledic (Comuna Mânzălești), Casa memorială Vasile Voiculescu (Comuna Pârscov).

Fig. 1.2: Harta județului Buzău

(Sursa: https://pe-harta.ro/buzau/)

Cadrul fizico-geografic al ariei naturale protejate ”Lunca Buzăului”

Așezarea geografică și limitele ariei protejate ”Lunca Buzăului”

Aria protejată este ”un spațiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii, precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate.” (Ghid pentru utilizarea Categoriilor de management ale ariilor protejate, IUCN, 2008).

În legislația din țara noastră, mai exact în Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, aria naturală protejată este definită ca ”zonă terestră/acvatică și/sau subterană în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare stabilit conform prevederilor legale.”

În județul Buzău, rețeaua de arii protejate se compune din următoarele: rezervații naturale, monumente ale naturii, situri de importanță comunitară, situri de protecție avifaunistică. În total, rețeaua de arii protejate este compusă dintr-un număr de 39 areale, din care:

Arii naturale protejate incluse în Rețeaua Ecologică Europeană ”Natura 2000”: 11 situri de importanță comunitară și 4 situri de protecție avifaunistică;

Arii naturale protejate de interes național: 15 rezervații și monumente ale naturii;

Arii naturale protejate de interes județean: 9 rezervații și monumente ale naturii. (http://www.adrse.ro/Documente/DIP/4GreenInn/Plan_Tehnic_Centru_Promovare_Balta_Mica_Braila.pdf)

Aria protejată ”Lunca Buzăului” se întinde de-a lungul râului Buzău pe o lungime de 110 km și ocupă o suprafață totală de 6.987 ha în județele Buzău și Brăila. Este localizată preponderent în zona de câmpie la o altitudine medie de 94 m, altitudinea minimă fiind de 37 m, iar cea maximă de 460 m. Climatul este temperat-continental, cu caracteristici termine și hidrice specifice regiunilor temperat-continentale excesive. (Planul de management al sitului Natura 2000 Lunca Buzăului. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Peisajul cel mai răspândit este reprezentat de plajele de nisip, acestea ocupând aproximativ o treime din suprafață și întâlnindu-se de-a lungul râului Buzău, dar și pe marginile lacurilor. Terenurile cu potențial agricol ocupă locul al doilea ca întindere, acestea fiind reprezentate de pajiști naturale, pășuni, culturi și terenuri arabile. De asemenea, și pădurile de foioase sunt foarte răspândite, acestea ocupând aproximativ un sfert din aria sitului. Zăvoaiele au o structură foarte variată, de la simple aglomerări de plante până la structura obișnuită de pădure, acestea fiind diferențiate în funcție de altitudinea la care se află. Zăvoaiele de câmpie sunt formate din plopi albi și negri, sălcii sau din amestec de plopi cu sălcii. În zăvoaiele de deal, specia predominantă este aninul negru, combinat cu aninul alb în zonele de deal mai înalte și cu plopul alb, ulmul și salcia în zonele de deal mai joase. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Fig. 1.3: Amplasarea sitului ”Lunca Buzăului” în cadrul teritoriului administrativ al județelor Buzău și Brăila

(Sursa: (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Unitățile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului sunt: Comuna Siriu, Oraș Nehoiu, oraș Pătârlagele, Comuna Pănătău, Comuna Cislău, Comuna Viperești, Comuna Măgura, Comuna Pârscov, Comuna Unguriu, Comuna Berca, Comuna Săpoca, Comuna Vernești, Municipiul Buzău, Comuna Mărăcineni, Comuna Vadu Pașii, Comuna Săgeata, Comuna Țintești, Comuna Gălbinași, Comuna Cilibia, Comuna Robeasca (județul Buzău-86%) și Comuna Galbenu, Comuna Jirlău, Comuna Surdila-Greci, Oraș Făurei, Comuna Vișani (județul Brăila-14%). (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Limitele ariei naturale protejate ”Lunca Buzăului” se dezvoltă pe un aliniament general NV-SE. Din punct de vedere geomorfologic, arealul se limitează aproape în exclusivitate la zona de luncă a râului Buzău, între localitățile Colțul Pietrii (extrema NV) și Vișani (extrema E), având un caracter discontinuu. Limitele sitului încep din amonte, în dreptul munților Podu Calului (malul stâng al râului Buzău) și a Culmii Monteoru (malul drept al râului Buzău), la 2,5 km în aval de barajul lacului de acumulare Siriu. Format din 12 porțiuni, situl străbate apoi dealurile Cornetului și Blidișelului, cotind spre est, în depresiunea Cislăului, datorită dealului Ciolanu, apoi ușor spre sud-est, în dreptul depresiunii Nișcov și a dealului Pâclelor, unde se află Vulcanii Noroioși. Situl străbate apoi glacisurile Pietroaselor și Râmnicului și se termină având în stânga conul Buzăului și în dreapta Câmpia Râmnicului, fiind chiar în unitatea de relief numită Lunca Buzăului. Lungimea în linie dreaptă între cele două puncte extreme este de 86,7 km, iar lungimea reală este de aproximativ 114 km. Lățimea maximă este de 6,5 km și se înregistrează în zona Moșești, măsurată pe valen sub forma unui segment continuu. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Pe parcursul lor, din direcția NV spre direcția SE, limitele sitului se învecinează cu teritoriul următoarelor localități:

Mal stâng: Colțul Pietrii, Nehoiu, Mlăjet, Sibiciu de Sus, Sibiciu de Jos, Zaharești, Gura Bâscei, Rușavăț, Ursoaia, Plătici, Bădila, Pârscov, Robești, Rătești, Berca, Pleșcoi, Săpoca, Potoceni, Mărăcineni, Vadu Pașii, Săncești, Dâmbroca, Bordușani, Săgeata, Găvănești, Banița. Vișani.

Mal drept: Păltineni, Chirlești, Valea Lupului, Pătârlagele, Lunca, Mărunțisu, Cislău, Ciuta, Măgura, Cândești, Vernești, Buzău, Bentu, Cilibia.

Fig. 1.4: Limitele ariei naturale protejate ”Lunca Buzăului”

(Sursa: (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Perimetrul sitului Lunca Buzăului se învecinează în general cu terenurile intravilane sau cu suprafețele agricole aparținând localităților precizate, acest aspect fiind foarte evident în zona inferioară, în care valea se dezvoltă în relief specific de câmpie. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

În ceea ce privește infrastructura rutieră, de-a lungul sitului se desfășoară drumul DN10 între Siriu și minicipiul Buzău și drumul DN2B între municipiul Buzău și orașul Făurei, ambele drumuri aflându-se pe malul drept al râului Buzău. Pe malul stâng se află mai multe drumuri județene sau locale, care fac legătura între diferite localități aflate în apropierea sitului, însă nu au o continuitate din amonte până în aval. Din drumurile naționale și cele județene/locale de pe ambele maluri, pornesc drumuri locale, care ajung până în lunca râului, în dreptul fiecărei localități limitrofe râului Buzău, cât și în afara localităților. De-a lungul sitului există și două linii de cale ferată, care asigură accesul în aria naturală protejată: Buzău-Nehoiu și Buzău-Brăila. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Principalele căi de acces în situl Lunca Buzăului sunt reprezentate de:

Drumul național DN10, amplasat pe direcție generală NV-SE de-a lungul zonei de luncă, pe sectorul dintre localitățile Lunca Priporului și Buzău;

Drumul național DN2B, amplasat pe direcție generală V-E, în sectorul dintre localitățile Buzău și Făurei;

Drumul județean DK203K, amplasat pe malul stâng de-a lungul zonei de luncă, între localitățile Săpoca și Moșești;

Drumul județean DJ203, amplasat relativ perpendicular pe aliniamentul luncii, în zona localității jirlău;

Șoseaua de centură a orașului Buzău, în sectorul corespunzător;

Drumul național DN2, ce intersectează situl pe direcție NE-SV în zona orașului Buzău;

Drumul județean DJ203G, în zona localității Pârscov, din direcție sudică;

Drumul județean DJ203G, în zona localității Pârscov, din direcție nordică;

Drumul județean DJ102B, în zona localității Gura Bâscei, din direcție vestică;

Drumul comunal DC69, în zona localității Sibiciu de Sus, din direcție nordică;

Cale ferată: magistrala secundară 504 Buzău-Nehoiașu (73km) și parte din magistrala secundară 702 Buzău-Făurei. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Aria protejată ”Lunca Buzăului” a fost desemnată sit Natura 2000 în vederea protejării și conservării a:

5 tipuri de habitate dintre care unul este prioritar la nivel european (Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – răchită, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba – salcie albă și plop alb, Galerii ripariene și tufărișuri – cătină roșie, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Najuncetea – vegetație perenă, acvatică);

speciei de mamifere Spermophilus citellus – popândăul;

a trei specii de amfibieni (Triturus dobrogicus – tritonul dobrogean, Bombina bombina – buhaiul de baltă cu burta roșie și Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burta galbenă);

speciei de reptile Emys orbicularis – țestoasa de apă europeană ;

a patru specii de pești (Gobio uranoscopus – petroșelul, Barbus meridionalis – mreana vânătă, Cobitis taenia – zvârluga, Gobio kessleri – porcușorul de nisip);

speciei de nevertebrate Cerambyx cerdo – croitorul mare al stejarului;

a două specii de plante (Agrimonia pilosa – turița, Eleocharis carniolica – pipiriguțul) (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Fig. 1.5: Salix alba-salcie albă

(Sursa: https://ro.wikipedia.org)

Fig. 1.6: Populus alba-plop alb

(Sursa: https://ro.wikipedia.org)

Fig. 1.7: Spermophilus citellus – popândăul

(Sursa: https://ro.wikipedia.org)

Fig. 1.8: Agrimonia pilosa – turița

(Sursa: https://ro.wikipedia.org)

Geomorfologie

Suprafața bazinului hidrografic Buzău se desfășoară pe 3 trepte de relief: 25% munți, 23% dealuri și 50% câmpie. Aria protejată ”Lunca Buzăului” este amplasată în principal în zona de deal și de câmpie a bazinului hidrografic al râului Buzău, doar partea nordică aflându-se în zona masivelor muntoase: Siriu, Monteoru și culmea Ivăneț, care face trecerea la Subcarpații Buzăului. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului ”Lunca Buzăului” se suprapune zonei de N-E a Platformei Valahe, dar partea de nord face parte din Carpații de Curbură. Astfel, aria protejată este plasată în întregime în lunca Buzăului, care străbate zona colinară în zona montană și subcarpatică, terasele Buzăului în zona subcarpatică și zona de câmpie (terase joase: Mărăcineni, Măgura, Unguriu, Nord Vadu Pașii, Scurtești, Gălbinași; terase inferioare: Mărăcineni). (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Dealurile sunt reprezentate prin Subcarpații Buzăului, o îmbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete și înșeunări, cu altitudinile culmilor cuprinse între 400-800 m. Delimitarea dintre zona muntoasă și cea subcarpatică se face printr-o denivelare de aproximativ 200 m, între Sibiciu și Lopătari. Zona colinară este afectată de numeroase alunecări de teren, acestea fiind favorizate de constituția litologică a formațiunilor geologice, panta versanților și starea de umiditate. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Câmpia are altitudini cuprinse între 40 și 120 m și se întinde în jumătatea sud-estică a bazinului hidrografic al râului Buzău. Face parte din Câmpia Română și prezintă o asociație de interfluvii, văi și terase, fiind divizată în 4 unități principale:

Câmpia Gherghiței, care are contact tectonic cu subcarpații;

Câmpia Bărăganului de mijloc, care ocupă interfluviul dintre Călmățui și Ialomița;

Câmpia Buzău-Călmățui, are aspectul unei lunci care se dezvoltă între apele Nișcovului și ale Călmățuiului;

Câmpia Râmnicului, situată la marginea subcarpaților. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Hidrologie

Bazinul hidrografic al râului Buzău, conform evidenței Atlasului Cadastrului Apelor din România (Partea 1, Tabelul 2), este alcătuit dintr-o serie de subbazine hidrgrafice, acestea extinzându-se în 6 județe: Buzău. Brăila, Covasna, Prahova, Brașov și Vrancea. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Râul Buzău are un bazin hidrografic de circa 5.505 kmp, dar 80% din stocul său anual se formează pe porțiunea superioară a bazinului hidrografic, în amonte de localitatea Nehoiu. Râul are în regim natural un grad ridicat de torențialitate, debitele fiind cuprinse între 0,560 mc/s (ianuarie 1064, la stația hidrometrică Măgura) și 2.200 mc/s (iulie 1975, la stația hidrometrică Banița). Râul Buzău își are originea în munții Ciucașului de la altitudinea de circa 1800 m. De aici, râul se îndreaptă cu pante mari spre culoarul Întorsurii Buzăului, unde are un curs leneș și sinuos. O caracteristică a Bazinului hidrografic al râului Buzău este faptul că cei mai mulți afluenți îi primește din partea stângă. Bazinul are 102 afluenți codificați, râul Buzău fiind transcarpatic, 15 având izvoare pe rama nordică a Carpaților de Curbură. Densitatea hidrografică a bazinului este de 0.31km/kmp. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Aspectul văii Buzăului se schimbă profund la intrarea în zona subcarpatică. In această regiune, transportul solid al râurilor atinge valori maxime și din cauza despăduririlor masive; tot aici se simte influența salinității în regimul hidrochimic al afluenților din stânga Buzăului. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

În zona de câmpie începe desfășurarea marelui con de dejecție al Buzăului, care se desfășoară în evantai spre sud, zona de despletire în mai multe brațe. Această tendință de părăsire a cursului spre nord se observă până la confluența cu ultimul său afluent din dreapta, de fapt un curs părăsit al său, Buzoelul (S=110 km2, L=25 km), care se găsește în lunca sa externă, pe tot sectorul inferior, Buzăul fiind meandrat puternic. Pe această porțiune, râul Buzău este însoțit și de o serie de lacuri de tip liman fluviatil, cu bazine hidrografice relativ mari, dar care nu au practic scurgere spre Buzău decât în perioadele cu ape mari. Mineralizarea lacurilor este relativ ridicată. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Fig. 1.9: Râul Buzău

(Sursa: https://turismbuzau.ro/)

Lacul de acumulare Siriu este situat pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu, în amonte de aria protejată ”Lunca Buzăului”. Acesta are o suprafață de 5 km2 și o adâncime medie de 45 m, iar principalele utilități sunt următoarele:

Alimentarea cu apă potabilă și industrială pentru localitățile din aval (Siriu, Nehoiu, Mlajet) și pentru municipiul Buzău;

Irigarea a 50.000 ha teren agricol din județele Buzău și Brăila;

Producerea de energie electrică la centrala hidroelectrică Nehoiașu, amplasată în zona de confluență a râului Bâsca cu râul Buzău.

Fig. 1.10: Lacul de acumulare Siriu

Acumularea Cândești este un lac de acumulare amplasat pe râul Buzău, la 19 km în amonte de orașul Buzău, cu o suprafață de 0,75 kmp și o adâncime medie de 5 m, acesta asigură:

Regularizarea debitelor râului Buzău în aval de acumulare;

Producerea de energie electrică prin CHE Cândești, CHE Vernești și CHE Simileasca;

Satisfacerea necesarului de apă pentru irigații în Câmpia Buzăului. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Fig. 1.11: Acumularea Cândești

(Sursa: https://turismbuzau.ro/barajul-candesti-plescoi/)

Ecosisteme și habitate

Valea Buzăului, în aval de Siriu, nu a suferit modificări fundamentale în ultima sută de ani. Culoarul care astăzi formează situl Natura 2000 Lunca Buzăului era și acum mai bine de 100 de ani folosit ca zona agricolă (pășuni, fânețe, terenuri arabile), zonă în care se păstrau ceva mai multe porțiuni cu un grad mai mare de naturalețe decât astazi. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

În Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău a avut loc, după 1990, o fragmentare accentuată a peisajului, determinată mai ales de reducerea cu aproximativ 10% a ecosistemelor forestiere. Fragmentarea a fost însoțită și de reducerea suparafeței bucăților de mozaic din peisaj, ceea ce a dus la creșterea gradului de izolare a fragmentelor. Majoritatea ecosistemelor de luncă, rămase pe teritorii fragmentate, sunt puternic degradate și adesea ocupate de biocenoze secundare cu participarea plantelor ruderale, halofite etc. Se consideră că ruralitatea este un factor determinant în dinamica și complexitatea complexelor de ecosisteme (peisajului). (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Principalul factor natural care determină formele de vegetație și implicit tipurile de ecosisteme este relieful. De la Lunca Priporului (în aval de barajul Siriu) și până la Gura-Bâscii-Cislău predomină relieful deluros, altitudinea scăzând treptat de la 450 la 250 m; până la Gura Bâscei Buzăul curge de la nord la sud, urmând apoi o deviere de aproape 90o spre est, însoțită de lărgirea văii în sectorul Cislău-Viperești. În aval de Viperești valea se îngustează, până la Pârscov, după care se lărgește din nou, căpătând aspectul caracteristic cursului colinar. Din aval de Săpoca începe sectorul de câmpie, cu multe meandre ale albiei minore și plaje de nisip. (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

În lungul Buzăului au fost desemnate trei arii depresionare de mici dimensiuni: depresiunea Pătârlagele, depresiunea Cislău și depresiunea Pârscov. Lunca Buzăului străbate trei regiuni biogeografice: regiunea alpină (de la Siriu la Nehoiu/Sibiciu de Sus) regiunea continentală (de la Nehoiu la Săpoca) și regiunea stepică (de la Săpoca la Vișani). (PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Elemente de patrimoniu natural și cultural identificate pe teritoriul ariei protejate ”Lunca Buzăului”

Calendarul obiceiurilor locale și a principalelor elemente ale patrimoniului cultural și natural din zona Sitului Lunca Buzăului, grupate pe localități.

Tabel 1.1: Calendarul obiceiurilor locale și a principalelor elemente ale patrimoniului cultural și natural din zona Sitului Lunca Buzăului

(Sursa: PMSNLB. Disponibil pe URL: https://www.scribd.com/document/346811758/Plan-de-Managment-Al-Sitului-Natura-2000-ROSCI0103-Lunca-Buz%C4%83ului)

Capitolul 2

POSIBILITĂȚI DE FINANȚARE DESTINATE ÎMBUNĂTĂȚIRII INFRASTRUCTURII ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1. Green Entrepreneurship 2 – Dezvoltarea destinațiilor ecoturistice în România, program derulat în parteneriat de către Romanian- American Foundation și Fundația pentru Parteneriat.

Manager de program: Fundația pentru Parteneriat, partener finanțator: Romanian-American Foundation, partener strategic: Asociația de Ecoturism din România.

Buget: US $1,100,000 contribuție RAF, US $33,000 contribuție Fundația pentru Parteneriat și US $973,732 contractați de Fundația pentru Parteneriat in granturi în domeniul ecoturismului în regiunile țintă.

Perioadă: 60 luni (1 iulie 2014 – 30 iunie 2019)

Scop: Sprijinirea înființării și a consolidării unei rețele naționale de ecotrism ce va contribui atât la dezvoltarea durabilă la nivel local, precum și la protejarea naturii. O destinație ecoturistică reprezintă o micro-regiune cu avantaje naturale și culturale remarcabile, unde, prin oferirea unor experiențe integrat cu un impact minim asupra mediului, turismul sustenabil poate fi gestionat prin agregarea unei rețele de furnizori de ecoturism complementare sub aceleași strategii comune de marketing și dezvoltare. Destinația trebuie coordonată de o entitate (o unitate de management a destinațiilor ecoturistice) delegată de către comunitate cu puterea de a coordona și implementa planurile acesteia. (http://www.repf.ro/programok.php?id=30)

Obiective:

Dezvoltarea procesului de înființare a unei rețele naționale de destinații ecoturistice ce vor întruni criteriile specifice impuse de Autoritatea Națională de Turism;

Transformarea ecoturismului într-un segment strategic de produse turistice, care vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a cel puțin 7 micro-regiuni ale României, potrivite pentru astfel de activități;

Dezvoltarea capacităților necesare de management la nivelul a cel puțin 7 destinații ecoturistice, prin crearea de Unități de Management al Destinațiilor Ecoturistice. (http://www.repf.ro/programok.php?id=30)

Scop:

crearea a cel puțin 7 unități de management al destinațiilor ecoturistice auto-sustenabile;

cel putin 7 destinații ecoturistice autorizate și conduse conform principiilor ecoturismului;

pregătirea a 14 manageri locali de destinație ecoturistică;

antreprenoriatul local va avea de câștigat din conectarea producătorilor din domeniul ecoturismului și a furnizorilor de servicii la oportunitățile pieții, precum și din stabilirea unei legături între aceștia;

produsele și serviciile locale vor fi reunite și promovate sub brandul destinațiilor ecoturistice;

noi start-up-uri din domeniul ecoturismului vor fi înființate și noi locuri de muncă vor fi create în micro-regiunile țintă;

utilizarea sporită și, totodată, sustenabilă a avantajelor culturale și de mediu ale regiunilor țintă, îmbunătățirea managementului resurselor și bunurilor locale;

atractivitate sporită și o promovare îmbunătățită a produselor și serviciilor de turism distincte și de înaltă calitate promovand România ca destinație ecoturistică. (http://www.repf.ro/programok.php?id=30)

2.2. Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM)

Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României, identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor. Prioritățile de finațare sabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: infrastructura și resursele. (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

POIM finanțează activități din 4 sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de aproximativ 10,8 miliarde Euro, din care: 6,94 miliarde Euro Fond de Coeziune, 2,28 miliarde Euro Fond European de Dezvoltare Regională, 1,62 miliarde Euro Cofinanțare. (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

Axa Prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, vizează prioritatea de investiții ”Protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și de infrastructură ecologică”, urmărind, prin Obiectivul Specific 4.1 ”Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate”, promovarea obiectivelor Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2020, luând în considerare nevoile concrete de protecție a biodiversității din România identificate în Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2014–2020, aprobată prin HG nr. 1081/2013 și în studiile realizate de către Ministerul Mediului privind Cartarea ecosistemelor naturale si seminaturale degradate la nivel național. (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

Acțiuni:

Continuarea elaborării planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare / planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare, cu accent pe:

Elaborarea studiilor pentru monitorizarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară;

Inventarierea speciilor sălbatice de interes comunitar în vederea determinării măsurilor pentru menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, fie la nivel național, fie la nivel de sit;

Alte activități necesare specifice elaborării planurilor de management.

Implementarea planurilor de management / seturilor de măsuri de conservare/ planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin), în special:

Măsuri pentru menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, inclusiv reconstrucția ecologică a ecosistemelor de pe suprafața ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000;

Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară;

Reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice la nivelul cursurilor de apă în vederea protecției biodiversității (pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală a cursului de apă, restaurarea zonelor umede, restaurarea albiei și a reliefului din lunca inundabilă a corpurilor de apă, etc);

Crearea și menținerea coridoarelor ecologice, crearea și menținerea coridoarelor de migrație a speciilor, conservarea conectivității și funcționalității ecologice, menținerea și/sau îmbunătățirea conectivității pentru rețeaua de arii protejate, inclusiv a rețelei Natura 2000;

Alte tipuri de măsuri similare, conform planurilor de management.

Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin;

Acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere a biodiversității și ecosistemelor (monitorizarea și evaluarea speciilor și habitatelor, cunoașterea factorilor de presiune exercitați asupra biodiversității, inclus a speciilor invazive etc.) (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

2.3. Programul Operațional Regional 2014-2020

Axa prioritară 7: Divesificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

Prioritate de investiții 7.1: Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. (http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-7)

Principalele acțiuni care vor fi finanțate vizează activități care vor fi localizate în stațiuni turistice, conform prevederilor HG 852/2008, cu modificările și completările ulterioare. Proiectele elaborate vizează următoarele acțiuni:

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri) în conformitate cu prevederile OG nr. 109/2000, cu modificările și completările ulterioare;

Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a unităților aferente;

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea infrastructurii publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice;

Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat. (http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-7)

Proiectele din cadrul acestui apel de proiecte sunt limitate la o valoare minimă și maximă. Astfel valoarea minimă FEDR este de 500.000 EUR iar valoarea totală a proiectului nu va depăși 5 milioane EUR. Cursul valutar la care se va calcula încadrarea în respective valori minime și maxime este cel precizat în cadrul Ghidului solicitantului – Conditii generale de accesare a fondurilor in cadrul POR 2014 – 2020, la subsecțiunea 6.2, punctul 4, respectiv, cursul de 4,43 lei/euro. (http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-7)

În cadrul acestui apel de proiecte se pot depune proiecte de infrastructură de turism: pentru dezvoltarea infrastructurii de turism balnear, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică, dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice, crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat. (http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-7)

Activitățile orientative în cadrul proiectului pot fi:

Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv unitățile din corpul drumului în stațiuni turistice balneare, climatice și balneo-climaterice;

Dezvoltarea rețelelor de captare și / sau transport a izvoarelor minerale și saline cu potențial terapeutic (ape minerale, lacuri și nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor și salinelor) de din stațiunile turistice balneare, climatice și balneo –climatice;

Crearea/reabilitarea traseelor marcate pentru cură pe teren, a locurilor de recreere și popas, a facilităților de utilizare a izvoarelor minerale din stațiunile turistice balneare, climatice și balneo – climatice.

Crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor pentru bicicliști, trotuarelor;

Dezvoltarea iluminatului public în stațiuni turistice balneare, climatice și balneo – climatice;

Crearea/reabilitarea/modernizarea parcurilor și grădinilor;

Amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului;  montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică; (http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-7)

Capitolul 3

CONCEPTE JURIDICE ȘI STANDARDE CE STAU LA BAZA REALIZĂRII PROIECTULUI

Capitolul 4

ALEGEREA SOLUȚIEI PROPUSE PENTRU PROIECTARE/STUDIU: CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE VIZITARE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ”LUNCA BUZĂULUI”

4.1. Zona de amplasare a centrului de vizitare

Centrul de vizitare va fi amplasat intravilan în satul Vernești, reședința comunei cu același nume, pe drumul național DN10, pe direcția Nehoiu-Buzău, la doar 4 km de municipiul Buzău. Am ales această locație pentru centrul de vizitare, deoarece DN10 este un drum foarte circulat, iar apropierea de minicipiu prezintă un avantaj major în vizitarea centrului atât de către locuitorii din municipiul Buzău, cât și de către cei din localitățile învecinate.

Terenul pe care se va construi centrul de vizitare are o suprafață de 1000 mp și va fi achiziționat de către primărie.

Fig. 4.1: Localizarea terenului pentru centrul de vizitare

(Sursa: https://www.google.ro/maps)

Fig. 4.2: Localizarea centrului de vizitare în cadrul comunei Vernești

(Sursa: https://www.google.ro/maps)

Accesul în comuna Vernești se poate face atât prin intermediul autovehiculelor personale, cât și prin mijloace de transport în comun, prin localitate trecând foarte multe microbuze și autobuze dinspre și către municipiul Buzău. De asemnea, localitatea este traversată și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, având 2 stații destul de apropiate: Vernești și Cândești.

Fig. 4.3: Stație CFR Vernești

4.2. Scopul înființării centrului de vizitare

Centrul de vizitare va permite accesul turiștilor la informații și evenimente specifice, prin:

Informarea generală asupra ofertei turistice și a atracțiilor turistice locale/regionale/naționale, evenimentelor culturale și de afaceri;

Informarea asupra zonelor ce urmează a fi vizitate;

Informarea asupra importanței necesității de a proteja anumite arii și mediul înconjurător, în general;

Punerea la dispoziția turiștilor de materiale de promovare locale/regionale/naționale;

Informarea turiștilor privind oferta locală de cazare și facilitățile de agrement;

Informarea asupra posibilităților de rezervare/cumpărare a biletelor pentru mijloacele de transport, precum și asupra ghizilor turistici;

Organizarea de manifestări expoziționale pe plan local/regional cu rol în creșterea circulației turistice;

Consilierea cu privire la alegerea diverselor produse turistice locale/regionale/naționale;

Informarea asupra autorităților competente în soluționarea reclamațiilor care se înregistrează pe plan local cu privire la calitatea serviciilor turistice. (http://www.adrse.ro/Documente/DIP/4GreenInn/Plan_Tehnic_Centru_Promovare_Balta_Mica_Braila.pdf_)

Scopul centrului de vizitare este de a oferi informații detaliate despre aria protejată, înainte de vizitarea acesteia, pentru ajuta vizitatorii să înțeleagă și să cunoască mai bine istoria, valorile naturale și culturale ale ariei protejate. De asemenea, centrul de vizitare mai are scopul de a promova potențialul ecoturistic al ariei naturale protejate ”Lunca Buzăului”, de a aduce natura și cultura mai aproape de oameni, dar și de a dezvolta zona prin creșterea numărului de vizitatori și prin crearea de noi locuri de muncă.

Prin cenrtul de vizitare, turiștii vor fi informați cu privire la importanța ariei protejate, obiectivele turistice naturale și culturale existente în zonă, dar și la importanța protejării mediului înconjurător. Deci, cu alte cuvinte, centrul de vizitare este și un instrument prin care se face educarea populației locale, a turiștilor și a vizitatorilor, în special a copiilor, asupra necesității protecției mediului.

Pe lângă informare și vizitare, turiștii vor putea avea ocazia de a cumpăra suveniruri dintr-un magazin de suveniruri, aflat în incinta centrului de vizitare.

Centrul de vizitare este destinat acelor oameni care nu au timp pentru a vizita întreaga arie protejată, însă și-ar dori să o facă. Aici vor avea ocazia să vadă elemente de relief, floră și faună specifice zonei, să descopere istoria ariei protejate, principalele obiective turistice naturale și culturale, să încerce apa adusă de la diferite izvoare din aria protejată, să achiziționeze suveniruri și să colecteze momente de neuitat.

Capitolul 5

CALCULUL ȘI PROIECTAREA SOLUȚIEI ADOPTATE: CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE VIZITARE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ”LUNCA BUZĂULUI”

5.1. Construirea și amenajarea centrului de vizitare

5.1.1. Descrierea generală a centrului de vizitare

Centrul de vizitare va avea o suprafață construită de 120 mp. Acesta va fi format dintr-un hol în care se va amplasa un punct de informare turistică (broșuri, fluturași, spațiu de afișare, carnețele de călătorie) și o recepție cu scop de informare dar și de păstrare a bunurilor vizitatorilor. O cameră va fi amenajată cu videoproiectoare și plasme pentru proiecții filme, diorame și machete 3D, iar în cealaltă cameră va fi amenajat un magazin pentru suveniruri. Holul se încheie cu două grupuri sanitare, unul pentru bărbați și unul pentru femei.

Construcția se va face din blocuri de BCA (beton celular autoclavizat), deoarece constituie o metodă eficientă în ceea ce privește rezistența și izolația termică, asigurând temperaturi optime atât în sezonul de iarnă, cât și în cel de vară. De multe ori, blocurile BCA oferă un grad de izolare care nu mai necesită un sistem ternoizolator suplimentar, acestea fiind eficiente și în cazul zgomotului exterior. De asemenea, acesta este rezistent la cutremure, incendii și mucegai. BCA-ul are un impact redus asupra mediului, încă de la fabricarea lui și până la eliminarea deșeurilor în timpul folosirii lui. Este de până la 5 ori mai ușor decât betonul, accest fapt ducând la emisii mult mai reduse de CO2 în timpul transportului. De asemenea, datorită compoziției acestuia, poate fi tăiat cu ușurință în mărimi exacte, reducând astfel cantitatea de deșeuri rezultate în timpul utilizării. Betonul celular autoclavizat se obține dintr-un amestec de apă, ciment, nisip, ghips, var și un agent de expandare (pulbere de aluminiu), care îi conferă acestuia o structură poroasă.

Fig. 5.1: BCA-beton celular autoclavizat

(Sursa: https://aov-architecture.ro/bca-betonul-celular-autoclavizat)

Pentru a avea un aspect mai natural și mai rustic, se va decora cu piatră de Siriu, atât în unele locuri din exterior (în dreptul soclului, ușilor, geamurilor), cât și în interior (stâlpi, diferite suporturi, în dreptul geamurilor și ușilor).

Fig. 5.2: Piatră de Siriu

(Sursa: http://www.itinerar.ro/Baraj_Siriu/piatra.htm)

5.1.2. Amenajarea și dotarea centrului de vizitare

Centrul de vizitare va conține:

Un punct de informare turistică, amplasat la recepția centrului de vizitare. În acest spațiu, vizitatorii pot cere și primi informații despre aria naturală protejată, obiective turistice naturale și culturale, etc. Ca exemplu am luat recepția Centrului de vizitare Călimani, pe care o puteți vedea în Fig. 5.3.

Fig. 5.3: Receția Centrului de vizitare Călimani

(Sursă: https://www.asociatiaaer.ro/centre-de-vizitare/)

O expoziție interioară, pe holul de după recepție, cu tablouri care conțin imagini reprezentative din aria naturală protejată ”Lunca Buzăului”: râul Buzău, Mănăstirea de la Rătești, Vulcanii Noroioși, Mănăstirea Ciolanu, Tabăra de Sculptură Măgura, situl arheologic Mlajet, Casa Memorială Vasile Voiculescu, Barajul Siriu, Cascada Cașoca, Lacul Vulturilor, Lacul de acumulare Siriu, Muzeul Chihlimbarului, așezările rupestre de la Aluniș-Colți-Bozioru, etc. Ca exemplu am luat tot Centrul de Vizitare Călimani, a cărei expoziție interioară se poate observa în Fig. 5.4.

Fig. 5.4: Expoziție interioară cu tablouri în Centrul de vizitare Călimani

(Sursă: https://www.asociatiaaer.ro/centre-de-vizitare/)

Magazin de suveniruri locale, amplasat în incinta centrului de vizionare. De aici se pot achiziționa: brelocuri, magneți, vederi, tablouri, machete, tricouri și sacoșe imprimate, semne de carte, căni, brățări, figurine, obiecte tradiționale din lemn și ceramică, dar și suveniruri ”comestibile”, cum ar fi: covrigi de Buzău, babic de Buzău, cârnați de Pleșcoi, vinuri, și alte produse tradiționale locale. Un exemplu de suveniruri din Buzău se poate vedea în Fig. 5.5.

Fig. 5.5: Suveniruri de Buzău

(Sursa: http://dewi-uf.blogspot.com/2009/07/suvenir-de-la-buzau-souvenir-from-buzau.html)

Amenajarea unor ”izvoare” interioare, unde vizitatorii pot încerca apa din diferite izvoare aflate în aria naturală protejată ”Lunca Buzăului”: Unguriu, Siriu. Ca exemplu, am luat tot Centrul de vizitare Călimani, care are amenajat în incinta sa un astfel de ”izvor”, acesta putând fi observat în Fig. 5.6;

Fig. 5.6: ”izvoare” de apă în centrul de vizitare Călimani

(Sursă: https://www.asociatiaaer.ro/centre-de-vizitare/)

Sală de proiecție filme informative despre aria naturală protejată, obiective turistice naturale și culturale, floră și faună, etc. Ca exemplu, am luat un centru de vizitare mai mic, aflat chiar în aria naturală protejată ”Lunca Buzăului”, și anume Centrul de vizitare Chiojdu, care se poate observa în Fig. 5.7.

Fig. 5.7: Sală de proiecție filme în centrul de vizitare Chiojdu

(Sursa: https://turismbuzau.ro/centrul-de-vizitare-chiojdu/)

Dioramă și machetă geografică cu aria protejată.

Fig. 5.8: Exemplu de machetă geografică

(Sursa: https://www.machetearhitectura.ro)

Capitolul 6

ANALIZA ECONOMICĂ A PROIECTULUI

6.1. Stabilirea valorii investiției

a) Teren: 1.000 mp x 40 lei/mp= 40.000 lei

b) Autorizații necesare:

Certificat de urbanism: 12 lei

Autorizație de construcție: 1.200 lei

Autorizație compania de apă: 300 lei

Aviz și taxă de racordare Electrica: 2.100 lei

Certificat de mediu: 400 lei

Aviz PSI-SU: 400 lei

TOTAL: 4.412 lei

c) Proiect: 800 lei

d) Fosă betonată vidanjabilă: 3.000 lei

e) Săpat fundație: 300 lei

f) Materiale și instalații necesare:

Fier beton pentru armături: 2.000 kg x 3,30 lei/kg= 6.600 lei

Beton pentru fundație, elevație, centură, stâlpi: 200 mc x 200 lei/mc= 40.000 lei

BCA: 175 mp x 51 lei= 8.925 lei

Sârmă: 200 kg x 5,5 lei/kg= 1.100 lei

Glet, amorsă: 600 lei

Plasă pentru glet, colțare: 1.025 lei

Poliestern pentru izolație: 35 bax x 35 lei/bax= 1.225 lei

Adeziv pentru poliestern: 25 saci x 20 lei/sac= 500 lei

Var lavabil: 4 x 100 lei= 400 lei

Gresie/faianță: 140 mc x 35 lei/mp= 4.900 lei

Adeziv pentru gresie/faianță: 60 saci x 20 lei/sac= 1.200 lei

Tencuială decorativă exterior: 2.400 lei

Cuie: 50 kg x 6 lei/kg= 300 lei

Cherestea: 5 mc x 900 lei/mc= 4.500 lei

Grinzi: 55 buc x 50 lei/buc= 2.750 lei

Tablă și accesorii: 200 mp x 50 lei/mp= 10.000 lei

Uși și ferestre (5 uși, 7 ferestre): 7.000 lei

Instalație electrică: 5.000 lei

Instalații sanitare: 3.000 lei

Instalație termică (centrală, calorifere, accesorii): 20.000 lei

Instalație aer condiționat: 2.500 lei

Alte materiale: 2.000 lei

TOTAL: 125.925 lei

g) Manoperă: 250 lei/mp x 120 mp= 30.000 lei

h) Amenajări interioare:

Birou pentru recepție: 2.000 lei

Scaun birou: 300 lei

Dulap pentru recepție: 500 lei

Jaluzele verticale: 4 buc x 300 lei/buc= 1.200 lei

Canapea, fotolii și masă: 6.000 lei

Scaune pentru camera de proiecții filme: 4.000 lei

Videoproiector: 2.000 lei

Led TV: 3.000 lei

Vitrine și rafturi pentru magazinul de suveniruri: 5.000 lei

Casă de marcat: 2.000 lei

Suveniruri (brelocuri, magneți, vederi, tablouri, machete, tricouri și sacoșe imprimate, semne de carte, căni, brățări, figurine, obiecte tradiționale din lemn și ceramică, suveniruri ”comestibile”, cum ar fi: covrigi de Buzău, babic de Buzău, cârnați de Pleșcoi, vinuri, și alte produse tradiționale locale): 10.000 lei

Tablouri pentru expoziție: 5.000 lei

”izvoare interioare”: 1.000 lei

Dioramă: 4.500 lei

Machetă geografică 3D: 5.000 lei

Panouri informative cu touchscreen: 4 buc x 1.500 lei/buc= 6.000 lei

TOTAL: 57.500 lei

i) Amenajări exterioare:

Bănci și mese din lemn: 2.000 lei

Foișor din lemn: 5.000 lei

Leagăne din lemn pentru copii, cu diferite forme: 2.000 lei

Pavaj de protecție pentru leagăne: 1.000 lei

Alei pavate cu piatră de Siriu: 2.500 lei

Diverse figurine decorative din lemn: 3.000 lei

Fântână din lemn: 1.000 lei

Fântână arteziană cu piatră de Siriu: 3.000 lei

Ronduri de flori: 1.000 lei

TOTAL: 20.500 lei

COSTURI TOTALE ÎN LEI: 40.000 lei + 4.412 lei + 800 lei + 3.000 lei + 300 lei + 125.925 lei + 30.000 lei + 57.500 lei + 20.500 lei = 282.437 lei

COSTURI TOTALE ÎN EURO: 59.637 EURO