Prezenta lusrare este intitulată Oportunități de dezvoltare a turismului din orașul Deva prin intermediul fondurilor structurale. [310670]

Licență

Prezenta lusrare este intitulată Oportunități de dezvoltare a turismului din orașul Deva prin intermediul fondurilor structurale. [310670]

Byadmin ianuarie 1, 2024

– SUΡRІΝЅ –

ІΝ[anonimizat], reîntoarcerea la natură este o cerință resimțită de omul modern ca o necesitate, ca o [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], cu o petrecere plăcută a concediului sau vacanței.

Turismul este în prezent un fenomen de mase care s-a [anonimizat], [anonimizat].

Turismul în spațiu s-a dezvoltat, de-a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], recreere, vizile, [anonimizat], [anonimizat], medicale, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], ceea ce a dus la dezvoltarea așa numitului turism balnear.

În Evul Mediu s-a [anonimizat], din diferite bresle în spațiul european.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], pentru instruire.

[anonimizat], fiind asociată cu diferite forme de petrecere a timpului liber în mod cât mai plăcut și eficient.

Prezenta lusrare este intitulată "Oportunități de dezvoltare a turismului din orașul Deva prin intermediul fondurilor structurale".

Lusrarea eѕte ѕtrusturată în 5 sarіtole, și anume:

În sapitolul I [anonimizat], respectiv importanța finanțărilor prin intermediul fondurilor structurale în dezvoltarea turismului românesc.

In sapitolul II a [anonimizat], [anonimizat]..

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] “Dor de casă” [anonimizat], [anonimizat] V se vor prezenta concluziile generale și se vor enumera referirile bibliografise.

SΑΡІTOLUL І – DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN INTERMEDIUL FONDURILOR STRUCTURALE

Obiectivul acestei lucrări este de a analiza modul în care fondurile europene pot îmbunătăți sectorul turistic din România. De asemenea, această lucrare pornește de la ideea că utilizarea fondurilor europene este una dintre cele mai importante oportunități pe care România le are pentru a-și dezvolta infrastructura turistică și pentru a dezvolta strategii de promovare a României în rândul turiștilor străini.

Comparând Cadrul financiar multianual dintre anii 2007-2013 și Cadrul financiar multianual pentru anii 2014-2020 și utilizând datele relevante oferite de Institutul Național de Statistică din România, această lucrare susține că România are potențialul de a beneficia de viitoarea politică a UE față de dezvoltarea sectorului turistic, dar că încă mai are nevoie de strategii și de capacitatea instituțională pentru a crește nivelul de absorbție a fondurilor europene. Capacitatea României de a se poziționa la același nivel cu celelalte state membre ale UE poate fi sprijinită în domeniul turismului prin intermediul fondurilor structurale europene.

Potrivit OMC (Organizația Mondială a Comerțului), (nedatată), România este bine reprezentată din punct de vedere turistic, dar este subminată de lipsa de unitate a strategiei în acest domeniu (adică în Spania se promovează litoralul românesc, în Franța – castelele țării). Cel puțin aceasta a fost situația până în anul 2007, însă integrarea politică europeană a determinat această strategie să ia în considerare punctele comune de referință la nivelul UE, făcând astfel mai puțin probabil să existe pentru o abordare haotică. România este, ca atare, implicată într-o dinamică integrată.

Proiectele europene în domeniul turismului trebuie percepute într-o imagine mai largă. În plus, fondurile structurale fac parte din conceptul de coeziune teritorială (Parlamentul European, 2015). Prin coeziunea teritorială, România trebuie nu numai să reducă diferențele în turism înregistrate în comparație cu alte state, ci și să devină competitivă în acest domeniu sugerând alternative naționale specifice. De asemenea, în cazul în care guvernul va acorda un accent mai mare pe dezvoltarea sectorului de turism și turism , se poate vedea o creștere a conectivității transportului aerian – și, prin urmare, o creștere economică pe termen lung. Încurajarea dezvoltării prin inițiative private în turism reprezintă un obiectiv important pentru reducerea acestor diferențe în România, mai ales acolo unde lipsesc inițiativele de dezvoltare economică.

Dezvoltarea economică a regiunilor prin turism se bazează pe modalități de exprimare a caracterului specific național – cel mai puternic element în elaborarea strategiei turismului. Acesta reprezintă un mijloc de valorificare a potențialului turistic, istoric și cultural regional. Aceasta va contribui la creșterea activității regionale a turiștilor, a investitorilor, precum și a locuitorilor din zonă. Îmbinarea potențialului natural, bine reprezentat, cu potențialul cultural, istoric și sportiv este direcția care a avut succes în majoritatea statelor care au implementat fondurile structurale.

Figura 1.1. Relația dintre dezvoltarea economică, cultură și turism

Sursa: Vlad și colab., 2015

Într-un efort de a evidenția importanța competitivității în sectorul turismului, trebuie să recunoaștem în primul rând faptul că turismul, ca fenomen, depinde de o gamă largă de factori și că afectează în mare măsură direcția dezvoltării generale a zonelor, și societatea în general. Turismul este un sector foarte complex al economiei, a cărui dezvoltare afectează progresul și prosperitatea economiei naționale. Sectorul turismului este o componentă a unei serii mari de inițiative de dezvoltare în cadrul oricărui sistem economic. Este evident că turismul se află într-o relație interdependentă cu creșterea economică și alte activități economice. În acest sens, nu înseamnă strict că turismul nu poate fi o sursă majoră de venituri și locuri de muncă într-o societate, ci că impactul și rolul acesteia variază în timp.

"Turismul a reprezentat o industrie majoră la nivel mondial de peste cinci decenii. Factorii care stau la baza acestei creșteri includ creșterea veniturilor și a bogăției, îmbunătățirea transportului, schimbarea stilului de viață și a valorilor consumatorilor, creșterea timpului liber, deschiderea internațională și globalizarea, imigrația, evenimentele speciale, educația, tehnologiile informației și comunicării, și a infrastructurii turistice și așa mai departe„.

Efectele pe care turismul le generează în timp sunt legate de componentele economice, sociale și de mediu ale societății. În realizarea componentei sociale, turismul se manifestă în ceea ce reprezintă o activitate primară sau secundară pentru majoritatea populației care trăiește în regiuni turistice atractive ale lumii, dar și a celor care locuiesc în alte localități și care sunt angajați în aceste regiuni.

Cu toate acestea, exprimarea acestor efecte necesită investiții în turism, unde unul dintre cele mai importante aspecte este investiția în infrastructura turistică. În acest sens, fiecare țară are sarcina de a încuraja utilizarea maximă a potențialului turistic disponibil, a cărui atractivitate poate atrage un număr semnificativ de turiști. Odată cu creșterea numărului de turiști, anumite destinații devin mai competitive și mai atractive pentru investițiile în dezvoltarea infrastructurii turistice. Este evident că destinația turistică se dezvoltă într-o anumită zonă la un anumit moment și că afectează în mod direct și indirect modelarea unor zone, atât fizionomic, prin diferite facilități de infrastructură turistică, suprastructură, cât și prezența unui număr mare de turiști , respectiv funcția, unde destinația, alături de funcțiile existente, câștigă funcția turistică, care poate fi funcția dominantă sau singura . În ciuda faptului că o destinație are o serie de frumuseți naturale, lipsa facilităților de cazare și calitatea infrastructurii rutiere poate fi un obstacol pentru dezvoltarea turismului de succes.

De asemenea, "Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală" (FEADR) vizează, printre altele, promovarea dezvoltării economice în zonele rurale. În funcție de necesitățile și opțiunile fiecărui stat membru, se poate acorda sprijin pentru:

Diversificarea fermierilor în activități non-agricole;

Dezvoltarea IMM-urilor non-agricole din zonele rurale și angajarea în turism durabil și responsabil;

Restaurarea / modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și al peisajelor rurale.

1.1. TURISMUL ÎN ROMÂNIA

România este situată în partea de nord a Peninsulei Balcanice, pe malul vestic al Mării Negre, fiind înconjurată de o mare frumusețe naturală și diversitate, deținând un bogat patrimoniu cultural. România încântă vizitatorii cu peisajele sale pitorești de munte și zonele de peisaj nealterate, dar și cu orașele istorice și capitala ei aglomerată. În ultimul deceniu România a suferit o evoluție semnificativă și este unul dintre membrii ale Uniunii Europene. Turiștii din țările occidentale se pot bucura, chiar și astăzi, de experiențe surprinzătoare în România. Aceasta este o țară mare, cu unele orașe cum sunt cu adevărat în Europa de Vest; iar unele sate se pare că au fost aduse din trecut. Deși are asemănări culturale semnificative cu alte state balcanice, fiind considerată unică datorită puternicului său patrimoniu latin. Lucrurile pentru care România este faimoasă includ: Munții Carpați, sculptorul Constantin Brâncuși, vinul, minele de sare, George Enescu, cetățile medievale, mașinile "Dacia", Dracula, frunzele de varză umplute, Nadia Comaneci, Marea, Gheorghe Hagi, câmpurile cu floarea-soarelui, lupii și urșii, mănăstirile pictate, Delta Dunării etc..

I.1.1. Regiunile României

În anul 1998, s-au creat opt diviziuni regionale (denumite regiuni de dezvoltare), în vederea unei mai bune coordonări a dezvoltării regionale pe măsură ce România a progresat spre aderarea la Uniunea Europeană și este formată din mai multe județe. Acestea corespund diviziunilor de nivel NUTS II din statele membre ale Uniunii Europene, însă nu au un statut administrativ și nu au un consiliu sau un guvern legislativ sau executiv. Începând cu anul 2009, România s-a împărțit în 41 de județe și o municipalitate care sunt desemnate ca diviziuni de nivel NUTS III. În prezent, România nu are unități NUTS-IV, județele fiind compuse direct din orașe (unele dintre acestea cu statut municipal) și comunele. Ca și în toate democrațiile moderne, puterea politică din România este împărțită în trei ramuri independente: legislativă, executivă și judiciară. Prefectul și administrația lui au doar prerogative executive. Cu toate acestea, districtele teritoriale ale sistemului judiciar român se suprapun cu frontierele județene, evitând astfel complicațiile ulterioare. Începând cu anul 2010 au existat mai multe propuneri de reorganizare administrativă a României făcute de comisia prezidențială însărcinată cu analiza regimului politic și constituțional.

În figura nr. 1.1.1.1. se prezintă harta regiunilor României.

Figura nr. 1.1.1.1.– Harta regiunilor României

Sursa: http://wikitravel.org/en/Romania , accesat la data de 28.04.2017

Transilvania este cea mai cunoscuta regiune a Romaniei, un teren de castele și orașe medievale, păduri întunecate, vârfuri de zăpadă (în special cele din Alpii Transilvaniei). În același timp, o regiune care se confruntă cu o dezvoltare economică rapidă, cu orașe moderne tinerești, centre comerciale uriașe, proiecte masive de infrastructură etc.

Banatul este provincia cea mai occidentală, este probabil cea mai dezvoltată din punct de vedere economic în România. Are orașe frumoase baroce și sate tradiționale germane din câmpiile vestice și din pădurile muntoase uriașe din părțile estice.

Oltenia este regiunea sud-vestică, cu mănăstiri impresionante, peșteri și stațiuni balneare de-a lungul munților din partea de nord și o zonă bizară de deșert în sud.

Bucovina de Sud este o regiune din nord-est este renumită pentru mănăstirile sale pictate, ascunse între dealurile pitorești.

Maramureșul este cea mai nordică regiune, este cea mai cunoscută pentru satele sale vechi, bisericile tradiționale din lemn și peisajul montan frumos.

Crișana este situată de-a lungul graniței cu Ungaria, această regiune vestică este punctul de intrare pentru cei mai mulți călători în România, care adesea neglijează orașele sale din Europa Centrală, numeroase situri medievale și stațiuni din partea vestică a Munților Apuseni.

Dobrogea este o provincie de pe litoral dotată cu ruinele unor orașe antice grecești și romane, cu diverse stațiuni de vară de-a lungul coastei Mării Negre și peisajul natural nedefinit al Deltei Dunării și lagunele Mării Negre (toate fiind Rezervații Biosferei și Patrimoniu Mondial UNESCO) Nordul regiunii. De asemenea, o regiune foarte diversă din punct de vedere etnic, cu multe grupuri minoritare mici.

Moldova, desigur, este una dintre cele mai extraordinare regiuni din România, oferă un amestec plăcut de orașe istorice, cetăți medievale, biserici, vin și prietenii locali.

Muntenia, de asemenea, este cunoscut sub numele de Țara Românească. Capitala Bucureștiului se află în această regiune sudică, precum și reședințele timpurii ale prinților muntenezi și stațiunile montane din Valea Prahovei. Este, de asemenea, numele vechii împărății a liderilor, cum ar fi notorietatul Vlad Țepeș.

În scopuri statistice și de dezvoltare, România, în cadrul schemei NUTS, este împărțită în:

Nivelul NUTS I: 4 macroregiuni (macroregiune în limba română), utilizate pentru alocarea fondurilor europene de dezvoltare;

Nivelul NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane de locuitori pe regiune, deși nu sunt diviziuni administrative per se, au fost utilizate de zece ani în scopuri statistice de către Comisia Națională de Statistică din România (NCS). Recent, acestea există și pentru a coordona dezvoltarea regională și alocarea fondurilor europene de dezvoltare;

Nivelul NUTS III: 41 de județe și o municipalitate (București, capitala națională) care reflectă structura administrativ-teritorială oficială a României;

Nivelul LAU I: nefolosit, deoarece asociațiile teritoriale nu au fost încă identificate;

Nivelul LAU II: 217 de orașe și 103 municipalități (pentru zonele urbane) și 2856 de comune (pentru zonele rurale).

În figura nr. 1.1.1.2. se prezintă Diviziunile administrative ale României.

Figura nr. 1.1.1.2. – Diviziunile administrative ale României

Sursa: https://en.wikipedia.org , accesat la data de 28.04.2017

O excepție de la această structură este Municipiul București, care este o diviziune secundară (mai degrabă decât o diviziune terțiară ca celelalte municipalități) și este oficial împărțită în șase sectoare, fiecare sector având un guvern și un consiliu local.

Cele opt regiuni de dezvoltare (entități teritoriale specifice fără statut administrativ sau personalitate juridică) reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene emise de Eurostat pentru nivelul teritorial al Nomenclatorului Unităților Teritoriale de Statistică (NUTS) II. În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică, au fost create opt direcții generale de statistică regională și, împreună cu cele 34 de direcții județene de statistică, urmăresc elaborarea statisticilor regionale. Oficial, cele opt regiuni sunt Nord-Est (Nord-Est), Sud-Est (Sud Est), Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, -Vest (Nord-Vest), Centru (Centru) și București – Ilfov (București – Ilfov). Criteriile utilizate de NCS pentru delimitarea regiunilor reprezintă o combinație a localizării geografice și a omogenității pe baza densității populației.

În această analiză a situației actuale a turismului în România nu este necesar să enumerăm în detaliu gama impresionantă de bunuri naturale, geografice, de mediu, de patrimoniu și de proprietăți etnografice ale destinației. Acestea sunt bine documentate în altă parte. Se adoptă o abordare pragmatică concentrată pe elementele cheie care contribuie la turism. În unele zone există o documentație excelentă. În altele, în special în ceea ce privește profilul vizitatorilor, există o lipsă de informații. Această revizuire vizează identificarea momentului în care se află turismul în prezent și evidențierea situației în care trebuie abordate punctele slabe și oportunitățile confiscate.

I.1.2. Programe speciale pentru dezvoltarea turismului în România

Serviciile turistice în perioada anilor 2009-2016, au abordat utilizarea continuă a unor serii de programe care vizează creșterea numărului de vizitatori și, în acest fel, veniturile din activitatea turistică. Efectele acestui program au fost: diversificarea în turism, îmbunătățirea calității stațiunilor turistice din munte și creșterea numărului de turiști străini care ne-au vizitat.

Printre programele speciale care s-au organizat în vederea dezvoltării turismului tării noastre, enumerăm:

"România – terenul vinului" este un program care a urmărit atragerea de capitalizare, au zone în creștere și mai ales vinuri bine cunoscute de turiști români, în special străinii, care au vizitat o serie de stațiuni specifice. Agențiile de turism au acordat o atenție deosebită prezentării, într-o manieră profesională, lansării unor oferte care au fost atractive și bine primite de către turiștii străini. Aceste servicii vor fi puse în aplicare și, cu siguranță, vor avea ca efect creșterea numărului de vizitatori, în special a străinilor interesați să cunoască această rezervă și potențialul vinurilor românești. Activitățile de promovare au fost desfășurate de Ministerul Turismului în târguri și expoziții lansate în broșuri și documentare. Tot la aceste târguri au participat agenții și agenții de turism din țara noastră care au promovat în mod activ vinurile românești în străinătate, organizand activități populare de turiști străini.

"Sărbătorile în mediul rural" are în vedere dezvoltarea turismului rural, în timp ce prezentarea acestuia să atragă vizitatori din țară în special, dar și din străinătate. Au diversificat programele care au oferit servicii în mediul rural, acordând o atenție deosebită programelor de tineret. Ca urmare a acestui program, a crescut procentul de turism rural sau agro-care în trei ani a înregistrat o dinamică sporită. Serviciile turistice în aceste zone și acest program a beneficiat de prețuri favorabile și ghiduri care au experimentat o serie de aspecte specifice din mediul rural românesc. Între timp, turiștii români și străini au avut ocazia să cunoască tradițiile arhitecturale și modul în care a fost dezvoltat satul românesc;

"Cruise pe Dunăre". În cadrul acestui program s-a urmărit îmbunătățirea structurii și dezvoltării docurilor pentru bărci și nave mici care au fost o atracție pentru turiștii străini. În perioada anilor 2003-2014 au continuat lucrările de modernizare pentru eliminarea poluării, eliminarea efectelor navelor abandonate și a macaralelor, astfel încât să poată vorbi despre dezvoltarea turismului în acest domeniu. Au fost create zone de recreere pe Dunăre, în special în Oltenița și Giurgiu, unde un număr semnificativ de București, dar și persoane din alte părți ale țării și-au petrecut timpul liber. Ca urmare a măsurilor întreprinse anual, peste 33.000 de turiști au vizitat aceste stațiuni de-a lungul Dunării, veniturile din această afacere au sporit veniturile, cu perspective suplimentare în perioada următoare;

"Steagul Albastru" a fost introdus în România ca un simbol al recunoașterii internaționale a stațiunilor de calitate pe Marea Neagră românească. În anul 2005, s-au desfășurat programe în anumite stațiuni care cuprindeau lanțul stațiunii Mamaia și Neptun Olimp. Acest program s-a implicat și în organizația neguvernamentală "Fundația pentru educația ecologică";

"Q" a fost introdus ca un simbol al calității, așa cum este o practică obișnuită în Spania, Franța, Elveția, când este cerută de turiști. Acest program va asigura dezvoltarea turismului de calitate. În ceea ce privește acest program, acesta va lansa standarde naționale pentru serviciile hoteliere, care va fi aprobat prin hotărâre de guvern și va fi o campanie care va fi implicată în agențiile comerciale și de turism. Ca rezultat al acestui program au dezvoltat companiile românești, dând o calitate a imaginii sporite, pe termen lung;

"Parcul Dracula", interpretat ca un român tipic, care a fost inclus în programele organizate pentru turiști. Din anul 2000, s-a ridicat problema stabilirii unui parc "Dracula", care, în ciuda unor elemente delicate reprezintă un pas înainte. Ca urmare "Parcul Dracula", a oferit turiștilor străini să viziteze locuri istorice care ar fi trebuit să fie locuite (vizitate) de Dracula;

S-a introdus un program de reabilitare pentru reintegrarea cazinourilor existente într-o serie de stațiuni turistice cu un interes arhitectural pitoresc. Printre acestea s-au aflat Sinaia, Constanța, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Herculane, care au fost integrate în lanțul internațional de cazinouri. Ca urmare a acestui program, care a provocat un număr mare de vizitatori, a dus la creșterea clienților, apreciindu-se condițiile existente și a contribuit prin încasări, în vederea obțineri unor venituri semnificative.

S-a introdus un program destinat turiștilor cu venituri mici este destinat, în special, pensionarilor și turiștilor cu venituri mici;

De asemenea, s-a introdus un sistem de taxare în unitățile hoteliere și restaurante, pentru cei cu venituri mici. Având în vedere valoarea scăzută a contribuției statului la dezvoltarea stațiunilor turistice și preocuparea de combatere a evaziunii fiscale, Ministerul Turismului a elaborat un nou sistem de taxare în colaborare cu Ministerul Finanțelor și se referă la unitățile de turism non-profit;

"România ușor surprinzătoare" este un cupon și abordează piața turismului, ceea ce a dus la sporirea oportunităților de diversificare și cunoaștere, devenind o ofertă specifică și foarte atractivă pentru turiștii din Germania, Olanda, Austria și din țările scandinave.

Din păcate, în ultimii trei ani, promovarea turismului străin a fost ineficientă, deoarece s-a axat pe aspecte semnificative și interes redus pentru potențialii turiști. Sumele insuficiente folosite pentru promovarea turismului nu au atins scopul propus, și anume ca turiștii străini să facă o a doua sau a treia vizită în România.

Serviciile turistice au acționat pentru a include România în ghidul de călătorie Euro Guide, beneficiind de paginile care prezintă structura stațiunii turistice, istoria sa, turismul rural, gastronomia, vinurile și informația despre fiecare unitate hotelieră. Acest ghid era distribuit în peste 40 de țări și este citit de cca. 5 milioane de oameni. Este publicată în trei limbi (engleză, franceză și germană) și are o prezentare grafică atrăgătoare.

Programul de informare turistică. În fiecare capitală a județului, au fost difuzate informații turistice internaționale sau zone turistice care ar putea fi accesibile vizitatorilor din țara noastră. Astfel, a avut loc creșterea gradului de conștientizare a frumuseților țării noastre.

I.1.3. Circulația numărului de turiști în industria turismului din România

Potrivit datelor Institutului Național de Statistici (INS), numărul turiștilor străini din România în anul 2016, a crescut cu 10,6%, ajungând la 2,47 milioane, un vârf din ultimele decenii, având în vedere atractivitatea țării pentru turiștii din Europa, Asia și America de Nord. În ultimii ani, numărul turiștilor străini în România a crescut rapid la 1,71 milioane în anul 2013, la 1,91 milioane în anul 2014 și la 2,23 milioane în anul 2015.

Figura nr. 1.1.3.1. – Numărul de turiști în perioada anilor 2015-2016

Sursa: http://www.business-review.eu , accesat la data de 27.04.2017

Majoritatea turiștilor străini (1,85 milioane) au venit din Europa în anul 2016, în principal din statele membre ale Uniunii Europene (1,58 milioane). Cu toate acestea, turiștii asiatici au înregistrat cea mai mare creștere, de 11,1% față de anul 2015, până la 354,500. Numărul turiștilor români a crescut cu 10,3% în anul 2016, până la 8,45 milioane și reprezintă 77,4% din numărul total de turiști. Cu toate acestea, România este în continuare mai puțin atractivă pentru turiștii străini decât Bulgaria, care a atras aproximativ 8 milioane de turiști în anul 2016, mai mult decât populația țării.

În tabelul nr. 1.1.3.1. se prezintă numărul de sosiri și nopți de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a lunii decembrie între anii 2015-2016.

Sursa: http://www.insse.ro

Numărul turiștilor români a crescut în perioada ianuarie-august al anului 2016 cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului 2015, până la 5,8 milioane și reprezintă 77,8% din numărul total de turiști, iar numărul turiștilor străini a crescut cu 9,9%, până la 1,66 milioane.

Călătorii de peste noapte ale turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcții de turiști a crescut în anul 2016, în luna iulie înregistrându-se 3877,6 mii persoane. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2016 a fost de 42,5% în iulie, mai mult decât în anul 2015. Sosirile vizitatorilor străini înregistrați în România la punctele de frontieră au crescut în anul 2016, ajungând la 1279,2 mii persoane în luna iulie. Majoritatea vizitatorilor străini provin din țări europene (91,7%). Cele mai multe țări din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Ungaria, Bulgaria, Germania și Italia.

Din țările străine, majoritatea turiștilor (220.600 turiști) au venit în luna august din Europa, în special din celelalte 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în numărul turiștilor din Africa, care au câștigat 14,3% în comparație cu august al anului 2015, până la 1600 turiști străini.

În ceea ce privește plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrați la punctele de frontieră, în luna iulie al anului 2016 au fost de 1659,4 mii, mai mari decât în luna iulie a anului 2015. S-au utilizat mijloacele de transport rutier în cea mai mare parte de către vizitatorii români din străinătate. .

În decembrie al anului 2016, în România s-au înregistrat 709.400 de turiști, o creștere cu 8,2% (figura nr. 1.1.3.1) față de decembrie al anului 2015, din care 567 000 de români (tabelul nr. 1.1.3.1.), cu o cotă de 79,9% din total, iar restul de 142 000 au fost turiști străini.

Conform datelor prezentate din tabelul nr. 1.1.3.1. , în luna decembrie al anului 2016, sosirile în structurile de primire turistică au constituit 709,4 mii, cu 8,2% mai mult față de decembrie al anului 2015. În decembrie 2016, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică au reprezentat 79,9% din totalul sosirilor, în timp ce turiștii străini au reprezentat 20,1%, ponderi similare celor din decembrie 2015.

În ceea ce privește înnoptările în structurile de primire turistică, în decembrie 2016, au constituit 1426,2 mii, cu 7,0% mai mult față de decembrie 2015. De asemenea, în decembrie 2016, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 80,5% din numărul total de nopți, în timp ce înnoptările turiștilor străini au fost de 19,5%. În ceea ce privește șederea peste noapte în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere a avut cele provenite din Europa (72,7% din totalul turiștilor străini), iar 83,8% din acestea provin din statele membre ale Uniunii Europene.

În decembrie 2016, timpul mediu de ședere a fost de 2 zile pentru turiștii români și străini. În decembrie 2016, indicele net de utilizare a locurilor de cazare a fost de 23,0% din totalul cazărilor de turiști, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de decembrie al anului 2015. În ceea ce privește celelalte structuri de primire, în decembrie al anului 2016, au prezentat următoarele: hotelurile (27,8%), vilele turistice (19,4%), pensiuni turistice (18,3%), pensiuni (16,0%) și pensiuni agroturistice (15,5%).

În decembrie 2016, sosirile vizitatorilor străini în România, conform vamei, au constituit 736,7 mii, cu 3,4% mai mult față de decembrie 2015. Majoritatea vizitatorilor străini provin din țări europene (93,3%). 53,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România proveneau din statele membre ale Uniunii Europene, dintre care cele mai multe sosiri provin din Bulgaria (31,1%), Ungaria (27,4%), Italia (9,4%), Germania (7,3% , Polonia și Franța (3,6% fiecare).

În luna decembrie 2016, plecările vizitatorilor români în străinătate, conform vamei, au constituit 1112.3 mii, cu 5,6% mai mult decât în decembrie 2015. Vizitatorii români în străinătate au folosit cel mai mult mijloacele de transport rutier, respectiv 67,0% din totalul plecărilor.

În ceea ce privește, indicele net de utilizare a locurilor de cazare, pentru anul 2016 a fost de 30,8% din totalul cazărilor pentru turiști, cu 2,0 puncte procentuale mai mult decât în 2015. De asemenea, indicele net de utilizare a tuturor structurilor de cazare, pentru anul 2016, au fost următoarele: hotelurile (38,9%), locurile de cazare (26,1%), vilele turistice (24,1%) și bungalow-urile (22,7%) au înregistrat indicii mai înalte de locuri de cazare.

Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în unitățile de primire turistică au fost din Germania (281,7 mii), Israelul (251,9 mii), Italia (233,8 mii), Franța (145,6 mii) și Marea Britanie (140,6 mii).

În anul 2016, sosirile vizitatorilor străini în România, conform vamei, au constituit 10222,9 mii, cu 9,6% mai mult față de anul 2015. Majoritatea vizitatorilor străini au provenit din țările europene (93,0%). 54,0% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România proveneau din state membre ale Uniunii Europene, dintre care cele mai multe sosiri au fost din Ungaria (28,3%), Bulgaria (27,6%), Germania (8,4%), Italia (7,7%) , Polonia (5,5%) și Franța (3,6%).

În anul 2016, plecările vizitatorilor români în străinătate, în vamă, au însumat 16128,0 mii, în creștere cu 22,9% față de anul 2015. Vizitatorii români în străinătate au utilizat în cea mai mare parte mijloacele de transport rutier, respectiv 68,8% din totalul plecărilor.

1.2. IMPORTANȚA FINANȚĂRILOR PRIN INTERMEDIUL FONDURILOR STRUCTURALE ÎN DEVOLTAREA TURISMULUI ROMÂNESC

Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) este o inițiativă lansată în comun de Comisia Europeană și de Grupul BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții) pentru a ajuta la depășirea deficitului actual de investiții în UE prin mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice. EFSIO poate sprijini, printre altele:

Infrastructura strategică inclusiv digitală, transport și energie;

Educația, cercetarea, dezvoltarea și inovarea;

Extinderea energiei regenerabile și eficiența resurselor;

Sprijin pentru întreprinderile mai mici și pentru întreprinderile de tip midcap.

Tipul de activități turistice eligibile pentru finanțare sunt:

Infrastructuri de călătorie (aeroporturi regionale, porturi, …);

Eficiența energetică a hotelurilor și a stațiunilor turistice;

Revitalizarea câmpurilor brune în scopuri recreative;

Acordul de finanțare a turismului pentru IMM-uri;

Crearea "platformelor de investiții" (IP) dedicate turismului.

Un altfel mod de finanțare ar fi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) este unul dintre cele cinci "Fonduri Structurale și de Investiții" (ESIF). În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un plan strategic care să indice obiectivele și prioritățile sale de investiții 2014-2020 pentru utilizarea acestor fonduri. Statele membre trebuie, de asemenea, să elaboreze "Programe operaționale" care definesc prioritățile enumerate în acordul de parteneriat în acțiuni concrete.

FEDER nu numai că sprijină programele regionale și naționale în statele membre. De asemenea, finanțează "Cooperarea teritorială europeană" (CTE) care acoperă programele de cooperare transfrontalieră (cunoscute sub denumirea de Interreg A), programele de cooperare transnațională (cunoscute sub denumirea de Interreg B, între regiuni din mai multe state membre ale UE – Programe de cooperare interregională (cunoscute ca Interreg C, care lucrează la nivel pan-european).

Aceste programe pot, de exemplu, să sprijine:

Dezvoltarea turismului, dezvoltarea tehnologică și inovarea, inclusiv inovarea serviciilor și clustere (incubatoare de servicii turistice, laboratoare vii, proiecte demonstrative, …);

Dezvoltarea de produse TIC legate de turism (aplicații, exploatări de date, …);

Dezvoltarea de servicii turistice inovatoare, în special în regiunile defavorizate și periferice cu structuri industriale subdezvoltate și puternic dependente de turism (noi modele de afaceri, exploatarea de noi idei, …);

Dezvoltarea de produse și servicii cu valoare adăugată ridicată pe piețele de nișă (turismul pentru sănătate, turismul pentru persoanele în vârstă, culturale și ecoturistice, turismul gastronomic, turismul sportiv etc.) prin mobilizarea resurselor locale specifice și, prin urmare, contribuind la specializarea regională inteligentă;

Activitățile de grupare în rândul diferitelor sectoare turistice, precum și a industriilor creative, diversificarea produselor turistice regionale și extinderea sezonului turistic (de exemplu, în industria turismului nautic și de navigație, precum și în industria de croazieră);

Activități care leagă regiunile de coastă de hinterland pentru o dezvoltare regională mai integrată;

Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile în rândul IMM-urilor din domeniul turismului;

Protejarea, promovarea și dezvoltarea activităților turistice naturale și culturale și a serviciilor conexe infrastructură turistică culturală și durabilă la scară mică;

Măsuri în favoarea spiritului antreprenorial, a desfășurării de activități independente și a creării de întreprinderi, precum și a internaționalizării IMM-urilor și grupurilor de turism;

Formarea profesională, perfecționarea competențelor.

Acțiunile eligibile sunt enumerate în programele naționale și regionale "Programe de dezvoltare rurală" (PDR) elaborate de statele membre. În funcție de opțiunile lor, aceste programe PDR pot finanța:

Formare profesională și acțiuni de dobândire a competențelor (cursuri, ateliere de lucru, coaching … de exemplu cu privire la modul de dezvoltare a turismului rural), activități demonstrative și acțiuni de informare;

Servicii de consultanță pentru a ajuta fermierii, deținătorii de păduri, alți administratori de terenuri și IMM-urile din zonele rurale să își îmbunătățească performanțele economice;

Ajutoarele pentru înființarea de întreprinderi, precum și investițiile pentru activități non-agricole din zonele rurale (spații de cazare, magazine, restaurante, excursii ghidate, …);

Elaborarea și actualizarea planurilor de dezvoltare a municipiilor și satelor din zonele rurale;

Investiții pentru utilizare publică în infrastructura de agrement, informații turistice și infrastructuri turistice de mici dimensiuni;

Studii și investiții legate de întreținerea, restaurarea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, peisajele rurale și siturile cu valoare naturală ridicată, inclusiv aspectele socio-economice legate de acestea, precum și acțiunile de conștientizare a mediului;

cooperare care implică cel puțin două entități (crearea de clustere și rețele, cooperarea între operatorii mici în organizarea proceselor de lucru comune și facilități și resurse de împărțire și pentru dezvoltarea și / sau comercializarea serviciilor turistice legate de turismul rural;

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Unele dintre obiectivele planului de acțiune în domeniul turismului sunt urmărite prin cereri de propuneri și cereri de oferte deschise sectorului turistic. Acestea se pot referi, printre altele:

Dezvoltarea și / sau promovarea unor produse turistice transnaționale tematice durabile (legate, de exemplu, de trasee europene dedicate aspectelor specifice patrimoniului nostru cultural și industrial, trasee de ciclism, eco-turism, zone maritime și subacvatice etc.);

Dezvoltarea și / sau promovarea produselor de nișă care exploatează sinergiile dintre sectorul turismului și industriile creative la nivel european (de exemplu, ruta europeană în jurul produselor high-end);

Parteneriatele publice și private transnaționale care dezvoltă produse turistice care vizează grupuri de vârstă specifice (de exemplu, persoanele în vârstă și tineri) pentru a mări fluxurile de turism între țările europene în perioadele mici și medii;

Sistemele de construire a capacităților pentru "turismul accesibil" (adică pentru toți, indiferent de limitele lor fizice, handicap sau vârstă) prin care managerii de destinație, întreprinzătorii, … pot învăța de la operatori "accesibili" cu experiență și de succes, explorând noi oportunități de piață și modalități de a face afaceri.

România deține un potențial natural valoros și bogat, o motivație importantă pentru dezvoltarea turismului.

Fondurile structurale reprezintă sprijinul financiar al acestui deziderat final. Acesta este motivul pentru care turismul românesc a beneficiat de astfel de fonduri în valoare de circa 710 milioane de euro, între anii 2007 și 2013, bani care au fost alocați pentru dezvoltarea a două programe operaționale ale Guvernului României, care sunt:

Programul Operațional Regional (POR), axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și dezvoltarea turismului;

Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" axa prioritară nr. 5 – România – destinație atractivă pentru afaceri și turism.

Fondurile structurale au o influență favorabilă în plasarea României pe scara de competitivitate a țărilor europene în domeniul turismului. Fondurile structurale sunt diferite de cele din perioada de preaderare. În primul rând, responsabilitatea pentru gestionarea acestora este de 100% cea a autorităților române, în timp ce în programele PHARE, ISPA și SAPARD, Comisia Europeană a avut un rol predominant.

Tabelul nr. 1.2.1. – Relația dintre fondurile de preaderare și fondurile post-aderare

Fondurile structurale nu reprezintă o singură sursă de finanțare în cadrul UE, ci fiecare Fond acoperă aria sa tematică specifică. Fondurile nu finanțează proiecte individuale separate. 14 domenii pot fi finanțate din fondurile structurale și de coeziune ale cercetării și dezvoltării tehnologice ale UE, informatizarea societății, transportul, energia, protecția mediului și prevenirea riscurilor, turismul, cultura, regenerarea urbană și rurală; Sprijin pentru întreprinderi și întreprinzători, accesul la locuri de muncă stabile; Incluziunea socială a persoanelor defavorizate, dezvoltarea capitalului uman, investițiile în infrastructura socială, inclusiv sănătatea și educația, promovarea dezvoltării parteneriatelor. Cererea de forță de muncă va fi mai mare decât oferta, ceea ce ar putea crea unele probleme de dezvoltare în mai multe sectoare economice. Astfel, în perioada 2007-2020, în țara noastră vor fi create peste 500 de mii de noi locuri de muncă, dacă se înregistrează o absorbție deplină a fondurilor europene.

Aceste fonduri finanțează programe multianuale de dezvoltare regională, alcătuite din regiuni, state membre și Comisie, pe baza orientărilor propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană. România va trebui să utilizeze aceste fonduri pentru a "dezvolta standardele europene" în domenii-cheie precum transportul, formarea profesională, mediul, energia, cercetarea, societatea informațională și turismul, prin intermediul industriei turismului ca motor al dezvoltării economice.

I.2.1. Contextul european și național al dezvoltării turismului

Deținând 53% din piață, turismul din Uniunea Europeană își menține rolul de lider în turismul mondial, fiind considerat important pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă (oferă 6% din totalul locurilor de muncă). Turismul european este dominat de întreprinderile mici și mijlocii: IMM-urile din turism reprezintă 7,4% din totalul IMM-urilor din Europa, generând 6,5% din cifra lor totală de afaceri.

Începând cu anii 1980, Comisia Europeană a recunoscut rolul important al turismului în economia europeană și a fost implicat mai mult în diferite acțiuni împreună cu Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.

Turismul a beneficiat de sprijin din partea fondurilor structurale, în special FEDER (Fondul European de Dezvoltare Regională) și FEOGA (Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă) – secțiune de orientare prin care au fost alocate sume de 2,3 miliarde ECU între anii 1989 și 1993. Pe baza condițiilor topografice, climatice și istorice existente, în România există posibilitatea extinderii turismului la nivelul unui important sector economic. În acest sens, sunt prevăzute efecte considerabile privind piața veniturilor și a forței de muncă.
În ciuda premizelor excepționale, cota turistică de 2,5% din PIB este mică în 2008
Comparație cu cifrele internaționale. Cu toate acestea, România dispune de o ofertă suficientă de cazare (aproape 5 camere și aproape 13 paturi pentru 1000 de persoane). În orice caz, la scară internațională (aproximativ 30 de paturi pentru 1000 de persoane în Germania), capacitățile sunt subdimensionate. Obiectivul este dezvoltarea de produse competitive. .

I.2.2. Fondurile structurale – sursa de finanțare a turismului românesc

În vederea accesării fondurilor structurale, România a elaborat programe operaționale axate pe zonă pentru perioada 2007 – 2013, care acoperă măsurile care au urmat să fie finanțate, precum și bugetele alocate. Turismul este descoperit ca o axă în două programe operaționale.

A. Programul Operațional Regional are ca obiectiv accelerarea creșterii economice a tuturor regiunilor, cu prioritate pentru cele slab dezvoltate (cu șase axe prioritare). Dintre acestea, axa prioritară 5 – Promovarea durabilă și promovarea turismului (15% din bugetul alocat pentru POR) susține valorificarea resurselor turistice existente, precum și cele care nu au fost introduse încă în circuitul turistic, crearea de noi oportunități de angajare și Creșterea veniturilor din activitățile turistice.

Bugetul total al acestei taxe pentru perioada 2007 – 2013 se prezintă după cum urmează:

Tabelul nr. 1.2.2.1. – Axa prioritară 5 Bugetul "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului"

Bugetul total al acestei axe era de aproximativ 616,7 milioane de euro, din care 558,9 milioane euro au provenit din Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 57,8 milioane de euro din fonduri publice naționale (tabelul nr. 1.2.2.1.). Fondurile au atras în mod direct operatorii turismului balnear, prin proiectele de investiții pentru creșterea calității serviciilor de cazare, achiziționarea de dispozitive medicale și de tratament, servicii de agrement turistic.

Domeniile cheie pentru intervenția axei prioritare 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului reprezintă:

• Capitalizarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe;

POR finanțează obiectivele potențialului turistic (în mediul rural și urban), care erau incluse în patrimoniul mondial UNESCO, patrimoniul cultural național, precum și patrimoniul cultural local din mediul urban, în conformitate cu legislația națională în vigoare .

• Crearea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurselor naturale specifice;

Obiectivul acestui domeniu de intervenție este reprezentat de creșterea calității, standardele de cazare pentru hoteluri, moteluri și campinguri pentru tineri și structuri de cazare pe bărci / pontoane.

• Capitalizarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare.

Acest domeniu de intervenție sprijină activitățile care vizează diversificarea produselor turistice și sporirea utilizării internetului în serviciile de rezervare și promovare turistică (e-turism) .

B. Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice", Are ca obiectiv principal creșterea productivității întreprinderilor din România, în vederea reducerii întârzierilor datorate productivității medii europene. Ca parte a acestui program, turismul se regăsește în Axa Prioritară nr. 5 – "România – destinație atractivă pentru turism și afaceri", care are ca scop susținerea creșterii competitivității economice și turistice.

Axa Prioritară nr. 5 "România – destinație atractivă pentru turism și afaceri" alocă fonduri pentru două mari zone naționale de intervenție:

• Promovarea turistică;

Realizarea acestui domeniu de intervenție necesită intensificarea acțiunilor care susțin România ca destinație atractivă pentru turism și afaceri.

• Dezvoltarea rețelei naționale de centre de informare și promovare turistică.

Acest domeniu de intervenție va sprijini informarea și promovarea infrastructurii turistice, precum și furnizarea de informații turistice din partea și pentru turiști și întreprinzător turistic. Obiectivul principal al acestui domeniu de intervenție este dezvoltarea unei rețele naționale de centre de informare și promovare turistică în zonele cu potențial turistic mare (de ex. Cea identificată în Planul Național pentru Amenajarea Teritoriului), care nu se suprapun cu regiunile de dezvoltare.

Bugetul total al acestei axe pentru perioada anilor 2014-2020 este următorul:

Tabelul nr. 1.2.2.2. – Axa prioritară 5 "Bugetul României – destinație atractivă pentru turism și afaceri"

Bugetul total al acestei axe este de aproximativ 131,76 milioane de euro, din care 112 milioane de euro provin din Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 19,76 milioane de euro din fondurile publice naționale (tabelul nr. 1.2.2.2.). Operatorii turismului balnear vor putea accesa fonduri importante cu ajutorul asociațiilor profesionale și ONG-urilor, pentru proiecte care vizează activitățile specifice de furnizare și marketing intern al turismului.

C. În plus, activitățile specifice din domeniul turismului vor putea fi finanțate în cadrul altor programe operaționale sectoriale, cum ar fi Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", activități de dezvoltare și perfecționare profesională, Programul Operațional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu pentru Alinierea la standardele UE de mediu, cu referire la protecția și conservarea mediului.

D. Vor fi alocate fonduri importante pentru dezvoltarea turismului în mediul rural, prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Planul Național Strategic de Dezvoltare Rurală, care prevede susținerea dezvoltării turismului rural, va fi finanțat din acest fond, în Axa prioritară nr. 3 – Dezvoltare Rurală.

I.2.3. Eficiența fondurilor europene în turismul românesc

Pentru fiecare regiune există un CNRD și un NARD. În România există 8 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov. Pentru alocarea fondurilor structurale în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 a fost elaborată o analiză SWOT regională, aditiv la nivel național și prezentată în tabelul nr. 1.2.3.1.

Tabelul nr. 1.2.3.1. – Analiza SWOT a turismului românesc (după Sucală și Nistor, 2014)

În anul 2016, POR anunță modificarea Ghidului pentru Axa prioritară nr. 7, și anume Apelul de proiecte nr. POR/2016/7/7.1/1 – ceea ce privește Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, respectiv Prioritatea de investiții 7.1. ceea ce prevede Dezvoltarea potențialului endogen, fiind parte a unei strategii teritoriale a unor anumite zone, respectiv dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice, prin creșterea ocupării forței de muncă, incluzând reconversia regiunilor industriale aflate în declin.

Prin intermediul a opt programe naționale și regionale, României i-au alocat 30,84 miliarde EUR din fondurile ESI în perioada 2014-2020. Cu o contribuție națională de 5,63 miliarde de euro, România are un buget total de 36,47 miliarde de euro, care urmează să fie investite în diferite domenii, de la crearea de locuri de muncă și de creștere până la promovarea inovării, protejarea mediului și sprijinirea incluziunii sociale.

SΑΡІTOLUL IІ – COORDONATELE ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN ORAȘUL DEVA ȘI ÎMPREJURIMILE ACESTUIA

Orașul Deva este un oraș mare din vestul României, este situat la intersecția dintre provinciile istorice din Transilvania și Banat. "Orașul de la poalele cetății" se află în inima județului Hunedoara, la o altitudine de 187m, de-a lungul cursului mijlociu al râului Mureș, pe malul stâng al acestuia, nu departe de principala zonă minieră a cărbunelui și mineralelor din România. Dealurile din împrejurimi (dealurile Devei) sunt extensiile finale ale Munților Poiana Ruscă (andezitul) și ajung la o maximă adâncime. de 697 de metri.

Figura nr. II.1. – Harta orașului Deva

Sursa: http://art-zone.ro , accesat la data de 30.04.2017

Orașul este înconjurat de Munții Poiana Ruscă și Munții Zărand la apus, de Apuseni la nord, de dealurile Uroi și de Munții Sebeș la est, în timp ce la sud puteți privi Munții Parâng și Retezat. Situat într-o mică depresiune la o altitudine mică, Deva se bucură de cele mai favorabile condiții continentale temperate din tot Ardealul.

Numeroasele artefacte care datează din epoca bronzului, găsite în zonă, indică faptul că regiunea Deva a fost locuită încă din anul 450 î.en.

Numele său Deva a fost înregistrat pentru prima dată în anul 1269, ca castra Dewa. Originea numelui a dat naștere unor controverse. Unii au crezut că numele este de origine turcă veche din numele Gyeücsa. Alții afirmă că numele este probabil de origine slave unde Deva sau Devín înseamnă "fetiță" sau "fecioară".

Un caz similar există în limba slovacă pentru Castelul Devín, situat la confluența Dunării și Moravaonului fostul oraș Devín (acum o suburbie a Bratislava). De asemenea, se consideră că numele provine de la cuvântul dava antică dava, adică "cetatea" (ca în Pelendava, Piroboridava sau Zargidava). Alte teorii urmăresc numele unei legiuni romane, Legio II Augusta, transferate la Deva de la Castrum Deva, acum Chester (Deva Victrix) din Marea Britanie.

Pe hărțile medievale Deva apare ca: Dewan (prima mențiune), Deva, sau mai târziu Diemrich.

O dovadă documentară a existenței orașului a apărut pentru prima dată în anul 1269, când Stephen V, regele Ungariei și Ducele de Transilvania, a menționat "un castel regal al Devei" într-un privilegiu acordat contelui Chyl din Câlnic. Sub Voivodul Ioan Hunyadi, Deva a devenit un important centru militar și administrativ. Parțial distrus de turcii otomani în anul 1550, a fost apoi reconstruit și cetatea a fost extinsă. În anul 1621, prințul Gabriel Bethlen a transformat și a extins Palatul Magna Curia (cunoscut și sub numele de Castelul Bethlen) în stil renascentist.

Deva este dominată de Dealul Cetății, o rezervație naturală protejată din cauza speciilor sale rare florale și a prezenței adderului cu coarne. Cocoțate pe vârful dealului sunt ruinele Cetății construite în secolul al XIII-lea.

Deva pentru membrii Bisericii Unitariene Universale reprezintă un loc important de pelerinaj. Unitarianismul își trasează rădăcinile instituționale în Transilvania, unde unitarismul a înflorit încă din anii 1500. Ruinele cetății Deva conțin închisoarea în care Francisc David (Ferenc Dávid) – fondatorul unitar al primei declarații oficiale de toleranță religioasă din Europa – a murit în anul 1579.

În figura II.2. se prezintă imagini despre Cetatea Deva.

Figura nr. II.2. – Ruinele cetății Deva

Sursa: http://digital-escape.blogspot.ro/2009/05/deva-fortress.html , accesat la data de 02.05.2017

De asemenea, orașul Deva este poreclită: "Gimnastica capitalei României". Începând cu anul 1978, cei mai buni gimnastici din țară – inclusiv campionii olimpici, mondiali și europeni, Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Milosevici, Maria Olaru, Catalina Ponor – s-au antrenat la Centrul Național de Gimnastică Deva (Colegiul Național Sportiv Cetatea Deva ).

II.1. TRĂSĂTURILE ORAȘULUI DEVA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ

La poalele Dealului Cetății se află Palatul Magna Curia (figura nr. II.1.1), o construcție stil renascentist construită in anul 1621. Modificările ulterioare, ultima este din anul 1746, au fost adăugate numeroase elemente în stil baroc care au dat forma finală ce poate fi vazută în prezent. Palatul găzduiește acum Muzeul civilizațiilor dacice și romane.

Figura nr. II.1.1. – Palatul Magna Curia

Sursa: http://digital-escape.blogspot.ro/2009/05/deva-fortress.html , accesat la data de 02.05.2017

Nu există documente care să ateste data reală a construcției, clădirea datează din perioada Renașterii, cel mai probabil la sfârșitul secolului al XVI-lea și a suferit mai multe etape de reconstrucție și mai mulți proprietari. Această clădire a fost locuită în decursul anilor de voievozi, Sigismund Báthory, generalul Basta, Stephen Bocskai și Gabriel Báthory.

Aspectul actual al clădirii se datorează lui Gabriel Bethlen, comandant al armatei domnești, care a primit domeniul lui Gabriel Báthory în anul 1608, ca recompensă pentru serviciile făcute în timpul alegerii sale. Gabriel Bethlen io dă moștenire soției sale Susana Károly, care rămâne proprietara castelului până la moartea sa, în anul 1622.

Pe 19 august 1743, domeniul este vândut pentru 60.000 de forinți lui John Haller, guvernatorul Transilvaniei, iar în anul 1882, palatul găzduiește Muzeul civilizației dacice și romane. Muzeul de Civilizație Dacică și Romană (MCDR) din Deva operează în Palatul Magna Curia, un edificiu care, din anul 1998, a intrat într-un proces de restaurare, și a fost finalizat în anul 2006, când a fost pusă în funcțiune și clădirea.

Muzeul Civilizației Dacice și Romanice, se numără printre cele mai importante atracții culturale din județul Hunedoara. Patrimoniul muzeului este organizat în patru secțiuni: artă, științe naturale, istorie și numismatică, exponatele expuse aici având o mare valoare în patrimoniul cultural național. Muzeul Civilizației Dacice și Romane reunește întreaga colecție arheologică din diferite epoci: epoca preistorică, dacică, romană, pre-medievală și medievală. Colecțiile numismatice, arta și cea etnografică reunesc numeroase costume, unelte și obiecte ceramice valoroase, reprezentând o parte importantă a patrimoniului cultural pe care părinții noștri l-au lăsat. Aici există, de asemenea, o bibliotecă care cuprinde aproximativ 40.000 de cărți.

Într-o clădire separată de lângă palat se află Muzeul de Istorie Naturală (Muzeul Științele Naturii). Filiala Muzeului de Artă (Secția de Artă) este situată în prefectura opusă, pe partea cealaltă a parcului și pe colțul Str. 1 Decembrie și Str. Avram Iancu.

După 20 de ani de lucrări de consolidare și 100 de ani de la înființare, s-a redeschis clădirea Art Nouveau a Teatrului din orașul Deva. Orașul vesel românesc Deva este unul dintre cele mai vechi din țară, menționat pentru prima dată în documente oficiale în anul 1269, și a fost redenumit Teatrul de Artă din Deva. Teatrul de Artă din Deva a pus în scenă piese de autori precum Wedekind, Jean-Claude Carriere, Georg Staudacher.

Masiva Catedrală episcopală Sf. Nicolae a fost construită în anul 1861, are fresce romano-bizantine (interioare) frumoase; exteriorul acestuia este împodobit cu reliefuri de bază. Douăzeci și una de cruci sunt plasate pe acoperișul structurii.

Există, de asemenea, Complexul Aqualand (figura nr. II.1.2), un centru de odihnă recent construit, situat în apropiere de Parcul Cetății. Este un punct turistic important pentru regiunea Transilvania. Centrul orașului, Casa de cultură și fântâna muzicală reprezintă două elemente care definesc de fapt centrul orașului Deva.

Figura nr. II.1.2. – Complexul Aqualand, Deva

Sursa: *** http://infoseason.ro/tag/strand-deva/ , accesat la data de 03.05.2017

Pădurea Bejan se află în partea de sud-vest a orașului Deva, situată la o altitudine de 300 până la 500 m și a fost declarată rezervație de pădure în anul 1940. Răspândită pe o suprafață de 103 hectare, pădurea Bejan rezumă toate speciile de stejar din România: stejarul pubescent (Quercus pubescens), baloanele (Q. fraineto), stejarul (Q. robur) etc. Fauna zonei este pădurea și pădurea de stepă. În pădure se află zona de agrement Bejan, dotată cu o cabană, câmpuri sportive și un loc de joacă pentru copii.

II.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ SPECIFICĂ

Studierea accesibilității turismului în județul Hunedoara și nu numai, din perspectiva rețelei rutiere reprezintă o parte importantă, în special în ceea ce privește planificarea zonei respective, astfel încât aceasta să poată fi utilizată mai eficient din punct de vedere turistic. Prin urmare, astfel de studii pot ajuta la determinarea poziționării corecte a obiectivelor umane .

Hunedoara are un climat de tranziție temperat, cu o medie anuală de 10 ° C. Zona de studiu este de 7063 km2. Județul este predominant montan (68%), cu altitudini adesea depășind 2000 de metri. Râul principal este Mureș, care traversează regiunea de la est la vest, prin centru . Populația județului este de aproximativ 396.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011 (INS, 2011).

Drumurile care traversează Hunedoara aparțin tuturor categoriilor, de la drumurile forestiere până la drumurile europene.

Astfel, principalele drumuri care traversează județul sunt: E 68 (DN 7) situat pe valea Mureșului, traversează Hunedoara de la vest spre est prin Deva, Simeria și Orăștie, E 79 (DN 66, DN 76) De la nord la sud prin orașele Petroșani, Hațeg, Călan și Brad. Alte rute importante sunt drumurile naționale: DN 68 conectează orașul Hațeg cu Caransebeș, DN 68 A face legătura dintre orașul Deva și Lugoj, iar DN 74 conectează orașul Brad cu Abrud și Cluj Napoca (Atlasul Rutier și Turistic România și Republica Moldova Moldova, 2012).

Județul Hunedoara are un potențial turistic uriaș, cu atracții naturale și antropice de mare importanță. Turismul este strâns legat de multiplele activități și posibilități oferite de varietatea peisajului natural, numeroase obiective (istorice, arheologice, arhitecturale, socio-culturale), bogăția elementelor etnografice și prezența stațiunilor balneare.

Potențialii turiști pot accesa această zonă din diferite părți ale țării folosind facilități de transport, cum ar fi drumurile, care traversează județul.

Printre punctele de interes pentru turiștii din Hunedoara se numără: Parcul Național Retezat, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Cheile Crevadiei, Geoparkul dinozaurilor – Țara Hațegului, Castelul Huniazilor, Cetatea Devei, stațiunile Parâng, Straja pentru ierni, Biserica Densus, Muzeul de aur din Brad, Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana.

II.2.1. Infrastructura de transport în Deva

În ceea ce privește circulația rutieră, Municipiul Deva se situează în zona de împletire a fluxurilor de trafic de care se leagă cu zona din partea de Vest, prin DN7 (E15), Sebeș-Deva-Arad-Nădlac, respectiv zona de Sud cu zona de Nord, prin DN66 și DN76, care duc către drumul E79, spre Calafat-Craiova-Petroșani-Simeria-Deva-Brad-Oradea-Borș.

Dintre drumurile principale europene, enumerăm:

E 68 care intră în țară din Ungaria (dinspre Nădlac) și duce spre centrul țării (Sibiu, Brașov) și capitala Bucureștiului prin Arad-Deva. Putem considera că aceasta este o legătură bună între județul Arad și Deva, în special după modernizarea recentă a drumului;

E 79 – intră în țară din Ungaria, prin Oradea (Borș), și duce spre sudul țării prin Cheile Jiu (județul Hunedoara).

Dintre drumurile europene secundare, enumerăm:

E 671 – un drum recent modernizat și adus la standarde europene, asigură o bună legătură între cele două centre regionale importante, Arad și Timișoara;

E 673 – leagă Ilia (E68) de Lugoj (E70) prin Faget, reducând distanța dintre Deva și Timișoara.

Autostrada Nădlac-Pitești se află încă în construcție.

Construcția progresivă a autostrăzii Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitești este un proiect important în cadrul strategiei TEN-T, axa prioritară 7. Autostrada va optimiza transportul rutier de-a lungul Coridorului paneuropean IV: Ungariei și celorlalte state membre ale UE în vest, precum și în București și Constanța / Marea Neagră spre Est. În același timp, autostrada va asigura o conexiune internă mai bună între centrele regionale din Arad, Timișoara, Lugoj și Deva.

Municipiul Deva este legat prin drumurile modernizate de toate orasele județului Hundeoara, cele mai importante rute fiind: Deva – Hunedoara (18 km), Deva – Brad (34 km), Deva – Orăștie (28 km), respectiv Deva – Hațeg – Petroșani (93 km).

În ceea ce privește circulația feroviară, Regiunea Vest este traversată de trei căi ferate internaționale convenționale:

București – Craiova – Timișoara – Jimbolia (alimentat cu energie electrică până la Timișoara);

București – Timișoara – Stamora-Moravita.

Aceste două căi ferate continuă pe fostul teritoriu iugoslav spre Belgrad.

București – Brașov – Sibiu – Deva – Arad – Curtici, continuând în Ungaria, spre Budapesta (alimentat cu energie electrică pe întreaga lungime).

În ceea ce privește cooperarea cu statele vecine din regiunea Vest, există o trecere a frontierei de cale ferată între România și Ungaria în Curtici, în județul Arad.

Există, de asemenea, două puncte de trecere a frontierei feroviare în Serbia, atât în județul Timiș: Moravița și Jimbolia. Un aspect important pentru transportul internațional de mărfuri și călători este faptul că căile ferate menționate mai sus sunt legate de căile ferate transcarpatice care asigură legătura cu județele și regiunile învecinate:

Deva – Târgu Jiu – Hațeg;

Simeria – Brad.

Circulația feroviară este facilitată de Magistrala feroviară 200, prin București – Deva – Arad – Curtici.

De asemenea, Municipiul Deva dispune de o gară modernă, care asigura accesul în împrejurimi a călătorilor pe calea ferată, și dispune de o Agenție de voiaj CFR.

În ceea ce privește circulația prin transportul aerian, în apropierea Municipiului Deva se situează aeroportul Săulești, care este destinat activităților aviatice sportive.

II.2.2. Infrastructura utilităților în Deva

În ceea ce privește rețelele edilitare, Municipiul Deva este dotat cu o rețea de gaz metan, o rețea de apă și canalizare, retea de gaz metan, termoficare, și o rețea de distribuție a energiei electrice. Rețeaua de alimentare cu apă curentă, are o lungime totală a tuturor rețelelor de distribuție de 114,5 km, iar lungimea rețelei canalizării este de 131,5 km, care cuprinde o stație de epurare care are capacitatea de 350 litri/sec.

Singurul operator regional al serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, este S.C. APAPROD S.A., care este beneficiarul final al proiectului „Reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în Deva și Hunedoara”, cu o valoare de 50.720.000 euro, finantat de Uniunea Europeană prin Măsura ISPA nr.2005/RO/16/P/PE/002. Dintre beneficiarii locali ai Măsurii ISPA, face parte Consiliul Județean Hunedoara, Consiliul Local Deva, respectiv Consiliul Local Hunedoara, care prin asocierea acestora, au format ,,Asociația Municipalităților”, Consiliul Judetean din Hunedoara a fost desemnat reprezentant, implementând acest proiect, care a dus la încheierea acordului de implementare dintre Ministerul Finanțelor Publice și S.C. APA PROD S.A.

În cadrul acestui proiect, principalele obiective propuse, în municipiul Deva, au fost:

1. Îmbunătățirea sistemului de distribuire a apei, respectiv a sistemului de canalizare în Deva:

prin înlocuirea, reabilitarea, și extinderea rețelei de alimentare la 21km;

curățarea a a 9km din lungimea conductelor de canalizare, construirea unor conducte noi, respectiv 10,5km din rețeaua de canalizare existent;

reabilitarea si repararea a 50 km din reteaua principal și secundară de canalizare existent;

construirea a două bazine de retenție a apei pluviale, din sistemul de canaizare;

construirea a două bazine de stocare a apei pluviale și suprapline;

construirea a patru camere de supraplin;

construirea a trei stații de pompare a apei uzate;

construirea unei stații de pompare a apei pluviale.

2. Principalele lucrări de reabilitare a rezervoarelor, a stațiilor de pompare, au constat în:

reabilitarea a cinci rezervoare și două stații de pompare existente în Deva (Bejan, Oituz);

construirea unui rezervor nou în Sântuhalm.

3. Reconstrucția stației de epurare, a constat în:

stație de epurare cu capacitatea de 350litri/secundă;

rețea de alimentare cu energie electric, lungimea rețelei fiind de 916,32 km.

În Municicpiul Deva, alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se asigură printr-un număr de 261 posturi de transformare 20/0,4KW, cu o sursă de trei stații de transformare 110/20KW, în conditii de siguranță și calitate.

II.2.3. Infrastructura unităților educaționale în Deva

În ceea ce privește infrastructura de învățământ, în Municicpiul Deva, la nivel preuniversitar, funcționează, 11 licee, 5 școli profesionale, 5 școli postliceale, 2 școli de maiștri, 6 școli generale, 6 grădinițe cu program normal, 6 grădinițe cu program prelungit, o creșă, și 2 centre de plasament.

În cadrul învățământului universitar, Municicpiul Deva este reprezentat de filiale ale mai multor universitati, și anume: Universitatea Ecologica "Traian" Deva, Universitatea "Vasile Goldiș"; respectiv Universitatea "Spiru Haret"cu învățământ la distanță cu profil la toate secțiile universității și Universitatea din Petroșani.

II.2.4. Infrastructura unităților sociale în Deva

Infrastructura unităților sociale din Municipiul Deva cuprinde serviciile acordate de către Direcția Generală de Asistența Socială și Protecția Copilului din Hunedoara:

Centrul de Asistență Specializată pentru copii și familie Șanse Egale din Deva:

pentru copii: care cuprinde masaj terapeutic, kinetoterapie, hidroterapie, electrostimulare, evaluarea pluridisciplinară, logopedie, suport psihopedagogic, psihoterapie individual;

pentru familie: psihoterapie familială, grupuri de suport, asistență socială, consiliere psihologică.

Centrul de primire în regim de urgență (primire și găzduire, asistență medicală, consiliere și psihoterapie, activități educaționale, de socializare și recreere, respectiv activități informative;

Apartamente de tip familial (de găzduire și îngrijire, suport material, support moral, interventie specifică, servicii medicale, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, educație informală, educație non-formală, consiliere și sprijin psihologic, integrare și reintegrare familială);

Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulator, pentru persoane adulte și pentru copii;

Servicii sociale acordate de către Serviciul Public Local de Asistență Socială (SPLAS), care este subordonat Consiliului local din Municipiul Deva;

Centrul de urgență pentru femeia și copilul abuzat: care s-a înființat în urma implementării de către Consiliul Local din Deva. Acest proiect a fost finantat de Uniunea Europeană prin programul PHARE 2001, Coeziune Economică și Socială, fiind o schemă de Investiții în Serviciile Sociale RO 0108.03.03.354. este un adăpost public înființat temporar pentru victimele violenței domestice din Municipiul Deva, cu o capacitate maximă de 8 locuri, care a fost arondată Spitalului Județean din Hunedoara – Deva, care funcționează în cadrul SPLAS. Serviciile sociale oferite victimelor violenței domestice în cadrul acestui Centru reprezintă o cazare, pe o perioada maximă de 3 luni (cu posibilitatea prelungirii perioadei de ședere în acest adapost în cazul în care situația nu este rezolvată), asigurându-se masa, consilierea juridică, social și psihologică;

Asistența social oferită la domiciliul persoanelor vârstnice a fost înființat în urma implementării a proiectului ,,Rețeaua lucrătorilor sociali comunitari pentru persoane în vârstă”, de către Consiliul Local din Deva, care este finanțat de Uniunea Europeana prin Programul PHARE 2001 – Coeziune Economică și Socială prin Schema de Investiții în Serviciile Sociale RO 0108.03.03.360. Acest ajutor social oferă serviciilor individualizate în concordanță cu nevoile specifice și reale a fiecărei persoane vârstnice din raza municipiului Deva. De asemenea, s-a înființat un cămin, precum și un Centru de zi pentru persoanele vârstnice.

Serviciile sociale acordate de către ONG-urile din Municipiul Deva, enumerăm: Casa Alexandra – Fundația Conexiuni sunt acordate femeilor victime al violenței domestice, respectiv Fundația Sfântul Francisc, Organizația „Caritas” – Centrul de Îngrijire Medicală și Asistența Socială la Domiciliu” din Deva, Asociația de Scleroză Multiplă New Life – O Nouă Viață, Asociația Interetnica a Persoanelor Defavorizate, etc.

II.2.5. Infrastructura unităților sanitare în Deva

În ceea ce privește infrastructura unităților sanitare, în Municicpiul Deva, enumerăm: Spitalul Judetean, Ambulanța Județeană, Ambulatoriul de specialitate, 47+7 S.R.L.-uri Cabinete medicale de familie; 73+24 S.R.L.-uri de Cabinete de medici specialiști; un Centru de colectare și conservare a sângelui; 40+26 S.R.L.-uri de Cabinete de stomatologie; 23 de Farmacii, un Spital TBC, un Complex medical de tratament la Băile sărate.

II.3. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN ZONA STUDIATĂ

Tipuri de turism în județul Hunedoara sunt: stațiuni balneare în Geoagiu, Călan – Băi și Vata de Jos, odihnă (practicată pe tot județul Hunedoara), turism de agrement, turism cultural (Deva, Orăștie, Hunedoara, Petroșani, Lacul Cincis) sau turismul de afaceri (Deva, Geoagiu) .

Municipiul Deva încorporează o serie de obiective valorificate ca puncte mari de atracție turistică, dintre care enumerăm: Dealul cetății și Cetatea Deva, Palatul Magna Curia, Mănăstirea franciscană, clădirile teatrului dramatic, respectiv clădirile Palatului Administrativ.

În ceea ce privește infrastructura turistică și accesibilitatea, Municipiul Deva dispune de 904 locuri în 23 unități de cazare (pensiuni urbane, hoteluri și moteluri), care este situat pe Coridorul IV european. Circulația turistică în Deva, variază ân funcție de scopurile turiștilor orașului Deva, de planificarea concediilor, care în mare parte se folosesc de sursele de informare (internet, prietei, cunoștine), în ceea ce privește oportunitățile oferite de Municipiul Deva, dintre care doar 38% din numărul turiștilor apelează la serviciile agențiilor de turism.

Figura nr. II.3.1. – Tipuri de turism preferate de turiștii vizitatori ai Municipiului Deva