Prezentare Generala a Judetului Caras Severin

Prezentare Generală

Așezarea Județului Caraș-Severin

Județul Caraș-Severin este situat în partea de sud-vest a României și se întinde pe o suprafață de 8.520 km2, reprezentând 3,6% din suprafața tării. Acesta se situează pe locul al treilea din punct de vedere al mărimii, dupa județele Timiș și Suceava.

Punctele extreme între care se încadreaza teritoriul județului sunt: la Nord-Vf. Rusca (45 40'10" latitudine nordică ,22 26'15" longitudine estică), la Sud – Dealul Căprior( 44 35'20" latitudine nordică, 29  9'10" longitudine estică), la Est-Vârful Scărișoara( 45 25'10" latitudine nordică, 22 43'30" longitudine estică) iar la Vest- localitatea Iam( 45  1'10" latitudine nordică, 21 21'40" longitudine estică).

Cadrul administrativ

Județul Caraș-Severin din punct de vedere administrative teritorial, are 77 unități administrativ teritoriale din care,

2 municipii Reșița, Caransebeș.

6 orașe : Anina, Băile Herculane, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița, Oțelu Roșu.

69 de comune cu 287 localități rurale.

Sursa:cjcs.ro

Istoria Județului

A fost atestată prezența unei comunități umane în zona actualului județ Caraș-Severin încă de la sfarțitul paleoliticului mijlociu, fiind făcute descoperiri ale civilizației la Gornea, Peștera Hoților de la Băile Herculane și Tincova. De asemenea, la începutul epocii neolitice urmele civilizației pe acel teritoriu s-au înmulțit, astfel au aparut urme materieale ale unei societăți umene și la Zorlențu Mare, Bezvovia, Cuptoare, Balta Sărată, Valea Timișului, ș.a.

Descoperirile așezărilor geto-dace de pe valea Bârzavei, de la Pescari, Stenca-Liubcova, Tibiscum, ș.a. duc neîndoielnic la concluzia că teritoriul județului Caraș-Severin făcea parte din vasta arie de locuire a strămoșilor noștri.

În Banat ș Transilvania, în perioada marilor migrații ale popoarelor, s-au constituit obștile sătești și teritoriale, caracteristice trecerii sub influența Imperiului Roman,după transformate în cnezate iar mai apoi spre sfarșitul sec. al IX-lea au fost unite în voievodate.

La trecerea în cel de-al doilea mileniu, Banatul a fost încorporat regatului maghiar, iar în anul 1200 este amintit pentru prima data comitatul Caraș în documentele acelei vremi, iar în anul 1230 și Banatul Severinului, care apare de altfel și în anul 1247 în Diploma Cavalerilor Ioaniți ca teritoriu aflat sub suzeranitatea regatului maghiar.

În secolul al XVI-lea, Banatul de Severin a fost alipit Transilvaniei și cunoscut pe lângă dezvoltarea economică și comercială, un mare avânt în domeniul cultural datorită fiilor nobililior care studiau în universitățile din Viena și Polonia. La Caransebeș și Lugoj s-a acordat o atenție deosebită culturii limbii române și astefel apare ca firesc faptul că doi dintre traducătorii Paliei de la Orăștie, tipărită în anul 1582 și anume Efrem Zăcan și Ștefan Herce, erau din această regiune.

În deceniile următoare Banatul a cunoscut o perioada grea, deoarece a devenit teatrul operațiunilor militare dintre trupele habsburgice și cele turcești. Între anii 1716 – 1779, Banatul a fost administrat ca o provincie de sine stătătoare, în anul 1860, Banatul a fost reîncorporat, din punct de vedere politic și administrativ Ungariei, În anul 1881 comitatul Severin, care avusese sediul la Caransebeș, se va contopi cu comitatul Caraș, formând o unitate administrativă, comitatul (județul) Caraș-Severin, menținută în această formă până la 1 ianuarie 1926.

Printr-o lege aprobată la 6 septembrie 1950, s-a creat regiunea Severin cu sediul la Caransebeș, care s-a desfințat în anul 1952, apoi printr-o nouă lege administrative s-a creat județul Caraș-Severin cu oraș de reședință, municipal Reșița în anul 1968.

Cadrul Natural

1.4.1 Clima

Este temperată, moderat continentală, cu influențe sub-mediteranee. Caracteristicile principale ale climei cu influențe sub-mediteranee sunt: iarna cu adecvații de aer cald din sud-vest,generate de ciclonii mediteraneeni care determina un climat mai cald, cu precipitații mai frecvente sunt forma de ploie și lapoviță, fenomene climatice de iarna slabe ca și intensitate și durată mică a stratului de zăpadă( 15-20 de zile).

Climatul zonei este influențat de doi facturi principali și anume circulația vestică și activitatea ciclonilor mediteraneeni. Circulația vestică, în pondere de 45%, aproximativ 165 de zile pe an aduce mase de aer polar, cu precipitații sub formă de ploaie la altitudini joase, în perioada iernii, iar în timpul anotimpurilor calde provoacă instabilitate termică, accentuată de fecvența averselor însoțite de descărcări electrice.

Activitatea ciclonilor mediteraneeni determină schimbări de vreme ale sezonului rece, care în conjuncție cu anticilonul siberian duc la producerea ninsorilor abundente și a viscolelor însă pe o durată de timp redusă.

Temperatura medie a aerului variază în funcție de dispunerea pe altitudine a zonelor si anume:

Sursa:cjcs.ro

La fel ca și temperatura precipitațiile sunt influențate de altitudine, însă sunt un element mult mai stabil.Cantitatea medie lunara înregistrată la principalele stații de observație din județul Caraș-Severin sunt următoarele:

Sursa: cjcs.ro

1.4.2. Relieful

În județul Caraș-Severin se întâlnesc toate formele de relief clasice specifice țării noaste, în urmatoarele ponderi: munții ocupă 65,4%, dealurile 10,8%, depresiunile 17,5% în timp ce campiile ocupa doar 7,3%. În aceste condiții județul poate fi condiserat un județ de munți.

Zona muntoasă este reprezentată de Munții Banatului, ai Carpaților Meridionali, Munții Tarcu-Godeanu(vârful Gugu-2.291 metri,cel mai înalt din zonă) și Munții Cernei. Altitudinile acestora cresc de la vest la est. Spre vest munții sunt flancați de o zonă deluroasă, unde se delimiteaza dealurile Oraviței, Doclinului si Sacos-Zagujeni. Cea mai joasa formă de relief o formează câmpia, care ocupă o suprafață restrânsă din cadrul Câmpiei Timișului, cu subunitățile: Câmpia Sipețului, Câmpia Moraviței și Câmpia Carașului.

1.4.3. Rețeaua Hidrografică

Rețelele hidrografice importante sunt formate din râurile Timiș, Caraș; Cerna, Nera și afluenții lor, precum și ai fluviului Dunărea.

Timișul, cu cea mai mare importanță dintre râurile din zona Banatului, are o lungime de 87 de km, si colecteză apele din cele semnificative forme de relief bănățene,.Acesta are ca și afluenți râurile: Bistra, Poganisul și Barzava.

Carașul se întâlnește cu Dunărea pe teritoruiul Iugoslaviei, izvorăște din Munții Aninei iar afluențiilui sunt, în cursul superior Comarnicul si Buhuiul, iar în cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclova si Vicinic.

Lacurile,cele mai multe carstice, ocupă un rol foarte important în hidrografia județului însă sunt într-un numar mic și de dimensiuni reduse.

Lacul Dracului, este cel mai mare lac carstic, are o adâncime de 9,3 si o suprafață de 700 mp și este alimentat de Nera.Lacul Ochiul Bei,ce se întinde pe o suprafață de 284 mp, cu o adâncime de 3,6 m se află deasupra unui izvor vaucluzia are o temperatură a apei foarte scazută datorită cantității mari de oxigen fiind favorabil creșterii si dezvoltării păstrăvului indigen.

De asemenea, pe teritoriul județului Caraș-Severin se găsesc și numeroase lacuri antropice: Lacul Mare și Lacul Mic de la Oravița, barajele de pe valea DOgnecei(Lacul cu Nuferi si Lacul Mare),Lacul Buhui, care deservesc la producerea energiei electrice si alimentării cu apă potabilă. Cu o utilitate însemnată sunt însă lacurile de pe Barzava si Timisul Superior, care asigură alimentarea cu apa potabilă și a municipiului Reșița și producerea energiei electrice.

1.4.4 Flora și Fauna

Pe suprafața județului se întâlnesc următoarele zone de vegetație:zona stepei și silvostepei e in golfurile de campie ale Carasului si Nerei,zona pădurilor diferențiat etajată:etajul quaercineelor Moldova Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului, etajul fagului n Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, zona alpină cu etajul subalipin(limita superioară fiid de 1700 m) și etajul alpin propriu-zis.

Fauna este foarte diversificată, cuprinde multe animale și păsări precum: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha, Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare, Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursu,, lupul, soarecele gulerat, veverita, parsul, jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munteiar numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte (in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana.

Totodata, 20,4% din teritoriul județului( 173.881,8 ha) este reprezentat de ariile natural protejate, 52 la numar din care 51 sunt de interes national si 1 de interes județean, expemplu: Parcul National Cheile Nerei – Beusnita, Parcul National Semenic – Cheile Carasului, Parcul National Domogled – Valea Cernei, Parcul Natural Portile de Fier.

1.4.5 Vegetația

Vegetația forestierăacoperă un teren de 431 065 ha din suprafața județuluidin care 345 924 hectare reprezintă proprietate de stat, 15 709 este proprietate a unităților administrativ teritoriale, 18 456 proprietate privată și 51 106 în afara fondului forestier.

Zonarea funcțională a pădurilor cuprinde doua grupe:

Grupa I-a –păduri cu funcții speciale de protecție 220 465 ha

Grupa a II-a- păduri cu funcții de produție și protecție 159 494 ha

Pădurile aflate în grupa I-a au funcții de protecție a terenurilor și solurilor, a apelor, impotriva factorilor climatici și industriali nocivi, păduri cu rol de recreere dar și producerea de produse din lemn însă în cantități suficient de mici prin care să nu fie afectat rolul funcțiiilor speciale de protecție.

Pădurile aflate în grupa a II-a îndeplinesc funcții economice, cum ar fi: producerea de arbori groși, de calitate superioară pentru furnire și pentru lemn de cherestea și producerea de arbori mijlocii și subțiri pentru celuloză, construcții rurale,etc.

Pe lângă masă lemnoasă, pădurea îndeplinește funcție economică prin furnizarea de: plante tanante, medicinale, ornamentale,alimentare sub formă întreaga sau de tulpini, rizomi,coajă, frunze, flori, rădăcini, semințe, muguri, ramuri precum și muschi, ferigi, ciuperci, etc.

Un alt rol pe care îl îndeplinește pădurea este acela de a asigura vânatul în stare vie, sau sub formă de produse.

Vegetația din zona forestieră situată în regiunea de dealuri – este caracterizată prin alternanța de gorunete și făgete și mai puțin prin șleauri de deal și alte amestecuri. Speciile de cer și gărniță apar pe alocuri sub formă de insule. Caracteristica principală a părții de sud este dată de bogăția elementelor termofile (pinul negru, castanul comestibil, stejarul pufos, alunul turcesc, cărpinița etc, ). De asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cireș, tei , carpen dintre foioase și brad dintre rășinoase) ocupă suprafețe întinse.

Cele mai reprezentative specii ale făgetelui, amestec de fagcu diferite foioase si ale gorunetelor sunt: Făget de deal cu floră de mull, Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull, Făget de dealuri cu Rubus hirtus, Făget cu Carex pilosa, Șleau de deal cu fag, Alte tipuri sunt Făgeto – Carpinet cu floră de mull, Făgeto – Carpinet cu Carex pilosa, Gorunet normal cu floră de mull, Gorunet de coastă cu graminee și Luzula albida.

Munții Poiana Rusca și Muntii Banatului sunt aproape în întregime dominați de făgete pur doar pe suprafețe mici reușind să apară insule de brădeto- făgete la care se mai adaugă și brădetele pur. Tipurile de pădure principale din această zonă sunt: Brădet normal cu floră de mull, Brădeto – faget normal cu floră de mull, Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete, Brădet amestecat se află pe platouri, Pin negru cu mojdrean pe calcar, Făget normal cu flori de mull, Făget montan cu Rubus hirtus, Făget montan cu Luzula albida și Făget montan cu Vaccinium myrtillus.

Importanța pădurii aspupra naturii și a mediului este una vitala, acestea îndeplinind funcții de protectie și de recreere, reprezentând totodată cea mai mare capacitate de acțiune ca factor igienic și curativ asupra condițiilor de viată, de improspătare a atmosferei poluate, ameliorare a climatului, reglarea circulației apei în natură, conservarea solurilor,etc.

Efectele benefice ale vegetație sunt usor observabile si aspupra climei: diminuarea extremelor de temperatură, reducerea vitezei vânturilor implicând și reducerea puterii de eroziune a solului și antrenare a prafului și menținerea zăpezii, purificarea aerului,ș.a.m.d.

1.5 Economia

1.5.1 Agricultura

Principala ocupație agricolă este constituită din creșterea animalelor( ovine și bovine) și pomicultură. . În domeniul agricol există în prezent peste 450 de agenti economici , din care 386 în domeniul industriei alimentare . În agricultură în prezent sunt 27 de exploatații agricole comerciale mari în domeniul vegetal și zootehnic. Ponderea sectorului privat în agricultură reprezintă 61 % din agricol și 98 % din arabil.

Sursa: cjcs.ro

Competitivitatea producție vegetale în contextul integrării europene și al globalizării va duce la asigurarea unei calități superioare a producției. Pentru aceasta va trebui să se acorde o atenție deosebită unor factori și anume :

– cultivarea de soiuri cu potențial genetic ridicat pentru calitate ;

– asigurarea unei nutriții corespunzătoare plantelor prin valorificarea fertilizării naturale a soiurilor și printr-o fertilizare echilibrată ;

– prevederea și combaterea bolilor și dăunătorilor prin tehnologii „ecologice” sau „raționale” ;

– organizarea gradării producției pe clase calitativ, preluarea și depozitarea producției în funcție de calitate;

– controlul calității pe toată filiera produsului;

– asigurarea de prețuri stimulatorii în funcție de calitate.

1.5.2 Industria

Economia județului este industrial-agrară.Principalele ramuri economice sunt: turismul, fabricarea de mașini si echipamente, siderurgia, exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului,industria confecțiilor textile,indistria alimentară și agricultura.

Dinamica producției fizice la principalele produse alimentare este descendentă, atât în ceea ce privește procesatorii de carne, cât și la cei care procesează laptele pentru consum și fabricarea de produse derivate. Cauzele acestui regres sunt: importul masiv de mărfuri alimentare, lipsa subvențiilor la producătorii de materii prime pentru industria alimentară, scăderea semnificativă a producției de materii prime de origine animală din sectorul zootehnic al județului, datorată, în principal, amplelor mutații legate de retrocedarea terenurilor agricole și restructurarea unităților agricole cu capital majoritar de stat.

Dacă o serie de politici guvernamentale, cum ar fi facilitățile fiscale acordate investitorilor în zonele declarate defavorizate de pe teritoriul județului, au condus la o creștere a numărului procesatorilor de carne în aceste zone și, implicit, la o dinamică de creștere a producției fizice de carne și preparate din carne a județului, dar și a ponderii acestei industrii la nivel național și regional, acestea nu au determinat și o amelioarare în ceea ce privește industrializarea laptelui, unde, atât dinamica producției de lapte pentru consum, cât și a brânzeturilor și-a continuat cursul descendent.

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte reprezintă principalul sector de activitate în ceea ce privește realizarea cifrei de export a județului Caraș-Severin fiind, totodată, un sector aflat în plină expansiune în ceea ce privește rata de creștere anuală a volumului de vânzări la export.

Industria prelucrări lemnului reprezintă o altă ramură economică importantă pentru județul Caraș-Severin, cele mai numeroase societăți comerciale care industrializează masa lemnoasă fiind cele care au ca obiect principal de activitate prelucrarea brută și impregnarea lemnului, conform Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN).

Un loc aparte în economia județului Caraș-Severin, prin ponderea pe care o deține la ora actuală în realizarea exporturilor acestuia, o constituie industria confecțiilor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte reprezentând principalul sector de activitate în ceea ce privește realizarea cifrei de export a județului, fiind, totodată, un sector aflat în plină expansiune în ceea ce privește rata de creștere anuală a volumului de vânzări la export.

Un aspect distinct al exporturilor de articole vestimentare provenite din județul Caraș-Severin este dat de faptul că acestea sunt efectuate, aproape în totalitate, în baza unor contracte de lohn, care presupun o multitudine de constrângeri specifice acetor contracte și anume:

– veniturile exportatorului (executantului) sunt sensibil mai reduse decât în cazul în care acesta ar vinde produse finite provenite integral din producția proprie și/sau cu materia primă asigurată prin mijloace proprii de la furnizorii direcți, situație în care ar deține un control mai eficient al prețurilor de desfacere;

– există, în permanență riscul ca beneficiarul (importatorul) să renunțe la tranzacția în lohn în ipoteza unei conjuncturi nefavorabile pe piața pe care vinde produsele astfel realizate; mai mult, în cazul în care alături de materiile prime, materialele și/sau produsele semifinite puse la dispoziție executantului, beneficiarul îi mai asigură acestuia și echipamentele aferente producției pe perioada contractului de lohn, apare și riscul retragerii acestora de către beneficiar, în situația în care acesta renunță unilateral la comenzi;

– riscul de preț, în sensul evoluției nefavorabile a prețului produsului finit în raport cu costurile de fabricație pe care le implică producerea lui, astfel încât, produsul poate deveni nerentabil prin prisma costurilor fabricației;

– dificultatea asigurării parametrilor scontați din punct de vedere al termenelor de livrare și asigurării standardelor de calitate, în absența know-how-ului pus la dispoziție de beneficiar și/sau a unor mașini și dispozitive industriale performante;

– timpul a demonstrat că exporturile realizate exclusiv sub mărci străine un timp îndelungat exclud mărcile autohtone de pe piețele externe.

1.6 Turismul

Județul Caraș-Severin pune la dispoziție o multitudine de alternative pentru turism sub cele mai variate forme datoriă reliefului divers, extraordinar, cu multe monumente istorice și arheologice ce se integrează perfect tradițiilor etnografice, folclorice și culturale.

În cadrul teritoriului județului se pot evidenția mai multe zone turistice, care se subdivid la rândul lor mergând pana la obiective izolate, acest lucru fiind dat de particularitățile peisajului natural și antropic deopotrivă,

1.6.1 Poziția în teritoriu, accesibilitatea

Județul Casaș-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la granița cu Serbia-Muntenegru, având ca punct rutier de frontieră localitatea Naidăș, și de asemenea la sud frontoiera este delimitată pe o lungime de 60 km, între localitățile Baziș și Svinița de Dunăre.

Arterele rutiere, au o densitate mai redusă (28,2 Km/100 km2) și însumează circa 1 890 de km, din care 1 047 km reprezintă drumuri modernizate și cu îmbrăcăminte rutieră ușoară. Căile ferate (43,2 km/1000 km2) au circa 367 km din care 160 km sunt electrificați. Calea fluvială, respectiv Dunărea, deservește județul pe circa 60 de km lungime.

Accesul în județ se realizează prin:

căi rutiere: E 70 (București – Pitești – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Timișoara – Stamora Moravița) cu ieșire spre punctul de frontieră Moravița; DN 58 (Caransebeș – Reșița – Oravița – Naidăș) cu ieșire spre punctul de frontieră Naidăș; DN 57 (Orșova – Moldova Nouă – Naidăș/Moravița) care asigură ieșirea spre punctele de frontieră Naidăș și Moravița; DN 58 B (Reșița – Voiteg) face legătura între DN 58 și E 70 în apropierea punctului de frontieră Moravița; DN 57 B (Mehadia – Anina – Oravița – Naidăș) face legătura între E 70 – Valea Cernei și punctul de frontieră Naidăș sau, prin extindere, pe DN 57, spre punctul de frontieră Moravița;

căi feroviare: magistrala București – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Timișoara – Moravița sau Jimbolia, traversează județul asigurând legătura spre cele două puncte de frontieră Moravița și Jimbolia (este o parte a magistralei feroviare europene care unește Orientul cu centrul și vestul Europei;

căi fluviale: fluviul Dunărea cu porturile Orșova și Moldova Veche;

căi aeriene: Aeroportul Caransebeș pentru trafic intern, iar pentru legături externe se poate ajunge pe căi rutiere la Aeroportul Internațional Timișoara, situat la 109 km de reședința de județ Reșița sau la 82 de km de Caransebeș.

1.6.2 Forme de turism practicate

Turismul de sănătate este forma cea mai reprezentativă de turism ce se practică în județ, acest fapt rezultând din valorile resurselor balneoclimaterice, respectiv a factorilor de cură, localizați în stațiunea Băile Herculane. Aici se pot face cure profilactice, se pot trata afecțiuni ale aparaului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, afecțiuni ginecologice, ale aparatului digestiv, de metabolism, care sunt induse de stările de stres prelungic. Toate aceste tratamente sunt posibile cu ajutorul apelor minerale de o mare varietate fizico-chimică și bioclimatului benefic terapiei.

Turismul montan, ce poate fi practicat pe o suprafață de 2/3 din teritorul județului, pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil, puncte de belvedere, chei, cascade, abrupturi și sâncării, peșteri,etc. Stațiunile Semenic, Crivaia, Trei Ape și Secu (Muntele Semenic) și Poiana Mșrului și Muntele Mic (Muntele Mic) sunt aplasate în arealele montane propice practicării și dezvoltării turismului.

În categoria turismului montan se înscriu mai multe forme de turism practicate în această zona, cum ar fi: drumeția montană, pe o multitudine de trasee montane marcate și întreținute, turismul pentru practicarea sporturilor de iarna( ski, snowboard, etc.) care a devenit o latură semnificativă a industriei turismului din acest județ datorită întinsului domeniu schiabil din zona montană, mai ales a Muntelui Mic-Țarcu și Muntele Semenic. În plus, față de aceste forme de turism montan principale se mai poate practica și odihna și recreerea, pescuitul și vânătoarea sportive, speologia, alpinismul, etc.

Turismul de circulație este reprezentat prin:

• Turismul itinerant cu valențe culturale, care poate valorifica, prin diverse circuite, monumente culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum și elemente de etnografie și folclor;

• Turismul de tranzit, formă de turism care are posibilități mari de dezvoltare datorită poziției geografice a județului în calea fluxurilor turistice din vestul Europei, căilor rutiere care-l străbat și dispersiei atracț]iilor turistice;

• Turismul de vânătoare și pescuitul sportiv este favorizat de existența în județ a unui important fond cinegetic (urs, mistreț, vulpe, căprior, etc.) și piscicol (păstrăv, lipan, scobar, crap, somn, etc.);

• Turismul de odihnă și recreere este favorizat de punctele de agrement din zona montană și stațiunea balneară Băile Herculane. În cadrul acestei forme de turism, amatorii de turism pot petrece sejururi de durată scurtă, în timpul și la sfârșitul săptămânii sau minivacanțe de 4-7 zile, pe tot parcursul anului;

• Turismul științific are condiții de dezvoltare datorită rezervațiilor naturale existente în județ. Arealele ce pot fi valorificate prin această formă de turism sunt: Muntele Domogled, Valea Cernei, Valea Nerei, Munții Aninei;

Capitolul 2

Analiza bazei tehnico-materială și analiza indicatorilor circulației turistice

Acest capitol prezintă datele statistice pe o durată de 5 ani a analizei bazei tehnico-materială și analiza indicatorilor circulației turistice din județul Caraș-Severin și previziunile pentru următorii ani.

2.1 Unitățile de cazare

SURSA: www.insse.ro

În urma analizei datelor din tabel, se observă o creștere a numărului unităților de cazare din județul Caraș-Severin, aceasta producându-se, în special datorită creșterii numărului de cabane turistice, vile turistice și pensiuni turistice și agroturistice. Creșteri semnificative se pot observa în anul 2012 dar și 2015, mai ales la unitățile de tip pensiune, astfel putând deduce o preferință a consumatorilor pentru acest tip de unitate de primire turiști.

Grafic nr. 2.1

Sursă: adaptare dupa tabel 2.1

Se pot observa creșteri gradate a numarului de unități turistice de la un an la altul, cele mai însemnate pot fi obervate la pensiunile turistice și agroturistice. Anul 2015a reprezentat momentul cu cea mai mare dezvoltare în rândul structurilor de primire turiști, acest fapt aducând după sine și creșterea numărului de turiști din județul Caraș-Severin.

Tabel 2.1.1. Capacitatea de cazare turistică

Din datele prezentate în tabelul 2.1.1 se observă o crestere a capacității de cazare pe număr de locuri, o creștere majoră fiind înregistrată în anul 2015. De asemenea, o majorare importantă a capacității de cazare în funcțiune( locuri/zile) a avut loc în anul 2012, iar mai apoi au continuat au continuat să crească, în 2015 chiar semnificativ.

Tabel 2.1.2 Activitatea turiștilor în structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: www.insse.ro

Din datele extrase în tabelul 2.1.1, în rândul turistilor români, se observă o creștere a sosirilor în structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică, o creștere aproape constantă în timp ce la cei straini, exista o scădere în anul 2012, iar apoi o creștere în urmatorii ani. În cea ce privește înnoptarile, acestea oscilat, atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini, tendința fiind una de scădere, per ansamblu excepție facând anul 2015 când s-au înregistrat creșteri remarcabile pentru ambele tipuri de turiști, și pentru cei români si pentru cei străini.

Grafic 2.1.2

Observând datele prezentate în graficul 2.1.2 se poate remarca faptul ca numărul sosirilor turiștilor români este semificativ mai mare decât numarul sosirilor turiștilor străini în structurile de primire cu funcțiune de cazare turistică, numărul celor străini neatingând pragul de 100000. De asemenea și numărul înnoptărilor turiștilor români este vizibil mai mare depășind chiar pragul de 600000.

Tabel 2.1.3 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare pe tipuri de unități de cazare

Sursa: http://www.carasseverin.insse.ro/

Conform datelor extrase, se poate observa o scadere a indicelui de utilizare netă a capacității de cazare pe tipuri de unități de cazare turistică, intre anul 2011 și 2012 fiind una semnificativă, și anume de 7,1 procente. În anul 2013 acesta a crescut însă nu cu foarte mult, urmând ca în 2014 să scada, ajungând să scadă iar în 2014. Acestu lucru se poate datora faptul că unitățile de cazare nu corespund normelor și standerdelor impuse și faptul ca extistă o slabă manageriere a unităților de cazare.

2.2. Analiza indicatorilor turistici

Numărul turiștilor esre un indicator fizic, cantitativ și poate lua forma de sosiri/plecări de turiști pentru turismul internațional, persoane cazate pentru turismul intern și internațional, participanți la acțiuni turistice, pentru turismul intern , ce este rezultat din înregistrările agențiilor de turism.

2.2.1 Numărul sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare în județul Caraș-Severin

Din datele prezentate în tabelul anterior reise faptul ca pe parcursul celor 5 ani analizați, numărul turiștilor a fost într-o continuă creștere. Ritmul cu care numărul acestora a crescut a variat de la un an la altul, cel mai mare prag înregistrându-se în anul 2015 când s-a produs o creștere cu 60,5% față de perioada inițiala analizată și anume anul 2011. De altfel, tot în 2015 s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de sosiri turiști in unitățile de primire cu funcțiune de cazare turistică față de 2014, astfel putând trage concluzia că a fost un an propice dezvoltării turismului în județul Caraș-Severin. Toate aceste creșteri ar putea fi datorate mai multor factori cum ar fi creșterea veniturilor medii ale populației, îmbunătățirea serviciilor, o mai mare atenție a agenților economici implicați în industria turismului față de turiști, îmbunătățirea infrastructurii, promovarea eficientă a destinației, etc.

2.2.2 Extrapolarea numărului de turiști sosiți în unitățile de primire turistică cu funcțiune de cazare pentru următorii 3 ani folosin metoda sporului mediu

Pe baza ajustării cu ajutorul metodei sporului mediu, previziunile evoluției numărului de turiști pentru perioada 2016-2018 sunt următoarele: în anul 2016 numărul turiștilor va fi de 187,9 mii, în anul 2017 204,1 mii iar în anul 2018 va fi de 220,3 mii. Analizând datele prezentate se poate vedea o creștere a numărului de turiști sosiți acest fapt denotând o bună dezvoltare a turismului și de asemenea îmbunătățirea serviciilor.

Grafic 2.2.2

2.2.3 Numărul înnoptărilor turiștilor în unitățile de primire cu funcțiune de cazare turistică

Tabel 2.2.3 Numărul înnoptărilor turiștilor pentru perioada 2011-2015

Anlizând datele din tabelul 2.2.3, se poate remarca că tendința numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare a fost una de scădere excepție făcând anul 2013 când numărul înnoptărilor a crescut față de anul anterior, și anul 2015 în care s-au înregistrat creșteri semnificative, atât față de perioada de bază analizată( anul 2011) dar și față de perioada anterioară(anul 2014). Ritmul cu care numărul înnotărilor s-a modificat a variat de la un an la altul, fată înregistrările din anul 2011, în perioada următoare numărul a scăzut cu următoarele procente: în 2012 cu 8,2%, în 2012 cu 1,71%, în 2014 cu 5,61% urmând ca în 2015 să se înregistreze o creștere majoră, de 30,29 de procente. Dacă în schimb analizăm datele obținute comparându-le cu anii anteriori, se poate vedea ca numărul înnoptărilor a oscilat, astefl că în 2012 acesta a scăzut cu 48,1 mii de înnoptări, ca mai apoi în 2012 să crească cu 38,8 mii, în 2014 să scadă cu 21,3 iar în 2015 să se înregistreze o creștere majoră de 195,6 mii de înnoptări.

Tabel 2.2.3. Extrapolarea numărului de înnoptări pentru următorii 3 ani folosind metoda sporului mediu:

Previziunile pentru perioada 2016-2018 cu privire la modificările numărului de înnoptări în structurile turistice din județul Caraș-Severin, sunt unele favorabile, astfel că se așteaptă ca numărulu înnotărilor să crească treptat și anume în 2018 să ajungă la 835, 4 mii de înnoptări. Această creștere poate fi favorizată de mai mulți factori precum schimbarea preferințelor turiștilor, promovarea zone, îmbunătățirea managementului și condițiilor unităților de cazare, etc

Grafic 2.2.3.

2.2.4 Densitatea circulației turistice:

Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satifacerea turiștilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.De regulă valoarea indicatorului trebuie să fie subunitară, sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depășesc limita normală.

Tabel 2.2.4 Densitatea circulației turistice

În tabelul 2.2.4 s-a calculat densitatea circulației turistice în funcție de suprafața județului Caraș-Severin astfel obervându-se o evoluție pentru fiecare an analizat. Densitatea circulației turistice a atins cota cea mai înaltă în anul 2015, aceasta fiind de 20,14 turiști sosiți/ km2.

Grafic 2.2.4

Tabel 2.2.4.1 Densitatea circulației turistice pentru perioadata 2011-2015

Analizând datele din tabelul 2.2.4.1 se poate oberva că modificările absolute sunt crescătoare, ceea ce semnifică faptul că densitatea circulației turiste este tot mai mare de la un an la altul.Ritmul a variat, astfel comparând cu perioada inițială analizată se poate vedea că acesta a luat urmatoarele valori: 2,87, 11,4, 14,83 și 60,6. La fel si privind situația din perspectiva anilor anteriori, ritmul pentru anul 2012 a fost 2,87 în 2013 8,29, în 2014 3,07 iar în 2015 a înregistrat valoarea cea mai mare și anume 39,86.

Tabel 2.2.4.2 Extrapolarea densității circulației turistice pentru următorii 3 ani folosind metoda sporului mediu:

Pentru următorii 3 ani se asteaptă ca densitatea circulației turistice sa ajungă la valorile de 22,04 în anul 2016, 23,94 în anul 2017 și 25,84 în anul 2018 de număr sosiri pe km2. Acest lucru se poate obține prin îmbunătățirea condițiilor de cazare, promovarea județului și a atracțiilor pe care acesta le pune la dispoziția turiștilor, dezvoltarea infrastructurii și un mai bun management.

Grafic 2.2.4.2 Extrapolarea densității circulației turistice pentru următorii 3 ani folosind metoda sporului mediu

2.2.5 Durata medie a sejurului

Tabel 2.2.5 Durata medie a sejurului

În tabelul de mai sus s-a calculat durata medie a sejurului în județul Caraș-Severin. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2011, aceea de 5,1 zile urmând ca în 2012 și 2013 aceasta să fie de 4,5 zile, în 2014 de 4,2 iar în 2015 de 4,1. Se observă o tendință descrescătoare a duratei sejurului, acest fapt putând fi datorat micsorării timpului liber acordat vacanțelor sau scăderea interesului pentru județul Caraș-Severin.

Tabel 2.2.5.1 Durata medie a sejurlui perioada 2011-2015

Durata medie a sejurlui în perioada 2011-2015 a scăzut de la un an la altul. Dacă în anul 2011 aceasta era de 5,1 zile, pânî in anul 2015 aceasta a scăzut cu aproximativ 1 zi, ajungând astfel la 4,1 zile. Indicele de dinamică a fost negativ pe întreaga perioadă.

Tabel 2.2.5.2 Extrapolarea duratei medie a sejurului pentru anii 2016-2018 cu ajutorul metodei sporului mediu

Capitolul 3

Studiu de caz Stațiunea Băile-Herculane

3.1 Considerații generale

3.1.1 Istoric

Stațiunea Băile-Herculane este parte integrată a Parcului Național Valea Cernei

Domogled. Se pe aceiași parelelă cu Nisa și Veneția, la 168 m altitudine, fiind a așezată pe Valea Cernei, acestea conferindui un climat cu influențe mediteraneene.

Băile Herculane au fost construite pe locul unei falii vulcanie, fiind atestate

documentar pentru prima dată în anul 153 î.H. În timpul civilizației romane, stațiunea a reprezentat un punct de atracție important pentru aristocrații imperiului roman, aceștia fiind impresionați de proprietățile tămăduitoare ale apelor de le Valea Cernei.După anul 1736 a început reconstrucția și modernizarea stațiunii, a căilor de accesși având influențele barocului austriac.

3.1.2 Poziție geografică, accesibilitate și infrastructură

Stațiunea Băile-Herculane este situată în partea de Sud-est a Județului Caraș Severin

(în regiunea istorică Banat), la extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, fiind invecinată cu Munții Mehedinți la vest și cu Munții Cernei la est și localizată în  Valea Cernei, pe ambele maluri ale râului, aproape de locul unde acesta se întâlnește cu râul Belareca, la o distanță de circa 18 km în amonte de vărsarea Cernei în fluviul Dunărea. Băile Herculane este cel mai mic oraș între cele opt localități urbane ale județului, după numărul de locuitori.

Orașul se află pe cursul râului Cerna, delimitat de Munții Mehedinți la Est și Munții

Cernei la Vest, intr-un ținut al mcalcarelor și al minunățiilor naturii sălbatice. Fiind situat pe aceiași paralelă cu Nisa și Veneția, coordonatele ii conferă un climat agreabil de tip depresionar cu influențe vestice și sud-mediteraneene.

3.1.3 Cadrul natural

3.1.3.1 Relief

Culmile și văile aflate pe teritoruiul orașului Băile Herculane sunt poziționate în doua

direcții generale și anume: nord-est-sud-vest și nord-vest-sud-est. Astfel, se pune în evidență paralelismul culmilor, Valea Cernei fiid paralelă cu culmile principale  dar și cu șirul ciuciuvelelor și geanțurilor calcaroase. Este remarcat și paralelismul dintre văile afluenților pricipali cu culmile dintre ele, apropiate perpendicular pe valea Cernei.

Munții Mehedinți, aflați în pardea de este, sunt formați din punct de vedere petrografic

din calcare recilafale, de culoare albă, care sub influența eroziunii apei s-a dezvolta un relief carstic specific:peșteri, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri,etc.

Munții Cernei, situați în zona vestică a stațiunii, au în componența lor o gama

petrografică foarte diversificată: roci sedimenre, granitice și cristaline. Din punct de vedere altitudinal, cele mai înalte culmi se înregistrează unde domină rocile cristaline, versanții fiind abrupți și foarte puțini fragmentați. Altitudinea cea mai mare fiid de 1928.

Bazinul, după modul în care se desfășoară și se așează are aspect de covată asimetrică

cu marginile date de cele două culmi care se întâlnesc între vf. Paltina (2149m)  și Șarba (1742 m) .

3.1.3.2 Rețeaua hidrografică

Datorită apelor suberane( de adâncime și freatice) a luat naștere stațiunea

balneoclimaterică Băile Herculane. Sursa este formată din 19 izvoare geotermale, naturalesituate de-a lungul Cernei, cu debit bogat( în medie 4000mc/zi) cu radioactivitate ridicată, dintre care doar 9 sunt captate și folosite. Din debitul total se folosește doar o parte restul deversându-se în râul Cerna.

Pânza freatică se situează în vatra localității Băile Herculane, la cote inferioare

suprafeței morfologice cu cca 3 m in zonele de terasă, iar în zona de luncă, nivelul apei poate atinge suprafața terenului in perioade umede cu un maxim de precipitații și ape mari pe Cerna.

Rețeau de ape de suprafață este variată ca aspect și ca regim și este influențată de

diveristatea litologică a bazinului râului Cerna. Râul are o lungime de 87 km și un bazin alungit, cu o formă asimetrică și îngustă.

Pentru alimentarea cu energie electrică, apă potabilă și apă industrială, s-a impus

implementarea unui plan de amenajare hidrotehnică prin sistemul Cerna-Motru-Tismana. Astfel, au fost făcute lucrări pentru valorificarea apelor, construcții de baraje, captări, devieri de debite din bazinele învecinate in măsură sa asigure volumul de apă. Pentru a putea construi acest sistem s-au impus mai întâi construirea drumurilor de acces, organizarea șantierelor, ceea ce a dus la modificări substanțiale ale mediului. Principalele lacuri sunt: Iovanu și Herculane.

Lacul de acumulare Iovanu- are o suprafață de 6, 8 ha si s-a format pe cursul superior

al Văii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovanu, la confluența pârâiului Iovanu cu Cerna.

Lacul de acumulare Herculane- are cca 4 km lungime si s-a format prin construirea

barajului de la Herculane in scopul producerii energiei electrice și menținerii echilibrului apelor subterane din perimetriul stațiunii.

3.1.3.3 Clima

Clima are influențe mediteraneene. Media temeperaturii anuale este de 9.5oC( în luna

iunie media este 22OC iar în ianuarie 1OC). Cantitatea precipitațiilor este în medie de 750 mm, verile sunr răcoroase, primăverile sunt de durată scurtă și timpurii, iar toamnele lungi. Aerul este puternic ionizat( 2000 ioni negativi pe cm3).

Munții Cernei, Mehedinți, Almăj și Semenic formează un baraj natural, un obstacol în

calea maselor de aer, influenând circulația acestora și producând o compartimentare naturală.

Are loc o ascendență și o descendența a ciclonilor mobili care vin dinspre vest, nord

vest.În perioada de ascendență are loc o scădere a temperaturii și evapotranspirația , iar în zona de descendență datorită catabice a maselor de aer,temperatura crește, umiditatea scade, crescând valorile evapotranspirației.

3.1.3.4 Flora și fauna

Domină pădurile de foiase, alcătuite din fag și quernicee, frasin, tei, ulm, etc.În arealul

înconjurător stațiunii, în văi trăiesc:vulpi, veverițe, arici, jderi, pisici sălbatice, bursuci, iar în munți se întâlnesc: urși, cerbi, mistreți, capre negre, râți și lupi.

De asemnea există o multitudine de reptile, cum ar fi vipera cu corn, șarpele de sticlă, șarpele lui Esculap, șopârla cenușie, scorpionul.

3.1.3.5 Soluri

Fiind o zonă de vale , se remarcă prezența solurilor aluviale, mai ales în terasele

Cernei.Pe dealurile înconjurătoare sunt soluri cu fertilitate destul de slabă a potențialului agricol, fiind foarte multe livezi. Pe cuprinsul așezării orașului s.au efectutat lucrări agrotehnice de îmbunătățire a calității.

3.1.5.6 Resurse naturale

Principalele resurse naturale ale stațiunii Băile Herculane sunt aple termominerale

sulfuroase, termo-saline, iodurate, bromurate și radioactive. Apa din izvoare are curgere liberă în bazine iar cea din foraje este captată și transportată la bazele de tratement ale complexelor hoteliere.

Pe lângă acestea pe teritoriul orașului există și resurse de piatră calcar, aflate pe

versantul stâng al masivului Domogled.

3.1.3 Populația

Polulația orașului Băile-Herculane a atins numărul de 5167 persoane la inceputul

anului 2016.

3.2 Analiza potențialului turistic

3.2.1 Izvoarele termominerale

În jurul orașului Băile Herculane se află 16 izvoare naturale cu apă termominerală,

dispuse de-a lungul râului Cerna, pe o distanță de aproximativ 4 km. În plus, în ultimii 20 de ani s-au executat 9 foraje hidrogeologice, în urma cărora s-a obținut un spor important de debit.Rezervarea de apă termominerală de care beneficiază stațiunea este de peste 4000 mc de apă în 24 de ore, ce oferă o cură balneară datorită proprietăților sale fizico-chimice.

După compoziția chimică, apele izvoarelor termominerale din zona Băilor Herculane se grupează astfel:

izvoare clorosodice, bicarbonate, slab sulfuroase( cele Șapte Izvoare Calde de pe malul drept și stâng al Cernei și Izvorul Scorillo). Ca și caracteristici acestea prezintă o mineralizare de 500-2600 mg/l, în care elementele chimice predominante sunt clorura de sodiu, sulfații de calciu și bicarbonții de calciu.Izvoarele au un grad ridicat de radioactivitate, ajungând până la 22mµc/1. Ele figurează astfel printre cele mai radioactive din țara. Totodată, aceste izvoare au un slab conținut în hidrogen sulfurat, de 4-5 mg/l.

Izvoare clorosodice, bicarbonate, calcice. Din această categorie fac parte izvoarele Hercule I și Hygeea, și au ca și caracteristici absența hidrogenului sulfurat, un conținut ridicat de cloruri, bicarbonați de calciu și magneziu și aproximativ 80mg/l de sulfurați de calciu și magneziu. Mineralizarea totală a acestora este de 600-3500 mg/l.

Izvoare clorosodice, bromoiodurate, slab sulfuroase, în această grupă încadrându-se izvoarele Apollo I, Apollo II și Hebe având ca și caracteristică de bază prezența hidrogenului sulfurat în cantitate de 15-44mg/l și un conținut ridicat de cloruri de sodiu și potasiu de până la 150 mg/l. La aceste izvoare se face simțită prezența sulfanților de calciu și magneziu, care ajung până la 110 mg/l și apariția bromului și iodului în cantitate de 1-3mg/l. Mineralizarea totală atinge valori de 2800mg/l.

Izvoare clorosodice, bromoiodurate, sulfuroase. În acest tip se încadrează izvoarele Diana I-V, Neptul I-IV, Venera, Traian, Decebal și forajele 4578 și 4579. Caracteristica principală a acestor ape este prezența hidrogenului sulfurat în cantități foarte mari, de la 30 mg/l la izvoarele Diana la 60mg/l la izvorul Traian. De asemenea, la suprafața izvorului Traian apar erupții de gaz metan. Conținutul în cloruri de sodiu și potasiu este și el foarte mare, variind între 3500-4780mg/l. Proporțional crește și conținutul în sulfat de calciu și magneziu, de la 114 la 214mg/l.

3.2.2 Aeroionizarea naturală

Stațiunea Băile Herculane are parte de o aeroionizare intensă cu beneficii terapeutice importante. Aeroionii acționează asupra organismului în două moduri: pătrund în plămâni odata cu aerul inspirat și au o acțiune directă asupra pielii. La momentul actual se produc pe cale artificială aeroioni identici cu cei din atmosferă.

Aeroionii ajută la ameliorarea mai multor tulburări cum ar fi tulburările endocrine, durerile de cap, insomniile și la reglarea hipertensiunii.

3.2.3 Indicații terapeutice

Principalul factor curativ natura în stațiunea Băile-Herculane este reprezentat de izoarele termale cu apă termosulfuroasă și clorurosodică radioactivă. Acestea sunt folosite pentru cura externă și cea internă, crenoterapia având largi perspective de dezvoltare. Faptul că izoarele conțin o cantitate de sulf de o calitatea superioară altor ape minerale sulfuroase termale și mezotermale îi conferă stațiunii un avantaj în comparație cu altele atât din țară cât și din străinătate.

Apele termale contibuie la ameliorarea mai multor afecțiuni și boli ale aparatului locomotor cum ar fi:

Reumatismul inflamator-artalgii după reumatisme articulare acute, fără semne clinice și biologice de evoluție, reumatisme secundare infecțioase, poliartita reumatoidă( în stadiile II și III, stabilizate biologic, forme clasice cu activitate inflamatorie moderată, mai ales în stadii incipiente, în faze de remisiune, fără deformații articulare ireversibile); spondilita anchilozantă( fără semne de evoluție acută și comăplicații sistematice)

Reumatism degenerativ-boli artrozice ale memebrelo inferioase și ale centurii sacro-iliace, artroze ale mâine și ale centurii scapulo-humerale

Afecțiuni degenerative ale coloane vertebrale- spondiloză cervicală și discopatii cervicale sub forma de sindroame, spondiloze și discopatii dorsale, spondiloze și discopatii lombare.

Boli reumatismale abarticulare inflamatoare sau degenerative- suferințe abarticulare ale membrelor inferioare: tenosinovita piciorului, bursite, aponevrozita plantară, talagii, deformări dureroase ale picioruluiplat, scobit, degete în ciocan, hallux valgus, metatarsalgii; suferințe articulare ale membrelor superioare: periartrita scapulo-humerală, umăr dureros, umăr dureros acut hiperalgic, umăr mixt, umăr blocat, umăr pseudoparalizat, tendințe, suferințe abarticulare ale coloanei vertebrale

Afecțiuni post-traumatice- redori articulare post-traumatice ori după imobilizare, șold operat, aglodistrofie post-traumatică, artroze post-traumatice ale șoldului sau umărului,leziuni post-traumatice de nervi periferici, suferințe după leziuni de tendoane, tulburări circulatorii și trofice după fracturi vindecate, sechele post-traumatice vertebrale fără leziuni medulare, dureri vertebrale de diverse cauze

Boli și afecțiuni ale sistemului nervos:

Afecțiuni neurologie periferice- paralizii și pareze post-traumatice ale membrelor, polinervite de diverse cauza( după faza acută), poliradiculoneuropatii în faza sechelară, sindromul de ,,coadă de cal’’, sechele tardive după poliomielită

Afecțiuni neurologice centrale funcțiunale- nevroză astenică vindecată, în scopul profilaxiei recidivelor

Vicii de atitudine la copii și tineri- capul înclinat înainte, omoplați departații unii de alții, de coloană vertebrală sau de cutie toracică, spatele rotunjit, umerii aduși, bazinul basculat înainte, abdomenul proeminent, tendința de aplatizare a bolii plantare. Toate aceste afecțiuni trebuie să fie prinse înainte de faza constituirii deformațiilor definitive

În cele mai multe cazuri, bolnavii suferă simultan de boli asociate acestea putând fi tratate cu ajutorul apelor minerale:

Bolile tubului digestiv și ale glandelor anexe: gastrită cronică, hipoacidă, duodenită cronică, constipații funcționale, diaree cronice funcționale, colite cronice, suferințe ale căilor biliare după hepatită cronică epidemică( vindecată clinic și bilogic), hepatite cronice, hepatite cronice, hepatoze după intoxicații cu mercur, plumb, etc., diskinezii biliare, sechele după operații pe căi biliare

Boli ale aparatului urinar: tulburări renale funcționale- albuminurii, cistopielite cronice, litiază urinară, sechele după operații pe căile urinare

Boli ale aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială, stări după tromboflebită( la 6 luni de la debut)

Boli dermatologice: eczemă cronică, acnee, prurigo, cheloide, sindrom urticarial, pitiriazis, piodermiye, foliculite, soboreea capului, edemul Qunqke

Boli endocrine: hipofuncții tiroidine, ovariene, hipofizare, testiculare, suprarenale, paratiroidine

Boli ginecologice: vaginite cronice, colpite și cervicite cronice, metroanexite cronice, parametrite și permitrite cronice, pelviperitoniote cronice, trichomoniaza genitală feminină, tulburări funcționale menstruale, nevralgii, sindromul premenstrual, sterilitate cauzată de hipoplazie genitală moderată cu tulburări hormonale moderate

Boli de nutriție: obezitate, diabet zaharat de tip II, gută, ocronoză, reumatism alcaptonuric

Boli ale aparatului respirator: traheobronșite cronice, hipertrofie amigdaliană, sinuzite cronice, rinite cronice alergice și nealergice, faringite și laringite cronice

Manifestări articulare după tratamente prelungite cu medicamente

Boli profesionale: pneumocomioze( silicoză, asbestoză, antracoză- forme în stadii incipiente), sechele după intoxicații profesionale cu metale grele: mercur, plumb, arseniu, mangan, boli profesionale cauzate de vibrații, trepidații mecanice, microtraumatisme.

De asemenea, apele izoarelor sunt benefice pentru curele interne.Apa izvorului Igeea este utilizată în scop curativ pentru afecțiunile renale și cea plată a izvorului Domogled are un conținut scăzut de minerale și poate fi folosită pentru tratarea afecțiunilor pielo-renale deoarece ajută în spălarea căilor urinare și pentru hipertensiunea arterială, scăzând nivelului sodiului din organism. Apa nu poate fi contaminată deoarece provine dintr-un izvor de profunzime.

3.3 Analiza bazei tehnico- materiale și analiza indicatorilor circulației turistice

3.3.1 Forme de turism practicate

Principala formă de tursim practicată este turismul balnear, acesta fiind favorizat de calitatea izvoarelor și de bazelor de tratament moderne. Stațiunea atrage în fiecare an o mulțime de turiști și datorită cadrului natural deosebit, a obiectivelor de interes turistic și științific.

Totodata, turismul montan ocupă o pondere importantă luând în considerare faptul că relieful montan este predominant. Acestor două forme de turism li se adaugă: turismul de weekend, turismul de afaceri și de congrese, reuniuni, turismul de odihnă și recreere.

3.3.2 Structurile turistice

Sursa: insse.ro

După cum se observă în tabelul anterior, în anul 2015 stațiunea Băile Herculane punea la dispoziție un număr total de 66 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, cele mai multe fiind pensiuni turistice, urmate de hoteluri.

3.3.3 Circulația turistică

3.3.3.1 Număr turiști sosiți

Din tabelul anterior se poate observa cu ușurință faptul că numărul turiștilor din ultimii 5 ani a fost într-o continuă creștere. În anul 2015 numărul turiștilor sosiți în stațiunea Băile-Herculane a înregistrat o valoare considerabil mai mare față de perioada inițială analizată, acest a crescut cu aproximativ 35,6 mii de turiști, acest fapt putând fi datorat îmbunătățiiri condiților din stațiune.

Extrapolarea numărului de sosiri cu ajutorul metodei sporului mediu:

Previzionând numărul de sosiri turiști, se așteaptă ca acesta sa atingă pragul de 122,86 mii în anul 2018, însă numai dacă stațiunea continuă să se dezvolte în același ritm în care a facut-o în ultimii 5 ani. Acest număr poate fi atins dacă hotelierii își vor îmbunătăși condițiile de cazare, vor pune la dispoziția turiștilor numeroase forme de agrement și divertisment și vor îndeplini criterile impuse de norme.

3.3.3.2 Număr înnoptări

Din datele extrase în tabelul anterior se poate vedea că numărul înnoptărilor în structurile cu funțiune de cazare turistică a oscilat de la o perioadă la altă. Dacă în anul 2012 acesta a scăzut cu 42,17 mii față de 2011, în 2013 acesta a crescut cu 38,23 mii față de anul anterior. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2015 acesta fiind mai mare cu 35,12 mii față de perioada inițială analizată și anume anul 2011 și 50,53 față de perioada anterioară, 2014.

Extrapolarea numărului de înnoptări în stațiunea Băile Herculane cu ajutorul metodei sporului mediu:

3.3.3.3 Durata medie a sejurului

După cum se poate observa, durata medie a sejurlui a scăzut treptat în ultimii 5 ani, ajungând în anul 2015 la 4,8 zile. Pot fi luate în considerare mai multe cauze a micșorării duratei medii a sejurului, se pot aminti: schimbarea preferințelor turiștilor, fracmentarea timpului liber și împarțirea acestuia în mai multe sejururi pe parcursul unui an, structuri de cazare slab manageriate, etc.

3.3.3.4 Densitatea circulației turistice în perioada 2011-2015

Capitolul 4

Strategii de promovare și dezvoltare a Județului Caraș-Severin

4.1 Analiza SWOT a Județului Caraș-Severin

4.2 Strategia de dezvoltare a turismului în zona Caraș-Severin- Vârșeț pentru perioada 2008-2013

Principalele direcții strategice ce au fost urmărite în dezvolatrea turismului din zona Caraș-Severin-Vârșeț pentru perioada 2008-2013 au fost următoarele:

Creșterea însemnătății turismului în economia microregiunii Vârșeț și a județului Caraș-Severin

Păstrarea identității locale ( arhitectura, mod de viață, obiceiuri, tradiții, etc.), dar și conservarea și reabilitarea resurselor cu potențial turistic

Dezvoltarea durabilă

Majorarea numărului de personal în domeniul turismului și diversificarea economiilor locale, formarea resurselor umane din turism

Transformarea zonei într-o destinație turistică recunoscută național și internațional prin creșterea competitivității și îmbunătățirea imaginii turistice

Măsurile urmărite pentru dezvoltarea turismului în județul Caraș-Severin și microregiunea Vârșeț în perioada 2008-2013 au fost: repertorierea și reabilitare, diversificare și promovare, formare, parteneriat, monitorizare și control.

Repertoriere și reabilitareierii

Obiectivele specifice în sensul repertorierii și reabilitării au fost identificarea

resurselor turistice și a nevoilor de dezvoltare, construirea, modernizarea, dezvoltarea, semnalizarea și întreținerea infrastructurii turistice, extinderea turismului de nișă, păstrarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic și industrial.

În sensul atingerii acestor obiective trebuie puse în aplicare o serie de acțiuni specifice precum: inventarierea continuă a resurselor cu potențial turistic, colectarea de date și informații turistice, construirea unei baze publice de date, investigarea necesităților de dezvoltare, modernizare, restaurația și păstrare a resurselor turistice, studii de piață în scopul recunoașterii problemelor și lipsurilor existente. Totodată este necesară reabilitarea infrastructurii turistice generale, construcția și modernizarea structurilor de primire turistică, a locurilor speciale de campare, a bazelor de agrement, a toaletelor publice, a centrelor de informare turistică, etc.

Diversificare și promovare

Principalele scopuri formulate în sensul diversificării și promovării activității turistice au fost aducerea industriei turistice a județului Caraș-Severin la standardele și normele de calitate internationale, extinderea sezonului touristic, promovarea compactă și diversificarea resurselor turistice. Pentru ca a aceste obiective să fie îndeplinite este nevoie de o îmbunătățire calitativă și permanentă a produselor și serviciilor turistice, conceperea de noi produse și servicii, păstrând însă identitatea locală, sprijinirea logistică și informațională a investitorilor în turism, crearea de rețele de distribuție, încurajarea investițiilor în domeniul IT și stimularea investițiilor în surse de energie neconvenționale.

Promovarea județului Caraș-Severin reprezintă o componentă importantă în dezvoltarea turismului în zonă și este esentială crearea și definirea unui brand județean. Metodele de promovare pot fi diverse, un prim pas ar fi elaborarea de materiale publicitare de calitate, atât în limba română cât și în alte limbi de circulație internațională iar mai apoi distribuirea acestora în centre de informare turistică, altă metodă foarte des utilizată ar fi promovarea on-line, participarea la târguri de turism naționale și internaționale dar și promovarea cu ajutorul mass-mediei.

Formarea resurselor umane

Lucratorul din turism este prima si ultima impresie, primul și ultimul contact pe care turistul poate sa îl aiba, de aceea el reprezină una dintre cele mai importante componente în desfășurarea activității de turism. Formarea resurselor umane este un factor cheie, și are ca obiective: stimularea formării permanente pentru operatorii din turism, diversificarea structurilor și a metodelor de formare pentru a se adapta la noile cerințe ale pieței și creșterea calității programelor de formare.

Pentru atingerea acestor obiective trebuie întreprinse mai multe acțiuni: acordare de spijin furnizorilor și instituțiilor existente de formare în turism, crearea unor tipuri de formare integrate, a unor metode noi de educare în domeniul turismului și a unor proiecte școlare, aplicative și practice. De asemnea perfecționarea informală poate aduce beneficii majore, prin schimburi de experiență și informații cu operatorii turistici naționali și internaționali și studierea metodelor și practicilor europene,

Stimularea parteneriatului public-privat în turism

Parteneriatul între mediul privat și cel public influențează foarte mult activitatea turistică din zonă. O bună colaborare între insituțiile statului și întreprinzători produce efecte pozitive pe piața forței de muncă și în dezvoltarea locală. Obiectivele urmărite pentru a stimula acest parteneriat au fost: crearea unui cadru de reflecție, dezbatere, decizie și acțiune între cele doua sectoare, protejarea și sprijinirea inițiativelor și creșterea rolului Asociaților Județene de Turism.

Pentru a susține aceste obiective, trebuie să se încheie o colaborare cu structurile responsabile de planificare și implementare a politicilor auxiliare turismului și formarea unor grupuri de lucru intrersectoriale și intrasectoriale. De asemnea este necesară creare unei rețele informatice între toate părțile colaboratoare pentru a fi în permanentă legătură.

Monitorizarea și controlul acțiunilor

Pentru ca măsurile luate să fie eficiente este necesară monitorizarea permanentă a tuturor acțiunilor și strategiilor ce se pun în aplicare. Obiectivele propuse pentru a duce la îndeplinire aceasta măsură au fost conceperea unor instrumente de monitorizare și control, responsabilizarea Asociațiilor Județene de Turism ăn sensul descurajării practicilor ilegale. Totodată, a fost încurajată comunicarea și dialogul cu asociațiile profesionale din turism și administrațiile locale și elaborarea de rapoarte periodice de monitorizare și control.