Prezentarea Aeroportului Sydney International
Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul 1 – PREZENTAREA AEROPORTULUI SYDNEY INTERNATIONAL
1.1. Coordonate generale
1.2.Analiza activității de pe aeroportul din Sydney
1.2.1. Traficul aerian
81.2.2. Alte domenii de activitate
1.3.Politica de personal
Capitolul 2 – ROLUL AEROPORTULUI SYDNEY INTERNATIONAL ÎN EVOLUȚIA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN ZONA NEW SOUTH WALES
2.1. Analiza indicatorilor de trafic
2.1.1. Situația mișcărilor de aeronave
2.1.2. Evoluția numărului de pasageri
2.2. Analiza activității economice desfășurate pe aeroportul Sydney International
2.2.1. Evoluția cifrei de afaceri
2.2.2. Evoluția veniturilor
2.2.3. Evoluția cheltuielilor
2.2.4. Evoluția rezultatului exercițiului financiar
2.2.5. Evoluția rentabilității comerciale
2.3.Identificarea relației dintre aeroportul Sydney International Airport și regiunea turistică Sydney
Capitolul 3 – CORELAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE DIN DOMENIUL TURISMULUI CU CELE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT AERIAN ÎN REGIUNEA SYDNEY
3.1. Planuri de modernizare a infrastructurii aeroportuare în Sydney
3.1.1. Proiectelele de dezvoltare finalizate recent
3.1.2. Prezentarea strategiilor în curs de implementare
3.1.3 Impactul proiectului „Car Parking”
3.1.4. Provocări actuale privind extinderea activității aeroportului Sydney
3.2. Conexiuni între planurile de dezvoltare ale regiunii New South Wales și ale aeroportului Sydney
3.2.1. Elemente pozitive ale activității turistice
3.2.2. Aspecte negative ale tehnologiilor utilizate
3.2.3. Realizarea unui raport al plusurilor și minusurilor înregistrate
Capitolul 4 – PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A AEROPORTULUI SYDNEY PRIN INTERMEDIUL TEHNOLOGIEI SMART
4.1. Analiza obiectivelor principale ale Master Planului
4.1.1. Prezentarea Planului de Dezvoltare Majoră
4.1.2. Strategia de dezvoltare a constucției din cadrul aeroportului
4.1.3 Viziunea și obiectivele țintă ale dezvoltării planului
4.1.4. Studiile și documentația necesară aprobării planului propus
4.1.5. Prezentarea efectelor posibile, a avantajelor și a dezavantajelor
4.2. Propuneri de dezvoltare a aeroportului internațional Sydney
4.2.1.Analiza noilor tehnologii din domeniul IT asupra activității de transport aerian
4.2.2. Rolul tehnologiilor informaționale în turismul australian
4.2.3. Strategii de dezvoltare a aeroportului prin intermediul tehnologiilor de tip smart și e-tourism
4.2.2.1. Influența smartphone-ului și a aplicațiilor mobile în operațiunile aeroportuare
4.2.2.2. Utilizarea codurilor QR și a realității argumentate (AR) în promovarea activităților aeroportului
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Primul capitol al lucrării are ca obiectiv principal prezentarea coordonatelor generale ale aeroportului și influența acestuia asupra economiei continentului, populației rezidente, produsului intern brut. De asemenea, prin analiza activității de pe Sydney International, se va arăta că zona turistică aferentă este puternic influențată de traficul aerian, de numărul mare de companii aeriene care operează pe aeroport, dar și de celelalte întreprinderi din alte domenii de activitate. La finalul acestui prim capitol, printr-o politică de personal eficientă și strategii de promovare în care investițiile au crescut în fiecare an, se va evidenția necesitatea, cât și preferința turiștilor pentru frecventarea aeroportului internațional Sydney, în detrimentul celorlalte. Cel de-al doilea capitol are în vedere analiza activității turistice din regiunea Sydney, precum și rolul aeroportului asupra acesteia. Astfel, se va observa faptul că cel mai frecventat mijloc de transport folosit este cel aerian din cauza distanțelor mari față de celelalte state. Totodată,din punct de vedere economic, situația aeroportului Sydney International se redresează în urma unei căderi financiare drastice din anul 2009, când cifra de afaceri a scăzut simțitor.Cu toate că efectul crizei economice se resimte și în anul 2012, regiunea Sydney înregistrează creșteri din punct de vedere economic și turistic, punând bazele dezvoltării atât a aeroportului, cât și a regiunii în sine, cu scopul de a atinge un nivel de dezvoltare cât mai înalt. În penultimul capitol al lucrării, se evidențiază faptul că managementul aeroportului din Sydney investește în noi tehnologii și facilități pentru pasageri. Programul de investiții oferă o experiență de călătorie plăcută care are ca obiectiv creșterea numărului de pasageri ce vor beneficia de serviciile aeroportului în viitor. De asemenea previziunea unei creșteri a traficului de pasageri de la an la an, semnifică o oportunitate de dezvoltare a aeroportului, iar infrastructura excelentă a aeroportului generează un flux turistic crescut. La finalul lucrării de față, vor fi prezentate perspectivele de dezvoltare a aeroportului internațional din Sydney cu ajutorul analizei obiectivelor principale ale Master Planului elaborat recent de conducerea aeroportului. În cea de-a doua parte a ultimului capitol, se vor realiza propuneri de dezvoltare prin intermediul tehnologiilor de tip smart, crearea unei aplicații pentru smartphone, utilizarea codurilor QR și a ultimului trend în domeniul IT, realitatea argumentată AR.
Capitolul 1 – PREZENTAREA AEROPORTULUI SYDNEY INTERNATIONAL
Considerat însă de departe cel mai eficient mod de transport turistic atunci când vine vorba despre călătoriile pe distanțe mari, transportul aerian a revoluționat distribuția spațială a călătoriilor. El reprezintă unul dintre ingredientele esențiale ale evoluției turismului la scară internațională, în contextul în care selectarea destinației poate cunoaște constrângeri în ceaa ce privește timpul, costul sau factorii de acces. În multe cazuri, transportul aerian a devenit singura posibilitate rezonabilă de transport turistic. De exemplu, o mare parte din destinațiile turistice internaționale cu o popularitate ridicată, aflate în zone relativ izolate, cum ar fi țările insulare din Marea Caraibelor sau Pacificul de Sud, sunt dependente într-o oarecare măsură de transportul pe calea aerului.
Coordonate generale
Conform definiției elaborate de specialiști, aeroportul reprezintă totalitatea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor destinate servirii călătorilor, servirii avioanelor pentru decolare și aterizare, îmbarcare și debarcare a călătorilor, desfășurării operațiunilor comerciale, controlului și conducerii zborului într-o zonă delimitată de spațiu, întreținerii și reparării avioanelor, etc. Un aeroport cuprinde următoarele elemente structurale și organizatorice: aerodromul, adică suprafața de teren special amenajat care servește la decolarea și aterizarea avioanelor, la rularea, staționarea și servirea lor tehnică, aerogara (terminalul) care reprezintă punctul de concentrare a traficului, a pregătirii expedierii călătorilor și a mărfurilor, al finalizării transportului aerian, atelierele, turnul de control, hangarele, instalațiile sociale, echipamentele și utilajele pentru servire tehnică.
Sydney, inima Australiei, este capitala statului New South Wales, oraș ce deține recordul superlativelor pe acest continent: este cel mai mare oraș, cel mai mare centru industrial, cultural și financiar, cel mai mare port, cel mai mare nod de comunicație. Deschis inițial în anul 1920, aeroportul din Sydney se mândrește cu faptul că este unul dintre cele mai vechi din lume, este foarte aproape de centrul orașului și este iubit de către locuitorii acestuia care se bucură de fiecare turist ajuns pe acest îndepărtat continent.
Aeroportul internațional Sydney (cunoscut și sub numele de Kingsford-Smith Airport) este situat în suburbia districtului Mascot din Sydney, Australia. Este singurul aeroport de importanță majoră ce deservește metropola, fiind un punct central pentru compania aeriană Qantas și un punct secundar pentru Virgin Australia și Jetstar Airways. Situat după Botany Bay, acest aeroport are trei piste, cunoscute ca pista “Est-Vest”, pista “Nord-Sud” și pista a treia. Terminalele aeroportului sunt: T1 International cu 25 porți de îmbarcare și 5 porți pentru tipurile de aeronave A380, T2 Domestic cu 18 porți de îmbarcare, T3 Qantas Domestic cu 16 porți pe care îl deține și operează compania Qantas, cinci terminale pentru zboruri internaționale și două terminale pentru zboruri interne folosite pentru a încărca marfuri pentru transport.
Australia are o economie înfloritoare și, de aceea, importanța acestui aeroport este una crucială pentru rolul orașului ca centru comercial și financiar al țării. Aeroportul este localizat la 8 km distanță față de centrul orașului și la mai puțin de 10 km față de cele mai importante atracții turistice. Buna amplasare a aeroportului aduce beneficii atât în domeniul afacerilor, cât și în turism, fiind un contribuabil major în dezvoltarea prosperă de lungă durată a orașului Sydney.
Viziunea strategică a aeroportului este aceea de a oferi o experiență high-class călătorilor la nivel mondial și de a stimula creșterea fluxului turistic atât pentru binele statului New South Wales, cât și pentru întregul continent australian. Cât despre misiunea aeroportului, se poate menționa faptul că Sydney Airport se angajează să respecte responsabilitățile față de celelalte companii implicate, printr-un plan de management bine pus la punct de către proprietari, operatori și restul partenerilor, asigurându-se că toate cerințele companiilor aeriene, ale pasagerilor și ale întreprinderilor afiliate sunt respectate. De asemenea aeroportul este lider de piață pe segmentul pe care îl deservește datorită planurilor de dezvoltare durabilă puse în aplicare de-a lungul timpului și asigurându-se cele mai înalte standarde de siguranță și securitate. O altă parte componentă a misiunii aeroportului este aceea că oferă locuri de muncă ce aduc satisfacții, și în care angajații sunt recunoscuți pentru performanță. Se promovează egalitatea de șanse, iar angajații sunt puși în valoare prin munca în echipă. Valorile susținute de către managementul aeroportului se regăsesc în ghidul aeroportului Sydney; toți directorii, salariații și alte persoane care acționează în numele acestuia sunt obligați să le promoveze activ și să acționeze în conformitate. În ceea ce privește istoricul aeroportului, în anul 1921 guvernul federal a achiziționat terenul în vederea construirii unui astfel de amplasament pentru ca mai târziu, în anul 1924, să aibă loc primul zbor. În perioada 1930-1960 s-a construit primul terminal, iar pe data de 3 mai 1970, regina Elisabeta a II-a inaugurat terminalul pentru zboruri internaționale cu un Boeing 747. De asemenea, în anul 1990 a fost finalizat cel de-al treilea terminal; în 2002 guvernul australian a vândut aeroportul corporației “Southern Cross Airports”, urmând ca, în anul 2010, în acest aeroport, să se investească 500 de milioane de dolari pentru renovare. La finalul anului 2011 conducerea aeroportului a propus o diviziune a acestuia în două sectoare: unul pentru zboruri internaționale și al doilea pentru zboruri interne;totuși în anul următor CEO Kerrie Mather să anunțe că acțiunea a fost anulată. Aeroportul Sydney face parte dintr-o largă rețea de aeroporturi care leagă regiunea Sydney, Australia de alte orașe la nivel mondial. Sydney. În plus, este un motor al dezvoltării turismului din Australia, generând locuri de muncă în industrie și contribuind la creșterea economică a întregului continent. Pe parcursul anului 2010, mai mult de 35 milioane de pasageri au trecut prin aeroport utilizând unul dintre cele trei terminale existente. Este estimat ca numărul pasagerilor să crească la 78,9 milioane în 2029, deoarece aeroportul este un conducător economic major și contribuie la creșterea economiilor australienilor din zona New South Wales și Sydney. În anul 2012, aeroportul a furnizat și a generat în jur de 206.000 de locuri de muncă full și part-time și se prevede o creștere de până la 338.000 de locuri de muncă în anrietari, operatori și restul partenerilor, asigurându-se că toate cerințele companiilor aeriene, ale pasagerilor și ale întreprinderilor afiliate sunt respectate. De asemenea aeroportul este lider de piață pe segmentul pe care îl deservește datorită planurilor de dezvoltare durabilă puse în aplicare de-a lungul timpului și asigurându-se cele mai înalte standarde de siguranță și securitate. O altă parte componentă a misiunii aeroportului este aceea că oferă locuri de muncă ce aduc satisfacții, și în care angajații sunt recunoscuți pentru performanță. Se promovează egalitatea de șanse, iar angajații sunt puși în valoare prin munca în echipă. Valorile susținute de către managementul aeroportului se regăsesc în ghidul aeroportului Sydney; toți directorii, salariații și alte persoane care acționează în numele acestuia sunt obligați să le promoveze activ și să acționeze în conformitate. În ceea ce privește istoricul aeroportului, în anul 1921 guvernul federal a achiziționat terenul în vederea construirii unui astfel de amplasament pentru ca mai târziu, în anul 1924, să aibă loc primul zbor. În perioada 1930-1960 s-a construit primul terminal, iar pe data de 3 mai 1970, regina Elisabeta a II-a inaugurat terminalul pentru zboruri internaționale cu un Boeing 747. De asemenea, în anul 1990 a fost finalizat cel de-al treilea terminal; în 2002 guvernul australian a vândut aeroportul corporației “Southern Cross Airports”, urmând ca, în anul 2010, în acest aeroport, să se investească 500 de milioane de dolari pentru renovare. La finalul anului 2011 conducerea aeroportului a propus o diviziune a acestuia în două sectoare: unul pentru zboruri internaționale și al doilea pentru zboruri interne;totuși în anul următor CEO Kerrie Mather să anunțe că acțiunea a fost anulată. Aeroportul Sydney face parte dintr-o largă rețea de aeroporturi care leagă regiunea Sydney, Australia de alte orașe la nivel mondial. Sydney. În plus, este un motor al dezvoltării turismului din Australia, generând locuri de muncă în industrie și contribuind la creșterea economică a întregului continent. Pe parcursul anului 2010, mai mult de 35 milioane de pasageri au trecut prin aeroport utilizând unul dintre cele trei terminale existente. Este estimat ca numărul pasagerilor să crească la 78,9 milioane în 2029, deoarece aeroportul este un conducător economic major și contribuie la creșterea economiilor australienilor din zona New South Wales și Sydney. În anul 2012, aeroportul a furnizat și a generat în jur de 206.000 de locuri de muncă full și part-time și se prevede o creștere de până la 338.000 de locuri de muncă în anii 2015-2016, cu beneficii de 16.5 miliarde de dolari în contribuția economiei NSW. Numărul locurilor de muncă reprezintă 2% din economia totală australiană și 6% din economia statului New South Wales. Ca și în master planul postat pe site-ul aeroportului, se pot observa tendințele și previziunile de creștere în ceea ce privește domeniul economic, cât și în cel al investițiilor majore care se vor finaliza până la sfârșitul anului 2024, termenul limită al planului de îmbunătățire a calității serviciilor. Aeroportul pune la dispoziția pasagerilor pe site-ul oficial informații despre zboruri (plecări, sosiri), un radar live pentru a identifica cu precizie locul unde se află avioanele ce urmează să aterizeze/decoleze, informații despre rutele exacte ale zborurilor, cât și informații ce ar putea fi de folos călătorilor despre companiile aeriene care operează pe Sydney International. În aeroport, cât și pe site-ul acestuia se găsesc informații utile despre pașapoarte și vize, asigurări, oferte last minute pentru a economisi bugetul vizitatorilor, securitate, politica de bagaje, călătorii aflați în tranzit, asistență specială și pasagerii care însoțesc copii. Aeroportul oferă turiștilor car rental, birouri de informații pentru transportul cu mașina, tren, taxi, autobus, bicicleta, spațiu de parcare, cât și hărți pentru o orientare asupra terminalelor, porților, zonelor de shopping, spații pentru fumat, etc. De asemenea se oferă servicii medicale, de carantină, case de schimb valutar, telecomunicații, asistentă pentru turiști, magazine pentru shopping, dutty free, restaurante și baruri. Serviciul VIP lounge vine în scopul asigurării confortului maxim și economisirii optime a timpului pasagerilor. Aeroportul international Sydney oferă serviciile VIP Lounge care se disting printr-o atmosferă liniștită și relaxantă, oferă o bogată paletă de servicii la decolare/aterizare, prestate de către un personal de specialitate, care informează, în timp util, pasagerii și persoanele care îi însoțesc sau întâmpina, referitor la timpul de decolare/aterizare al aeronavei și începutul înregistrării. În sala spațioasă și confortabilă, pasagerii pot beneficia de servicii de telefonie (pentru apeluri locale), copiator, scanner și fax. La solicitare, se poate pune la dispoziție un laptop cu acces gratuit la internet Wi-Fi. De asemenea, se vizionează programe TV prin satelit și se pot delecta cu ziare și reviste de ultimă oră. Tot aici se servesc, gratuit, în vip lounge caffe, diverse aperitive și băuturi. Ghișeele de vânzare a biletelor de avion sunt și ele prezente, ca în orice aeroport. Diferența față de alte aeroporturi este că sunt într-un număr mult mai mare,datorită numărului mare de aeronave care operează pe acest aeroport Eat & drink este destinat în special celor care fac un transfer și așteaptă mai multe ore în aeroport. Desigur este util și pentru cei care sunt în grabă, care nu au avut timp să mănânce în oraș înainte de cursă. Schimbul valutar – sunt foarte mulți turiști care nu au timp sau nu s-au gândit la monedă în care se plătește la destinație și atunci apelează la acest serviciu. Asistență bagaje pierdute- indiferent cât de mare sau de mic este aeroportul, se întâmplă că bagajul să se piardă sau să se rătăcească, iar acest serviciu este bine venit pentru soluționarea problemei. Toate aceste servicii fac din aeroportul “Sydney International” un aeroport apreciat de turiști, care are capacitatea de a satisface nevoile și cerințele chiar și celor mai sofisticați turiști care își doresc să aibă parte de experiențe de calitate.
Analiza activității de pe aeroportul Sydney International
În acest subcapitol vor fi prezentate informații despre companiile aeriene care operează și contribuie la creșterea fluxului turistic, despre reglementările care se impun la nivel de aeroport, date informative despre companiile care acționează la sol atât în beneficiul liniilor aeriene, cât și în cel al pasagerilor. În acest sens, transporturile aeriene civile internaționale se organizează și se derulează în baza unor Convenții guvernamentale internaționale, sub egida Organizației Aviației Civile Internaționale ca organism specializat ONU, în timp ce transporturile aeriene interne se organizează și se derulează în conformitate cu legislația națională.
Traficul aerian
În condițiile unei previziuni de 1,6 miliarde sosiri turiști pentru anul 2020 și oferind serviciile unor linii aeriene de elită (Qantas, Emirates, Ethiad), posesoare de aeronave de ultimă generație, ca Boeing 787, Airbus A350 sau A380, importanța transportului aerian în dezvoltarea turismului devine tot mai clară. Din punct de vedere istoric, inovația tehnologică în transporturi este direct asociată cu scopul și intensitatea activităților turistice și recreaționale. Aceasta își pune amprenta asupra evoluției industriei turismului prin: reducerea timpului de călătorie (iar dacă este perceput ca și cost, atunci rezultatul este exprimat în reducerea costurilor de călătorie), scăderea costurilor financiare (inovația tehnologică presupune eficientizarea utilizării forței de muncă și implicit scăderea costurilor), îmbunătățirea confortului și a siguranței pasagerilor (dezvoltarea sistemelor de supraveghere și securitate), extinderea accesibilității (prin mărirea numărului de conexiuni și rute). Astfel, pe pistele aeroportului din orașul Sydney aterizează și decolează peste 40 de companii aeriene, iar cele care operează cele mai importante zboruri sunt: compania Air Canada pentru orașele Toronto, Pearson și Vancouver, compania Air China pentru orașele Beijing, Shanghai, Pudong, compania aeriană Air New Zealand pentru destinații ca Auckland, Cristchurch, Wellington, întreprinderea Air Pacific pentru orașul Nadi, compania British Airways pentru metropola Londra, Delta Airlines pentru orașul Los Angeles, compania Emirates pentru Dubai, compania Japan Airlines pentru orașul Tokyo, compania Korean Airlines pentru Seoul, compania americană United Airlines pentru San Francisco, Vietnam Airlines pentru Ho Chi Minh, cât și companii ca Alitalia, Lufthansa, Iberia, Ethiad, DHL, Czech Airlines, Kenya Airlines pentru destinațiile aflate pe continentul Europa și nu numai. Companiile aeriene Qantas Airlines și Virgin Australia sunt liniile naționale ale australienilor și operează atât zboruri internaționale, cât și zborurile interne pe întreg continentul. Linia Air Canada este cel mai mare furnizor de servicii pentru pasageri care se ocupă de segmentele de zbor din interiorul Canadei, cât și de conexiune cu SUA, dar și unul care deservește continentul australian. Alte companii importante pentru fluxul de turiști care circulă pe aeroportul din Sydney sunt: Air China, compania națională a Chinei, și liniile naționale din Franța și Marea Britanie, Air France, respectiv British Airways. Pasagerii care circulă din zona ariei secundare, Emiratele Arabe, Dubai, Abu Dhabi, sunt clienții fideli ai companiilor aeriene Emirates Airlines și Etihad Airways. Turiștii proveniți din Statele Unite ale Americii, un continent important din punct de vedere al emiterii de pasageri către area Asia-Pacific, sunt cei care optează pentru zborurile companiilor Delta Airlines și United Airlines. Qantas Airways Limited reprezintă linia aeriană națională a Australiei, cu baza și canalul principal, în aeroportul Sydney. De asemenea, este prima companie înființată de australieni și a doua ca vechime pe întreg mapamondul. În anul 2012, compania deținea un număr efectiv de 308 aeronave, transporta 46.7 milioane de pasageri, avea 33.584 angajați pe perioadă nedeterminată, o cifră de afaceri de 15.724 miliarde de dolari australieni, dar înregistra non-profit din cauza unei balanțe înclinate negativ pentru că anul precedent se făcuseră investiții în construirea de noi aeronave și în extinderea companiei la nivel internațional. Această linie națională a operat în anul 2012 zboruri către 41 de destinații, 21 dintre acestea aflându-se în afara țării și 20 în interior. Qantas Airways oferă pasagerilor săi servicii pentru clasele First, Business și Premium Economy, cât și posibilitatea de a beneficia de un card de frequent flyer pe care se acumulează puncte ce se pot transforma rapid în mile aeriene, efect direct al loialității clienților. Virgin Australia Airlines este a doua linie națională aeriană a statului australian și face parte din lanțul de companii aeriene Virgin, cu sediul în Brisbane, Queensland. Aceasta a fost înființată în anul 2000, beneficiind de doar două aeronave menite să opereze o singură rută, iar în momentul în care compania Ansett Australia a intrat în colaps, în anul 2001, Virgin a devenit rapid cea de-a doua linie reprezentativă pentru continentul australian. După câțiva ani de operare pe piața low-cost, compania și-a îmbunătățit serviciile, reinventându-se și devenind “ the new world carrier”. În anul 2011 au investit în noi uniforme, au schimbat serviciul de catering la bord și au modificat designul aeronavelor, toate acestea pentru a putea fi un competitor major al liniei naționale Qantas Airlines. În privința flotelor de care dispun, se poate afirma că majoritatea companiilor mențin o rată zilnică înaltă de utilizare a mijloacelor, transpusă efectiv în totalul timpului pe care aceastea îl petrec transportând pasagerii. Utilizarea la un nivel ridicat a lor generează un profit ridicat, ca urmare a reducerii timpului de staționare înaintea întoarcerii și implicit a creșterii numărului de ore zilnice de călătorie. Cu toate acestea, utilizarea mijloacelor de transport poate fi redusă din cauza întârzierilor sau a anulărilor de curse, evenimente a căror apariție poate fi influențată de o multitudine de factori, independent de activitatea companiei: condițiile naturale, restricțiile legate de securitate, congestia traficului, grevele, problemele neprevăzute de întreținere etc. Ca urmare, reducerea gradului de utilizare a capacității ar putea limita abilitatea companiei de a-și menține nivelul de profitabilitate și ar conduce la insatisfacția pasagerilor. De asemenea, dependența companiilor de câțiva producători de aeronave și de un număr extreme de mic de tipuri de motoare utilizate pentru toate zborurile, face ca acestea să fie vulnerabile la orice problemă asociată cu defectele de design, cu problemele mecanice, cu nerespectarea obligațiilor contractuale de către producători etc, situații ce pot poziționa compania pe un loc inferior față de alți transportatori aerieni care au o flotă mult diversificată și care pot astfel manageria evenimente de amploare. Managementul aeroportului Sydney International impune respectarea anumitor condiții pentru companiile aeriene care operează zboruri pe diferitele terminale ale acestuia. O linie aeriană poate beneficia de serviciile complete ale turnului de control și de cele de ground handling doar dacă respectă anumiți termeni impuși, cât și codul de etică aplicat, dacă achită la timp, conform contractului aferent toate taxele care se aplică aeronavelor și dacă este de acord cu politica managerială privind timpul de staționare, preluarea bagajelor, orele de aterizare și decolare a aeronavelor etc. Alte servicii incluse în contractele cu partenerii sunt cele de întreținere a cabinelor aeronavelor, de alimentare permanentă a serviciului de catering, de mentenanță service asigurată de ingineri, servicii de alimentare a aeronavei cu carburanți, servicii de cazare și alimentație pentru membrii echipajului de zbor, servicii de rampă, servicii de securitate și servicii de întreținere a terminalelor utilizate de aeronavele companiilor aeriene subcontractate. Creșterea lotului de companii aeriene care frecventează acest aeroport, face ca Sydney International să își consolideze rețeaua globală în permanență și să găzduiască zboruri spre mai mult de 50 de aeroporturi internaționale din întreaga lume, mai multe rute, frecvențe, companii aeriene și să deservească mai multe destinații decât orice alt aeroport din zona Oceaniei.
Alte domenii de activitate
Serviciile și facilitățile aeroportului se pot clasifica în trei grupe. Prima grupă este aceea a serviciilor și facilităților operaționale care se caracterizează prin asigurarea siguranței aeronavelor și a utilizatorilor aeroportului. În cadrul acestor servicii sunt incluse serviciile de control al traficului aerian, care facilitează apropierea și aterizarea aeronavelor, serviciile meteorologice, telecomunicațiile, poliția și securitatea, serviciile de ambulanță și pompieri, serviciile de întreținere a pistelor și a clădirilor. Aceste facilități sunt prestate în general de către aeroporturi sau de către departamentele guvernamentale locale sau centrale, costul lor diferind de la un aeroport la altul. A doua grupă este cea a serviciilor de handling al traficului, serviciile asociate cu aeronavele care sunt generic numite “handling la sol”. Aceasta include curățarea, aprovizionarea cu energie, combustibil și procesarea bagajelor și mărfurilor. Alte activități de handling la sol sunt mult mai specific legate de trafic și acoperă o varietate de stadii ale procesării pasagerilor, bagajelor și mărfurilor în cadrul terminalelor și în interiorul aeronavei. În jumătate dintre cele mai mari aeroporturi din lume aceste activități sunt realizate chiar de către liniile aeriene sau de către agenți de handling specializați. A treia grupă este caracterizată de activitățile comerciale care sunt realizate de către concesionari care sunt specialiști în diferite domenii. Autoritățile aeroportului colectează taxe de concesionare de la aceste companii. Pe lângă magazinele uzuale, câteva din cele mai imporante aeroporturi furnizează clienților săi o gamă extinsă de alte servicii. În funcție de mărimea aeroportului, activitățile comerciale variază de la magazine duty free, catering și restaurante, la parcări pentru mașini și agenții de închiriere a mașinilor, bănci, hoteluri. Clienții aeroportului Sydney sunt considerați companiile aeriene care plătesc taxe pentru a se putea folosi de acesta, întreprinderile care se află în aeroport (magazine, duty free, restaurant, cafenele, birouri de rent a car și de vânzări de bilete, asigurări, săli de recreere și alte servicii de agrement) care, plătesc chirie la rândul lor pentru spațiile folosite. De asemenea și călătorii aflați în tranzit sau nu care plătesc taxe de parcare, taxe de aeroport sunt considerați clienți ai acestuia. Clienții leisure reprezintă toți pasageri care solicită o companie aeriană în alt scop decât afaceri. Aceștia vor folosi curse regulate sau de tip charter în funcție de destinația lor. Este vorba despre acei pasageri care fie pleacă să muncească în străinătate, fie doar se duc să viziteze, să se culturalizeze. În categoria clienților business intră acei pasageri care închiriază un avion de mici dimensiuni, pentru a putea dispune de el la orice oră și pe o perioadă nelimitată. Toți cei care deservesc acea aeronavă sunt la dispoziția angajatorului, implicit a clientului business care a închiriat aeronava. Pasageri business mai sunt cei care folosesc curse regulate, dar la clasa business sau la first class, fie pentru că nu au reușit să închirieze un avion privat, fie pentru ca biletele sunt plătite de firmă și sunt grup și atunci este mai ieftin. Furnizorii aeroportului sunt acele surse și întreprinderi vitale pentru funcționarea acestuia: companiile de handling (transport de persone, bagaje, mărfuri), companiile de la care se achiziționează combustibilul pentru avioane (kerosten, benzină, motorină), firma care se ocupă de parcare, compania care asigură mentenanța, cea de securitate și întreprinderea care asigură buna funcționare a sistemului de instalații. De asemenea furnizori sunt considerate companiile care oferă servicii de alimentare cu apă și gaz aeroportului, electricitate, cât și firmele care se ocupă de întreținerea acestora. Furnizorul este acea persoană fizică sau juridică ce livrează unui client o marfă, un produs sau prestează un anumit serviciu. În cadrul aeroportului Sydeny există furnizori de servicii handling, acei furnizori de servicii pază sau de securitate care pot fi firme private sau chiar compania națională care oferă servicii de securitate țării. În aeroport există și furnizorii de servicii curățenie; toți aceștia fac ca operațiunile și aeroportul internațional să funcționeze eficient și de asemenea au ca rezultat plăcuta experiență a pasagerilor care îl tranzitează. Companiile care susțin dezvoltarea durabilă a aeroportului și funcționarea în permanențăîn condiții excelente sunt numeroase și au diverse domenii de activitate. Astfel, conexiunile aeroportului cu companiile de transfer al pasagerilor sunt multiple, și anume: pentru deplasările cu mașini, trenuri, autobuze, limuzine, taxiuri, biciclete, autocare sunt utilizate întreprinderi mici și mijlocii care pentru a beneficia de exclusivitate plătesc anumite taxe și impozite aeroportului, venituri care se adună la încasările anual obținute. Firma care are în folosință serviciul de car parkingse numește Blue Emu și este cea care oferă atât posibilitatea călătorilor de a-și lăsa mașina în deplină siguranță în incinta aeroportului, cât și oferte early booking, promoții și carduri avantajoase pentru clienți. O altă companie cu rol esențial în cadrul aeroportului este T Bus (Terminal Transfer Service), ce are rolul de a transfera pasagerii între terminalul domestic și cel internațional. Costul acestui transfer se aplică automat la achiziționarea biletului de avion, firma beneficiind de contracte de exclusivitate asigurate de companiile aeriene care utilizează serviciile aeroportului. La nivelul companiilor care au funcțiuni de rent-a-car, au birouri deschise aici Avis, Hertz, Buget, Europcar, Thrifty și Redspot, întreprinderi cu vechime și experiență în domeniu, ce pun la dispoziția turiștilor toate tipurile de mașini dotate corespunzător cererii clienților la prețuri avantajoase. În afara companiilor prezentate mai sus, aeroportul dispune de o întreprindere proprie ce oferă pasagerilor informații actualizate, angajați vorbitori de limbi străine, care au rolul de a-i îndruma, precum și hărți cu structura terminalelor acestuia, pentru a evita ca turiștii să piardă zborurile din cauza aglomerației sau a rătăcirii. Birourile de ticketing aflate în incinta aeroportului și răspândite în toate terminalele acestuia aparțin de companiile aeriene care efectuează zboruri frecvente către sau dinspre destinația turistică Sydney, linia națională Qantas Airline, Virgin Australia, Emirates, Air New Zeeland, Malaysia Airlines. Aceste companii aeriene dispun, de asemenea, de zone de lounge atât pentru clienții din clasa First, Business, cât și pentru cei care utilizează clasa Economy. Având în vedere importanța serviciului de bagaje într-un aeroport, pe lângă departamentul existent de baggage services, se regăsește și o companie distinctă care se numește Toll Dnata și care are rolul de a veni în ajutorul pasagerilor care doresc ca lucrurile personale să fie transportate cu grijă și să aibă garanția că nu vor fi pierdute sau furate. Printre serviciile care sunt puse la dispoziția călătorilor se află și o cameră pentru rugăciuni, un port de unde se poate admira aterizarea și decolarea aeronavelor, telefoane pentru a suna în afara continentului și internet wi-fi. Ca și servicii medicale, în interiorul aeroportului se alfă un centru medical foarte bine dotat cu cadre medicale și aparatură profesionistă, cât și două farmacii ale lanțului Guardian Pharmacy menite să ajute turiștii care necesită îngrijiri medicale urgente. În ceea ce privește serviciile bancare, informative, de telecomunicații și cele de exchange, companii ca ANZ Bank, Australia Post Office, Tourist Refund Scheme, Travelex Currency Exchange, Travel Concierge, Vodafone, Optus, TTY Phone își au sediul în interiorul aeroportului, plătind taxe anual și contribuind la creșterea cifrei de afaceri. Companiile care se ocupă de partea de agrement pentru turiștii dornici de experiențe în timpul petrecut în Sydney International Airport sunt cele cu funcțiuni de duty-free ce pun la dispoziție magazine numeroase, bine aprovizionate și care oferă prețuri avantajoase, taxe și pachetepromoționale pentru pasageri. Relay, Newslink, WHSmith, Lonely Planet, Bally, Bijou, Emporio Armani, Beach Culture, Carry On, Godiva, Victoria Secret sunt doar câteva din companiile cunscute la nivel internațional, având domeniul de activitate reprezentat de media, fashion, accesorii, cărți etc. Acestea au rolul de a relaxa și de a face ca timpul petrecut în acest loc să se transforme într-o experiență plăcută. În ceea ce privește oportunitățile de eat&drink, companiile ce oferă servicii de alimentație publică sunt cele mai numeroase și diferite, atât ca design, cât și ca specific. Pentru un casual dining sunt recomandate restaurante ca Asakaze (specific japonez), Bambini Wine Room (stil european), Bar Ristretto, Bistro Bar 2020, Danks Street Depot, Sea Food Bar, Tap House, Tase of Thai, Trattoria Prego (specific italian). Pentru un prânz în familie sunt la dispoziția turiștilor restaurante ca Hungry Jacks, Italian Bite, Bean & Bake, Azucar, Aromas, Eagle Boys Pizza și nu numai. Cât despre zona barurilor și a cafenelelor, acestea sunt reprezentate de companii foarte cunscute, Gloria Jeans, Imbibe Bar, Bondi Bar, Black Tonic, Bar Colluzzi, Caffe Viaggio cu rolul de a destinde pasagerii aflați în tranzit și nu numai.
1.3. Politica de personal
În prezent, trebuie asigurat un echilibru dinamic în cadrul resursei umane, astfel încât persoanele cu experiență și vechime să corespundă standardelor internaționale în ceea ce privește relația cu clientul. În ultimul an au apărut oameni noi, personal nou, dar și categorii noi de clienți; trebuie deci asigurat echilibrul dinamic în relația dintre aceste două categorii (personal în contact cu clienții). Rolul principal îl deține personalul în contact, care trebuie să-și adapteze comportamentul în funcție de clienți (aceștia având diferite niveluri culturale, diferite vârste sau naționalități). Compania aeriană trebuie să dispună de personal pregătit pentru situații care necesită o manieră educată de acordare a serviciilor speciale către pasagerii cu dificultăți și soluționarea reclamațiilor legate de aceștia, astfel încât să fie eliminate barierele fizice și de comportament și să fie capabili să asiste o astfel de persoană cu tact și înțelegere, fără a-i spori disconfortul. O primă fază ar fi să se elimine percepția handicapului, astfel încât aceste persoane să fie tratate ca pasageri normali. Aceasta este atât o problemă economică, cât și care intră sub incidența asigurării drepturilor umane. În acest sens, trebuie să se asigure existența unei asistențe adecvate din patea personalului aeroportuar și a personalului transportorului și a unui scaun cu rotile la bord pentru a facilita deplasarea pasagerilor handicapați în cabină și la sol, în caz de escală, când nu se poate scoate din cală scaunul cu rotile al pasagerului. De asemenea, este acordată o atenție specială și sunt elaborate reglementări pentru alte categorii de pasageri care nu se pot încadra în categoria pasagerilor cu handicap: pasagerii sensibili la dispozitivele electrice de la bord, pasageri cu sensibilitate biochimică care reacționează la mirosuri sau substanțe ce se pot degaja în cabină pe durata zborului, pasageri supraponderali. Fiind una dintre piesele de bază ale infrastructurii Australiei, aeroportul Sydney este o importantă sursă de angajări și de venituri pentru țară. Acesta aduce o contribuție directă către PIB de 8 miliarde de dolari anual. Daca se iau în considerare impactul perioadelor sezoniere și al evenimentelor care se desfașoară în zonă, se observă cu ușurință că valoarea contribuției acestuia crește până la 16.5 miliarde de dolari. Sydney Airport generează peste 75.000 de locuri de muncă directe și aproximativ 131.000 locuri de muncă indirecte, adică un total de 206.000 de joburi. Mulți dintre angajații aeroportului locuiesc în apropierea acestuia. Sydney Airport Corporation Limited (SACL) este o organizație profesională foarte dinamică, care este privită ca lider în managementul afacerilor pe piața din Australia. Compania oferă o gamă largă de oportunități de angajare în management, contabilitate, resurse umane, inginerie, IT, întreținere și servicii pentru clienți. Pe site-ul oficial al aeroportului se află o pagină dedicată persoanelor care doresc să se angajeze, cu fiecare descriere a locului de muncă și un link special pentru aplicații/transmiterea CV-ului online. Întreprinderea se mândrește cu un mediu de muncă ce oferă oportunități egale pentru fiecare angajat, indicând pe site locurile de muncă disponibile cu prezentarea acestora (fișa postului).În cadrul aeroportului lucrează angajați ai diferitelor companii aeriene, de la ticketing și check-in, de la asigurări, la serviciul rent-a-car. Deoarece programul de lucru este unul încărcat, întotdeauna numărul angajaților este pe măsură, atât cât să acopere și concediile altora, dar și cererea de la punctul de lucru. Majoritatea angajaților sunt trimiși la cursuri de specializare. Protecția personalului se realizează în primul rând cu ajutorul celor de la securitate, care creează condițiile unui mediu sigur nu doar pentru angajați, ci și pentru pasageri sau vizitatori. De asemenea, majoritatea angajaților companiilor efectuează la un anumit interval de timp cursuri de securitate aeroportuară, pentru a fi mereu în pas cu tehnologia de securitate și cu potențialele situații critice. În raportul postat de conducerea aeroportului în luna ianuarie 2013, referitor la rezultatele financiare ale anului precedent, s-au publicat informații actualizate despre influența acestuia pe întreg continentul. Astfel, Sydney Airport este una dintre cele mai importante componente a infrastructurii statului Australian, care facilitează circulația a 36 milioane de pasageri și a 395.000 tone de mărfuri internaționale anual. Rolul acestuia în dezvoltarea economiei țării ia diferite forme și include: activitatea economică de la cele peste 800 de companii care au conexiuni cu aeroportul, activitatea economică generată de turism și densitatea în creștere a fluxurilor, activitatea economică rezultată din cheltuielile de capital pe aeroport. Per total, în anul 2012, aeroportul a generat un total de 27,6 miliarde de dolari și a facilitat un număr de 283,700 locuri de muncă cu normă întreagă. Raportat la economia Australiei, în sens larg, aeroportul contribuie cu 1,9% din produsul intern brut al țării și, ca urmare a faptului că o parte din această activitate are loc în afara statului New South Wales, s-a evidențiat faptul că a participat cu 6% la produsul intern brut al acestuia. Contribuția suplimentară la activitatea economică și ocuparea forței de muncă este semnificativă pentru serviciile internaționale, naționale și regionale astfel: un serviciu internațional zilnic tipic contribuie cu 120 milioane de dolari la valoarea adăugată și generează o valoare estimată de 1500 locuri de muncă cu normă întreagă la o analiză efectuată pe întreg anul 2012; un serviciu zilnic pe o cursă domestică contribuie anual cu 36 milioane de dolari la valoarea adăugată și menține active 460 joburi cu normă întreagă, iar un serviciu zilnic regional facilitează un venit de 5,6 milioane de dolari și 70 de locuri de muncă. Anual, consiliul aeroportului revizuiește raportul privind proporția relativă a femeilor și a bărbaților în totalul forței de muncă la toate nivelurile, postează rezultatele statisticilor și tendințele de medie a vârstei și profesiei echipei executive, obiectivele măsurabile pentru realizarea diversității sexelor, cât și progresele înregistrate în realizarea acestor targeturi. Politica de personal susține faptul că personalul aeroportului nu participă la activități care implică un conflict între sarcinile și responsabilitățile angajaților care ar putea aduce prejudicii în mediul afacerilor. În concordanță cu respectarea codului etic în privința investitorilor, managementul aeroportului impune să nu se facă diferențe între ei, indiferent de mărimea investiției acestora. Personalul nu acceptă administratori străini fără consimțământul directorului executiv, protejează proprietatea, drepturile, interesele, informațiile confidențiale și reputația aeroportului, nu oferă sau acceptă cadouri care ar putea influența decizii în afaceri, iar titlurile de valoare nu pot fi operate în timpul perioadelor de interdicție. Documentul „Guide to Business Conduct”reprezintă ghidul de conduită în afaceri susținut și aplicat ca un cod etic de către managementul aeroportului și este cel care stabilește politicile care reglementează modul în care angajații, directorii, consultanții și contractanții trebuie să mențină relațiile cu părțile interesate, în conformitate cu valorile și viziunile acestui cod moral. Ghidul vine în completarea unei game largi de locuri de muncă și politici operaționale pe care personalul este obligat să le respecte potrivit termenilor și condițiilor de angajare, pentru a se asigura că aeroportul respectă în permanență obligațiile sale legale. În cazul în care un membru al personalului are un motiv de îngrijorare cu privire la o infracțiune în cadrul aeroportului, acesta este obligat să raporteze inițial supervisorului care la rândul său, după caz, anunță sau nu fapta directorului general. Printre ilegalitățile taxate drastic se numără: comportament corupt, activități frauduloase, o gestionare defectuoasă a resurselor substanțiale, desfășurarea activităților care să dăuneze sănătății, mediului și securității, discriminarea sau hărțuirea, etc. Persoanele care raportează cu bună credință aceste activități frauduloase sunt protejate de discriminare și dezavantaje, deoarece angajatul în cauză nu va fi victimizat, iar problemele ridicate vor fi investigate amănunțit. Sydney Airport valorifică diversitatea la locul de muncă, astfel că toți angajații sunt obligați să-și trateze colegii cu respect, într-un mod deschis și onest, iar discriminarea, hărțuirea, intimidarea și defăimarea nu sunt tolerate. Încălcarea politicilor aeroportului, inclusiv a ghidului de coduită în afaceri, pot duce la măsuri disciplinare și la concediere, precum și la alte acțiuni civile sau penale. Diversitatea înseamnă includerea-recunoașterea diferențelor de educație, cultură și experiență care fac ca fiecare persoană să fie unică și să se distingă într-un mediu. Conducerea se angajează că selectarea, recrutarea, dezvoltarea și susținerea oamenilor se vor realiza exclusiv pe baza capacităților și calificărilor profesionale, indiferent de sex, etnie, naționalitate, clasă, culoare, vârstă, identitate sexuală, handicap, religie, statutul civil sau opinia publică. Managementul aeroportului susține că o forță de muncă diversă oferă cele mai bune surse de talent, creativitate și experiență. Persoanele din diferite medii și cu experiențe de viață pot fi identificate ca și oportunități și se pot aborda din diferite perspective. Prin încurajarea diversității, Sydney Airport sporește potențialul acestor angajați de a genera idei noi și a îmbunătăți este capacitatea de adaptare la schimbări. Acest lucru dovedește ca personalul este cu mult mai în măsură să înțeleagă nevoile diferite ale pasagerilor, ale companiilor aeriene și întreprinderilor din aeroport prin oferirea de servicii remarcabile și, dar, la rândul său, așteaptă din partea investitorilor același nivel de răspuns. Pentru recompensarea morală a angajaților, conducerea aeroportului valorifică și conștientizează diversitatea într-un mediu deschis și favorabil, are toleranță zero față de orice formă de discriminare sau hărțuire, este receptivă la așteptările angajaților, inclusiv la echilibrul muncă-viață, iar deciziile de recrutare sunt luate pe motive de merit, oferind angajaților un mediu care să le permită să atingă succesul.
*
* *
Primul capitol al lucrării a avut ca obiectiv prezentarea coordonatelor generale ale aeroportului și influența acestuia asupra economiei continentului, populației rezidente, produsului intern brut. De asemenea, prin analiza activității de pe Sydney International, s-a arătat că zona turistică aferentă este puternic influențată de traficul aerian, de numărul mare de companii aeriene care operează pe aeroport, dar și de celelalte întreprinderi din alte domenii de activitate. La finalul acestui prim capitol, printr-o politică de personal eficientă și strategii de promovare în care investițiile au crescut în fiecare an, se evidențiază necesitatea, cât și preferința turiștilor pentru frecventarea aeroportului internațional Sydney, în detrimentul celorlalte.
Capitolul 2 – ROLUL AEROPORTULUI INTERNAȚIONAL SYDNEY ÎN EVOLUȚIA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN ZONA TURISTICĂ NEW SOUTH WALES
Regiunea Sydney este o zonă foarte importantă din punct de vedere turistic, rolul aeroportului fiind unul fundamental în contextul transportului internațional. Fiind singura țară pe un întreg continent, Australia poate fi vizitată de către turiștii internaționali doar pe cale aeriană sau fluvială, iar marea majoritatea acestora aleg cea mai rapidă cale, respectiv pe cea aeriană.
2.1. Analiza indicatorilor de trafic
Indicatorii de trafic reprezintă totalul mișcărilor produse la nivelul aeroportului, mai exact cele de aeronave, dar și evoluția numărului de pasageri. Acestă situație arată importanța aeroportului.
2.1.1. Situația mișcărilor de aeronave
În funcție de cererea turistică, în fiecare an, situația mișcărilor de aeronave suferă mici modificări, care de altfel, determină și tendințele actuale pe piața turistică.
Tabel 2.1.- Situația mișcărilor de aeronave
Sursa:https://www.sydneyairport.com.au/corporate/about-us/~/media/Files/Corporate/About Us/Annual Report
Numărul aeronavelor care operează pe Sydney International a cunoscut atât creșteri, cât și descreșteri în intervalul 2008-2012. Din punct de vedere al numărului de aeronave cele mai multe sunt domestice, ocupând aproximativ 50% din total. Deplasările regionale și internaționale reprezintă aproximativ câte 20% din total. Astfel, este foarte important să se cunoască aceste date pentru a răspunde corect atunci când cererea este mai mare prin creșterea numărului de locuri sau prin introducerea unor noi aeronave.
Grafic nr. 2.1. Situația mișcărilor de aeronave în anul 2012
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p924.aspx
Graficul de mai sus pune în evidență diferențele menționate anterior în cadrul ultimului an analizat. Traficul domestic este cel care are cea mai mare pondere din totalul de 307.866 aeronave, cu 93.982 mai mult decât traficul regional și cu 96.987 mai mult decât cel internațional. Este evident că din cauza crizei economice din anul 2007-2010 care se resimte în continuare, turismul a fost afectat, implicit transportul aerian. Ca o consecință a distanțelor mari și a costurilor ridicate ale transportului, precum și a poziției geografice, Australia este în cele mai multe situații țară de destinație, nu și de tranzit. Prin urmare, departamentul de dezvoltare și management trebuie să găsească soluții de atragere și fidelizare în vederea creșterii numărului de mișcări ale aeronavelor.
Tabel nr. 2.1.2.- Situația mișcărilor de aeronave: indicele de dinamică și ritmul de creștere
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p924.aspx
Pentru a crește numărul de aeronave care sosesc sau decolează de pe aeroportul din Sydney este foarte esențială capacitatea operațională pe oră, precum și gradul de dezvoltare și tehnologizare. Este importantă atragerea de noi companii aeriene, precum și creșterea circulației turistice. Situația aeronavelor este în creștere în ultimii doi ani, spre deosebire de cei anteriori. Diferența dintre cel mai slab an, 2008, cu 286.101 aeronave și cel mai prosper 2011, cu 308.914 este de 22.813. Această diferență contează foarte mult din punct de vedere financiar și comercial, precum și pentru buna funcționare a aeroportului.
Grafic nr. 2.2. Situația mișcărilor de aeronave –ritmul de creștere
Sursă: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p924.aspx
Graficul de mai sus reprezintă modificările resimțite la nivelul evoluției numărului de aeronave în perioada 2008-2012 făcând comparație atât cu anii precedenți cât și cu anul de referință: 2008. În anul 2010 se observă cea mai mare decădere. Una dintre cauze ar putea fi cererea turistică regională, care a suferit cea mai mare scădere. Este posibil ca alte aeroporturi din Australia să dețină un sistem de management-marketing mult mai bine structurat și să fi atras mai multe operațiuni. Zona din imediata apropiere a aeroportului trebuie să ofere posibilități de cazare diversificate și rentabile.
2.1.2. Evoluția numărului de pasageri
Numărul de pasageri care tranzitează aeroportul este în strânsă legătură cu mișcările aeronavelor. Investițiile în dezvoltare și reamenajare reprezintă un factor determinant în creșterea fluxului turistic.
Tabel 2.3.- Evoluția numărului de pasageri
Sursa:https://www.sydneyairport.com.au/corporate/about-us/~/media/Files/Corporate/About Us/Annual Report
Numărul de pasageri, în general, crește direct proporțional cu numărul de aeronave care aterizează sau decolează de pe aeroportul din Sydney. Concurența din regiune este foarte mare și acest lucru de resimte în cazul numărului mult mai scăzut al pasagerilor internaționali. Cu toate acestea, totalul persoanelor este în continuă creștere, fapt ce atestă că orașul a cunoscut o dezvoltare rapidă, a fost promovat intens și s-a remarcat pe piața turistică. Această ascensiune este o dovadă a eforturilor personalului angajat și a unui management de calitate.
Profitând de faptul că jocurile olimpice și paralimpice s-au organizat în anul 2000 în Sydney, și că marile companii internaționale și-au deschis filiale în acest oraș, zona și-a creat un renume și au fost făcute investiții în infrastructură pentru a construi un mediu propice.
Graficul de mai jos demonstrază creșterea rapidă înregistrată în perioada 2008-2012 din punct de vedere al numărului de pasageri. Fiind capitala Australiei, zona Sydney reprezintă un punct de desfacere a multor companii naționale și internaționale.
Turismul de afaceri este cel care cunoaște, de asemenea, creșteri semnificative, care, prin organizarea de conferințe și întruniri, aduce mai mulți pasageri aeroportului.Afacerile și motivele profesionale au constat în instalarea de echipamente, inspecții, vânzări și cumpărări în contul întreprinderilor, participarea la reuniuni, conferințe și congrese, târguri și expoziții, participarea la activități sportive, profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi străine sau de pregătire profesională.
Graficul nr. 2.3. Ritmul de creștere al numărului de pasageri
Sursa: Elaborat de autor
Din anul 2008 până în 2012 creșterea este de 11,64% concretizându-se în 3.716.000 de persoane. Spre deosebire de anul anterior, 2011 creșterea a fost mai lentă, de doar 132.000 de persone, cu o pondere de 0,19% mai mult.
2.2. Analiza activității economice desfășurate pe aeroportul Sydney International
Analiza activității economice desfășurate pe un aeroport reprezintă de fapt analiza evoluției cifrei de afaceri, a veniturilor, a cheltuielilor, a rezultatului exercițiului financiar, cât și a rentabilității comerciale.
2.2.1. Evoluția cifrei de afaceri
În funcție de evoluția cererii turistice, în fiecare an, cifra de afaceri a unui aeroport suferă modificări. În tabelul de mai jos se vor analiza creșterile și diminuările acestui indicator financiar și ritmul său de creștere.
Tabel 2.4. – Evoluția cifrei de afaceri (Total revenue from continuing operations)
Sursa:https://www.sydneyairport.com.au/corporate/about-us/~/media/Files/Corporate/About Us/Annual Report
Pentru ca cifra de afaceri a aeroportului din Sydney să crească este foarte important ca veniturile să se mărească sau să rămână măcar constante, iar cheltuielile să fie cât mai mici posibile. Din tabelul de mai sus se poate concluziona că este foarte importantă atragerea de noi companii aeriene, cât și de noi turiști, deoarece este vizibil faptul că în anul 2009, față de anul anterior 2008, cifra de afaceri a scăzut considerabil; în următorii ani aceasta urmând să crească dat fiind faptul că s-a reinvestit în strategia de marketing.
Grafic nr. 2.4. Ritmul de creștere al cifrei de afaceri
După cum se poate observa, în acest grafic cifra de afaceri nu a urmat o ascensiune continuă, așa cum arătau previziunile făcute în anii anteriori. Datorită scăderii bruște a veniturilor realizate în anul 2009 și în următorii ani analizați, se poate observa că această evoluție a fost una slabă și incertă, chiar dacă în anul 2010 cifra de afaceri a crescut considerabil. În anul 2011 a urmat o scădere, care s-a menținut și chiar mărit în 2012, ceea ce evidențiază faptul că încă mai sunt modificări de făcut pentru a se ajunge din nou la încasările din perioada de dinaintea recesiunii financiare.
2.2.2. Evoluția veniturilor
Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor. În funcție de fluctuația consumului produsului turistic în cadrul aeroportului Sydney International, evoluția veniturilor suferă modificări în fiecare an; prin creștere se va genera execedent financiar, iar în cazul în care totalitatea veniturilor va scădea, acest lucru va cauza deficit financiar.
Tabel 2.5. – Evoluția veniturilor (Total revenue and other income from continuing operations)
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p89.aspx
Tabelul de mai sus evidențiază faptul că cifra veniturilor a scăzut considerabil în anul 2009 față de anul precedent, ca urmare a scăderii fluctuației turiștilor în zona orașului Sydney, urmând ca aceasta să se mențină și în următorii doi ani. În anul 2012, veniturile totale au crescut cu 22,6 milioane de dolari australieni, o creștere insuficientă însă comparativ cu anul de bază 2008, când evoluția veniturilor a fost una excelentă.
Grafic nr. 2.5. Ritmul de creștere al veniturilor
Graficul arată că evoluția veniturilor în anul 2009 atinge un nivel foarte scăzut pentru că recesiunea mondială afectase deja continentul Australia, urmând ca în anii următori, 2010 și 2011, acest ritm să crească totuși cu 18% peste medie și să genereze în perioada următoare o cifră de afaceri relativ constantă pentru o societate atât de evoluată.
2.2.3. Evoluția cheltuielilor
Cheltuielile reprezintă consumul de resurse (mijloace de producție, forța de muncă, mijloace bănești) pentru satisfacerea unor necesități de producție sau individuale. Diminuări ale beneficiilor economice pe perioada exercițiului financiar, sub forma ieșirilor sau scăderilor de active sau a creșterilor de pasive care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite participanților la capitalul propriu, reprezintă cheltuieli obligatorii. Acestea scad sau cresc diferit de la an la an, în funcție de numărul de unități monetare care se investesc în modernizarea și renovarea aeroportului.
Tabel 2.6.– Evoluția cheltuielilor (Total operating expenses from continuing operations)
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p5.aspx
Acest tabel evidențiază faptul că evoluția cheltuielor a fost una crescătoare din perioada anului 2008 până în anul 2009, apoi s-a redus notabil în anul 2010, ceea ce demonstrează că investițiile nu au fost atât de masive încât să depășească anul de referință. În anul 2011, cheltuielile au fost mai mari cu 82,9 milioane de dolari australieni față de ultimul an analizat, 2012, an în care cheltuielile par a fi menținute la un nivel mediu de către conducerea aeroportului.
Grafic nr. 2.6. Ritmul de creștere al cheltuielilor
Graficul privind evoluția cheltuielilor demonstrează că în anii 2009 și 2010 investițiile în modernizarea și renovarea aeroportului, construirea de noi terminale, au făcut ca ritmul de creștere al cheltuielilor să atingă un prag înalt. În următorul an, 2011, acestea nu au scăzut, iar în anul 2012 s-a reușit aducerea lor la un nivel mai mic, deoarece au fost necesare păstrarea unor rezerve financiare pentru investițiile ce vor urma.
2.2.4. Evoluția rezultatului exercițiului financiar
Rezultatul financiar al unei întreprinderi se calculează ca fiind diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale. Dacă acest rezultat este unul pozitiv, înseamnă că societatea a realizat profit în anul respectiv, iar dacă rezultatul final este negativ rezultă că entitatea a ieșit pe pierdere în acel an.
Tabel 2.7. – Evoluția rezultatului exercițiului financiar
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p59.aspx
Analiza rezultatului financiar, așa cum se desprinde în tabelul de mai sus, indică faptul că în anul 2008 față de anii următori a fost atins un nivel maxim de profit realizat de către conducerea aeroportului din Sydney. În anul imediat următor, societatea a suferit pierderi de 753.169 milioane de dolari australieni, urmând ca în anul 2010 să obțină un profit în valoare de 4,5 milioane de dolari. În anul 2011, deficitul financiar obținut a fost de aproximativ 14,6 milioane de dolari, însă în ultimul an analizat se poate observa o creștere a profitului cu 90,0 milioane de dolari australieni față de medie, datorită redresării activităților financiare și de investiție, cât și creșterii fluctuației aeronavelor și numărului pasagerilor pe aeroport.
Grafic nr. 2.6. Ritmul de creștere al rezultatului exercițiului financiar
Acest grafic indică faptul că ponderea rezultatului exercițiului financiar în perioada analizată pornește ca fiind una pozitivă, urmând ca în anul 2009, când investițiile în aeroport au atins cote înalte, să fie negativă. În anul 2010, față de anul anterior, rezultatul exercițiului a fost pozitiv, urmând ca în anul următor să scadă considerabil. Această fluctuație a rezultatului exercițiului financiar demonstrează inconsecvența realizării de profit datorită piedicilor apărute de-a lungul timpului.
2.2.5. Evoluția rentabilității comerciale
Rentabilitatea comercială este acel indicator care se calculează ca fiind raportul dintre rezultatul brut din exploatare și cifra de afaceri, înmulțit cu o sută. Acesta arată dacă societatea rentează din punct de vedere comercial și dacă necesită investiții pentru a crește numărul de pasageri care utilizează serviciile aeroportului. Indicatorul exprimă eficiența valorificării produselor societății.
Tabel 2.8. – Evoluția rentabilității comerciale
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p41.aspx
În tabelul de mai sus se poate observa că rentabilitatea comercială a scăzut în anii 2009 și 2010 față de anul 2008 din cauza pierderilor de profit suferite de societate și investițiilor în tehnologii noi, care să atragă pasagerii să frecventeze aeroportul din Sydney. În anul 2011, se evidențiază o scădere cu 1,42% față de anul anterior, când rentabilitatea comercială a fost una pozitivă, urmând ca în anul 2012 să se înregistreze o creștere a ratei la 8,66%.
Grafic nr. 2.7. Ritmul de creștere al rentabilității comerciale
Graficul prezentat arată că evoluția rentabilității comerciale este una aflată în scădere în anul 2009 și în creștere în perioada următorului an. Rentabilitatea a crescut o dată cu creșterea profitului și cifrei de afaceri, fapt care duce la posibilitatea ca întreprinderea să-și facă rezerve. În anul 2011 se evidențiază o scădere a rentabilității deoarece cheltuielile au crescut, iar profitul a fost diminuat considerabil, însă cu 8,66% rentabilitate se finalizează anul 2012, ceea ce generează previziuni pozitive noi.
2.3. Identificarea relației dintre aeroportul Sydney International Airport și regiunea turistică Sydney
Prin analiza acestui indicator se va evidenția importanța la nivel regional a aeroportului Sydney International din punct de vedere al raportului dintre turiștii sosiți pe cale aeriană și numărul total al turiștilor înregistrați în intervalul perioadei 2008-2012.
Relația dintre aeroport și regiunea turistică Sydney este foarte importantă pentru a determina importanța traficului aerian asupra creșterii produsului intern brut și modul în care acesta trebuie dezvoltat în viitor pentru a aduce câștiguri cât mai considerabile.
Tabel nr 2.9.-Relația dintre aeroportul Sydney International Airport și regiunea turistică Sydney
Sursa: http://archive.tourism.nsw.gov.au/Sydney_Tourism_Statistics_p41.aspx
Procentul turiștilor sosiți în aeroportul din Sydney pe calea aerului este unul care atestă încă o dată importanța la nivel internațional, național și regional a aeroportului. Cel mai mare procent de 92,03% din totalul turiștilor a fost înregistrat în anul 2009, iar cel mai scăzut în anul 2008, de 87,23%. Este foarte important Master Plan-ul pe care Sydney International Aeroport l-a întreprins, deoarece raportul de mai sus este puternic influențat de acest aspect.
Graficul nr. 2.8. Relația dintre aeroportul Sydney International Airport și regiunea turistică Sydney
Graficul arată caracterul de incertitudine al raportului dintre turiștii totali ai regiunii Sydney și numărul turiștilor sosiți pe cale aeriană prin intermediul celui mai solicitat aeroport din zonă. Procentele oscilează în jurul valorii de 90%, valoare considerată foarte importantă și deloc de neglijat.
*
* *
Cel de-al doilea capitol are ca obiectiv analiza activității turistice din regiunea Sydney, precum și rolul aeroportului asupra acesteia. Astfel, se observă faptul că cel mai frecventat mijloc de transport folosit este cel aerian din cauza distanțelor mari față de celelalte state.
Din punct de vedere economic, situația aeroportului Sydney International se redresează în urma unei căderi financiare drastice din anul 2009, când cifra de afaceri a scăzut cu 40%. Raportul veniturilor și al cheltuielilor a oscilat indicând în anii 2007, 2008, 2010 un excedent financia, iar în anii 2009 și 2011 deficit financiar. Echilibrul este stabilit prin promovare și introducerea unor noi rute pentru a acoperi cheltuielile de dezvoltare și întreținere.
Cu toate că efectul crizei economice se resimte și în anul 2012, regiunea Sydney înregistrează creșteri din punct de vedere economic și turistic, punând bazele dezvoltării atât a aeroportului, cât și a regiunii în sine, cu scopul de a atinge un nivel de dezvoltare cât mai înalt.
CAPITOLUL 3: CORELAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE DIN DOMENIUL TURISMULUI CU CELE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT AERIAN ÎN REGIUNEA SYDNEY
Orice strategie definește obiectivele principale, politicile, precum și metodele și direcțiile care trebuies urmărite în vederea atingerii obiectivelor. Strategiile de dezvoltare a turismului au fost abordate în ultimele decenii din perspectiva dezvoltării durabile, care urmărește dezvoltarea în condiții de compatibilitate cu mediul, prin protejarea biodiversității, a proceselor ecologice și conservarea resurselor naturale. Totodată, reprezintă un obiectiv important dezvoltarea în condiții de compatibilitate cu cultura și valorile comunităților locale, prin respectarea dreptului acestora de a decide asupra existenței materiale și spirituale, dar și a protejării independenței. Cel din urmă scop ar fi dezvoltarea în condiții de eficiență economică și de valorificare eficientă a resurselor, astfel încât acestea să poată fi utilizate și de generațiile viitoare.
3.1. Planuri de modernizare a infrastructurii aeroportuare în Sydney
Secțiunea de față a lucrării se concentrează pe prezentarea elementelor de modernizare a infrastructurii, a planurilor de dezvoltare, a strategiilor în curs de implementare și de extindere a aeroportului Sydney. Datorită creșterii fluxului turistic și implicit a importanței regiunii este necesară punerea în practică a unor planuri de extindere aeroportuare. Scopul acestor planuri este, pe de o parte, de a crea o mai mare capacitate de parcare a aeronavelor, precum și o degajare rapidă a pistei în vederea fluidizării mișcărilor de pe pistă, iar pe de altă parte, de a facilita degivrarea/ antigivrarea unui număr mai mare de aeronave simultan și de a crea un spațiu cu o mai mare capacitate de parcare a aeronavelor.
De asemenea, beneficiile cheie ale planului includ o experiență mai plăcută pentru călători cu o performanță îmbunătățită în ceea ce privește timpul, prin intermediul operațiunilor de aeroport mai eficiente. Astfel, se dorește a se oferi o mai interesantă experiență a transferurilor între terminalele internaționale și interne, construindu-se o legătura între cele două care să aibă rolul de a fluidiza fluxul de trafic.
Totodată, managementul Sydney Airport este preocupat de modul în care clima va afecta transportul aerian și este decis să aplice un plan pentru a proteja mediul înconjurător de potențialele amenințări legate de poluare și toate formele acesteia. S-a propus ca abordare privind acest aspect o colaborare a aeroportului cu agențiile și persoanele interesate pentru a sprijini și a asigura normele de protecție a mediului în conformitate cu reglementările la nivel internațional.
3.1.1. Proiectelele de dezvoltare finalizate recent
Ultimul proiect adoptat de către managementul aeroportului s-a finalizat în anul 2010 și a fost completat cu noi măsuri de prevenire a impactului major suferit de mediu în urma utilizării aeronavelor și a traficului intens al pasagerilor. Astfel, Conform Master Planului prezentat, Sydney Airport propune respectarea standardului ISO 14001, dar și proiectarea pe termen lung a soluțiilor și revizuirea constantă a acestora pentru a creea un ciclu constant de îmbunătățire. Aspectele importante legate de articolul din 1996 se referă la problemele care pot să apară în zonă din cauza suprasolicitării și supraîncarcării regiunii. Un aspect luat în considerare se referă la zgomotul produs de aeronave, atât de către cele care tranzitează zona, cât și de cele aflate la sol, care au un nivel ridicat de poluare fonică. Sursele zgomotului sau poluării fonice sunt: transporturile aeriene, feroviare, terestre și zgomotele produse ca urmare a activității in industrie și construcții. Cel mai mare poluator dintre sursele prezentate este zgomotul produs de transportul terestru, cu un procent de 73% din total, urmat de cel produs de transportul aerian cu 17%. Aspectele legate de zgomot reprezintă o preocupare comună pentru Organizația Aviației Civile Internaționale, guverne, aeroporturi, companii aeriene, producătorii de avioane și autoritățile de reglementare. În timp ce fiecare își asumă o responsabilitate, la nivel colectiv măsurile adoptate joacă un rol crucial în minimizarea impactului zgomotului. Schimbările climatice frecvente pot provoca decalaje majore în modul de operare și greutăți în controlul aeronavelor. O altă preocupare este cea a calității aerului, a solului și a apelor, atât cele de suprafață cât și cele subterane. Calitatea acestora influențează flora și fauna dar poate afecta și sănătatea populației din împrejurimi. De asemenea este foarte important modul în care sunt utilizate resursele naturale (apă, materiile prime, energia) într-un mod cât mai eficient.
Dezvoltarea regiunii și investițiile majore în infrastructură și clădiri trebuie să aibă în vedere protejarea patrimoniului cultural-istoric, în condițiile proximității aeroportului de centrul orașului și din zonele rurale.
Organizația Internațională a Aviației Civile și Guvernul Australian prevede măsuri de atenuare a poluării fonice la nivelul întregului aeroport.Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), utilizează tehnologia de vârf pentru a prezenta viziunea sa de dezvoltare în condiții de siguranță și durabilitate a aviației civile, prin cooperarea între statele sale membre, dintre care face parte și Australia. Preocuparea pentru atenuarea zgomotului a început în urmă cu 30 de ani, când unul dintre obiectivele acestei organizații a fost acela de a reduce zgomotul produs de aeronave. Noile produse (avioane, elicoptere), la nivel mondial, trebuie să îndeplinească anumite standarde pentru a obține un certificat acordat de OACI.
Guvernul australian (Departamentul de Infrastructură și Transport Regional) în colaborare cu guvernul local, recomandă politici de reglementare în cadrul industriei aviației precum și izolarea acelor aeronave care produc zgomot puternic la sol. Mai mult decât atât,oferă suport pentru Forumul aeroportului Sydney (SACF), aceasta fiind o modalitate de consultare a strategiilor propuse și o oportunitate pentru ambele părți și oferă traficului aerian control de gestiune și servicii conexe de operațiuni aeriene. În același timp, stabilește căile recomandate pentru zboruri de la intrarea și până la ieșirea din Sydney Airport, publică periodic date și informații cu privire la mișcarea reală a aeronavelor și impactul zgomotului la aterizarea pe pistă, cu ajutorul unor mijloace performante de detectare. Guvernul se ocupă de gestionarea plângerilor și anunță aeroportul care sunt nemulțumirile populației rezidente și a pasagerilor, referitoare la zgomot și montează echipamente de monitorizare ale zgomotului în suburbiile orașului Sydney.
Datorită faptului că terenul pe care se află aeroportul aparține Guvernului Australian, Sydney Airport Corporation gestionează operațiunile efectuate pe întregul aeroport și asigură buna calitate a serviciilor adiționale aeroportului. Acesta asigură și susține toate măsurile necesare privind infrastructura aeroportului, cum ar fi piste, căi de rulare, locul de parcare al aeronavelor și asigură respectarea standardelor de siguranță în aviație. SAC operează Terminalul 1 și 2 al aeroportului, asigurând echilibru pe piste și operând cu avioane mai silențioase (A380, B787 și A350XWB) pe acele piste care sunt mai apropiate de suburbii. Are rol în publicarea, ca parte a Master Planului său, o expunere a zgomotului la nivelul Australiei, precum și caracteristicile climatice și schimbările produse în ultimii ani. Sydney Airport Corporation este membru al Forumului de Comunitate al Aeroportului Sydney.
3.1.2. Prezentarea strategiilor în curs de implementare
În numele aeroportului din Hochtief, centrul de cercetare a dezvoltat master planul de expansiune și noi implementări pentru Sydney International pentru anii 2010-2015. Criteriile avute în vedere au fost: analiza detaliată a situației actuale, determinarea zonelor cu probleme, design de concepte diferite pentru dezvoltarea aroportului, definirea unei soluții finale, detalierea ultimei soluții și trei faze de dezvoltare a aeroportului.
Rezultatele au fost următoarele: structura actuală și situația capacității aeroportului din Sydney au fost analizate în detaliu pentru a determina constrângerile pentru evoluțiile ulterioare ale aeroportului. Conform previziunilor de trafic pentru anul 2020, a fost determinată dimensiunea necesară a zonelor aeroportuare, iar cu acest set de date s-au elaborat concepte diferite de dezvoltare ale aeroportului. Cea mai bună opțiune a fost selectată împreună cu pasagerii care și-au prezentat părerile prin intermediul personalului angajat. Rezultatele finale conțin planul de dezvoltare a aeroportului, în trei faze majore, produsul final și planul terenului de aeroport.
Pe aeroportul din Sydney operează 43 de companii aeriene care dețin o flotă de aeronave moderne care respectă standardele OACI. Multe companii aeriene care utilizează aeroportul din Sydney au plasat comenzi pentru noua generație de aeronave eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, dar și mai silențioase. Exemple de astfel de aeronave sunt: B787 A380, și A350XWB. Grupul Quantas anticipează introducerea a 20 de aeronave de tipul A380 și până la 115 B787 în flota sa. Compania JetStar operează cu modele mai noi de tip A320.
În cadrul aeroportului Sydney, zgomotul produs de aeronave a devenit o problemă de lungă durată cu implicații ale guvernelor, companiilor aeriene, managementului aeroportului, Organizația Internațională a Aviației.
Planurile, acțiunile și strategiile de gestionare și reducere a impactului zgomotului aeronavelor în zonele din jurul Sydney Airport se încadrează în două categorii: cele întreprinse direct de către Sydney Airport Corporation și cele întreprinse de alte părți interesate, inclusiv de către guvern sau de către industria aviației în sens mai larg.
Începând cu anul 1998, Airservices Australia a implementat, și continuă să pună în aplicare, planul LTOP (Long Term Operating Plan). Aeroportul Sydney sprijină principiile LTOP și realizează o prognoză pe un interval lung de timp, pe care o publică în Master Plan-ul companiei.
Tabel nr. 3.1.- Previziuni ale zgomotului la sol
Sursa:http://www.sydneyairport.com.au/corporate/~/media/Files/Corporate/Environment%20Plan/Master%20Plan/14SustainabilityEnviro.pdf
Conform acestei prognoze poluarea fonică în cele 4 arii analizate se va menține constantă în perioada de timp analizată. Sunt prognozate creșteri în partea de Est și cea de Nord, dar trebuie să se țină cont și de faptul că fluxul aerian în următorii ani se va intensifica și va genera un procent mai ridicat al poluării fonice. De asemenea, procentul este influențat și de capacitatea fiecărei piste și de cât de solicitată este. Conform planului, mai mult de 80% din totalul mișcărilor de aeronave se vor efectua în anii 2023-2029 pe partea de nord și de sud a aeroportului. Mișcările aeronavelor sunt mult mai frecvente în cursul săptămânii decât în weekenduri. Se prevede construirea unei noi piste mai îndepărtate între partea de vest și sud, care să fie dedicată urgențelor și modelelor de aeronave mai vechi, pentru a reduce poluarea fonică.
Un punct forte al aeroportului și al echipei care supraveghează 24/24h mișcările aeronavelor și intensitatea zgomotelor produse de aeronave la aterizare și decolare este acela că acordă un interes sporit acestui aspect și că s-au luat măsuri în acest sens, precum: construirea unei piste adiacente, impunerea accesului avioanelor moderne mai silențioase pe pistele apropiate de suburbi și implicarea în proiectele internaționale privind protecția mediului înconjurător.
O sursă de poluare fonică diferită de cea a aeronavelor este cea de la nivelul solului și este gestionată și analizată separat față de zgomotul din aer. Sursele zgomotului produs la sol sunt: traficul rutier, construcțiile și activitățile de dezvoltare, alarmele de avertizare sonoră și de securitate, rularea aeronavelor, motorul aeronavei la sol și zgomotul produs de alimentarea aeronavelor.
Sydney Airport primește anual în medie 8 plângeri cu privire la zgomotul produs la sol mai ales pe partea de nord a aeroportului, zgomote produse în principal de motoarele avioanelor la sol și de rularea pe pistă a acestora. O altă măsură propusă de Guvernul Australian este cea de construire a unui hangar izolat fonic, în care să se desfășoare activitățile la sol: alimentarea aeronavelor și pornirea motoarelor.
3.1.3 Impactul proiectului „Car Parking”
Pentru a ajunge sau pentru a părăsi aeroportul din Sydney, turiștii pot folosi transportul public, cum ar fi trenul, serviciile de taxi, autobuzul de transfer, serviciile de limuzină, rent-a-car sau își pot conduce propriile vehicule, utilizând pentru staționare parcarea aeroportului. Există o mulțime de opțiuni disponibile pentru persoanele care iau în considerare și evaluează raportul dintre preț și confort.
Aeroportul Sydney este cel mai aglomerat aeroport din Australia și este utilizat de mai mulți călători decât acesta poate suporta. În anul 1988, aeroportul a găzduit 13,3 milioane de pasageri. În anul 2011, mai mult de 35,6 milioane de turiști au beneficiat de serviciile aerodromului, acesta fiind un plus cu 22,3 milioane de pasageri. Creșterea este una semnificativă, care necesită o gestionare concretă și corectă a resurselor. Într-o zi aglomerată pot fi mai mult de 100.000 de călători care travesează terminalele și mai pot fi încă alte câteva sute de persoane care vin să-i întâmpine pe aceștia la aeroport. Este evident că zona este foarte aglomerată și că necesită o parcare pe măsura așteptărilor clienților și care să facă față fluxului dens.
Parcarea din cadrul aeroportului Sydney poate fi comparată cu celelalte parcări aglomerate din aceeași zonă. Locul unde mașinile pot staționa funcționează 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, în timp ce majoritatea parcărilor din zonă nu operează pe timp de noapte. Acesta este un alt argument pentru care conducerea aeroportului a decis că este nevoie să mărească zona de car-parking. Fie că a aparținut guvernului sau a unei companii private, prețul parcării a reflectat întotdeauna faptul că parcarea în interiorul atât de aglomerat al aeroportului este un “moft” pentru populație. De exemplu, în anul 2002, taxa de parcare a fost de 6 dolari australieni pentru 30 de minute. În următorii zece ani, aceasta a crescut la 7$ AUD deoarce au fost introduse servicii noi pentru clienți cum ar fi personal care să parcheze mașinile, cât și spălătorie auto, toate pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor care își doresc servicii de calitate. Există deja 12.000 locuri de parcare în cadrul aeroportului, însă numărul lor este suficient de mare pentru a preîntâmpina cerere clienților.
În timp ce unii oameni cred că parcarea unui aeroport ar trebui să fie gratuită, făcând parte din serviciile puse nelimitat la dispoziția consumatorilor, este lesne de înțeles ca aeroportul Sydney este o companie ca oricare alta și ca afacere, acesta urmărește să genereze rentabilitate investiției sale. Parcarea reprezintă o operațiune comercială, iar taxele sunt determinate după o efectuare a unei evaluări de piață.
La capitolul concurenți, există acele firme care posedă parcări aproape de zona aeroportuară și transferă turiști până la aeroport cu ajutorul unor shuttle service, autobuze puse la dispoziție special pentru această situație. Conducerea aerodromului consideră că generează servicii convenabile pentru orice tip de consumatori la un preț bun, dar într-o piață liberă ca aceasta, oamenii sunt lăsați să aleagă serviciile care cred că li se potrivesc cel mai bine. Car-parking este un produs de confort pentru oamenii care sunt comozi și nu își doresc să folosească transportul public. De fapt, un studiu a dezvăluit faptul că numai aproximativ 13% din pasageri folosesc parcarea aeroportului și că dacă toată lumea ar folosi mașina personală pentru a ajunge la aeroport, parcarea, oricât de mare ar fi, nu ar putea preîntampina cererea mult prea mare.
3.1.4. Provocări actuale privind extinderea activității aeroportului Sydney
Aeroportul Sydney investește în noi tehnologii și facilități îmbunătățite pentru pasageri. Programul de investiții va oferi o experiență de călătorie mai bună, care are drept scop creșterea numărului de pasageri ce vor utiliza serviciile aeroportului în viitor. Propunerile prezentate sunt de interes major pentru Sydney și industria turismului australian, scopul acestora fiind de a satisface nevoile și așteptările a cel puțin 35.6 milioane de pasageri care frecventează și beneficiază de serviciile aeroportului Sydney în fiecare an.
Sydney are nevoie de un nou aeroport eficient pentru a-l înlocui pe cel actual. Este nevoie de un aeroport care poate servi toate nevoile viitoare de transport aerian, care funcționează 24 de ore și nu poluează orașul. Vânzarea terenurilor deținute de Mascot, va facilita plata pentru acesta și legăturile sale de transport în rețeaua Sydney.
Propunerea pentru al doilea aeroport care va purta numele de “Wilton” s-a fundamentat pe construirea a două piste paralele de 4 km și 2,5 kilometri lungime. Pista de 4 km a fost gândită pentru a prelua următoarea generație de avioane de până în 95 de metri la anvergură a aripilor. Boeing 747 jumbo jet are o anvergură a aripilor de 65 de metri și 550 de locuri, iar Airbus A380 are o anvergură a aripilor de 80 de metri. Este necesar să se țină cont de poluarea fonică, având în vedere amplasamentul aeroportului.
Locul de amplasare al aeroportului Wilton este la aproximativ 7 km de autostrada Hume și aproximativ 80 km de calea rutieră Sydney. Acesta va fi, de asemenea, aproape de linia de cale ferată principală de sud a Canberrei și a Melbourn-ului și ar putea fi deservită de trenuri rapide electrice, cum ar fi cele utilizate în Wollongong, Newcastle și Blue Mountains. Există o linie de cale ferată parțial finalizată, care rulează chiar în apropierea aeroportului; aceasta a fost planificată pentru a efectua transportul de marfă, inclusiv cărbune, de la linia de sud la Port Kembla, dar construcția a fost oprită de către guvernul NSW în 1988. Companiile buget sunt în căutarea unui al doilea aeroport în Sydney, deoarece aeroportul prezent este prea scump pentru tarifele reduse, iar cu un terminal ieftin de utilizare comună, Wilton trebuie să fie construit cât mai aproape de aeroportul Sydney, pentru a nu deveni un înlocuitor al acestuia. Noul aeroport nu ar afecta populația rezidentă și impactul asupra mediului și nu ar depăși limita maximă admisă.
Din ce în ce mai mult, companiile aeriene utilizează o gamă largă de aeronave pentru serviciile interne și se află în plină dezvoltare a infrastructurii pentru a sprijini acest lucru. Aeroportul Sydney a investit mai mult de două miliarde de dolari australieni din 2002 în îmbunătățirile pentru pasageri și companiile aeriene. Prelungirea T2 este un exemplu excelent despre cum se susțin companiile aeriene în demersul ca infrastructura să răspundă nevoilor lor de dezvoltare.
Ca parte a actualizării au fost extinse părți ale terminalului, luându-se în considerare aglomerația care se crea din cauza fluctuației mari de călători. Acest fapt a fost rezultatul unui spațiu suplimentar cu rolul de a imbunătăți circulația de pasageri și de a upgrada oferta de vânzare cu amănuntul, prin deschiderea unor noi magazine ca Sunglass Hut, Spell, Tech2Go etc. Lucrările vor continua la parter, care este programat să se deschidă în primul trimestru al anului 2013 și cu o renovare de “food court”, care va începe în următoarele 12 luni.
3.2. Conexiuni între planurile de dezvoltare ale regiunii New South Wales și ale aeroportului Sydney
Acest subcapitol evidențiază anumite elemente distinctive ale aeroportului Sydney, cât și aspectele nefavorabile ale planurilor de dezvoltare, cum ar fi zgomotul produs. Pe aeroport, de asemenea, va fi prezentată o dezbatere a faptului că transportul aerian este cel mai important element al infrastructurii australiene iar dezvoltarea acestuia, deși implică o finanțare substanțială, este absolut necesară.
În vederea asigurării protejării mediului înconjurător, se urmărește respectarea reglementărilor naționale și internaționale, cât și anticiparea cerințelor viitorului. Un alt obiectiv este acela de a preveni și limta impactul de mediu al traficului aerian și al activităților aeroportuare prin: evaluarea și monitorizarea nivelului de zomot și adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării fonice, minimizarea emisiei de poluanți la nivelul aerului, al apei și al solului, reducerea consumului de energie și de alte resurse naturale, prevenirea riscurilor legate de substanțele periculoase, gestionarea adecvată a deșeurilor. Implementarea politicilor de mediu se realizează la toate nivelurile prin comunicarea informațiilor privind rezultatele obținute prin aplicarea măsurilor de protecție a mediului înconjurător, prin implicarea și motivarea angajaților pentru ca aceștia să fie conștienți de impactul activităților desfășurate asupra mediului înconjurător și să se implice în protejarea acestuia, prin menținerea unui dialog continuu cu autoritățile competente și cu cetățenii prin schimbul de informații, repectarea în detaliu a standardelor și adoptarea unei atitudini proactive pentru a asigura protejarea mediului.
3.2.1. Elemente pozitive ale activității turistice
Unul dintre avantajele regiunii și ale aeroportului este reprezentat de nivelul scăzut al sezonalității. Temperaturile înregistrează valori pozitive pe tot parcursul anului fapt ce determină turiștii să călătorească și în sezonul rece. Limba engleză reprezintă un punct forte și influențează în mod pozitiv desfășurarea activităților turistice. Aeroportul Sydney International contribuie in mod semnificativ la activitatea economică și oferă 200.000 de locuri de muncă. Personalul angajat are o contribuție semnificativă la economiile locale și naționale. Un alt avantaj semnificativ al aeroportului este reprezentat de proximitatea față de centrul orașului și de atracțiile turistice. Astfel, o întreprindere poate funcționa în condiții optime în incinta aeroportului conform aspectelor enumerate mai sus și poate genera noi locuri de muncă.
Oportunitatățile de afaceri sunt foarte ridicate, aceastea au fost date și de creșterea numărului de aeronave utilizate, facilitățile îmbunătățite și costurile mai mici pentru companiile aeriene. Tehnologiile vor contribui la creșterea numărului de turiști prin reducerea costurilor pe distanțele long-haul, cât si a celor short-haul
Aeroportul Sydney are o semnificație economică importantă atât la nivel național, la nivel de metropolă, cât și la nivel local. Acesta este un generator important de locuri de muncă în regiunea din jurul aeroportului, și nu numai. Aeroportul este situat la opt kilometri sud de Sydney, având o influență majoră asupra utilizării terenurilor în general și crescând importanța acestora. De asemenea, acesta contribuie și la dezvoltarea municipiilor și zonelor adiacente. Dimensiunea aerodromului Sydney și locația sa reprezintă un factor important în contextul planificării cadrului strategic pentru regiune.
Aeroportul Sydney este cea mai importantă piesă de infrastructură din Australia, cele 8 miliarde de dolari obținuți din activitatea economică putând fi echivalate cu 6% din economia New South Wales și cu 2% din economia Australiei.Comerțul internațional și de comunicații sunt extrem de importante la nivelul Australiei, generând prosperitatea națională. Aeroporturile eficiente sunt o parte esențială a rețelelor de transport moderne, unde toate economiile de succes se bazează pe cel mai facil, rapid și sigur mod de transport existent, transportul aerian. Acesta este folosit mai ales între statele cu un grad ridicat de dezvoltare care sunt și țări emițătoare de turiști.
O analiză recentă a impactului economic al dezvoltării aeroportului Sydney, a măsurat evoluția a 4 indicatori cheie – evoluția transportului, valoarea adăugată, veniturile populației și ocupărea forței de muncă – printr-o combinație de efecte directe și indirecte. Rezultatele studiului oferă o multitudine de dovezi că aeroportul Sydney este unul dintre principalii generatori de muncă și un creator de bogăție în economia statului New South Wales.
Principalele concluzii ale studiului sunt că aeroportul Sydney prevede sau generează: ocuparea forței de muncă directă (locuri de muncă full-time și part-time) de 75.580, plus ocuparea forței de muncă indirectă de 130.553, cu un total de 206.133 de locuri de muncă; 44.389 cu normă întreagă, plus 75.774 de locuri de muncă indirecte cu normă întreagă, cu un total de 120.162. Salariul mediu acordat este cu 18% peste media statului New South Wales.
3.2.2. Aspecte negative ale tehnologiilor utilizate
Orice zonă turistică se confruntă și cu dezavantaje; lipsa parteneriatelor internaționale reprezintă un motiv de îngrijorare. Atragerea investitorilor străini este esențială în dezvoltarea regiunii, precum și în creșterea încrederii în aceasta ca destinație turistică sigură. Publicitatea este un instrument foarte important în dezvoltarea atât a aeroportului, cât și a zonei; de aceea aceasta implică anumite costuri foarte ridicate, dar investiția în marketing și în promovare va aduce beneficii în viitor.
Un alt punct slab la nivelul aeroportului îl reprezintă taxa de parcare cunoscută ca fiind foarte mare, 7$/oră, și totodată cea mai mare din țară. Proiectul de dezvoltare a zonei aeroportuare include și un plan de construcție a unei parcări subterane.
Previziunea unei creșteri a traficului de pasageri de la an la an, reprezintă o oportunitate de dezvoltare a aeroportului. Infrastructura excelentă a aeroportului generează un flux turistic foarte mare. Economia puternică a Australiei este într-o creștere continuă, fiind o țara putin afectată de criza mondială, ceea ce aduce un plus la creșterea circulației turistice.
Pe de altă parte, există și multe riscuri la care aeroportul este expus. Printre acestea se regăsesc încetinirea economică, ce poate împiedica volumul de trafic. În Australia, regulamentul și normele de mediu sunt foarte stricte, ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru Sydney, acest fapt generând riscul de îndepărta posibilii turiști. Normele de poluare fonică au atins în ultimii ani o cifră alarmantă, mai ales din cauza aeronavelor care ating nivelul maxim admis de zgomot.
Un alt risc ce trebuie luat în considerare este fluctuația ratei de schimb, care de altfel poate aduce și avantaje economiei țării printr-un nivel crescut. Astfel, pot apărea situații similare turismului elvețian, puternic afectat de creșterea francului în raport cu moneda europeană. Este foarte importantă stabilitatea cursului pentru ca economia să nu fie afectată de schimbările produse la nivel mondial.
Aeroportul Sydney se confruntă cu anumite probleme de ordin tehnic, dar și provocate de mediul natural, care produc stări de disconfort și incertitudine, afectând imaginea de ansamblu a întregului aeroport: pistele paralele nu sunt poziționate optim; construcția pistei a treia a fost un compromis și poziționarea sa nu este optimă; separarea internațională geografică și locală a terminalelor aeroportului și serviciile suport produc o mișcare ineficientă a pasagerilor între cele două instalații; activitatea aeroportului este des întreruptă de rafalele de vânt puternice care îngreunează circulația și produc întârzieri.
Aeroportul se confruntă cu problema zgomotului produs de aeronave. Acest zgomot este mai mare cu 70 decibeli, ajungând la limita de izolare fonică. Proprietarii, Macquarie Bank și partenerii, din dorința de a crește dramatic profitul, suprasolicită pistele, folosindu-le la capacitate maximă. Creșterea zgomotului produs de aeronave, poluarea și riscul se resimt în special la nord și la est de aeroport.
Se prevad creșteri uriașe ale poluării din cauza aeroportului, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Oxizii de azot generați de aeroportul din Sydney și emisiile de dioxid de sulf vor crește de la 139 de tone la 265 de tone. Compușii organici volatili vor ajunge la 365 de tone, fapt ce îi îngrijorează pe responsabilii și apărătorii mediului natural.Riscul de a ucide pe cineva din cauza unui accident de aeronavă este peste limita regiunii New South Wales.
Este cunoscut faptul că schimbările climatice se produc nu numai la nivelul Australiei, ci la nivelul întregului mapamond. Cu toate acestea, trebuie să se conștientizeze ce urmări poate aduce un astfel de fenomen și trebuie implementate strategii de stopare a acestuia. Sydney International a adoptat două mari strategii pentru atenuarea efectului produs de schimbările climatice: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice pentru a-și construi rezistență și a reduce vulnerabilitatea.
Toate industriile, inclusiv industria aviației contribuie la modificarea climei și la apariția problemelor legate de acest fenomen. La nivel mondial, aviația contribuie în mod negativ cu poluarea cu emisii de dioxid de carbon de 2%. Alarmantă este previziunea pentru 2050, care estimează o creștere cu 2% a emisiilor de dioxid de carbon eliberat în atmosferă. Semnarea în luna aprilie 2008 a Angajamentului Global al Aviației privind efectele acestei industrii în schimbările climatice, demonstrează faptul că transportul aerian se implică în măsurile de protejare adoptate la nivel global. Un membru al acestei Organizații este și Sydney International Airport.
Sydney Airport a pus în aplicare o serie de inițiative care vizează îmbunătățirea mediului, a performanței de mediu și reducerea emisiilor de carbon. Acesta va continua să lucreze cu marile companii aeriene pentru a pune în aplicare trei strategii cheie. Unul dintre acești factori se referă la punerea în aplicare a noilor tehnologii și alimentarea aeronavelor cu alt tip de combustibili, mai curați, cu un grad de puritate ridicat. Cea de-a doua strategie propusă cuprinde optimizarea consumului de combustibil și eficiența flotelor prin utilizarea întregii capacități a acestora, precum și modul în care sunt gestionate la sol. Altă strategie vizează îmbunătățirea rutelor aeriene, managementului traficului aerian și a infrastructurii aeroportului. Este de preferat să se aleagă rutele cele mai scurte pentru a economisi timp, cât și combustibil.
Sydney International Airport a implementat o strategie de reducere a combustibilului la sol conform standardului ISO 14064. Amprenta la sol a emisiilor de dioxid de carbon în incinta aeroportului Sydney în anul 2009 a fost măsurată de către Climate Friendly LTD și a însumat 96.601 tone. Conform tabelului de mai jos, cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon o reprezintă electricitatea urmată de gazul natural și de alți combustibili. Conform studiului, la nivelul solului, combustibilii nu sunt principalii poluatori.
Tabelul 4.2- Emisiile de dioxid de carbon 2009
Sursa: Climate Friendly Pty Ltd
Aeroportul Sydney a îmbunătățit în mod substanțial calitatea mediului înconjurător prin strategiile implementate. Acesta va continua să dezvolte alte inițiative și se preocupă cu studiul folosirii energiilor alternative, cum ar fi cea solară sau cea de cogenerare. Un avantaj al folosirii acestora este costul scăzut în urma unei investiții considerabile de obținere a energiei.
3.2.3. Realizarea unui raport al plusurilor și minusurilor înregistrate
Beneficiile aeroportului Sydney ar fi că transferul este mai rapid și ușor pentru pasageri atunci când schimbă rutele de la internațional la zboruri interne sau regionale (și invers). Aeroportul oferă servicii adaptate pentru a satisface mai bine nevoile viitoare ale pasagerilor, asigurând o mai bună utilizare a facilităților aeroportuare existente, cu mai multe porți de îmbarcare, iar terminalele de pasageri sunt îmbunătățite. Operațiunile de îmbunătățire vor reduce la minimum întreruperile, vor avea un flux pozitiv asupra prestațiilor, iar eficiența îmbunătățită va reduce consumul de combustibil, emisiile de carbon și costurile de funcționare.
Alt beneficiu ar putea fi reprezentat de îmbunătățirea fluxului de trafic și reducerea sa pe drumurile din jurul aeroportului, zgomotul fiind mai redus prin asigurarea transportului cu aeronave de nouă generație, mai silențios și mai eficient. Aeroportul este accesibil și prin intermediul liniei de cale ferată subterană. Gara internațională este situată sub terminalul internațional, în timp ce gara internă se află în parcul auto, între bornele interne (Terminalul 2 și Terminalul 3). Aeroportul Sydney este situat într-o zonă urbană densă, unde are legături rutiere în toate direcțiile. Southern Cross (M1), este o autostradă principală de maximă importanță, cea mai rapidă legătură cu centrul orașului.
Cele mai des întalnite aspecte pe care trebuie să se axeze managementul aeroportului pentru a evolua sunt: drumuri mai bune și semnalizate, urmărirea oportunităților de turism autohtone, îmbunătățirea cooperativă de marketing, dezvoltarea piețelor de intrare pentru vizitarea la nivel de stat, abilitățile îmbunătățite de afaceri și standardele de formare, concentrarea pe piețele turistice cu randament mai mare, dezvoltarea de piețe de nișă versus marketing de masă, fonduri guvernamentale crescute pentru promovarea turismului, zone de campion NSW selectiv pentru investiții și promovare, creșterea investițiilor în produsul turistic de calitate, ansamblu de abordare a guvernului pentru a planifica industria turismului, informații mai eficiente pentru tehnologia de acces, acces mai bun la parcuri naționale pentru vizitatori, practici durabile de mediu și de conservare a mediului. Aeroportul Sydney trebuie să-și rezolve problemele de capacitate și îmbunătățirea accesului la cercetare în timp util, rezolvând totodată și problemele industriei de fragmentare. Aeroportul Sydney este, de asemenea, unul dintre cele mai vechi aeroporturi, în continuă operare. Mediul natural al aeroportului a suferit o schimbare dramatică din 1920, atunci când locația a fost declarată mai întâi aerodrom. Aproximativ 25 % din aeroport, inclusiv o parte din cele două piste paralele, este situat pe un teren recuperat. Modificări ample au avut loc prin intermediul unor activități de dezvoltare aeroportuară. Inovațiile au inclus re-direcționarea râului Cooks, care inițial șerpuia prin centrul aeroportului. În ciuda acestui fapt, Sydney Airport își păstrează valorile importante cu privire la dezvoltarea durabilă în contextul mediului și al patrimoniului. Una dintre modalitățile de inovare ale magementului aeroportului Sydney este că administrează aceste valori de mediu și de patrimoniu în timp ce continuă să opereze pe cel mai aglomerat aerodrom al Australiei, prin punerea în aplicare a unor strategii prietenoase cu mediul înconjurător. Aeroportul Sydney își recunoaște responsabilitatea de a gestiona locul aeroportului într-un mod ecologic în beneficiul oamenilor din Sydney, NSW și Australia. Această responsabilitate se extinde la tot personalul, inclusiv la chiriașii aeroportului și la alte părți implicate. Protecția spațiului aerian din jurul aeroporturilor este esențială în asigurarea și menținerea unui mediu de operare sigur și pentru a asigura creșterea economică viitoare. Din acest motiv, este necesar să se limiteze unele tipuri de dezvoltare și de exploatare a terenurilor în vecinătatea aeroporturilor. Acest lucru este realizat pentru a garanta faptul că segmentele desemnate spațiului aerian sunt în continuare lipsite de obstacole, contribuind astfel la siguranța, eficiența și regularitatea operațiunilor aeronavelor. Deoarece aeroportul Sydney este capabil să controleze activitățile de dezvoltare din incintă, accentul principal de protecție a spațiului aerian este în afara zonelor de aeroport și al evoluțiilor sub controlul altor autorități. Spațiul aerian de protecție implică, prin urmare, aspectele legate de planificarea utilizării terenurilor și controlul dezvoltării, care trebuie să fie gestionate în cooperare cu autoritățile responsabile externe.
*
* *
În cel de-al treilea capitol al lucrării, este evidențiat faptul că conducerea aeroportului din Sydney investește în noi tehnologii și facilități pentru pasageri. Programul de investiții oferă o experiență de călătorie plăcută care are ca obiectiv creșterea numărului de pasageri ce vor beneficia de serviciile aeroportului în viitor. De asemenea previziunea unei creșteri a traficului de pasageri de la an la an, semnifică o oportunitate de dezvoltare a aeroportului. Infrastructura excelentă a aeroportului generează un flux turistic crescut. În același timp, există și multe riscuri la care aeroportul este expus. Printre acestea regăsim încetinirea economică care poate împiedica volumul de trafic. În Australia, regulamentul și normele de mediu sunt foarte stricte, ceea ce reprezintă un dezavantaj și un risc pentru Sydney International, acest fapt creând posibilitatea de a îndeparta turiștii. Normele de poluare fonică au atins în ultimii ani o cifră alarmantă mai ales datorită aeronavelor care ating nivelul maxim admis de zgomot. Documentele analizate arată că managementul Sydney Airport s-a dovedit a fi într-adevăr preocupat de modul în care clima va afecta transportul aerian și este decis să aplice un plan pentru a proteja mediul înconjurător de potențialele amenințări legate de poluare. De asemenea, s-a propus o idee privind acest aspect printr-o colaborare a aeroportului cu agențiile și persoanele interesate pentru a sprijini și a asigura normele de protecție a mediului în conformitate cu reglementările la nivel internațional. Prin toate aceste măsuri luate preventiv, se arată faptul că aeroportul Sydney a îmbunătățit în mod substanțial calitatea mediului înconjurător prin strategiile implementate în prezent. Acesta va continua să dezvolte alte inițiative și se preocupă de studiul folosirii energiilor alternative, ca de exemplu cea solară și cea de cogenerare.
CAPITOLUL 4 – PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A AEROPORTULUI SYDNEY INTERNATIONAL PRIN INTERMEDIUL TEHNOLOGIEI SMART
La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiții ale dezvoltării durabile, șase dintre acestea fiind menționate în Raportul “Our Common Future”, cea mai completă dintre acestea definind dezvoltarea durabilă ca “o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (Comisia Brundtland, 1987). Dezvoltarea durabilă aduce în prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model de progres economic și social, valori ce vizează în principal omul și nevoile sale prezente și viitoare, mediul natural – protejarea și conservarea acestuia și atenuarea pe cât posibil a deteriorării actuale a ecosistemelor. Aceste noi valori – omul și mediul – stau la baza unei noi strategii de dezvoltare natural-umană, subordonată însănătoșirii mediului natural și a vieții oamenilor, strategie ce urmărește realizarea unor obiective globale privind combaterea sărăciei în toate statele lumii și asigurarea unei bunăstări generale, utilizarea rațională a resurselor și conservarea acestora, accenturarea laturii calitative a producției în detrimentul laturii cantitative, progres economic prin reorientarea tehnologiilor spre cele nepoluante, o distribuire mai echilibrată a veniturilor și bogățiilor la nivelul țărilor lumii, și, bineînțeles, asigurarea compatibilității permanente a mediului creat de om, cu cel natural.
Aeroportul Sydney investește în noi tehnologii și facilități îmbunătățite pentru pasageri. Programul de investiții va oferi o experiență de călătorie mai bună care are drept scop creșterea numărului de pasageri ce vor utiliza serviciile aeroportului în viitor. Propunerile prezentate sunt de interes major pentru Sydney și industria turismului Australian, scopul acestora fiind de a satisface nevoile și așteptările a 35.6 milioane de pasageri care frecventează si beneficiază de aeroportul Sydney în fiecare an.
În acest ultim capitol al lucrării va fi prezentat un proiect al Sydney Airports Coroporation Limited (SACL) care face parte din Planurile Majore de Dezvoltare ale zonei aeroportuare pentru perioada 2010-2015, și care a fost recent aprobat de către guvernul australian. De asemenea, costrucția a fost îmbunătățită din punct de vedere tehnic, au fost dezvoltate propuneri și strategii noi pentru creșterea gradului de necesitate și au fost menționați pașii care trebuie urmați pentru a nu afecta mediul înconjurător.
4.1. Analiza obiectivelor principale ale Master Planului
Dezvoltarea și exploatarea unui aeroport de talie internațională, cum este cel din Sydney, necesită o strategie de planificare pe termen lung care să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta la schimbările neprevăzute care apar în mod regulat în sectorul aviației. Procesul de planificare a Master Planului a fost stabilit cu mult timp înainte, bazându-se în general pe elementele importante ale unui aeroport cum ar fi aspectul (pistele, căile de rurale, mijloacele de navigație), zonele terminalelor, accesul la infrastructură. Modificările fizice majore și reconfigurările aeroporturilor reprezintă de regulă un proces de durată ce necesită planificare și dezvoltare pe orizonturi lungi de timp. Master Planurile realizate pentru alte aeroporturi de mari dimensiuni din Australia care au fost mai târziu privatizate, indică faptul că implementarea acestora este mai degrabă un proces de evoluție decât o schimbare radicală. Master Planul aeroportului din Sydney a fost aprobat de către Guvernul Australiei pe data de 19 iunie 2009, în urma unor ample consultări dintre asociați, comunitate și alte părți interesate. Obiectivele planului sunt ca aeroportul să funcționeze la parametri normali, să se afle într-o continuă dezvoltare și să utilizeze strategiile necesare pentru a satisface în mod durabil nevoile viitoare în transportul aerian. Master Planul se bazează pe ideea că nici o schimbare nu trebuie făcută în privința căilor de zbor pentru avioane, a cazurilor de stingere a unui eventual incendiu, la mișcarea aeronavelor, nu sunt necesare noi piste și nici acordurile de acces pentru companiile regionale nu ar trebui modificate. Argumentele din Master Plan (2009-2029) demonstrează că aeroportul este capabil să găzduiască fără probleme creșterea viitoare a numărului de pasageri deoarece sunt deja propuse noi facilități incluzând terminale, hangare, transport, parcare aeronave, drumuri dinspre/către aeroport și parcare auto care vor fi modernizate progresiv în următorii 20 de ani. Tehnologia aviatică este îmbunătățită mereu: aerionavele de nouă generație sunt mai silențioase, mai curate, mai eficiente și consumă mai puțin combustibil. Dezvoltarea și construirea autostrăzilor M4, respectiv M5, împreună cu îmbunătățirea serviciilor de transport cu autobuzul și trenul sunt de asemenea, luate în considerare de către guvernul australian. O infrastructură refăcută și dezvoltarea noilor servicii de transport public vor reduce semnificativ aglomerația din trafic, ceea ce face ca oamenii să călătorească mai ușor înspre/dinspre aeroport. Master Planul din anul 2009 arată că aeroportul are un viitor promițător și că va continua să aibă o contribuție socială și economică vitală pentru metropola Sydney și regiunea New South Wales. O altă idee planului a fost aprobată în decembrie 2011, când conducerea aeroportului a anunțat un nou concept evoluativ, acela de a împărți în două fiecare zonă care deservește terminalul internațional, național, respectiv regional. După 12 luni de consultări ample cu ascociații, companiile aeriene, cele industriale, guvernul și comunitatea, conceptul a fost dezvoltat, făcând parte din Master Plan. Beneficiile cheie ale acestui obiectiv includ o experiență mai plăcută pentru pasageri, cu performanțe îmbunătățite la timp prin intermediul operațiunilor aeroportuare eficiente; o experiență de transfer pentru milioanele de pasageri care circulă între zborurile internaționale și interne anual, care să le permită să facă legătura dintre cele două mult mai rapidă. Fluxul circulației turiștilor va fi redistribuit prin separarea zonelor terminalului internațional și a celui domestic, evitându-se astfel aglomerația și posibilele întârzieri care pot să apară.
4.1.1. Prezentarea Planului de Dezvoltare Majoră
În luna mai a anului 2012, Ministerul Federal al Transporturilor și Serviciilor Regionale a anunțat conducerea SACL (Sydney Airports Corporation Limited) ca a fost aprobat Planul de Dezvoltare Majoră (MDP) pentru dezvoltarea a două clădiri de birouri în zona terminalului internațional al aeroportului. Propunerea descrisă în cadrul planului de dezvoltare duce la construirea a două clădiri de birouri pe un teren de 1,3 hectare pentru posibilele grupuri de chiriași care ar avea nevoie de un office cât mai aproape de aeroportul din Sydney. Aceste grupuri includ agențiile de securitate și frontieră Commonwealth, companiile aeriene, precum și alte afaceri care au conexiuni cu aviația și influențe mari pentru aeroport. Clădirile propuse vor fi proiectate și construite în conformitate cu standardele în vigoare, vor fi birouri comerciale cu facilități conexe și servicii menite să îndeplinească specificațiile exacte ale viitorilor chiriași. Planul de Dezvoltare include două clădiri de birouri cu o suprafață totală disponibilă pentru închiriere de 27.000 de metri pătrați, parcare interioară pentru mașini care poate susține până la 250 de autoturisme, facilități cu privire la infrastructură. Avantajele acestui plan ar fi faptul că unele modificări la sol vor fi făcute pentru a ușura accesul din cadrul terminalului internațional către clădirile propuse, se vor reconfigura unele autoturisme și autocare care deservesc acest terminal. De asemenea, se vor muta sau reconfigura alte servicii fizice existente în acea zonă, iar amenajarea teritoriului la nivelul solului va fi realizată în conformitate cu tema peisajului deja existent în spațiul aferent terminalului internațional. În majoritatea aeroporturilor de talie internațională s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani companii din diverse domenii de activitate, crescând importanța zonelor din apropierea aeroporturilor pentru centrele de afaceri și comunitate în general. Aceasta recunoaștere a rezultat în urma unui interes în continuă creștere pentru terenurile din zonele de aviație sau în apropierea aeroporturilor pentru hoteluri, clădiri de birouri, magazine, fabrici etc. Acestea beneficiază de apropierea față de zona aeroportuară și de transporturile la sol tot mai bine dezvoltate. Dacă companiile își au sediul pe terenul administrat de către Sydney Airport Corporation Limited, acestea contribuie anual la creșterea fluxurilor de venituri ale operatorilor din cadrul aeroportului.
4.1.2. Strategia de dezvoltare a construcției din cadrul aeroportului
Nevoia dezvoltării clădirilor de afaceri propuse este determinată de obiectivul principal al SACL, acela de a se afla într-o continuă creștere în sectorul imobiliar, inclusiv de a asigura spații necesare pentru birourile generale ale chiriașilor cu legături puternice pentru Sydney Airoport. Acesta este în măsură să satisfacă toate criteriile legate de localizare, partea financiară și alte criterii generale cerute de către cei care vor închiria pentru că aeroportul pune la dispoziție:
o locație strategică în raport cu baza de clienți convenabilă pentru viitorii chiriași;
servicii excelente de transport public și faciliăți de parcare atât subternă, cât și pe etaje;
drumuri de acces excelente către multe locații cheie care au fost îmbunătățite prin deschiderea autostradei M5 East Freeway;
dreptul de proprietate și planificare controlabilă pentru locațiile închiriate.
Strategia este în esență fondată pe integrarea terenului si utilizarea transportului pentru a obține rezultatele dorite în termeni de prosperitate privind agrementul și calitatea mediului ambient. Strategia de planificare include o serie de obiective cheie, printre care se află și construirea clădirilor de birouri. Designul celor două clădiri de dimensiuni medii care vor lua forma unui campus, va permite un aspect unic pentru zona principală a terminalului internațional: sosire principală și poartă de acces pentru plecare disponibilă doar pentru pasagerii aeronavelor australiene. În timpul etapei de proiectare, arhitectura detaliată și finisajele vor fi dezvoltate astfel încât să răspundă rolului de poartă de acces în zona terminalului internațional.
Cum dezvoltarea propusă ar avea un cost de capital în excess în valoare de 10 milioane de dolari, aceasta este o îmbunătățire majoră care necesită un plan larg de dezvoltare în conformitate cu legea aeroportului din 1996. După luarea în considerare a observațiilor primite în decursul a 90 de zile de comentarii publice despre acest plan, este prezentat pentru aprobare Ministerului Transporturilor si Servicilor Regionale.
4.1.3. Viziunea și obiectivele țintă ale dezvoltării planului
Viziunea managementului SACL este aceea de a deveni o societate care gestionează un aeroport de talie modială la nivel înalt. Obiectivele pentru dezvoltarea propusă sunt derivate din viziunea și țintele de ansamblu ale aeroportului. SACL a definit o serie de obiective financiare pentru a susține valoarea acționarilor. Aceste scopuri vor fi atinse prin:
oferirea unor noi oportunități de creștere a afacerilor deja existente atât în zona tradițională, cât și în afara acesteia;
planificarea și construirea de noi capacități care să aibă menirea de a facilita creșterea economică viitoare a cifrei de afaceri;
îmbunătățirea capacității de organizare pentru a dezvolta afaceri eficiente și implicarea părților interesate în relații de afaceri, toate acestea în scopul de a deveni aeroport recunoscut la nivel mondial.
Obiectivul cheie în identificarea unor zone alternative pentru construcția clădirilor comerciale este mai întâi asigurarea că acel teren nu va fi folosit pentru scopuri legate de aviație în viitorul apropiat. Ca rezultat, alternativele fezabile și prudente care au fost luate în considerare de către SACL pentru dezvoltarea spațiilor pentru birouri sunt următoarele:
locații alternative pe Aeroportul din Sydney ar fi cele în sectorul nord-est ale aerodromului general, inclusiv în partea terminalelor interne și în zona publică a terminalului domestic în nord-vest;
locații alternative în incinta Terminalului Internațional au fost identificate prin aplicarea factorilor cheie de planificare strategică și urmărind noile posibilități de dezvoltare. În urma efectuării acestor studii, au fost testate și luate în considerare două potențiale locații alternative pentru noua construcție: pe partea de vest a terminalului internațional, vizavi de Râul Cooks, sau în nord-vestul aceluiași terminal, cât mai aproape de zona parcării publice.
Luarea în considerare a acestor două locații în raport cu costul factorilor de relocare a infrastructurii existente, flexibilitatea de planificare a site-ului și alte opțiuni de dezvoltare a dus la manifestarea unei preferințe pentru zona de nord-vest a parcării publice. Mai multe aspecte schematice ale acestor două clădiri au fost luate în calcul de către conducerea SACL. Dintre acestea, aprobarea construcției s-a realizat deoarece acestea ar permite ulterior o operație de realiniere prin amplasarea oferită și designul ce oferă flexibilitate. Propunerea inițiată de Sydney Airport Corporation Limited de a dezvolta două clădiri de birouri într-o zonă apropiată terminalului internațional este justificată deoarece corespunde cu planificarea strategiei aeroportuare, este în conformitate cu planificarea de viitor a zonei terminalului și oferă spații strategice de birouri pentru agențiile care se află în strânsă colaborare cu SACL. Privind dintr-o altă perspectivă, acțiunea ar sprijini diversificarea surselor de venit pentru aeroport și ar contribui la optimizarea investițiilor în transport și infrastructură care deservesc zona terminalului internațional.
4.1.4. Studiile și documentația necesară aprobării planului propus
Fiecare clădire va fi proiectată și construită respectând Codul de Construcție din Australia și standardele de construcție ale Commonwealth Government în conformitate cu cerințele chiriașilor. Clădirile de birouri vor fi proiectate pentru a avea o rezistență de până la 40 de ani, iar după trecerea acestei perioade, viitorul acestora va fi planificat în următoarele contexe de dezvoltare ale aeroportului. După emiterea aprobării de dezvoltare a SACL și/sau aprobării de construcție a departamentului de mediu, se intenționează ca până la mijlocul lui 2015 să fie dată în funcțiune prima clădire, urmând ca la sfârșitul lui 2017 și cea de-a doua să fie operațională. În plus față de elaborarea și aprobarea planului major de dezvoltare, construcția clădirilor de birouri trebuie să îndeplinească și alte cerințe cerute de către legea privind aeroporturile, cum ar fi prezentarea unei aplicații pentru dezvoltare și/sau construcție către SACL care urmează a fi aprobată ca Major Development Plan de către Minister. De asemenea, este necesară o cerere pentru un permis de construcție a unei clădiri noi în cadrul aeroportului, care să fie în deplină concordanță cu legile în vigoare. Tot pentru a respecta legistația statului, este nevoie de un plan de management al mediului care trebuie aprobat și prezentat Departamentului de Mediu al aeroportului. SACL este obligat să respecte prevederile de protecție a mediului și biodiversitatea prin actul Biodiversity Conservation (1999) în legătură cu evaluarea impactului pe care l-ar putea avea asupra terenurilor din Commonwealth și asupra mediului înconjurător. SACL admite că va acorda asistență și va susține părțile interesate pentru atingerea obiectivelor sale. Alte targeturi pe care conducerea și le-a stabilit ar fi acelea de a-și menține un mediu de operare sigur, de încredere, de a oferi o experiență plăcută călătorilor atât la sosire, cât și la plecare, de a utiliza cultura parteneriatelor, a dezvoltării continue a personalului și îmbunătățirii mediului. De asemenea, două dintre obiectivele cele mai importante sunt acelea de a deveni o afacere durabilă, acceptată de membrii responsabili ai comunității și de a reprezenta un factor economic cheie pentru Sydney, New South Wales și Australia. Afacerile cu imobiliare sunt unul dintre cele patru domenii de activitate business care, în ultimii ani, au generat pentru SACL aproximativ 20% din veniturile totale. Piața birourilor comerciale este puternic influențată de alte piețe conexe și de factori importanți de decizie cum ar fi costul, accesibilitatea, facilitățile și alte amenajări puse la dispoziție. Sydney Airport oferă o locație strategică pentru oficiile de birouri ale agențiilor și organizațiilor care dețin o influență puternică pentru acesta.
4.1.5. Prezentarea efectelor posibile, a avantajelor și a dezavantajelor
În general, se consideră că nu ar exista nici un impact semnificativ al zgomotului produs de lucrările pentru construcții. Vibrații de scurtă durată se vor simți pe o perioadă de patru săptămâni când se vor realiza forajele pentru fiecare clădire. Controlul zgomotului și al vibrațiilor poate fi controlat prin respectarea criteriilor impuse de protecția mediului și regulamentelor utilizate. Procesul de structurare a planului de afaceri ghidează managementul și dezvoltarea portofoliului de proprietăți ale aeroportului care se află în curs de îmbunătățire. Proprietățile deținute de companie sunt de natură comercială și industrială, cuprinzând 945 de mii de metri pătrați suprafață totală închiriabilă. Portofoliul de proprietăți SACL include leasingul pe termen lung al terenului terminalului domestic, birourile acestuia, saloanele lounge și check-in-urile terminalului internațional, contractele de leasing pentru activitățile legate de aviație, cum ar fi Qantas Jet Base, transportul aerian, facilitățile de mentenanță, hangarele și birourile de rent-a-car sau vamale. Au fost evaluate efectele operaționale, de atenuare și de gestiune negative care sunt potențiale pentru construcția clădirilor. Eventuale efecte, cât și planurile de combatere ale acestora, sunt prezentate în tabelul următor:
În opinia conducerii SACL, nici unul dintre aceste efecte nu sunt atât de semnificative, prin urmare, noua construcție poate fi considerată a fi neimportantă în relația cu mediul înconjurător. Aeroportul internațional a fost de mult timp considerat ca fiind un element esențial în cadrul infrastructurii din regiunea metropolitană Sydney. Dezvoltarea recentă a linei de cale ferată Eastern Distribuitor și a autostrăzii M5 East Freeway a consolidat importanța strategică a aeroportului în contextul metropolitan.
4.2. Propuneri de dezvoltare a aeroportului internațional Sydney
Turismul, la fel ca oricare altă ramură economică de servicii, are două componente: componenta informațională și componenta fizică, dar în turism componenta informațională este de cele mai multe ori cea mai importantă. Fiind o industrie intensiv bazată pe informație, turismul suferă schimbări rapide, radicale și s-a dovedit a fi un mediu propice pentru implementarea tehnologiei informaționale (TI) din cauza rolului acesteia privind furnizarea și schimbul de informații în lanțul de producție și distribuție.
4.2.1. Analiza noilor tehnologii din domeniul IT asupra activității de transport aerian
Conform statisticilor elaborate de către specialiștii în domeniul IT ai companiei SITA, până în anul 2015, comportamentul consumatorului de servicii turistice se va schimba, astfel:
se previzionează că 61% dinte pasageri își vor dori servicii personalizate înainte de a folosi aplicațiile mobile în scopul de a achiziționa orice tip de serviciu;
studiile arată că 89% din companiile aeriene vor vinde bilete prin intermediul aplicațiilor pentru smartphone în viitorul apropiat;
aproximativ 70% dintre directorii executivi ai companiilor aeriene consideră că social media și aplicațiile pentru telefoanele inteligente vor deveni un canal important în domeniul vânzărilor;
în prezent, 74% din pasageri își achiziționează biletele pentru zborurile aeriene prin intermediul site-urilor web ale companiilor;
până în 2015, serviciul “self service” nu va mai fi dependent de vârsta celor care îl utilizează, deoarece va fi foarte ușor de folosit;
aproximativ 70% dintre cei care călătoresc frecvent dețin în momentul actual un smartphone și se folosesc în călătorii de aplicațiile web create special pentru telefoanele mobile;
în viitorul apropiat, interacțiunea dintre turist și serviciu clienți se va realiza prin intermediul aplicațiilor pentru telefonul mobil;
– peste 50% dintre aeroporturi/companii aeriene au în vedere implementarea unor „transfer and self-boarding kiosks” menite să reducă timpul petrecut de pasageri pentru formalitățile vamale;
în prezent, cu 40% a crescut numărul pasagerilor care folosesc smartphone-ul pentru serviciul de îmbarcare, în comparație cu anul 2010;
până în 2015, aproximativ 90% dintre companiile aeriene vor oferi serviciul de mobile check-in pentru pasageri;
9 din 10 pasageri vor dori ca datele zborurilor (transferuri, statusul zborurilor, self-boarding) să fie primite in format electronic, online, prin intermediul telefonului mobil;
industria turismului și a călătoriilor va atinge un nivel ridicat al inteligenței afacerilor în următoarea perioadă;
statisticile arată că 62% dintre pasageri sunt activi în prezent în mediul social online;
peste 80% din aeroporturi/companii aeriene vor investi în tehnologia de vârf în perioada următorilor 3 ani;
nu mai mult de 55% dintre pasageri vor refuza să împartă date personale prin social media;
Studiile efectuate în mediul online de către eyefortravel.com, o companie media specializată în realizarea statisticilor despre tehnologia de vârf și conexiunile acesteia cu industria călătoriilor și a turismului, arată că piața călătoriilor a supraviețuit reducând costurile pentru serviciul pubilc de relații cu clienții cu 24% utilizând social media, iar 65% dinte respondenți au dezvăluit că alocă între 1-25% din bugetul lor de marketing pentru strategia de distribuție cu ajutorul telefonului mobil. Astfel, 85.7% din companiile care au supraviețuit crizei economice actuale au recunoscut că salvarea acestora a fost site-ul web Facebook, iar 65% dintre întreprinderile active în turism susțin că utilizează Twitter pentru a-și crește audiența în mediul online și a-și consolida brandul.
4.2.2. Rolul tehnologiilor informaționale în turismul australian
Tehnologia informațională este o “sinteză a tehnologiilor electronice și computaționale din domeniul telecomunicațiilor ce permite procesarea și comunicarea efectivă a datelor”.Dezvoltarea continuă a tehnologiei informaționale are implicații profunde pentru întreaga industrie a turismului, inclusiv pentru întregul continent australian. Astăzi, tehnologia informațională este folosită în multe sectoare din industria turismului și pentru o serie de activități, de la organizarea internă până la comunicarea externă cu diferite alte ramuri ale industriei. Ea facilitează viteza și eficiența cu care informațiile sunt procesate, stocate, extrase, distribuite, cu alte cuvinte, manipulate. De asemenea, reduce costurile vehiculării informației, crește viteza transferului și extragerii de informații și crește implicarea clienților în controlul tranzacțiilor.
“În doar câteva alte domenii de activitate, generarea, colectarea, procesarea, aplicarea și
comunicarea de informații sunt la fel de importante pentru operarea zilnică ca și pentru turism”. Conform cu Sofield, tehnologia informațională afectează industria turismului în patru zone principale și anume în ofertarea serviciilor turistice, managementul turistic, marketingul turistic și relațiile între producători și consumatori. În primul rând, tehnologia informațională a modificat radical modul în care este transmisă informația la nivelul turismului australian. Prin urmare, a schimbat modul în care sunt ofertate serviciile turistice pe întreg continentul.Întrucât așteptările consumatorului din Australia cresc cu rapiditate, interesul pentru vacanțe cât mai flexibile și mai independente cere celor ce oferă servicii să asigure noi modalități și noi oportunități de satisfacere a cerințelor turiștilor.
Pe de altă parte, tehnologia informațională are implicații profunde în managementul din industria turismului la nivel mondial. Întrucât “informația este liantul care unește diverși producători în cadrul acestui domeniu, și anume liniile aeriene, operatorii de turism, agențiile de turism, hotelurile, serviciile de închirieri mașini, liniile de croazieră și alți furnizori”, este foarte important ca toate sectoarele de activitate din turism să se adapteze la noile metode de management. Tehnologia informațională permite o cooperare eficientă între aceste sectoare și în același timp asigură și un avantaj în ceea ce privește costurile. Monitorizând prețurile competiției, sectoarele din turism își pot modifica și adapta repede propriile prețuri. Întrucât investiția electronică și distibuția prin Internet conduc la serioase economii financiare, multe sectoare din această industrie au recurs la această tehnologie, la nivelul continentului australian.
În Australia, folosirea noilor tehnologii este impusă atât de creșterea complexității cererilor, cât și de extinderea și diversificarea rapidă a produselor. Prin urmare, dezvoltarea rapidă atât a cererii cât și a ofertei în turism face ca tehnologia informațională să devină element cheie în marketingul turistic care modifică competitivitatea organizațională.
De asemenea, tehnologia informațională reduce distanța între consumatori și furnizori, și are rolul de a implementa cele mai bune practici operaționale permițând operatorilor inventivi să folosească și să profite de diverse unelte operaționale pentru a se apropia cât mai mult de clienți. Succesul în turismul australian depinde de identificarea cât mai rapidă a nevoilor consumatorilor și a interacțiunii cu potențialii clienți și acest lucru se poate realiza doar prin intermediul informației actualizate.
Astfel, industria turismului din zona Australiei folosește serviciul de Internet deoarece acesta poate să ajungă la un număr mare de consumatori din lumea întreagă cu informații și produse, poate să asigure informații de calitate superioară comparativ cu metodele tradiționale (informația tipărită), permite consumatorilor să facă rezervări ușor și repede, permite mari economii în producerea și distribuirea materialelor tipărite.
În concluzie, “un sistem complet al tehnologiei informaționale se difuzează rapid în industria turismului și nimeni nu va putea să scape de impactul cu informația”. Orice companie de turism se poate astfel plasa pe un loc mai competitiv atât prin implementarea acestei tehnologii, cât și prin utilizarea ei în mod eficient.
4.2.3. Strategii de dezvoltare a aeroportului Sydney International prin intermediul tehnologiilor de tip smart și e-tourism
Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informației și comunicațiilor, Internetul, au revoluționat întreaga industrie a turismului, generând noi modele de business, schimbând structura canalelor de distribuție specifice turismului, reproiectând toate produsele ce țin de această industrie și reușind să influențeze furnizorii de pachete turistice, destinațiile și stakeholderii.
Comerțul electronic este definit ca fiind activitatea de vânzare-cumpărare și marketing pentru produse și servicii printr-un sistem electronic, cum ar fi internetul. El implică transferul electronic de date, managementul distribuției, e-marketing, marketing online, tranzacții online, schimburi electronice de date, inventarul automat al sistemelor de management utilizate și colectarea automată a datelor.
Turismul electronic (electronic tourism sau e-tourism în engleză) este parte a comerțului electronic și unește unele din cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum sunt cea a comunicațiilor și tehnologiei informațiilor, industria ospitalității și cea a managementului/ marketingului/ planificării strategice.
Smartphone-ul este un telefon inteligent ce oferă servicii de voce digitală, precum și orice combinație de mesaje text, e-mail, navigare pe Internet, cameră foto, cameră video, MP3 player, video player, televiziune și organizator .
Un smartphone (cuvânt provenit din limba engleză ce se traduce „telefon mobil inteligent”) este un telefon mobil multifuncțional, conectat la o rețea GSM. Dispune de o minitastatură, de un ecran sensitiv (touchscreen), el oferă funcționalitățile de PDA, agendă, calendar, navigare GPS, eventual și e-mail. În timp ce unele telefoane sunt capabile să ruleze aplicații simple bazate pe platforme generice, cum ar fi Java ME sau BREW, un smartphone permite utilizatorului aplicații avansate bazate pe o anumită platformă. Un smartphone este un dispozitiv care permite efectuarea de apeluri telefonice, dar care are funcțiile unui asistent digital sau un calculator – cum ar fi abilitatea de a trimite și primi e-mail și edita documente Office .
Cea mai spectaculoasă aplicație mobile realizată pentru unele modele de smartphone este conexiunea la Internet, în cadrul unei rețele de tip UMTS / HSDPA. În acest caz smartphone-ul necesită desigur și o aplicație browser specială. Funcțiile sunt realizate cu ajutorul aplicațiilor software, care lucrează sub un sistem de operare specific. Cele mai folosite sisteme de operare pentru smartphone sunt la ora actuală: Symbian iOS, iPhone OS, RIM BlackBerry, Windows Mobile, Familiar Lux, Palm OS etc.
4.2.3.1 Influența smartphone-ului și a aplicațiilor mobile în operațiunile aeroportuare
O strategie nouă de dezvoltare a serviciilor în cadrul aeroportului din Sydney se va baza pe utilizarea tehnologiilor de vârf care la ora actuală au un impact benefic asupra întregului glob. Astfel, folosirea frecventă a telefoanelor inteligente de către pasagerii care circulă în cadrul aeroportului, poate fi fructificată prin creearea unei aplicații pentru smartphonenumită Sydney International Airport care să îndeplinească următoarele funcții:
– să ofere posibilitatea călătorilor de a căuta mijloace de transport cu ajutorul cărora să se realizeze transferul înspre și dinspre aeroport; – locurile disponibile pentru parcare vor putea fi vizibile prin aplicație, iar plata pentru staționarea automobilelor se va micșora prin utilizarea tehnologiei de vârf;
– să conțină un tur virtual al aeroportului pentru ca turiștii să poată ști căile prin care se ajunge la porțile de îmbarcare cel mai rapid posibil pentru a putea evita pierderile de zboruri; de asemenea, turul va fi folosit și pentru a vedea unde sunt amplasate birourile de check-in, restaurantele, lounge-urile, magazinele duty-free etc.
– pasagerii vor beneficia de mai mult de timp de relaxare în cadrul aeroportului, deoarece check-in-ul va putea fi realizat prin intermediul aplicației pentru smartphone, iar boarding pass-ul va fi primit instant, pe telefonul mobil, suprimându-se astfel costurile pentru biletele de hârtie;
– orarul zborurilor, conexiunile, plecările, sosirile, întârzierile aeronavelor vor putea fi vizibile prin descărcarea aplicației, iar călătorii care o utilizează vor ști automat printr-o alertă primită pe telefonul mobil ce modificări au intervenit;
– biletele de avion ale companiilor aeriene care utilizează aeroportul Sydney International și serviciile suplimentare cu plată de care pot beneficia călătorii vor putea fi achiziționate direct, prin intermediul aplicației;
– urmând exemplul site-ului actualizat în timp real, aplicația va pune la dispoziția pasagerilor toate informațiile necesare în cadrul aeroportului, atât conexiunile cu celelalte aeroporturi din Australia, cât și detalii despre atracțiile turistice ale metropolei Sydney.
Aplicația va putea fi descărcată și utilizată de către angajații aeroportului, companiile aeriene, cât și de cei care beneficiază de spații închiriate în cadrul acestuia. Prin creearea unui cont care va conține un username și o parolă personală, vor fi puse la dispoziția staff-ului informații utile referitoare la plăți, rapoarte, alerte speciale, vor fi postate datele, orele și locațiile la care vor avea loc ședințe, anunțuri ale conducerii aeroportului, se vor putea urmări camerele de supraveghere din cadrul aeroportului, se va putea realiza comunicarea între departamente și companii aeriene etc. În concluzie, cei care vor beneficia de utilizarea acestei aplicații vor fi atât vizitatorii aeroportului, cât și angajații acestuia. Folosirea tehnologiei de vârf la ora actuală prin smartphone și aplicația propusă va avea un impact pozitiv asupra încasărilor, chiar dacă la început costurile generate de realizarea acesteia vor fi ridicate, fiind una dintre principalele investiții pentru anul 2013.
4.2.3.2. Utilizarea codurilor QR și a realității argumentate (AR) în promovarea activităților aeroportului
Codul QR este un simbol bidimensional ce permite codificarea rapidă a unei cantități mari de informație. Prin codurile QR se pot codifica informații text (caractere alfanumerice), semne sau imagini. Aceste coduri reprezintă varianta îmbunătățită a codurilor de bare prezente pe ambalajele sau etichetele bunurilor de larg consum. QR este acronimul din limba engleză pentru Quick Response – răspuns rapid. Codul QR a fost inventat în 1994 de firma Denson, o subsidiară a producătorului auto Toyota, în scopul codificării pieselor și subansablelor folosite pe liniile de producție, astfel încât acestea să fie identificate rapid de roboții utilizați de japonezi la asamblarea autovehiculelor. În Japonia, codul QR a fost adoptat foarte rapid, unul din principalele motive fiind acela că permite codificarea caracterelor Kanji utilizate în scrierea japoneză.
Într-un simbol QR pot fi codificate maxim 7089 caractere numerice sau maxim 4296 caractere alfanumerice. În ultima perioadă, codurile QR sunt larg utilizate pentru codificarea adreselor web. Pe dispozitivele de tip smartphone există browsere de internet ce permit deschiderea unei pagini web prin simpla îndreptare a camerei foto spre adresele URL reprezentate prin coduri QR. Un alt concept în vogă ce utilizează codurile QR este acela al realității augmentate.
Pentru aeroportul din Sydney va fi creat un simbol QR care va putea fi folosit de către toți utilizatorii de smartphone-uri ce au descărcată aplicația pentru citirea acestor coduri de origine japoneză. În momentul în care va fi scanat codul, se va deschide automat pagina de internet a aeroportului (www.sydneyairport.com) care va pune la dispoziția călătorilor toate informațiile existente ale site-ului. Realitatea augmentată – AR este un concept ce presupune îmbunătățirea (augmentarea) percepției unui observator asupra mediului înconjurător, prin suplimentarea acestuia cu diverse elemente ce îmbunătățesc procesul cognitiv. Realitatea augmentată nu este realitate virtuală; odată cu apariția smartphone-urilor și a tabletelor, realitatea augmentată a trecut la un nou nivel, cel digital. Cu ajutorul receptoarelor GPS încorporate în aceste dispozitive, precum și a librăriilor software ce permit recunoașterea de imagini, au fost create aplicații ce permit unui turist aflat în fața unui obiectiv turistic să îndrepte camera foto a telefonului spre acesta pentru a-i fi afișate în timp real informații cu privire la denumirea siteului, vechimea, câteva date istorice etc. Realitatea augmentată combinată cu tehnologia 3D și-a găsit aplicații în învățământ, în medicină, în aviație și în turism, iar posibilele aplicații ale acesteia sunt limitate doar de imaginație.
Prin intermediul realității argumentate, fiecare serviciu din cadrul aeroportului Sydney International pus la dispoziția călătorilor (birouri de check-in, rent a car, transferuri, informații, restaurante, cafenele, lounge-uri, săli de recreere, relaxare, magazinele duty-free, spații pentru fumat, toalete) va putea fi vizibil cu ajutorul tehnologiei 3D. Astfel, după consultarea mai multor opțiuni și oferte disponibile, clientul va decide mult mai ușor care este tipul de serviciu care i se potrivește conform personalității sale.
Prin utilizarea acestor tehnologii de ultimă oră în domeniu IT se urmărește ca circulația turistică din cadrul aeroportului să aibă o creștere constantă în următoarea perioadă. Promovarea prin intermediul acestor smart technologies are rolul de a atrage iubitorii de călătorii care utilizează telefoanele inteligente către zona de Sud-Est a Pacificului, de a face cunoscute locurile care merită a fi vizitate, de a facilita utilizarea serviciilor disponibile și de a creea un mijloc nou de fidelizare a clienților.
*
* *
La finalul lucrării de față au fost prezentate perspectivele de dezvoltare a aeroportului internațional din Sydney cu ajutorul analizei obiectivelor principale ale Master Planului elaborat recent de conducerea aeroportului. Planul de Dezvoltare Majoră vizează o strategie, anumite obiective și o viziune amplă asupra construcțiilor ce urmează a fi realizate. În cea de-a doua parte a capitolului, s-au analizat propuneri de dezvoltare prin intermediul tehnologiilor de tip smart, crearea unei aplicații pentru smartphone, utilizarea codurilor QR și a ultimului trend în domeniul IT, realitatea argumentată AR.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prezentarea Aeroportului Sydney International (ID: 144922)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.