Prezentare Generala a Sc Uz Com Srl

Capitolul I: Prezentare generală a SC Uz Com Srl

1.1 Scurt Istoric

Sc Uz Com Srl este o firmă înființată în 1994.Adresa firmei este: Craiova, Str.Kogălniceanu nr.5 .Firma are 10 salariați.Site-ul firmei este uzcom.ro, iar pagina de facebook UzCom2013. Uz Com este pe piață de peste 20 de ani și este lider de piață pe declarații fiscale(semnătură electronică), dar este un nume și în ceea ce privește tipizatele personalizate și nepersonalizate.Uz Com mai are un punct de lucru localizat la adresa…. Uz Com este condusă de domnul director general ing.Mihai Florea. La firma Uz Com au lucrat persoane precum domnii profesori Gabroveanu Mihai, Cosulschi Mirel, Constantinescu Nicolae toți 3 lector respectiv conferențiari în cadrul Universității din Craiova Matematică-Informatică.

În ultimii ani Uz Com a înregistrat o cifră de afaceri mai mică decât în perioada de glorie dar încă se menține în top 10 microîntreprinderi locale, pe baza criteriului cifrei de afaceri.Înainte de criză Uz Com avea puncte de lucru mai multe în toată Craiova, dar criza a lovit pe toată lumea și a trebuit să ne restructurăm.Acum Uz Com este o companie versatilă unde cu minimum de personal și capital scoatem maximum de eficiență.Logoul firmei este La noi se poate!

1.2 Obiect de activitate

Domeniul de activitate principal este Alte activități de servicii de suport pentru întreprinderi 8299. În afară de obiectul principal de activitate Sc Uz Com Srl are și activități secundare autorizate cum ar fi :

-1812 Alte activități de tipărire

-4719 Comerțul cu amănuntul în amănuntul în magazinele nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare

-8219 Activități de fotocopiere, de pregătire a documentelor și alte activități specializate de secretariat

Uz Com își împarte activitatea în trei mari categorii:

1)partea de producție.Uz Com are o mini tipografie ce printează A3 alb-negru. Acest departament are în componență 2 persoane. Se primesc comenzi de carnete,tipizate, înserieri,personalizări,etc. În urmă cu 1 an s-a renunțat la partea de color deoarece nu era rentabilă.

2)servicii de aprovizionare,mentenanță imprimante și service pentru instituții publice. Lucrăm doar cu cei din județul Dolj, foarte rar clienți din alte județe datorită distanței. Firma se ocupă cu tot ce înseamnă aprovizionare pentru consumabile. Motivul pentru care suntem numarul 1 este folosirea de proforme la instituțiile publice care nu pot plătii cash decât la anumite intervale prin bancă. Valoarea facturilor lunare ocazional sare de 50000.

3)departamentul de consultanță IT și declarații fiscale:Este format din 2 persoane. Avem clienți lunari pentru care se prestează servicii de Revisal și declarații fiscale(declarația 112,ștat etc) pentru care utilizăm semnătură electronică.

Pe lângă cele 3 categorii în timpul liber se preiau comenzi specifice activităților de tip copy-shop.

1.3 Evoluția principalilor indicatori

S.C. Uz Com Srl pe parcursul ultimelor 3 ani respectiv anul 2012, anul 2013 și anul 2014 a realizat modificări în structura principalilor indicatori ai activității economico financiare după cum se poate observa din tabelul prezentat mai jos:

Tabel 1.1

Analizând structura principalilor indicatori respectiv cifra de afaceri, marjă comercială mărfuri,marjă comercială producție, venituri totale și profit net, se pot desprinde următoarele precizări:

-cel mai bun an pentru Sc Uz Com Srl din punct de vedere al indicatorilor analizați este anul 2013 întrucât atât cifra de afaceri cât și veniturile și profitul net sunt la cota maximă comparativ cu anii 2012 și 2014.

-anul 2014 prezintă o scădere atât a veniturilor și a cifrei de afaceri față de primi 2 ani iar cheltuielile totale sunt aproape la fel de mari ca în primii 2 ani ceea ce duce la închiderea activității la 31.12.2014 cu o pierdere de 66198.Analizând în structura cheltuielilor observăm o creștere a cheltuielilor cu salariile,a datoriilor curente precum și menținerea datoriile din credite pe termen lung toate acestea au contribuit la rezultatul nefavorabil cu care firma a încheiat activitatea în 2014.

-toate aceste cheltuieli nu ar fi afectat rezultatul final dacă veniturile s-ar fi menținut sau ar fi crescut proporțional cu cheltuielile, însă anumiți factori interni și externi au conlucrat la rezultatul slab înregistrat în 2014 și anume:

-factor intern putem preciza creșterea salariu minim pe economie care a dus la necesitatea creșterii fondului de salarii

-scăderea randamentului de funcționare a utilajelor datorată uzurii fizice și morale a acestora

-lipsa fondurilor necesare pentru retehnologizare și promovare firmă.

-factor extern creșterea concurenței prin deschiderea în imediata apropiere a unor firme cu profil asemănător

-scăderea numărului de clienți cauzată de factori obiectivi sau subiectivi

Capitolul II Studiu de caz privind analiza indicatorilor la Sc Uz Com Srl

2.1 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obținute din activitatea comercială a unei întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare precum și veniturile extraordinare.

Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanță deosebită deoarece permite aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziției sale pe piață, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activități în mod profitabil. Totodată, modificarea cifrei de afaceri se reflectă asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum și asupra eficienței activității societăților comerciale.

Din punct de vedere al conținutului și al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fii privită ca: cifră de afaceri netă (totală), cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală și cifră de afaceri critică.

Cifra de afaceri netă (CA totală), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în prețurile pieței. Cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum și veniturile din subvenții de exploatare.

CAt=Qv+Vm+Se

Unde: Qv=valoarea producției vândute

Vm=totalitatea veniturilor din vânzarea produselor, din executarea lucrărilor, din prestarea servicii, precum și veniturile obținute din vânzarea mărfurilor

Se=venituri din subvenții de exploatare aferente vânzărilor

Pentru exemplificarea activității S.C. Uz Com Srl folosim formula cifrei de afaceri totală astfel:

Tabel 2.1

În tabelul 2.1 este exemplificată cifra de afaceri totală, respectiv modificările absolute și indicii comparativi anul2/anul1 respectiv anul3/anul 2.

Se observă că în anul 2013 cifra de afaceri totală are cea mai mare creștere(765338) iar în 2014 cea mai mică valoare(647471) din cei 3 ani analizați.

În modificarea absolută rezultă anul 2013/anul2012 este mai mare cu 17748 lei respectiv cu 1,02 . Anul 2014/Anul2013 arată o scădere în valoare absolută de -117867(0,85 din valoare an 2013).

Cifra de afaceri medie (), se poate determina în unitățile monoproductive, și reflectă încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.

Pentru S.C. Uz Com Srl aplicăm formula la veniturile din servicii.

Tabel 2.2

Din analiza datelor de mai sus se pot observa următoarele:

-în anul 2013 comparativ cu 2012 cifra de afaceri medie a crescut cu 7,94% ca urmare a scăderii numărului de servicii de la 1753 la 2017 într-o proporție mai mare decât cifra de afaceri în mărime absolută(0,87 față de 0,91). Aceasta înseamnă că au fost mai puțin clienți cu sume mai mari plătite pentru serviciile prestate.

-în anul 2014 comparativ cu 2013 cifra de afaceri medie a scăzut cu 16,08% ca urmare a scăderii în mărime absolută a cifrei de afaceri(în proporție de 0,87%) în paralel cu creșterea numărului de servicii cu 1,11%. Aceasta înseamnă că au fost mai mulți clienți care au plătit sume mai mici pentru serviciile prestate.

-Pentru perioada analizată prețul pe serviciu prestat s-a menținut constant.

Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizează:

analiza dinamicii cifrei de afaceri;

analiza structurală a cifrei de afaceri;

analiza factorială a cifrei de afaceri;

2.1.2. Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri

Are drept obiectiv desprinderea tendinței de evoluție a afacerilor firmei în scopul luării celor mai potrivite decizii. Astfel, dacă cifra de afaceri este în creștere, firma trebuie să identifice noi surse pentru finanțarea activității. Dacă dimpotrivă cifra de afaceri are tendința de reducere vor trebui găsite noi piețe de desfacere pentru produsele realizate.

În procesul de analiză se calculează modificarea absolută și procentuală intervenită în mărimea cifrei de afaceri din perioada curentă față de cea prevăzută sau din perioada de bază astfel:

; ; .

În funcție de mărimea și semnul acestor modificări se pot face aprecieri cu privire la creșterea sau scăderea cifrei de afaceri a întreprinderii în perioada supusă analizei.

Tabel 2.3

În tabelul 2.1 este exemplificată cifra de afaceri, respectiv modificările absolute și indicii comparativi anul2/anul1 respectiv anul3/anul 2.

Se observă că în anul 2013 cifra de afaceri are cea mai mare creștere(685057) iar în 2014 cea mai mică valoare(600419) din cei 3 ani analizați.

În modificarea absolută rezultă anul 2013/anul2012 este mai mare cu 365 lei respectiv cu 1,0005 . Anul 2014/Anul2013 arată o scădere în valoare absolută de 84638(0,8765 din valoare an 2013).

Analiza structurală a cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activității. Structura cifrei de afaceri poate fii privită după mai multe criterii: pe produse, pe tipuri de activități, pe piețe de desfacere etc. Pentru analiza structurală a cifrei de afaceri se calculează mărimile relative de structură cu relația:

unde: CAi – cifra de afaceri aferentă produsului (activității) i.

gi – structura cifrei de afaceri pe produse sau activități;

Tabel 2.4

Figura 2.A

Analizând în structură cifra de afaceri se observă că ponderea cea mai mare o dețin veniturile din vânzarea mărfurilor.

Pe parcursul celor 3 ani analizați 2012,2013,2014 ponderea se menține relativ constantă de la 87,62% în 2012 la 89,01% în 2014.Din analiza datelor înțelegem că nu s-au făcut modificări la nivelul structurii personalului și nici al organizării societății menținându-se același volum de activitate.În principal nu se schimbă obiectul de acitivitate al firmei în cei 3 ani iar diferențele de valoare ale cifrei de afaceri sunt datorate factorilor interni și externi și nu modificării structurii activității firmei.

2.1.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri

În evoluția sa, cifra de afaceri este influențată de un complex de factori interni și externi, care pot conduce la creșterea sau reducerea nivelului acesteia. Analiza factorială are rolul de a identifica acești factori, de a stabilii nivelul și sensul influențelor lor, pentru ca în final să poată fi stabilite măsuri de limitare a acțiunii factorilor cu influență negativă, respectiv menținerea și amplificarea factorilor cu influență pozitivă.

Pentru analiza factorială acești factori sunt agregați sub formă de modele de analiză. Dezavantajele unor astfel de modele sunt date de faptul că iau în considerare simultan numai un număr limitat de factori, ceea ce necesită utilizarea mai multor modele factoriale în funcție de complexitatea și diversitatea problematicii analizate.

Aceste modele pot fi grupate în două categorii:

modele stabilite în funcție de volumul vânzărilor și al prețurilor de vânzare;

modele stabilite în funcție de potențialul intern al întreprinderii.

a) Modele stabilite în funcție de volumul vânzărilor și al prețurilor de vânzare

Într-o întreprindere, mărimea cifrei de afaceri poate fi stabilită în funcție de volumul fizic al producției vândute pe sortimente (q) și de prețul de vânzare pe unitatea de produs (p):

Volumul fizic al producției vândute reflectă atât influența unor factori interni (potențialul productiv, rețeaua de distribuție, calitatea produselor, promovarea acestora pe piață etc.), cât și influența unor factori externi (cererea manifestată pe piață, intensitatea concurenței etc.). De asemenea, și prețurile de vânzare regrupează influența mai multor factori, unii interni (politica de preț promovată de întreprindere, calitatea produselor, costul de producție), iar alții externi (cererea manifestată pe piață, intensitatea concurenței, tendințele pieței de desfacere, politica fiscală promovată de Guvern etc.).

Schema factorilor de influență, potrivit acestui model, se prezintă astfel:

iar influențele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanț. Pentru firma considerată se înregistrează următoarele valori ale influențelor:

1. ;

2. ;

Creșterea cifrei de afaceri a fiecărei firme poate avea loc prin creșterea volumului producției vândute în funcție de cerințele pieței și de resursele disponibile ale fiecărei întreprinderi. De asemenea, un rol important în creșterea cifrei de afaceri îl are creșterea prețului de vânzare în funcție de calitatea producției și de evoluția raportului dintre cerere și ofertă pe piață.

Între cei doi factori există o strânsă legătură. Astfel, de cele mai multe ori, o creștere a prețurilor de vânzare atrage după sine o reducere a vânzărilor, în timp ce o reducere a prețurilor conduce la creșterea volumului vânzărilor. Uneori însă, este posibil ca reducerea prea puternică a prețurilor de vânzare să conducă la reducerea vânzărilor, deoarece consumatorii asociază prețul cu calitatea. De aceea întreprinderea trebuie să găsească acel nivel al prețurilor de vânzare care să maximizeze cifra de afaceri.

Trebuie precizat faptul că primul factor conține și influența structurii producției vândute, care prin intermediul prețului diferențiat pe produse acționează asupra cifrei de afaceri.

Influența modificării structurii producției poate fi cuantificată prin calcularea unui preț mediu de vânzare în cazul produselor omogene (exprimate în aceeași unitate de măsură).

Putem aprecia că modificarea structurii producției vândute în favoarea unor sortimente care sunt solicitate pe piață și au prețuri de vânzare mai mari, reprezintă o cale importantă de creștere a cifrei de afaceri. Este însă necesar ca nivelul de profitabilitate al acestor produse să fie cel puțin egal cu cel al produselor cu preț de comercializare mai mic.

,

unde:

gi – structura producției vândute

p – prețul de vânzare pe produse

– prețul mediu de vânzare, pentru produsele omogene.

Tabel 2.4.A

unde: CAi – cifra de afaceri aferentă produsului (activității) i.

gi – structura cifrei de afaceri pe produse sau activități;

Influențele 2012-2013

Influențele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanț:

1. Influența volumului fizic al producției vândute:

2. Influența prețului mediu de vânzare

În anii 2012-2013 se observă din tabelulul 2.4.A că valorile prețului mediu de vânzare, sunt în scădere de la 6,85 la 6,23, influența prețului mediu de vânzare este -68079. În ceea ce privește cantitatea vândută se observă o creștere de la 100000 la 110000, reliefat în influență care este de 68469 cu plus. Per total o ușoare creștere a cifrei de afaceri din 2012 în 2013 în valoare de 390.

Influențele 2013-2014

Influențele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanț:

1. Influența volumului fizic al producției vândute:

2. Influența prețului mediu de vânzare

În anii 2013-2014 se observă din tabelulul 2.4.A că valorile prețului mediu de vânzare, sunt în creștere de la 6,23 la 7,51, influența prețului mediu de vânzare este 102176. În ceea ce privește cantitatea vândută se observă o scădere de la 110000 la 80000, reliefat în influență care este de -186840. Per total o scădere a cifrei de afaceri din 2013 în 2014 destul de mare în valoare de 84664.

b) Modele stabilite în funcție de potențialul intern al întreprinderii

Pentru analiza factorială se mai pot folosi și alte modele ce pun în evidență influența factorilor interni. Astfel, dacă dorim să urmărim legătura dintre cifra de afaceri și modul de utilizare a resurselor umane și materiale putem folosi următorul model:

.

unde: – numărul mediu de salariați;

Wa – productivitatea muncii (Wa);

Gv – gradul de valorificare a producției fabricate.

Mf – Mijloace fixe la valoarea de inventar

La rândul ei productivitatea muncii poate fi privită în funcție de gradul de înzestrare tehnică a muncii cu mijloace fixe (It) și de eficiența utilizării mijloacelor fixe (E):

.

În acest caz schema factorilor de influență se prezintă astfel:

Tabel 2.5

Influențele factorilor2012-2013

Influențele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în lanț:

1. Influența numărului de salariați:

2. Influența productivității muncii:

din care:

2.1 Influența înzestrării tehnice a muncii:

2.2 Influența eficienței utilizării mijloacelor fixe:

3. Influența gradului de valorificare a producției fabricate:

Se observa o crestere a utilizării mijloacelor fixe care contrabalansează scăderea gradului de valorificare a producției valorificate.

Influența productivității muncii asupra cifrei de afaceri este de 21898993 iar influența gradului de valorificare a producției fabricate asupra cifrei de afaceri este negativa 218620,65

Diferența este pozitivă dar foarte mică deoarece cifra de afaceri este aprope identică.

Influențele factorilor2013-2014

Tabel 2.6

Influențele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în lanț:

1. Influența numărului de salariați:

2. Influența productivității muncii:

din care:

2.1 Influența înzestrării tehnice a muncii:

2.2 Influența eficienței utilizării mijloacelor fixe:

3. Influența gradului de valorificare a producției fabricate:

Se observă o scădere dramatică a productivității muncii datorată scăderii eficienței utilizării mjloacelor fixe ce se simte in cifra de afaceri.

Față de 2012/2013 în 2013/2014 scăderea productivității muncii este cauzată de eficiența utilizării mijloacelor fixe care are o influență negativă în valoare de 279072,8.Gradul de valorificare a producției fabricate crește cu 194432,08 dar per total cifra de afaceri scade simțitor.

2.2 Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată este un indicator sintetic care exprimă valoarea nou creată de activitatea productivă a întreprinderilor într-o anumită perioadă de timp. În același timp, valoarea adăugată exprimă mai bine efortul nemijlocit al fiecărei întreprinderi la crearea produsului intern brut, permite aprecierea mai corectă a eficienței economice, stimulează reducerea cheltuielilor materiale, folosirea eficientă a mijloacelor de producție și a forței de muncă.

Principalele obiective ale analizei valorii adăugate sunt:

analiza nivelului și dinamicii;

analiza structurii valorii adăugate;

analiza factorială a valorii adăugate;

2.2.1. Analiza nivelului și dinamicii valorii adăugate

Pentru determinarea nivelului valorii adăugate se pot folosi două metode: metoda sintetică ( indirectă) și metoda analitică sau directă.

Metoda sintetică (indirectă) este cea mai răspândită în calculul valorii adăugate deoarece este mai exactă și se poate aplica mai ușor.

Stabilirea valorii adăugate prin această metodă se face scăzând din producția exercițiului , consumurile intermediare provenite de la terți:

VA = Qe – Cm,

unde: VA – valoarea adăugată;

Cm – cheltuieli materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, diverse servicii etc.) provenite de la terți.

Tabel 2.7

Se observă din analiza tabelului 2.7 că valoarea adaugată în anul 2013 față de 2012 a crescut cu 14772 iar în 2014 față de 2013 a scăzut în mărime absolută cu 26994, ca urmare a evoluției cifrei de afaceri respectiv în 2013 cifra de afaceri a avut valoarea cea mai mare de 685057 iar în 2014 a avut valoarea cea mai mică de 600419.

În cazul firmelor care desfășoară și activitate de comerț, valoarea adăugată totală cuprinde și marja comercială (Mc), stabilită ca diferență între valoarea mărfurilor vândute (Vm) și costul mărfurilor vândute (Cmv):

VA = Mc + (Qe – Cm)

Tabel 2.8

Figura 2.B

Din analiza graficului 2.B(realizat pe baza tabelul 2.8)se observă o scădere în anul 2014 față de anii 2012 și 2013 atât a marjei comerciale cât și a valorii adăugate totale datorată în principal scăderii cifrei de afaceri.

Metoda analitică (directă) sau aditivă de calcul a valorii adăugate permite determinarea acesteia prin însumarea elementelor sale componente:

– cheltuieli cu personalul (Cs);

– impozite și taxe (IT);

– cheltuieli cu amortizarea (A);

– cheltuieli financiare (CF);

– profitul net (Pn).

VA = Cs + IT + A + CF + Pn.

Tabel 2.9

În tabelul 2.9, folosind formula: VA = Cs + IT + A + CF + Pn, valoarea adăugată cuprinde remunerarea muncii prin cheltuielile cu personalul, a capitalului propriu sau acționarilor prin dividende, a capitalului împrumutat prin dobânzi, a capitalului tehnic prin amortizare, a statului prin impozite și taxe, precum și a întreprinderii prin profitul reinvestit (folosit pentru autofinanțare). Această metodă permite urmărirea modului de repartizare a valorii adăugate între participanții la activitatea firmei.

2.2.2. Analiza structurală a valorii adăugate

Analiza structurală a valorii adăugate are drept obiectiv urmărirea modului de repartizare a acesteia între participanții direcți și indirecți la activitatea economică a firmei. În acest scop se calculează ratele de remunerare a valorii adăugate, respectiv a ponderii fiecărui element component în totalul acesteia. Se pot stabili următoarele rate:

rata de remunerare a personalului (R1):

rata de remunerare a statului (R2):

rata de remunerare a capitalului tehnic (R3):

rata de remunerare a creditorilor (R4):

rata de remunerare a acționarilor (R5):

Tabel 2.10

Aceste rate permit efectuarea de comparații sectoriale și inter-exerciții și oferă informații asupra modului de repartizare a valorii adăugate între partenerii sociali, respectiv personalul, statul, întreprinderea, creditorii și acționarii. Astfel, o creștere a ponderii profitului se apreciază favorabil, în timp ce creșterea ponderii cheltuielilor financiare poate semnifica o creștere a gradului de îndatorare al firmei. Ponderea impozitelor și taxelor depinde de fiscalitatea promovată de stat, creșterea acesteia apreciindu-se nefavorabil.

Figura 2.C-1 Anul 2012 conform tabel 2.10

Figura 2C-2 Anul 2013 conform tabel 2.10

Figura 2C-3 Anul 2014 conform tabel 2.10

2.2.3. Analiza factorială a valorii adăugate

Analiza factorială a valorii adăugate are drept obiectiv identificarea factorilor care influențează evoluția acesteia, precum și cuantificarea influenței acestora.

Dacă se urmărește corelația dintre valoarea adăugată, producția exercițiului și cheltuielile materiale, analiza acesteia se poate realiza pe baza următorului model:

.

Modificarea valorii adăugate se explică prin modificarea producției exercițiului și a valorii adăugate medii ce revine la 1 leu producție a exercițiului . Producția exercițiului poate fi privită și ea în funcție de timpul total lucrat de salariați, exprimat în ore-om (T) și de productivitatea orară a muncii (Wh), iar timpul total lucrat depinde de numărul mediu de salariați (Ns) și timpul de lucru mediu pe un salariat (). La rândul ei valoarea adăugată medie la 1 leu producție a exercițiului () depinde de structura producției pe sortimente (g) și de valoarea adăugată la 1 leu producție pe produse (va). Pe baza modelului prezentat se poate stabili următorul sistem factorial:

În cadrul valorii adăugate totale cea mai mare pondere o deține valoarea adăugată aferentă producției vândute, sau valoarea adăugată realizată. Pentru analiza acesteia poate fi folosit următorul model, care permite stabilirea valorii adăugate pe fiecare produs în parte:

VA =.

Schema factorilor de influență, în acest caz, se prezintă astfel:

Influențele acestor factori se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanț, astfel:

1. Influența volumului fizic al producției

,

unde: Iq – indicele volumului fizic al producției. ;

2. Influența structurii producției:

3. Influența valorii adăugate pe produs:

,

din care:

3.1 Influența cheltuielilor materiale pe produs:

3.2 Influența prețului de vânzare:

;

2.3.4. Principalele consecințe ale modificării valorii adăugate

Dată fiind importanța valorii adăugate pentru caracterizarea activității de producție și comercializare, în cadrul analizei este necesar să se calculeze și efectele modificării acesteia asupra unor indicatori de eficiență cum ar fi:

1. Asupra eficienței utilizării mijloacelor fixe:

;

2. Asupra cheltuielilor totale (Ct) la 1000 lei valoare adăugată:

.

3. Asupra fondului de salarii (Fs) la 1000 lei valoare adăugată:

În cadrul analizei se poate calcula și influența modificării valorii adăugate asupra profitului și a ratei rentabilității prin intermediul cifrei de afaceri și a corelației dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri.

2.3 Analiza producției fizice

Producția exercițiului reflectă producția totală (producție neterminată, semifabricate, produse finite, lucrări, servicii) realizată de o întreprindere într-o perioadă de timp, destinată vânzării sau pentru consumul propriu al acesteia.

Producția exercițiului (Qe) cuprinde următoarele elemente:

valoarea producției vândute (Qv), exprimată în prețuri de vânzare; variația producției stocate (Qs), în care se cuprinde variația stocurilor de produse finite, semifabricate șl producție neterminată la sfârșitul anului față de începutul anului, evaluate în costuri de producție;

valoarea producției imobilizate (Qi), reprezentată de imobilizările corporale și necorporale realizate în regie proprie, cât și de consumul intern de semifabricate și produse finite din producție proprie, evaluate în costuri de producție.

Ținând seama de elementele componente, relația de calcul al producției exercițiului se prezintă astfel:

Qe = Qv ±Qs + Qi.

In procesul de analiză, trebuie calculate ponderile acestor componente în producția totală a exercițiului:

Ponderea cea mai mare trebuie să o dețină producția vândută, în timp ce, în cazul celorlalte elemente, ponderea trebuie menținută între anumite limite.

Producția exercițiului prezintă unele dezavantaje, deoarece cuprinde elemente eterogene, evaluate atât în prețuri de vânzare, cât și în costuri de producție, ceea ce denaturează conținutul acestui indicator și capacitatea sa de apreciere reală a performanțelor economico-financiare ale firmei.

Nivelul, dinamica și structura producției exercițiului pentru SC Uz Com Srl sunt prezentate în tabelul următor:

Uz Com Srl nu are producție stocată și imobilizată deoarece se lucrează strict la comandă fară stocuri.

Ponderea producției vândute în cifra de afaceri totală

2.4 Căi de creștere a performanțelor economice la Sc Uz Com Srl

Activitatea economică, indiferent de domeniul în care se desfășoară, poate fi caracterizată în funcție de realizări, de efectele ei, de modul de îndeplinire a obiectivelor prestabilite. Aceasta poate fi cuantificată prin diverși indicatori și apreciată prin raportarea lor la un element de referință prestabilit. într-un asemenea context, se impune necesitatea de a cunoaște care dintre rezultatele înregistrate pot fi asociate cu conceptul de performanță, în condițiile respectării restricțiilor impuse de dezvoltarea durabilă.

Reliefarea performanței se poate realiza numai prin comparație cu alte rezultate înregistrate, această raportare constituind una din cerințele conceptului de performanță. A fi performant înseamnă a realiza sau a depăși obiectivele propuse. Referențialul ales poate fi nu numai obiectivul de atins, ci și rezultatele agenților economici concurenți, ce activează în același sector. Această apreciere are, însă, caracter relativ, deoarece este posibil ca nici unul dintre actorii pieței să nu fie capabil de performanță la un moment dat.

Termenul de eficiență cunoaște mai multe accepțiuni în literatura de specialitate. Astfel, unii autori consideră că o activitate este eficientă atunci când se atinge scopul dorit cu efort minim. Principala problemă pusă în acest caz este delimitarea gradului de concordanță dintre rezultatele obținute și scopul propus de la care începe eficiența.

În accepțiunea cea mai generală, eficiența este definită ca raportul direct sau indirect dintre efectele utile obținute și efortul depus:

Eficiența cunoaște forme diverse, în funcție de domeniul sau activitatea care se urmărește și de natura efectelor care se obțin, delimitându-se următoarele forme principale:

productivitatea – când se evaluează eficiența muncii cheltuite în procesul de producție;

rentabilitatea – când se evaluează capacitatea unei firme de a obține profit;

randamentul – în privința eficienței utilizării mijloacelor fixe;

gradul de valorificare productivă a materialelor – în privința eficienței utilizării materiilor prime și materialelor în procesul de producție;

ratele de gestiune sau de rotație – când se urmărește eficiența utilizării elementelor patrimoniale (active și capitaluri).

Eficacitatea poate fi definită ca nivelul de satisfacere a exigențelor externe, respectiv ale clienților, statului, furnizorilor, salariaților, acționarilor. O întreprindere devine eficace atunci când reușește să identifice și să controleze interactivitatea dintre sursele externe și interne de dezvoltare, răspunzând cât mai bine așteptărilor partenerilor externi.

În mod tradițional, eficiența și eficacitatea au fost evaluate pe baza unor indicatori financiari, dată fiind înclinația economiștilor de a converti efectele, chiar și cele indirecte (tehnice, ecologice, sociale, informaționale) în economii de bani. Analiza performanței vizează, însă, și aspectele calitative ale activității unei firme, o importanță deosebită căpătând-o, astfel, indicatorii non-financiari, precum gradul de satisfacție a clienților, calitatea produselor, gradul de pregătire și specializare a personalului, fexioilitatea structurii organizatorice, imaginea de piață a firmei și a produselor sale, calitatea sistemului managerial etc.

Putem considera că o întreprindere este performantă atunci când este, în același timp și eficientă și eficace.

Concluzii

Din analiza principalilor indicatori economico-financiari ai firmei(Figura 1) precum și din conținutul lucrării se poate observa că singurul an în care firma a realizat performanțe notabile(profit net 14944) este 2013 iar în anul 2014 față de ceilalți 2 ani a incheiat activitatea cu o pierdere notabilă(-68090). De asemenea cifra de afaceri care este principalul indicator de analiză a prezentat o scădere în anul 2014 comparativ cu ceilalți doi ani. Principalul motiv este scăderea veniturilor totale într-o proporție mai mică decât creșterea cheltuielilor totale. Producția fabricată și vândută a scăzut deasemenea în 2014 datorită scăderii cererii cauzată de apariția a noi competitori în zonă.

În vederea redresării situației firmei conducerea poate adopta un program de investiții care ajută la revitalizarea activității. În perioada analizată se poate observa că Sc Uz Com Srl nu a făcut investiții în utilaje, mașini și alte instrumente de producție.De asemenea se impune desfășurarea unei activității susținute de cercetare și de marketing care să permită lansarea în fabricație cu succes unor noi produse sau servicii. Recentrarea întreprinderii pe vocațiile profesionale de bază și rentabile este necesar să conducă la atingerea pragului de rentabilitate cât mai repede posibil pentru a se putea crește volumul profiturilor și deci rentabilitatea, ceea ce asigură îmbunătățirea activității de trezorerie.În vederea redresării activității firmei este necesară reducerea costurilor, atât a costurilor fixe cât și a costurilor variabile. În vederea reducerii cheltuielor cu caracter variabil se pot adopta multiple căi cum sunt cele care privesc reducerea consumurilor de materii prime, folosirea unor tehnologii performante, renunțarea la produsele care necesită mari consumuri de muncă și materiale, reorganizarea sistemelor de distribuție, reducerea cheltuielilor cu caracter fix se poate realiza prin măsuri adecvate cum sunt reducerea cheltuielor de amortizare prin renunțarea la mașinile și utilajele care nu au utilizare, reducerea cheltuielilor cu caracter administrativ.

Bibliografie

-Lucian Bușe, Daniel Cîrciumaru,Mirela Ganea Marian Siminică, Dalia Simon, Analiza economico-financiară Editura Sitech Craiova 2011

-Marian Siminică Diagnosticul Financiar al firmei Editura Universitaria Craiova 2012

-Constantin Bărbulescu Sisteme Strategice ale întreprinderii Editura Economică 1999

– Constantin Bărbulescu Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică Strategii și politici de redresare și dinamizare a activității Editura Economică 2002

Bibliografia sortata alfabetic dupa Nume autor.