Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.: [629108]

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.:
Dezvoltare profesionalã pe baza activitãții proprii desfãșuratã în școalã pentru cadrele didactice din mediul rural a
Proiectului de Învãțãmânt Rural , cofinanțat de Guvernul României, Banca Internaționalã pentru Reconstrucție și
Dezvoltare (Banca Mondialã) și de cãtre comunitãțile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanți ai consorțiului
care asigurã Asistența Tehnicã, consorțiu format din: Centrul Educația 2000+ (București), British Council (Marea
Britanie), Fundația EuroEd (Iași) și Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).
Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta abeneficiat de pe urma observațiilor și sugestiilor unui corp de referenți de specialitate, ale echipelor Unitãții de Manage –
ment al Proiectului (UMP) și de asistențã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiec –
tului și ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãțãmântulpreuniversitar din cadrul Centrului Național de Formare a Personalului din Învãțãmântul Preuniversitar (CNFP).
Echipa de coordonare și de revizuire din partea Asistenței Tehnice (AT):
Monica Dvorski (ăeful Echipei de AT)
Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate)Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate)Emilia Florescu (Asistent de Program)
Autori:
Daniela StoicescuMimia ManolacheBeatrice Georgeta Ilieș
ISBN 973-87585-5-6
Redactori:
Monica Dvorski
Otilia PãcurariEmilia Florescu
Coperta și graphic design: Techno Media
© Ministerul Educației și Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãțãmântul Rural,București, 2005Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
STOICESCU, DANIELAPredarea simultanã / Daniela Stoicescu, Mimia Manolache, Beatrice
Georgeta Ilieș ; ed.: Monica Dvorski, Otilia Pãcurari, Emilia Florescu.- București : Educația 2000+, 2005
Bibliogr.IndexISBN 973-87585-5-6
I. Manolache, MimiaII. Ilieș, Beatrice GeorgetaIII. Dvorski, Monica (ed.)IV. Pãcurari, Otilia (ed.)V. Florescu, Emilia (ed.)
371.3

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå
pentru cadrele didactice din mediul rural pebaza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå
Prezentare generalå : Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi necalificate,
din mediul rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå pe baza propriei
activitåÆi desfåçurate în çcoalå . Acest program va fi realizat prin intermediul unui centru de resurse mobile utilizat de
cåtre doi mentori care vor petrece câte douå såptåmâni în fiecare comunå din judeÆ discutând cu cadrele didactice çioferind cursuri de formare pe baza unui curriculum format din 10 module. Profesorii vor primi credite de formare pentruactivitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ 1000 de centre fixe de resurse, destinate formårii continue acadrelor didactice din mediul rural, precum çi elevilor çi comunitåÆilor.
Obiectivul sub-componentei 1.1.
Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în procesul
didact ic, de predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.
Grupul Æintå
Grupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din mediul
rural. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de formare printr-un
program de dezvoltare profesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.
Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalå
Çcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster , programul de dezvoltare profesionalå fiind
oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au ocalificare corespunzåtoare, de cåtre doi mentori , ajutaÆi de formatori de specialitate , acolo unde este nevoie.
Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi, împreunå cu formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de
mentorat çi formare prevåzute de programul de dezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se
vor desfåçura, de obicei, în çcoala de centru sau, dupå caz, în oricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de10-14 zile, iar cele de mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul
activitåÆilor de formare cuprinde urmåtoarele module:
șPredarea interactivå centratå pe elev
șEvaluarea continuå la claså.
șSå ne cunoaçtem elevii
șAdaptarea curriculum-ului la contextul rural
șPredarea simultanå
șRecuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar)
3Subcomponenta 1.1.

șRecuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial)
șLimba românå ca a doua limbå
șUtilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare
șManagement educaÆional
Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul va
asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de formare çi
mentorat., care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze çcolile çi så realizezeformarea çi activitatea de mentorat. Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå vastimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va constitui un sprijin direct pentru ceea ce încearcå så realizeze laclaså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai bune la învåÆåturå çi examene pentru elevii din
mediul rural .
De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a avut loc
procesul de comasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi dotate cucalculatoare, imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri, telefoane). La acestecentre vor avea acces atât cadrele didactice, cât çi elevii.
Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice, care
vor cåuta în mod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de posesori ai unor noi metode depredare çi le va perfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va concentra asupra nevoilor de formare, açacum sunt acestea percepute de cadrele didactice çi va folosi lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câteori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vorutiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor de dezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC.
Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al cadrelor
didactice de toate specialitåÆile din cadrul Componentei 1 ,Proiectul pentru învåÆåmântul rural
ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆare
în çcolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.:Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratåîn çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea îmbunåtåÆirii
calitåÆii procesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural.
Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:
șflexibilitåÆii
șînvåÆårii active
șindividualizårii procesului de dezvoltare profesionalå
Premise:
1.Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a identifica
experienÆele de învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randamentului çcolar.
2.Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå activitatea sau
în centrele din vecinåtate.
3.Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la nivel de
scoalå çi/sau comunå.
4.Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele curriculare
promoveazå gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare.
Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii:
A:Module generale : Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne cunoaçtem
elevii, Adaptarea curriculum-ului la contextul local.
4Predarea simultanå

B:Module specifice : Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculatorului in
predare-învatare, Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la matematicå (pentruînvåÆåmântul gimnazial), Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar).
Structura modulelor
În fiecare modul veÆi gåsi o parte de:(i)Teorie : în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de accesat
pentru activarea memoriei;
(ii)AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un numår de
întrebåri de ghidaj care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi experimentat la claså;
(iii)Planificare individualå çi aplicaÆii la claså : DirecÆii orientative asupra modului în care temele propuse se
pot integra în activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline.
Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului
mentorului.
5Subcomponenta 1.1.

Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………………………9
Capitolul 1: RealitåÆi „simultane” ……………………………………………………………………..11
Capitolul 2: Gestionarea timpului çcolar „simultan” ………………………………………………13
Capitolul 3: Strategii didactice în clasa simultanå…………………………………………………25
Capitolul 4: InterrelaÆionare çi socializare în clasa simultanã …………………………………..36
Capitolul 5: SpaÆiul çcolar eficient…………………………………………………………………….54
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….63
7Cuprins

Introducere
Pentru a acorda çanse egale fiecårui elev, acest modul urmåreçte explicit valorificarea diferenÆelor de
vârstå çi nivelele de instruire existente în colectivele mixte, în favoarea copiilor. Cunoaçterea elevilor çidiferenÆierea instruirii, exerciÆii de creativitate didacticå în gestionarea timpului çi spaÆiului çcolar, iatå ce nepropunem så realizåm împreunå cu dumneavoastrå.
Volumul are 5 capitole:
1. RealitåÆi „simultane“
2. Gestionarea timpului çcolar simultan3. Strategii didactice în clasa simultanå4. InterrelaÆionare çi socializare în clasa simultanå5. SpaÆiul çcolar eficient
Fiecare capitol are o structurå proprie pe care autorii vå invitå så o descoperiÆi çi så o utilizaÆi dupå
cerinÆe proprii, adaptând exerciÆiile la contextul profesional propriu. Lucrarea poate fi studiatå individualde cåtre învåÆåtorii care pot introduce în practica curentå aspectele dorite. Poate fi utilizatå înså çi ca punctde plecare în discuÆiile profesionale sau în dezbateri orientate cåtre înnoirea metodologiei de învåÆare.
Modulul Predarea simultanå poate så ofere:
șÎnvåÆåtorilor – noi metode çi resurse pentru îmbunåtåÆirea procesului de predare-învåÆare la clasele
simultane;
șElevilor – noi oportunitåÆi de învåÆare diferenÆiatå;
șÇcolii – resurse variate care så contribuie la desfåçurarea în condiÆii optime a procesului depredare-învåÆare, Æinând cont de particularitåÆile învåÆåmântului simultan.
9Introducere

Capitolul 1: RealitåÆi „simultane”
șDe fapt, ce înseamnå învåÆåmânt simultan ?
Pentru a afla o variantå de råspuns, citiÆi fragmentul din interviul de mai jos:
…
J: Satul este izolat iar dvs. sunteÆi singurul învåÆåtor din çcoalå. Cum reuçiÆi så instruiÆi copii de vârste atât de diferite?Î: Anul acesta îmi este mai uçor decât în alÆi ani, pentru cå am 6 elevi de clasa I çi 8 elevi de clasa a II-a. De la ora 8.00la 10.00 fac românå çi matematicå cu cei mici, de la 10.00 la 12.00 românå çi matematicå cu ceilalÆi çi de la 12.00 la14.00 dexteritåÆi cu toÆi. O datå pe såptåmânå preotul le Æine ora de religie.J: Ce fac elevii de clasa I dupå ora 10.00?Î: Pleacå acaså.J: Çi se mai întorc?Î: …nu toÆi…unii fac orele de ”educaÆie fizicå çi abilitåÆi practice” prin gospodårie…dar important e cå vin la românå çimatematicå…J: Cei care se întorc nu sunt obosiÆi?Î: Sunt, nu sunt, n-avem ce face… aça-i la noi …
….
Comentarii
…„aça-i la noi”…este o expresie pe care o auzi la tot pasul. Sunå a resemnare în faÆa unor fapte, de care nu
este nimeni råspunzåtor…
De ce-i açala noi? De ce nu poate fi çi altfel? De cine „Æine” ca så fie çi altfel?
O så spuneÆi cå dialogul de mai sus este imaginar. Nici vorbå! El reflectå o situaÆie cât se poate de adevåratå
(nu dåm numele satului çi al învåÆåtorului din motive obiective).
ÎnvåÆåmântul simultan este o realitate a acestor meleaguri çi dacå este înÆeles ca în exemplul dat, el este o
problemå.
Conform ConvenÆiei Drepturilor Copilului, alåturi de dreptul de a exista, dreptul la educaÆie este funda –
mental pentru fiinÆa umanå – copil, dar çi adult iar societatea are obligaÆia så îndeplineascå acest drept.1
Temå de reflecÆie
Având în vedere modul în care se lucreazå la noi în învåÆåmântul simultan, în anumite zone ale Æårii, cum
comentaÆi art. 29 din ConvenÆie, privind scopurile educaÆiei?
„…educaÆia copilului trebuie så urmåreascå:
a) dezvoltarea personalitåÆii copilului, a aptitudinilor çi a capacitåÆilor sale mentale çi fizice, la nivelul poten –
Æialului maxim ;”
Desigur, nu este deloc uçor så instruieçti simultan elevi de vârste diferite, dar poate cå, dacå açezåm proble –
matica ridicatå de astfel de condiÆii într-o altå luminå, vom descoperi perspective la care pânå acum nu ne-am
gândit.
Pentru a acorda copiilor care frecventeazå învåÆåmântul simultan, çanse egale de dezvoltare cu ale
celorlalÆi, ar trebui så intervenim cu schimbåri, astfel încât:
șdemersul didactic så fie organizat în funcÆie de nevoile çi interesele acestora (ceea ce înseamnå o bunå cunoaç –
tere a copiilor çi o urmårire atentå a progresului fiecåruia), combinând optim tipurile de strategii didactice;
11RealitåÆi „simultane”
1„Çi noi avem drepturi“ – dosar educativ

știmpul petrecut la çcoalå så fie folosit extrem de eficient (mai ales cå o mare parte îl reprezintå activitatea
independentå); învåÆåtorul trebuie så pregåteascå minuÆios lecÆia ca atare çi în mod special conÆinutulactivitåÆii independente a elevilor çi så gândeascå unitar atunci când planificå conÆinuturile din
programå (de obicei planificårile çi proiectårile se lucreazå separat, pentru fiecare claså în parte çi apoise lipesc).
În paginile ce urmeazå vom încerca så identificåm împreunå posibile soluÆii de optimizare a activitåÆii
desfåçurate în cadrul învåÆåmântului simultan, astfel încât så venim în întâmpinarea nevoilor copiilor.
AplicaÆii
șFaceÆi o listå cu specificul activitåÆii didactice simultane din zona în care predaÆi.
șÇtiaÆi cå existå Æåri în lume (de exemplu – Australia) în care cadrele didactice solicitå organizareacolectivului de elevi pe douå niveluri de vârstå? De ce oare? ComentaÆi cu colegii acest aspect.
șÎmpårÆiÆi o coalå de hârtie în douå. ScrieÆi în prima coloanå avantajele pe care le oferå învåÆåmântul
simultan çi în a doua coloanå dezavantajele .
șDupå lectura acestui modul revedeÆi lista çi observaÆi dacå ceea ce iniÆial aÆi considerat un dezavantaj
poate fi trecut în coloana cu avantaje.
12Predarea simultanå

Capitolul 2: Gestionarea timpului çcolar
„simultan”
Prin parcurgerea acestui capitol, poate vom înÆelege mai bine necesitatea de a gestiona eficient timpul
didactic çi vom conçtientiza responsabilitatea noastrå ca educatori în acest sens.
Unele lucruri, nerealizate la timp, au neçansa de a nu fi înfåptuite de nimeni altcineva în timpul când copilul
este elev.
Când vorbim despre timp çcolar ne referim la:a) orar ;
b) planificare çi proiectare .
Orarul
„Timpul este probabil cea mai importantå resurså din viaÆa unui om. În perioada de formare, timpul çcolar
reprezintå un proces însemnat. Ca urmare, modalitatea în care çcoala îi organizeazå unui elev timpul reprezintå o formåde control çi influenÆå asupra existenÆei acestuia.”
2
Programul çcolar este organizat pe an çcolar, cu duratå determinatå, împårÆitå în semestre, iar ziua çcolarå
se desfåçoarå dupå un orar.
Orarul se construieçte în funcÆie de anumite cerinÆe çi condiÆii, care acÆioneazå sub forma unor permisiuni çi
interdicÆii.
Ideea fundamentalå care trebuie så cålåuzeascå întocmirea acestuia este centrarea pe elev çi nu pe
interesele cadrului didactic.
La noi, în învåÆåmântul simultan, de regulå se cupleazå astfel clasele:
șclasa I cu clasa a III-a;
șclasa a II-a cu clasa a IV-a.
De cele mai multe ori se preferå (impune) eçalonarea duratei cursurilor pe parcursul a cinci, çase, çapte ore,
clasele grupându-se (de exemplu) astfel:
varianta I – simultan clasele a II-a çi a IV-a
șîntre orele 8.00-10.00 – clasa a II-a;
șîntre orele 10.00-12.00 – clasele.a II-a çi a IV-a
șîntre orele 12.00-14.00, 15.00 – clasa a IV-a
varianta II – simultan clasele I, a II-a, a III-a çi a IV-a
șîntre orele 8.00-10.00 – clasele I çi a III-a;
șîntre orele 10.00-12.00 – toate cele patru clase;
șîntre orele 12.00-14.00 – clasele a II-a çi a IV-a.
varianta III – simultan clasele I, a II-a, a III-a çi a IV-a
șîntre orele 8.00-10.00 – clasele I çi a III-a;
șîntre orele 10.00-12.00 – clasele a II-a çi a IV-a;
șîntre orele 12.00-14.00 – toate cele patru clase .
13Gestionarea timpului çcolar „simultan”
2Noul Curriculum NaÆional. Repere conceptuale çi metodologice – Ghid, CNC, 2002

varianta IV – nu se întâlneçte prea des în teren çi constå în desfåçurarea procesului de învåÆåmânt simultan
(cu toate clasele), în intervalul 8.00-12.00; 13.00
Teme de reflecÆie
1.Ce variantå de cuplare a claselor folosiÆi?
2.Care sunt avantajele çi dezavantajele folosirii primelor trei variante?
3.Care sunt avantajele çi dezavantajele folosirii ultimei variante?
4.æinând seama de particularitåÆile de vârstå çi individuale ale copiilor, dar çi de nevoile çi interesele lor,
care este varianta optimå?
Så analizåm un exemplu concret, pentru a veni cât mai aproape de adevår.Vom porni de la aceeaçi schemå orarå, dar vom realiza douå variante de orar pentru predare simultanå la
clasele I çi a III-a.
SCHEMÃ ORARÃ
– predare simultanå clasele I çi a III-a –
ARIA CURRICULARÃ /DISCIPLINA NR. ORE ALOCATE
Cls. INR. ORE ALOCATE
Cls. a III-a
I. Limbå çi comunicare (relaÆionare) 7 ore 8 ore
1. Limba çi literatura românå 7 ore 6 ore2. Englezå – 2 ore
II. Matematicå çi çtiinÆe ale naturii 5 ore 6 ore
1. Matematicå 4 ore 4 ore2. Cunoaçterea mediului/ ÇtiinÆe ale naturii 1 orå 1 orå3. „Pe urmele dinozaurilor”(opÆional) – 1 orå
III. Om çi societate 1 orå 2 ore
1. EducaÆie civicå – 1 orå2. Religie 1orå 1 orå
IV. Arte 3 ore 2 ore
1. EducaÆie plasticå 1 orå 1 orå2. EducaÆie muzicalå 1 orå 1 orå
3. „Alfabetul cântat”(opÆional) 1 orå –
V. Tehnologii 1 orå 1 orå
1.AbilitåÆi practice; EducaÆie tehnologicå 1 orå 1 orå
VI. EducaÆie fizicå 2 ore 2 ore
1. EducaÆie fizicå 2 ore 2 ore
TOTAL 19 ore 21 ore
14Predarea simultanå

VARIANTA 1 Orarul claselor I çi a III-a – interval de timp 8.00 – 12.00
LM a M i J V
Clasa Românå Românå Românå Românå Românå
Românå Matematicå Matematicå Românå Matematicå
I Ed. fizicå Ed. plasticå Ed. fizicå Matematicå Ed. muzicalå
Religie Abil. practice Cun. med. Alfabetul cântat
Românå Ed. civicå Românå Românå Românå
Clasa Românå Matematicå Matematicå Englezå Matematicå
Ed. fizicå Ed. plasticå Ed. fizicå Matematicå Englezå
a III-a Religie Ed. tehnologicå Pe urmele dinozaurilor Ed. muzicalå Românå
ÇtiinÆe
VARIANTA 2 Orarul claselor I çi a III-a – interval de timp 8.00 – 14.00, 15.00
Ziua
oraLUNI
Clasa I Clasa a III-aMARæI
Clasa I Clasa a III-aMIERCURI
Clasa I Clasa a III-a
8-9 Românå Românå Românå9-10 Românå Matematicå Matematicå10-11 Ed. fizicå Ed.fizicå Ed. plasticå Ed.plasticå Ed. fizicå Ed.fizicå11-12 Religie Religie Abil.pract Ed.tehnologicå Cun. med. OpÆional
12-13 Românå Românå Românå13-14 Românå Matematicå Matematicå14-15 ÇtiinÆe
Ziua
oraJOI
Clasa I Clasa a III-aVINERI
Clasa I Clasa a III-a
8-9 Românå Românå9-10 Românå Matematicå Românå10-11 Matematicå Românå Ed. muzicalå Matematicå11-12 OpÆional Englezå Englezå
12-13 Matematicå Românå13-14 Ed. muzicalå
Teme de reflecÆie în grup
1.CitiÆi cu atenÆie, pe orizontal çipe vertical variantele de orar ale celor douå clase. Ce observaÆi?
2.Este posibilå realizarea aceloraçi discipline, în acelaçi timp, la ambele clase (vezi varianta 1)? În ce condiÆii?
3.Ce se întâmplå cu orele desfåçurate în intervalul 12.00 – 14.00, 15.00 (vezi varianta nr.2)
4.Care variantå este cea mai bunå pentru elevi?
15Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Studiile ne aratå cå:
șîn cursul unei såptåmâni, capacitatea de lucru este mai reduså în prima çi ultima zi;
șcea mai mare productivitate a învåÆårii se înregistreazå dimineaÆa, între orele 9-11, dupå care se
constatå o scådere treptatå (instalându-se oboseala, neatenÆia, plictiseala çi chiar starea de somnolenÆå);
șse poate vorbi de reduceri importante ale capacitåÆii de învåÆare la sfârçitul semestrelor, precum çiimediat dupå teståri.
Desigur, perioadele de maximå çi minimå productivitate a învåÆårii variazå de la persoanå la persoanå, în
funcÆie de numeroçi factori: deprinderi de învåÆare, bioritm, capacitate de concentrare, voinÆå, motivaÆie etc. (omotivaÆie foarte puternicå duce la o productivitate maximå). Cele care ne dicteazå înså întocmirea orarului nusunt particularitåÆile individuale ci particularitåÆile de vârstå, generale, ale întregului colectiv.
Este important så nu uitåm de temele pentru acaså, repartizându-le raÆional, între discipline. În ultima
perioadå se vorbeçte de o suprasolicitare intelectualå a elevilor, determinatå de presiunea socialå çi informa –
Æionalå la care sunt supuse çcolile.
„Normele psihofiziologice optimale privind durata studiului individual aratå cå aceasta, însumatå la timpul de
lucru din çcoalå, nu trebuie så depåçeascå 5-7 ore, pentru a nu se atinge sau depåçi normele de activitate zilnicå aadultului.”
AplicaÆie
RealizaÆi orarul pentru activitatea simultanå cu 4 clase, pornind de la urmåtoarea schemå orarå. æineÆi seama de
nevoile elevilor!
SCHEMÃ ORARÃ PENTRU CLASELE I-IV
ARIA CURRICULARÃ/DISCIPLINA Clasa I Clasa a II-a Clasaa III-a Clasa a IV-a
I. LIMBÃ ÇI COMUNICARE 7-9 7-9 7-9 7-9
LIMBA ÇI LITERATURA ROMÂNÃ 7 7 6 6LIMBA MODERNÃ – – 2(FR.) 2(ENG)
II. MATEMATICÃ ÇI ÇTIINæE 3-4 3-4 4-6 4-6
MATEMATICÃ 3+1 3+1 3+1 3+1CUNOAÇTEREA MEDIULUI; ÇTIINæE 1 – 1 1
III. OM ÇI SOCIETATE 1 1 2-3 3-5
ED. CIVICÃ – – 1 1ISTORIA ROMÂNILOR – – – 1GEOGRAFIA ROMÂNIEI – – – 1RELIGIE 1 1 1 1
IV. ARTE 2-3 2-3 2-3 2-3
ED. PLASTICÃ 2 2 1 1ED. MUZICALÃ 1 1 1 1
V. ED. FIZICÃ ÇI SPORT 2-3 2-3 2-3 2-3
ED. FIZICÃ 2 2 2 2
VI. TEHNOLOGII 1-2 1-2 1-2 1-2
ABILITÃæI PRACTICE; EDUCAæIE TEHNOLOGICA 1 1 1 1
16Predarea simultanå

ARIA CURRICULARÃ/DISCIPLINA Clasa I Clasa a II-a Clasaa III-a Clasa a IV-a
VII. CONSILIERE ÇI ORIENTARE – –
DISCIPLINE OPæIONALE 1-4 1-4 1-4 1-4
„Engleza prin cântec çi joc” 1„J’aime le francaise” 1„Matematicå recreativå” 1 1 1
NR. ORE ALOCATE / SÃPTÃMÂNÃ 20 20 21 23
NR. ORE MINIM / MAXIM PE SÃPTÃMÂNÃ 18/20 18/20 20/22 21/23
Comentarii
La alcåtuirea orarului, cadrul didactic se va orienta dupå urmåtoarele considerente pedagogice:
șrespectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile çi pe durata såptåmânii çcolare;
Exemple:
LUNI MIERCURI VINERI
Ed. muzicalå Ed. muzicalå Matematicå Matematicå Românå Istoria românilor
Matematicå Matematicå Românå Românå Românå RomânåRomânå Românå Românå Românå Ed. Plasticå Matematicå recreativå
Ed. fizicå Ed. fizicå Abil. practice Ed. civicå Matematicå recreativå Ed. tehnologicå
șcuplarea unor obiecte de studiu care så asigure posibilitåÆi certe de alternare a muncii directe a
învåÆåtorului cu o claså, în paralel cu activitatea independentå a elevilor la cealaltå claså:
Exemple:
a) Limbå çi comunicare la una dintre clase poate fi cuplatå cu aceeaçi disciplinå la altå claså, cu educaÆia
plasticå ,cunoaçterea mediului, abilitåÆi practice sau cu opÆionalul ales.
b) Matematica se cupleazå foarte bine tot cu matematica , cu disciplinele din ariile curriculare Arte,
Tehnologii sau cu opÆionalul Matematica recreativå.
c) EducaÆia fizicå se cupleazå cu aceeaçi disciplinå la cele douå sau patru clase; realizându-se o proiectare
unitarå, elevii au posibilitatea så lucreze pe grupe, cu sarcini diferenÆiate, sau så se grupeze laorganizarea unui joc.
d) EducaÆia muzicalå se cupleazå la douå sau mai multe clase. Încålzirea vocii (vocalize, recitative,
intonarea unui cântec din repertoriu) se poate face simultan cu toÆi elevii. Existå posibilitatea de arealiza dialoguri cântate între elevi sau între clase, cântarea în lanÆ, cântarea în canon, alternareacântårii cu voce tare çi în gând. Pregåtirea momentelor muzicale pentru serbåri poate fi inseratå înlecÆie deoarce fiecare elev va avea posibilitatea så interpreteze vocal sau la instrumente improvizate, bachiar poate efectua miçcåri ritmice pe melodia cântatå de colegi.
Lucrând cu douå sau mai multe clase, învåÆåtorul va realiza uçor schimbul dintre generaÆii atunci
când pregåteçte formaÆii muzicale (vocale, instrumentale), în afara orelor de curs.
e) Religia , disciplinå pe care o studiazå de obicei cu un alt cadru didactic este bine så se cupleze la toate
clasele. ConÆinuturile se pot proiecta pe o tematicå unitarå.
f)În cazul studiului limbii moderne , prevåzut în planul cadru doar pentru clasele a III-a çi a IV-a,
cuplarea se realizeazå cu o disciplinå din ariile Limbå çi comunicare, Om çi societate sauArte.L a
clasele mici se poate alege un opÆional aferent dacå acesta corespunde solicitårilor elevilor çi pårinÆilor.OpÆionalul poate fi la nivelul ariei curriculare sau transcurriculare.
17Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Exemple:
CLASA I
J’aime le francaiseCLASA a III-a
Limba francezå
CLASA a II-a
Engleza prin cântec çi jocCLASA a IV-a
Limba englezå
În cadrul simultanului de patru clase se pot studia limbi moderne diferite, dacå se pot forma grupe sau se
poate opta pentru aceeaçi limbå modernå la toate clasele.
g)Disciplinele Istoria românilor ,Geografia României se pot cupla cu discipline ca: educaÆie plasticå ,
abilitåÆi practice ,educaÆie civicå sau se pot programa în a V-a orå, având în vedere faptul cå la clasa
a IV-a schema orarå permite aceastå extensie.
BineînÆeles cå existå çi incompatibilitåÆi evidente dacå ne gândim cå nu putem asocia disciplinele limba
românå sauistoria ,geografia cueducaÆia fizicå .
șincluderea în orar, la începutul çi sfârçitul såptåmânii a unor discipline ce solicitå efort mai mic
din partea elevului;
LUNI VINERI
Ed. muzicalå Ed. muzicalå Matematicå MatematicåRomânå Românå Religie ReligieRomânå Geografia României Ed. plasticå OpÆionalOpÆional Abil. practice Ed. fizicå Ed. fizicå
șprogramarea orelor care aparÆin aceleiaçi discipline la intervale aproximativ egale de timp în
cadrul såptåmânii;
Exemple:
luni; marÆi;
Ed. fizicå
vineri; joi;
șcuplarea unor discipline care faciliteazå desfåçurarea unor tipuri de lecÆii diferite, în cadrulaceleiaçi ore
Exemple:
Clasa I Clasa a III-a
Românå (scriere) ÇtiinÆe
Grupurile de litere „Ghe, ghe” de mânå Factorii de mediu (luminå, aer, apå, sol,
surse de cåldurå). Caracteristici
– lecÆie de formare de priceperi çi deprinderi – lecÆie de predare-învåÆare
Clasa a II-a Clasa a IV-a
Limba românå Geografia României
„Cu penetul ca sideful” de Mihai Eminescu MunÆii CarpaÆi
– lecÆie mixtå – lecÆie de consolidare
18Predarea simultanå

Clasa a II-a Clasa a IV-a
Matematica Matematica
OperaÆii cu numere naturale în concentrul 0-100 NoÆiunea de fracÆie. Reprezentarea fracÆiilor prin desen
– lecÆie de recapitulare çi sistematizare – lecÆie de predare-învåÆare
șaccentuarea formårii deprinderilor de muncå independentå la clasa I, precum çi pregåtirea
temeinicå a elevilor clasei a IV-a, tocmai pentru trecerea cu succes în ciclul gimnazial;
șplasarea pe durata zilei de curs a disciplinelor solicitante în perioada în care randamentulelevului este maxim.
Respectarea acestor repere pedagogice evidenÆiazå anumite avantaje:
șse asigurå condiÆii bune desfåçurårii activitåÆii diferenÆiate, stimulând capacitåÆile intelectuale ale celor
cu ritm rapid de lucru çi ameliorând råmânerile în urmå pentru elevii cu ritm mai lent;
șse realizeazå o dozare optimå în ceea ce priveçte alternarea activitåÆii directe cu activitatea independentåa elevilor;
șse creeazå cadrul favorabil formårii competenÆelor de comunicare çi autoevaluare;
șse pot utiliza strategii variante care motiveazå elevii în activitatea de învåÆare.
AplicaÆii
GåsiÆi çi alte raÆionamente care så stea la baza cuplårii obiectelor de studiu. AveÆi în vedere respectarea
planului cadru çi a conÆinuturilor prevåzute în programa pentru fiecare disciplinå.
Fiecare dintre noi îçi doreçte så fie un bun manager al timpului de care dispune dar e destul de dificil ca în
45 min. så finalizezi ceea ce-ai proiectat. Dacå vå gåsiÆi într-o çcoalå în care paralel învaÆå çi clase de gimnaziu, iarora de curs dureazå 50 min. nu uitaÆi så alternaÆi cu activitåÆi relaxante. Este binevenitå dozarea orientativå asecvenÆelor scenariului didactic, precum çi alternarea activitåÆii independente cu activitatea frontalå la cele douåclase. Este evidentå necesitatea proiectårii în paralel a lecÆiilor sau a activitåÆilor de învåÆare.
De multe ori tråim insatisfacÆia de a nu realiza într-o orå de curs tot ce ne-am propus. Avem un reper pentru
ca proiectarea ulterioarå så nu mai genereze o astfel de situaÆie. Dacå derogarea a fost determinatå deintervenÆia unor elevi pentru a dezlega un mister, pentru „a înÆelege mai bine ce au învåÆat” sau pentru aprezenta ceea ce çtiu despre tema dezbåtutå, colectivul a avut de câçtigat. Aceasta nu presupune sub nici o formåcontinuarea lecÆiei în recreaÆie.
Teme de reflecÆie
1.Cât de eficient sunteÆi dacå mentorul vå Æine peste program?
2.FaceÆi o listå de adjective, împreunå cu un coleg, prin care så exprimaÆi ce simÆiÆi când cineva vå priveazå
de o pauzå binemeritatå.
3.Cum credeÆi cå se simt elevii fårå pauzå?
4.Ce se întâmplå când unii elevi terminå mai repede de rezolvat cerinÆele?
În învåÆåmântul simultan, surplusul de timp este utilizat tot în favoarea elevului. Acesta poate:
șså verifice umiditatea plantelor din ColÆul verde ;
șså completeze în Jurnalul clasei ;
șså caute informaÆii despre autorul textului pe care îl vor studia la ora de limbå românå, în cårÆile
Bibliotecii clasei sau pe Internet ;
șså realizeze figurine cu elementele påtratului TANGRAM sau prin tehnica ORIGAMI ;
șsåajute elevii din clasa „mai micå” la realizarea lucrårii colective etc.;
șså pregåteascå materialele necesare pentru urmåtoarea orå de educaÆie tehnologicå;
șså råspundå în scris partenerilor din proiectul „Çcoala viitorului”;
șså sorteze sauså împacheteze jucåriile donate pentru copiii din Centrul de Plasament;
19Gestionarea timpului çcolar „simultan”

șså dezlege probleme de logicå çi perspicacitate din culegeri;
șså consulte lista de lecturi întocmitå împreunå cu colegii;
șså denumeascå cât mai multe obiecte în care se regåseçte imaginea
AplicaÆie
Enumerarea de mai sus este aleatorie. BifaÆi ceea ce aÆi realizat la claså; continuaÆi cu alte demersuri iniÆiate
de dumneavoastrå.
Planificarea çi proiectarea
„Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfåçuratå de învåÆåtor/ profesor care constå în
anticiparea etapelor çi a acÆiunilor concrete de realizare a predårii. Proiectarea demersului didactic presupune:
șlectura personalizatå a programelor çcolare;
șplanificarea calendaristicå;
șproiectarea unitåÆilor de învåÆare sau a lecÆiilor.”3
Din cercetårile efectuate pe teren în învåÆåmântul simultan, am observat cå se realizeazå planificarea çi
proiectårile pentru fiecare claså separat, fårå nici o legåturå între ele çi apoi se „lipesc”.
Lipsa unei gândiri unitare face ca acest mod de lucru så så fie anevoios iar rezultatul, de cele mai multe ori,
nu este benefic pentru elevi, în sensul cå nu se valorificå avantajele pe care le oferå un colectiv mixt.
Vå propunem în continuare o altå modalitate de abordare a demersului didactic, faÆå de cea utilizatå
curent, fårå a avea înså pretenÆia cå este „reÆeta perfectå”.
Paçi orientativi
PASUL 1. Citim programele çcolare, specifice fiecårei clase .
PASUL 2. Stabilim temele care prezintå interes pentru copii, de preferat, cu ajutorul acestora. La
începutul fiecårui an çcolar este necesar çi util så aflåm ce açteaptå copiii de la çcoalå (ar trebui så renunÆåm lapractica de a alege un manual çi de a merge fårå abatere pe firul lui, neglijând interesele copiilor).
Lista obÆinutå o reorganizåm în teme largi (cel mai uçor se realizeazå acest lucru pornind de la disciplina
cunoaçterea mediului, çtiinÆe ; curiozitatea copiilor de ciclu primar este legatå predominant de acest domeniu).
MenÆionåm cå este vorba de „teme – pretext – nerelevante în sine, dar utilizate ca platformå, pentru a crea
conexiuni (lianÆi creaÆi în mintea copiilor cu scopul de a aduce împreunå cunoçtinÆe çi deprinderi învåÆate separat; punÆide legåturå)” – Lucian Ciolan
Exemple de teme + perioada de timp alocatå fiecåreia, pentru clasele II-IV (predare simultanå), pe
parcursul întregului an çcolar:
„Cutoamna -n ghiozdan” – 4 såptåmâni (septembrie, octombrie)
„Din lumea celor care nu cuvântå” – 3 såptåmâni (octombrie)
„Copilårie – çcoalå, joacå…fantezie” – 3 såptåmâni (noiembrie)
„Minunile iernii ”–3 såptåmâni (noiembrie, decembrie)
„A fost odatå…” – 4 såptåmâni (ianuarie)
„Sånåtatea, bunul nostru cel mai de preÆ” – 3 såptåmâni (februarie)
„Familia, prima çcoalå a vieÆii” – 3 såptåmâni (martie)
„La braÆ cu primåvara !” –4 såptåmâni (martie, aprilie)
„Prietenie” – 3 såptåmâni (mai)
„Så ne jucåm – de-a vara!” –3 såptåmâni (mai, iunie)
20Predarea simultanå
3Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba çi literatura românå, pag.20

Temå de reflecÆie
AnalizaÆi cu atenÆie tematica orientativå de mai sus. Ce aspecte importante sesizaÆi? Ce credeÆi despre titlul
acestor teme?
Comentarii
Existå o legåturå între exterior çiinterior ; temele curg firesc, urmând succesiunea anotimpurilor.
Se pot aborda aspecte semnificative din viaÆa elevilor (începutul çcolii, sårbåtorile specifice anotimpurilor,
evenimente deosebite etc.).
PASUL 3. Realizåm planificårile calendaristice în paralel . Unitatea tematicå va fi un fir
cålåuzitor. Se stabilesc obiectivele. Se aleg pe cât posibil conÆinuturile comune din programele celor douå
clase, urmând ca diferenÆierea så se realizeze prin cerinÆe çi „produsul” final realizat.
Prezentåm ca variantå orientativå, „tabloul” conÆinuturilor çi obiectivelor de referinÆå vizate, de la prima
unitate tematicå. Acesta ne oferå o privire de ansamblu asupra a ceea ce vom face în prima lunå de çcoalå (deexemplu). Organizat sub o formå atractivå, el poate fi afiçat în claså. În felul acesta elevii vor urmåri achiziÆiile pecare le fac treptat.
„Cu toamna-n ghiozdan”
Cunoaçterea mediului clasa a II-a
O.R.-1.1; 1.3; 2.3Toamna la munte.Toamna la câmpie.ActivitåÆi ale omului specifice anotimpului toamna.
ÇtiinÆe clasa a IV-a
O.R. – 3.1; 3.2; 4.1Dinamica proceselor çi fenomenelor în mediul înconjuråtor.AbilitåÆi practice clasa a II-a
O.R. – 1.1; 1.2; 2.2; 3.2; 4.1
ActivitåÆi cu materiale din naturå.
EducaÆie tehnologicå clasa a IV-aO.R. – 1.2, 3.1
ActivitåÆi cu materiale din naturå.
Românå clasa a II-a
O.R. – 1.1; 1.4; 1.5; 2.4; 2.5; 3.1; 3.3; 4.1; 4.4; 4.5
șCartea (actualizare: cuprinsul unei cårÆi). Açezarea textului în paginå.
șTextul. Titlul. Autorul.
șAlfabetul (actualizare)
șSunetul çi litera – corespondenÆa dintre ele. Vocalele çi consoanele. Silaba. DespårÆirea cuvintelor în
silabe-despårÆire la capåt de rând.
șComponentele comunicårii dialogate (actualizare)
șScrierea de mânå çi prezentarea textului. Scrierea caligraficå. Açezarea corectå în pagina de caiet:plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaÆiului dintre cuvinte.
șScrierea corectå a cuvintelor care conÆin diftongii oa, ea, ia, ie, ua çi uå.
șCopieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de cuvinte)
Românå clasa a IV-a
O.R. – 1.1; 1.5; 1.6; 2.1; 2.7; 3.1; 4.4
șCartea (actualizare). Rolul ilustraÆiilor.
șTextul narativ (al cårui conÆinut vizeazå unitatea tematicå). Delimitarea textului în fragmente logice. Formu –
larea ideilor principale (numai în propoziÆii). Recunoaçterea determinanÆilor spaÆiali çi temporali ai acÆiunii.
șSunetul çi litera. Vocalele çi consoanele. Diftongii.
șComponentele comunicårii dialogate (actualizare)
șOrganizarea textului scris. Planul iniÆial al compunerii. Compuneri dupå o ilustraÆie sau dupå un çir de ilustraÆii.
21Gestionarea timpului çcolar „simultan”

EducaÆie muzicalå clasa a II-a
O.R. – 1.3; 1.7; 2.6Cântarea vocalå.
EducaÆie muzicalå clasa a IV-a
O.R. – 1.1; 1.3; 3.4Cântarea vocalå.EducaÆie plasticå clasa a II-a
O.R. – 1.1, 3.1Materiale de lucru çi folosirea lor.
EducaÆie plasticå clasa a IV-a
O.R. – 1.1Materiale çi tehnici de lucru.
Istorie clasa a IV-a
O.R. – 1.1; 1.2; 1.3
Cum cunoaçtem trecutulOmul çi mediul geografic Geografie clasa a IV-a
O.R. – 1.1; 1.2; 2.1; 3.2
PoziÆia geograficå a României.Relieful.
Comentarii
Printr-o astfel de structurå se evitå çablonizarea-stereotipizarea mentalå çi se stimuleazå mobilitatea çi
creativitatea. Conçtientizarea de cåtre elevi cå unul çi acelaçi fenomen poate fi abordat din unghiuri çi sub aspectediferite çi cå noÆiunile dobândite în cadrul diferitelor discipline çcolare nu se exclud, ci se întregesc çi se susÆinreciproc, creeazå acea libertate interioarå care le conferå încredere în capacitåÆile intelectuale çi independenÆå înabordarea sarcinilor de învåÆare.
PASUL 4.
Se realizeazå proiectarea didacticå pentru fiecare disciplinå în parte.
Se selecteazå textele-suport ,repertoriul de cântece çisubiectele pentru disciplinele educaÆie plasticå
çi abilitåÆi practice, educaÆie tehnologicå, Æinând seamå de interesele colectivului.
Nu este obligatoriu ca primele så facå parte dintr-un singur manual. Se pot multiplica fragmente literare
din cårÆile aflate în biblioteca çcolii sau a clasei. Important este ca ele så reflecte preocupårile copiilor çi så fieaccesibile.
șTexte orientative pentru unitatea tematicå „ Cu toamna-n ghiozdan” :
–„Ziua când toÆi au çapte ani ”, „O vizitå ” – Iuliu RaÆiu
–„Påcålici la çcoalå ” – Nicolae Labiç
–„Cum se face o carte ” – Grigore Vieru
–„Însemnåri de cititor ” – Mircea Sântimbreanu
–„Cuvintele vråjite ” – Pierre Gamarra
–„Fiind båiet påduri cutreieram ” – Mihai Eminescu
–„A murit Luchi ” – Otilia Cazimir
–„Mai e mult pânå disearå? ” – Octav Pancu-Iaçi
șSugestii pentru repertoriul de cântece:
–Noul an de çcoalå – Ion Potolea
–La pådure – din folclorul copiilor
–Culesul viilor – Ion Potolea
– Ploaia – C. Mereç
–A ruginit frunza din vii – D.G. Kiriac
șSubiectele pentru orele de educaÆie plasticå çi abilitåÆi practice (educaÆie tehnologicå) vor fi în legåturå
directå cu textele literare studiate: „ Covorul Toamnei ”, „Peisaj de toamnå” – realizat prin tehnici variate –
pete de culoare pe suport uscat ,pete de culoare pe suport umed ,pete create prin presarea unor frunze
încårcate cu culoare etc. „Orarul meu ”, „Calendarul zilelor de naçtere ”, „Rame foto ”, „Lampioane ”, „Semn de
carte”, cu elemente decorative din naturå sau obÆinute prin diverse tehnici specifice educaÆiei plastice.
22Predarea simultanå

Lucrårile pot fi obÆinute prin lucru în grup çi pot fi folosite ca elemente de design interior în sala de claså.
șSubteme posibil de abordat în cadrul activitåÆilor transdisciplinare:
Çcoala – drumul spre çcoalå (traseu, comportament), colegii mei, regulile clasei, planuri pentru acest an
çcolar, o zi la çcoalå, rechizitele çcolarului, cartea;
Anotimpurile – caracteristicile anotimpului toamna, activitåÆi specifice omului în acest anotimp.
șProiecte care se pot realiza în cadrul acestei unitåÆi tematice:
Çcoala noastråPrima mea carteToamna
AplicaÆie
ParcurgeÆi paçii de mai sus în proiectarea demersului didactic pe o altå perioadå, referindu-vå la o unitate
tematicå ce i-ar interesa pe elevii dvs.
Sugestie
Scenariul unei zile de lucru cu clasa simultanå
șOrarul zilei de luni pentru clasele a II-a çi a IV-a în condiÆii de lucru simultan:Clasa a II-a: românå, românå, ed. fizicå, opÆionalClasa a IV-a: românå, lb. stråinå, ed.fizicå, matematicå
șPropunerea pentru amenajarea clasei este urmåtoarea:– colÆ stânga –sus – intrarea în claså– colÆ stânga – jos – bibliotecå cu o maså /mese çi scaune– colÆ dreapta – jos – çtiinÆe, matematicå, abilitåÆi, ed.plasticå – maså/ mese çi scaune– dreapta – sus – scaune dispuse în semicerc (potcoavå) sau un covor curat pe care elevii pot sta jos
ORA I –românå /românå
Participå ambele clase.Tipul de interacÆiune este frontal. Elevii sunt açezaÆi în semicerc.Desfåçurarea activitåÆii „Întâlnirea de dimineaÆå” :
Abordând aceeaçi unitate tematicå în cadrul Întâlnirii de dimineaÆå punem accent pe dezvoltarea
comunicårii orale. ConÆinuturile pot fi chiar aceleaçi, în prima parte a orei (cu mici modificåri), dar sarcinile çi
produsul sunt diferenÆiate, în funcÆie de particularitåÆile de vârstå çi individuale.
În acest moment se fac exerciÆii comunicare, în funcÆie de tematicå (abordare integratå). Se vorbeçte, de
exemplu despre toamnå (vezi planificarea de mai sus). Aceasta este o modalitate de a permite copiilor såutilizeze în interiorul çcolii experienÆele pe care le dobândesc în afara acesteia (çi pe de altå parte ei pot så apliceîn viaÆa zilnicå ceea ce învaÆå la çcoalå – astfel încât çcoala så nu mai fie izolatå de viaÆå):
șse comunicå experienÆe/ întâmplåri semnificative ce au avut loc la sfârçit de såptåmânå;
șse citesc fragmente din textele studiate în unitatea tematicå aflatå în desfåçurare, articole din ziare,reviste etc.;
șelevii pun întrebåri unii altora privind mesajul celor citite;
șse organizeazå jocuri didactice care så vizeze dezvoltarea vocabularului çi så permitå participareatuturor elevilor etc.
ORA a II-a –românå/ lb. stråinå
Participå ambele clase. Se lucreazå în grup, individual sau perechi.Clasa a II-a merge în colÆul clasei în care se aflå bibliotecå, mese çi scaune. Elevii desfåçoarå activitåÆi
integrate la românå, individual sau în perechi (exersarea citit-scrisului în funcÆie de tematica planificatå), subsupravegherea învåÆåtorului.
23Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Clasa a IV-a råmâne în acea parte a clasei în care se aflå scaunele puse în semicerc (sau covorul) çi desfåçoarå
activitåÆi specifice disciplinei englezå, francezå etc. respectând reguli de comunicare stabilite la început de ançcolar (voce de interior), sub îndrumarea profesorului de lb. stråine.
ORA a III-a –ed. fizicå/ ed. fizicå
Participå ambele clase. Se poate lucra frontal, în echipe sau individual .Pregåtirea organismului pentru efort se realizeazå cu întregul colectiv, dupå care, în timp ce clasa a IV-a
exerseazå aruncarea çi prinderea mingii, clasa a II-a joacå „RaÆele çi vânåtorii”. În a doua jumåtate a orei, elevii declasa a IV-a joacå minihandbal, consolidând ceea ce au învåÆat, iar cei de clasa a II-a exerseazå alergarea printreobstacole.
ORA a IV-a –opÆional/ matematicå
Participå ambele clase. Activitatea se desfåçoarå frontal, în grup sau individual.Clasa a II-a råmâne în semicerc çi desfåçoarå activitåÆi, specifice disciplinei opÆionale. ÎnvåÆåtorul le traseazå
o sarcinå de lucru în grup sau individual (så se informeze din anumite cårÆi, reviste, dicÆionare despre temastudiatå)
Clasa a IV-a – merge în colÆul de matematicå çi çtiinÆe. ÎnvåÆåtorul supravegheazå activitatea de consolidare
(de ex. „adunåri çi scåderi în concentrul 100 – 1000). Dupå un anumit interval de timp, învåÆåtorul trece såverifice rezultatele muncii elevilor de clasa a II-a, iar cei de clasa a IV-a lucreazå independent exerciÆii date.
AplicaÆie
RealizaÆi un scenariu pentru o zi aça cum ar trebui ea desfåçuratå cu colectivul de elevi pe care îl îndrumaÆi.
AveÆi în vedere necesitatea îmbunåtåÆirii procesului instructiv-educativ.
24Predarea simultanå

Capitolul 3: Strategii didactice în clasa
simultanå
Abordåri strategice 1
Disciplina : limba çi literatura românå
Unitatea tematicå : Cartea
Texte-suport –„Cum se face o carte ” – Grigore Vieru
„Însemnåri de cititor ” – Mircea Sântimbreanu
„Cuvintele vråjite ” – Pierre Gamarra
Variante de procedee didactice care se pot utiliza în cadrul acestei unitåÆi tematice:
Varianta 1
șCompletarea „ciorchinelui” – în urma discuÆiilor în grup (cu ambele clase), elevii realizeazå „ciorchi-
nele”, cu gânduri sugerate de cuvântul carte.
Varianta 2
șProcedeul cubului : activitate pe 6 grupe a câte 4 elevi
Grupul 1 descrie (formå, culoare, gust pentru carte)Grupul 2 comparå (cu ce se aseamånå cartea?)Grupul 3 asociazå (la ce vå gândiÆi când spuneÆi carte?)Grupul 4 analizeazå (cum e fåcutå o carte?)Grupul 5 argumenteazå PRO(de ce e bine så existe cårÆi?)Grupul 6 argumenteazå CONTRA (de ce nu e bine så existe cårÆi?)
25Strategii didactice în clasa simultanå
carte

Varianta 3
șCadranele:
Elevii se organizeazå în grupe de câte 4. Împart o foaie de hârtie în patru påtrate (cadrane) çi apoi
completeazå cerinÆele într-un timp dat.
Mesajul textului Alt titlu
Legåtura dintre imagine çi text ExplicaÆi expresia …….
Varianta 4.
șInterviul în trei trepte:
Elevii se organizeazå în triade (A, B, C), pentru a fi pe rând, intervievator, intervievat, observator.Interviul va conÆine întrebåri de genul:Trebuie så scrii o carte. Despre ce ar fi vorba în ea?Dacå ai fi nevoit så te identifici cu o carte, care ar fi aceea çi de ce?Cum crezi cå ar aråta lumea fårå cårÆi?Råspunsurile cele mai interesante se comunicå întregii clase.
Varianta 5.
șMaså rotundå:
Se formeazå grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev completeazå cu o culoare distinctå de a
colegilor, sarcina ce îi revine. Se completeazå fiçe de lucru despre coperta unei cårÆi, filele acesteia,
cuprins, ilustraÆii etc.
Varianta 6.
șJocuri de rol: „La bibliotecå”
1. când bibliotecara îÆi då o carte din care lipsesc mai multe file;2. când nu gåseçti cartea pe care doreçti så o împrumuÆi.
„La librårie”
1. când nu primeçti restul corect;2. când Æi se vinde o carte care a fost cititå (paginile au colÆuri îndoite)
„Lansare de carte”
1. când te afli în contact direct cu autorul cårÆii.
Comentarii
Metodele çi procedeele împreunå cu tipul de interacÆiune sunt elemente strategice care se individualizeazå
la nivelul fiecårui cadru didactic ce le aplicå. SelecÆia çi aplicarea lor depinde de o întreagå gamå de factori: carac –
teristicile colectivului de elevi, obiectivele urmårile, timpul avut la dispoziÆie, experienÆa cadrului didactic etc.
Se recomandå utilizarea unui registru instrucÆional cât mai diversificat pentru fiecare unitate tematicå aleaså.
Abordåri strategice 2
Disciplina: Micul cetåÆean îçi cunoaçte drepturile (opÆional)
Unitatea tematicå: Respectarea drepturilor copilului
Obiectivele: Elevii trebuie
șså precizeze care sunt drepturile copilului prevåzute în declaraÆiile – document
șså exprime opinii în legåturå cu o activitate realizatå de altcineva pe baza textelor suport sau analizând
lucrårile colegilor;
26Predarea simultanå

șså evidenÆieze importanÆa respectårii drepturilor copilului;
șså participe cu interes çi plåcere la realizarea activitåÆii;
Texte suport: „FetiÆa cu chibriturile” – H. Ch. Andersen
„Un om nåcåjit” – M. Sadoveanu„Camaradul meu, Coretti” – Edmondo de Amicis„Premiul întâi” – dupå Marin Preda
Activitatea se desfåçoarå simultan cu 4 clase.
SecvenÆe didactice
1. ExerciÆiu de dezgheÆ « Un început bun »
Activitatea demareazå prin jocul „LanÆul complimentelor”. Fiecare elev scrie un compliment pentru colegul
din partea dreaptå. Acesta se ridicå çi citeçte complimentul primit.
2.Captarea atenÆiei. Activitatea cu aceeaçi unitate tematicå se desfåçoarå în mod diferenÆiat pe clase.
Elevii primesc urmåtoarele sarcini de lucru:
CLASA I CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-a
DesenaÆi jucåriile
preferate.CåutaÆi în dicÆionar sensul ur –
måtoarelor cuvinte çi expresii:
„respectare”, „declaraÆie – do –
cument”, „drepturile copilului”Så completåm împreunå
ciorchinele cu drepturile
copilului.SpuneÆi ce drepturi aÆidori så adåugaÆi.Consultând materialele puse
la dispoziÆie (broçuri, plianteetc.) identificaÆi organizaÆiile,instituÆiile care se ocupå derespectarea drepturilor copi-lului.
Colectivul fiecårei clase îçi prezintå rezultatele. CeilalÆi copii fac completåri sau adreseazå întrebåri.Se anunÆå subiectul activitåÆii. Se precizeazå obiectivele în termeni accesibili copiilor.
3. Tipurile de interacÆiune se orienteazå cåtre activitatea pe grupe constituite pe verticalå (câte 1-2 elevi
de la fiecare claså, în funcÆie de efective).
Se lucreazå pe fragmente din textele suport (lecturå, identificarea dreptului nerespectat, comparaÆii cu
statutul copiilor în zilele noastre).
Se solicitå fiecårei grupe så gåseascå soluÆii pentru sensibilizarea oamenilor pe marginea acestei teme.
Produsele realizate se expun.
Purtåtorul de cuvânt al fiecårei grupe prezintå soluÆiile gåsite: scrisori, afiçe, postere colective, articole
publicate, felicitåri cu mesaj umanitar.
Elevii îçi exprimå opinia faÆå de soluÆiile gåsite.
4. Desfåçurarea activitåÆii pe grupe Æinând seama de potenÆialul cognitiv multiplu al elevilor
șRealizaÆi un desen cu tema „Copilul se bucurå de drepturile sale” (desen-puzzle pe coalå duplex)
șSunteÆi avocaÆii unor copii a cåror drepturi au fost încålcate. GåsiÆi cât mai multe argumente pentru a-i
susÆine în cadrul unui proces
șPrezentaÆi prin pantomimå nerespectarea unor drepturi ale copilului. Colegii vor ghici ce drept nu s-arespectat çi vor propune soluÆii în fiecare caz.
șElaboraÆi un text în care så pledaÆi pentru respectarea drepturilor copilului (minieseu).
5. Evaluarea se realizeazå prin procedeul „Cadranele” astfel:
Drepturile copilului IntervenÆii ale copiilor pentru respectarea drepturilor
Concepte – cheie Enumere sentimente tråite în timpul activitåÆii
27Strategii didactice în clasa simultanå

6.Temå de lucru pentru acaså
Prezintå în scris o situaÆie în care ai avea curajul så intervii pentru susÆinerea drepturilor unui copil.
AplicaÆii
GåsiÆi çi alte modalitåÆi atractive de realizare a acestei activitåÆi!
Abordåri strategice 3.
Disciplina Cunoaçterea mediului (clasele I, a II-a)
ÇtiinÆe (clasele a III-a çi a IV-a)
Subiectul Mediul în care tråim
Obiective Elevii trebuie:
șså efectueze experimente simple pentru a evidenÆia consecinÆele negative ale intervenÆiei omului în naturå;
șså comunice observaÆiile înregistrate în timpul experimentelor;
șså elaboreze un cod de conduitå faÆå de mediul înconjuråtor;
șså gåseascå soluÆii pentru intervenÆia copiilor în protejarea mediului;
șså respecte regulile de comunicare, comportament în activitåÆile de grup.
Activitatea se desfåçoarå simultan cu cele patru clase.
SecvenÆa didacticå 1
Activitatea se desfåçoarå frontal.
Se prezintå TrenuleÆul imaginilor (înçiruire de vederi cu frumuseÆile naturale ale Æårii)
Se poartå o discuÆie despre frumuseÆile peisajelor româneçti, despre intervenÆia omului prin realizarea
obiectivelor industriale çi plasarea acestora în cadrul natural.
SecvenÆa didacticå 2
Activitatea se desfåçoarå frontal.Brainstorming Copii sunt rugaÆi så-çi imagineze ce se poate întâmpla dacå:
șplantele ar dispårea;
șapele ar fi poluate;
șaerul ar fi irespirabil
Se explicå pe înÆelesul elevilor sensul termenilor aferenÆi temei: mediu, poluare, protecÆia mediului, Garda
de mediu, echilibru ecologic.
Se anunÆå subiectul çi se prezintå obiectivele.
SecvenÆa didacticå 3
MiniexperimenteActivitatea se desfåçoarå pe grupe, cerinÆele fiind formulate astfel:
CLASA I
CLASA a III-aCLASA a II-a
CLASA a IV-a
ObservaÆi çi comparaÆi frunzele unor flori plantate în
rondul unui sens giratoriu cu frunzele aceluiaçi fel deflori plantate în parc.Care ar fi cauzele diferenÆelor evidente?PresåraÆi praf de ciment pe frunzele unor plante. Ce
observaÆi? StropiÆi o parte din frunze cu apå. CeremarcaÆi dupå 15 minute?
28Predarea simultanå

SecvenÆa didacticå 4
Maså rotundå la care se completeazå fiçe cauze-evenimente.
Elevii se grupeazå câte patru (sau în funcÆie de mårimea efectivelor claselor). Fiecare grupå va primi o fiçå,
cu sarcini diferenÆiate. Fiecare elev va scrie cu altå culoare pentru a se observa contribuÆia fiecåruia.
AplicaÆie
CompletaÆi scenariul propus cu alte secvenÆe care så motiveze çi så angajeze participarea elevilor.
Abordåri strategice 4.
Disciplina : AbilitåÆi practice; educaÆie tehnologicå
Subiectul : Mediul în care tråim (aplicaÆii la tema abordatå în ora de çtiinÆe)
SecvenÆa didacticå 1
Activitatea se desfåçoarå pe grupe, cerinÆele fiind urmåtoarele:
CLASA I
CLASA a III-aCLASA a II-a
CLASA a IV-a
RealizaÆi un colaj cu titlul „România pe care ne-o
dorim” (figurine, simboluri aplicate în conturulhårÆii României, pe coalå de bloc format mare)RealizaÆi o machetå cu titlul „Cålåtorie în lumea florilor”
(toate obiectele vor include forme ale florilor: Æigleleacoperiçurilor vor aveaforma unor petale de flori etc.)
SecvenÆa didacticå 2
Activitatea se desfåçoarå individual.Turul galeriei Elevii observå çi apreciazå lucrårile dupå mai multe criterii: concordanÆa cu tema propuså,
mesajul, aspectul estetic etc.
SecvenÆa didacticå 3
Activitatea se desfåçoarå individual.
Brainstorming Elevii sunt solicitaÆi så exprime idei privind protejarea mediului pe plan local
CLASA I
CLASA a III-aCLASA a II-a
CLASA a IV-a
În cadrul çcolii se pot întreprinde:
șadunarea crengilor uscate
șplantarea çi îngrijirea florilor
școlectarea deçeurilor reciclabile
șexpunerea de afiçe
șrealizarea unei reviste „Natura vie”La nivelul comunitåÆii locale elevii se pot implica în:
șîngrijirea parcurilor
școlaborarea cu reprezentanÆii primåriei la realizarea
unor coçuri, tomberoane atractive
șsensibilizarea prin scrisori a unor sponsori care så seimplice în menÆinerea spaÆiilor verzi din localitate
Abordåri strategice 5.
Disciplina Matematicå
Subiectul Forme geometrice plane
Activitatea se desfåçoarå simultan cu clasele I çi a III-a.
29Strategii didactice în clasa simultanå

Exemplu de secvenÆå didacticå
Activitatea se desfåçoarå individual, cu ambele clase, elevii råspunzând urmåtoarelor cerinÆe:
CLASA I CLASA a-III-a
a) RecunoaçteÆi ce figuri geometrice s-au utilizat în
desenarea castelului.b) FolosiÆi piesele din Trusa figurilor geometrice çiconstruiÆi un castel diferit de cel prezentat în desen.a) GåsiÆi câte figuri sunt de fiecare fel în urmåtoarea
imagine.b) MåsuraÆi çi calculaÆi suma lungimilor laturilor drept –
unghiurilor çi ale påtratului.
AplicaÆii
LucraÆi în perechi câteva secvenÆe didactice potrivite clasei simultane.
Evaluarea în clasa simultanå
Evaluarea performanÆelor elevilor este o acÆiune esenÆialå a unui proces educaÆional eficient.
Rezultatele acestui proces reprezintå repere pentru:
șmotivarea elevilor în activitatea de învåÆare
șcadrele didactice în evaluarea çi adaptarea demersului educaÆional;
șfamilie, care primeçte un feed-back util.
Spectrul larg al metodelor utilizate permite ca evaluarea så se concretizeze çi în activitåÆi de învåÆare inserate
în majoritatea secvenÆelor lecÆiei.
Utilizarea metodelor tradiÆionale (probe orale, probe scrise, probe practice) este îmbunåtåÆitå prin folosirea
metodelor complementare de evaluare (observaÆia sistematicå, proiectul, portofoliul). Tot mai des cadreledidactice apeleazå la instrumente de evaluare formativå preluate din „cadrul de gândire criticå” care permitelevilor så-çi afirme personalitatea çi så-çi valorifice experienÆa proprie.
Exemplele pe care le prezentåm maijos înglobeazå o parte din metodele enumerate. Adåugåm o probå de
evaluare completå (matematicå, clasa a IV-a) tocmai pentru a vå ilustra întrega tipologie a itemilor çi formulareaacestora pentru fiecare calificativ care poate fi obÆinut.
30Predarea simultanå
=?
=?
=?

PROBÃ DE EVALUARE
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: Matematicå
UNITATEA DE ÎNVÃaARE: Numere naturale
OBIECTIVE DE EVALUARE:
O1– så recunoascå semnificaÆia unei cifre dintr-un numår natural dat, dupå poziÆia pe care aceastå cifrå o
ocupå, explicând formarea numårului prin descompunerea acestuia în sumå de produse;
O2– så identifice numere scrise cu cifre romane corelându-le cu numerele corespunzåtoare scrise cu cifre arabe;
O3– så completeze çiruri de numere dupå descoperirea regulii date;
O4– så modifice forma în care au fost date numerele scriindu-le ce cifre sau cu litere;
O5– så compare numere date stabilind valoarea de adevår a inegalitåÆilor sau egalitåÆilor date;
O6– så identifice succesorul çi predecesorul numerelor date;
O7– så ordoneze crescåtor sau descrescåtor numere date;
O8– så indice numere scrise cu cinci cifre, respectând cerinÆa datå;
O9– så utilizeze numere în redactarea unor texte nonliterare.
PROBÃ DE EVALUARE FORMATIVÃ
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: MATEMATICÃ
DESCRIPTORI DE PERFORMANæA
SUFICIENT BINE FOARTE BINE
șFiind dat un numår care are cel
mult patru ordine, asociazå cifrazecilor cu numårul de zeci în-tregi, cifra sutelor cu numårulde grupe de câte 100, ciframiilor cu numårul de grupe decâte 1000, care intrå în com-ponenÆa numårului, pe bazaunor reprezentåri cu obiecte.
șRecunoaçte cifrele romane çiciteçte numere mai mici decât25. Scrie cu cifre romane nu –
mere mai mici decât 25.
șNumårå corect, crescåtor çi des –
crescåtor, din 1 în 1, din 2 în 2,
din 10 în 10, din 100 în 100, înconcentru l 0 – 1000, cu unele
ezitåri sau cu greçeli sporadice,autocorectate.
șRecunoaçte numere (citeçte sauscrie cu litere, cifre) mai mici decât100000, având clasele marcateprin spaÆiere çi toate cifrele nenule.
șComparå numere naturale dinconcentrul 0 –100000 folosindreprezentarea lor pe numårå –
toarea poziÆionalå; exprimå în
scris compararea folosind no –
taÆiile: <, >, =.șRecunoaçte semnificaÆia unei
cifre dintr-un numår de pânå laordinul milioanelor, dupå po-ziÆia pe care acea cifrå o ocupåîn scrierea numårului çi explicåformarea numerelor apelând lamateriale diferite. Completeazådescompunerea în baza zece aunui numår pe baza unui mo –
del dat.
șCiteçte numere mai mari decât
1000, scrise cu cifre romane.Scrie cu cifre romane numeremai mici decât 1000, cu greçeliminore çi sporadice.
șNumårå corect, crescåtor çi des –
crescåtor, din 1 în 1, din 2 în 2,
din 3 în 3, din 4 în 4 etc., înconcentrul 0 – 1000, în ritmadecvat, cu unele ezitåri sau cugreçeli sporadice, autocorectate.
șRecunoaçte (citeçte sau scrie culitere, cifre) numere mai micidecât 1000000, având claselemarcate prin spaÆiere; îçi corec –
teazå eventualele greçeli în urma
atenÆionårii.șRecunoaçte semnificaÆia uneicifre dintr-un numår naturaldupå poziÆia pe care acea cifråo ocupå în scrierea numåruluiçi explicå formarea numerelorapelând la un suport figural.Recunoaçte caracteristicile sis-temului zecimal çi poziÆional.Descompune numårul dat însumå de produse.
șCiteçte numere mai mici decât2000, scrise cu cifre romane.Scrie cu cifre romane numeremai mici decât 2000
șNumårå corect, din 3 în 3, din4 în 4, din 5 în 5, pe orice sub –
mulÆime de numere naturale
având un ritm adecvat al numå –
rårii çi capacitatea de a forma
rapid çirul de numere, indiferentde startul çi pasul numårårii.
șRecunoaçte (citeçte sau scrie)orice fel de numår natural, pânåla ordinul sutelor de miliarde,inclusiv identificând cu rapidi –
tate fiecare ordin çi claså.
31Strategii didactice în clasa simultanå

SUFICIENT BINE FOARTE BINE
șStabileçte, cu greçeli sporadice,
corectate la cererea învåÆåtoru –
lui, succesorul çi predecesorul
oricårui numår dat, din con –
centrul 0-10 000.
șOrdoneazå crescåtor patru
numere mai mici decât 10000,dintr-o listå de numere datå,comparându-le douå câte douå,fiind capabil så-çi autocorectezegreçelile semnalate.
șApreciazå valoarea de adevår aunei propoziÆii pe baza eviden –
Æei acesteia.
șCompleteazå çiruri de obiecte
ordonate dupå o regulå sim –
plå, deductibilå prin repetarea
primelor elemente ale çirului çievidenÆiatå de cåtre învåÆåtor.
șDistinge informaÆiile esenÆialede cele de detaliu, îndrumat deînvåÆåtor sau cu sprijin.șComparå numere naturale dinconcentrul 0-1 000 000 açezateîntr-un tabel poziÆional utilizândimplicit raÆionamente care im –
plicå poziÆia cifrelor; exprimå
în scris compararea folosindnotaÆiile: <,>,=.
șStabileçte, cu greçeli sporadice,autocorectate, succesorul çi pre –
decesorul oricårui numår dat,
din concentru l0–10 0 0 000.
șOrdoneazå crescåtor çi descres –
cåtor cinci numere mai mici
decât 10 000, dintr-o listå denumere datå corectându-çi even –
tualele greçeli în urma auto –
analizei.
șApreciazå valoarea de adevår a
unei propoziÆii pe baza uneiverificårii mediate.
șCompleteazå çiruri numerice acåror regulå deformare se de-duce din succesiunea primilortermeni prin încercare-eroare,autocorectându-se la interven-Æia învåÆåtorului.
șDistinge informaÆiile esenÆialede cele de detaliu, cu sprijinulsporadic al învåÆåtorului.șComparå numere naturale ex –
plicând modul de comparare;
exprimå în scris compararea fo –
losind notaÆiile: <, >, =.
șStabileçte rapid, succesorul çi
predecesorul oricårui numår na –
tural dat.
șOrdoneazå crescåtor çi descres –
cåtor cel puÆin çase numere na –
turale, dintr-o listå de numere
datå.
șApreciazå valoarea de adevår aunei afirmaÆii generale prin ve –
rificåri pe cazuri particulare.
șCreeazå çiruri pe baza dedu –
cerii regulii date.
șDistinge informaÆiile esenÆiale
de cele de detaliu, fårå a aveanevoie de sprijin.
ITEMI:1)Precizeazå ce ordin reprezintå cifra 8 din urmåtoarele numere. Descompune numerele sub formå de
sumå de produse:a )68
26 …………………………………………………………………………………………………………….. …….
b) 38 6 209…………………………………………………………………………………………………………… …….
c) 189 400 555 ………………………………………………………………………………………………………… …
2)Uneçte cu o linie numerele scrise cu cifre romane din coloana A cu valorile corespunzåtoare din
coloana B:
AB
2001
XX 9
MDCCCLXXXIX 271
1475
CVI
IX 106
MMI 20
CCLXXI 1889
1600
32Predarea simultanå

3)Descoperå pasul numårårii (regula), apoi continuå çirul cu încå trei numere:
a)670; 680; 690;……………………………………………………………………………………………………. …
b)958; 962; 966; ………………………………………………………………………………………………….
c)399 985; 399 990; 399 995;………………………………………………………………………………………
4)Scrie cu cifre numerele:
a)douåzeci çi patru de mii trei sute doisprezece:___________________;
b)opt sute cinzeci çi trei de mii çapte:___________________________;
c)treizeci çi trei de miliarde trei mii trei:__________________________;
5)Scrie cu litere numerele:
a)83 259______________________________
b)803 600 511__________________________
c)18 018 018 ________________________
6)Observå cu atenÆie egalitåÆile date. Dacå le consideri adevårate încercuieçte litera A, dacå le consideri
false încercuieçte litera F. Scrie în spaÆiul rezervat soluÆia corectå pentru egalitåÆile considerate false:
a)18 209 = 18 290 AF b ) 366 606 = 366 606 AF
c)234 100 400 000 = 234 100 400 100 AF
7)Dintre numerele date alege succesorul çi predecesorul numårului scris pe etichetå:
a) 4599 ; 4199; 4600; 4500; 4598; 4590
Råspuns:_____________;____________
b) 850360 ; 85360; 580660; 850359; 850366; 4590
Råspuns:_____________;____________
c) 1 000 000 ; 1 000 001; 10 009; 999 999; 99 999; 1 000 999
Råspuns:_____________;____________
8)Citeçte cu atenÆie datele prezentate în fiecare situaÆie, încercuieçte cea mai mare çi cea mai micå valoare.
Açazå-le în ordinea:a)apropierii de Bucureçti (distanÆa pe calea feratå)
BUCUREÇTI – BAIA MARE 625 KM BUCUREÇTI-BAIA MARE 625 KM
BUCUREÇTI–PIATRA-NEAMæ 360 KM BUCUREÇTI–IAÇI 399 KM
b)mårimii numårului de locuitori din oraçele A, B, C, D, E.
A – 450 000 locuitori ;B–20 0 0 0 0 0 ;C–6 2 50 0 0 ;D–6 2 15 0 0 ;E–11 5 0 000.
c)creçterii numårului utilizatorilor de telefoane mobile din oraçul X, pe perioada ultimilor çase ani:
1999 – 8 290 persoane; 2002 – 200 250 persoane;
2000 – 16 235 persoane; 2003 – 249 850 persoane;
2001 – 80 309 persoane; 2004 – 378 900 persoane.
9)Gåseçte cinci numere scrise cu cinci cifre, la care suma cifrelor este 20.
___________ ___________ ___________ ___________ ___________
10) Eçti ziarist. Scrie un mic articol în care så prezinÆi activitatea din societatea nou înfiinÆatå în localitatea ta al
cårui obiect de activitate îl reprezintå producerea båuturilor råcoritoare neacidulate. Oferå informaÆiidespre seriozitatea firmei, calitatea çi cantitatea producÆiei, performanÆa utilajelor. Prezintå datefolosind numere din çiru l0–l0 0 0 000.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
33Strategii didactice în clasa simultanå

Tipologia itemilor
I1S-a
Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; B-a,b
FB-a,b,c
I2S-2 nr. < 25
Item obiectiv, tip pereche; B-2+2 nr. < 1000
FB-2+2+2 nr. < 2000
I3S-a
Item semiobiectiv, de completare; B-a,b
FB-a,b,c
I4S-a
Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; B-a,b
FB-a,b,c
I5S-a
Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; B-a,b
FB-a,b,c
I6S-a
Item obiectiv, cu alegere dualå (modificarea variantei false); B-a,b
FB-a,b,c
I7S-a
Item obiectiv, cu alegere multiplå; B-a,b
FB-a,b,c
I8S-a
Item semiobiectiv, întrebåri structurate; B-a,b
FB-a,b,c
I9S-1 numår
Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; B-3 numere
FB-5 numere
I10Sprezentare sumarå
Item subiectiv, eseu structurat.utilizare 2-3 numere;
Bprezentare mai detaliatå
utilizare 4-5 numere;
FBprezentare amplå, atractivå
utilizare 5 numere.
34Predarea simultanå

Cum abordåm erorile?
Copil sau adult fiind, deseori, în ceea ce întreprindem facem çi greçeli.
„Pentru cå, risipite prin existenÆå, erorile fac parte din noi. Ele înseamnå primejdie, ele înseamnå risc,
încercare, durere, incertitudine, pedeapså, dorinÆå de perfecÆiune, zbatere continuå”
(Viorica Ghinea)
Fårå intenÆia de a gândi negativ, trebuie så admitem faptul cå erorile uneori ne marcheazå itinerariul
profesional. Facem greçeli în proiectare, predare, învåÆare, evaluare , în comunicarea cu elevii sau cu colegii.
Temå de reflecÆie
ÎncercaÆi un moment de sinceritate, fårå a vå atribui o vinå çi realizaÆi un inventar al „greçelilor tipice” pe
domeniile indicate mai sus. AlcåtuiÆi un fel de „memorie a intervenÆiilor” (cum a fost fåcutå corectarea, cumau acceptat elevii intervenÆia, care au fost consecinÆele asupra activitåÆii ulterioare). ÎnvåÆaÆi çi elevii så-çiîntocmeascå o astfel de evidenÆå.
„Aça zisele erori ale copiilor sunt altceva, sunt creaÆii autonome de care ei se servesc pentru a
asimila o realitate necunoscutå lor.”(G. Rodari)
De exemplu, dintr-un singur cuvânt se pot inventa noi concepte sau se pot crea povestiri. „Automobilul”
poate deveni „optomobil” (o maçinå cu opt roÆi) sau „autonobil” (maçinå pentru prinÆi çi prinÆese). Existå açadar„greçeli creative”, trebuie doar så avem abilitatea de a le transforma în niçte „aliaÆi”.Totul trebuie så izvorascå dinschimbarea mentalitåÆilor, a prejudecåÆilor, a atitudinilor noastre faÆå de eroare.
AplicaÆii
IdentificaÆi cel puÆin zece avantaje ale unei atitudini pozitive faÆå de eroare.
35Strategii didactice în clasa simultanå

Capitolul 4: InterrelaÆionare çi socializare
în clasa simultanã
4.1. InteracÆiuni în sala de claså – noi perspective
Adesea sala de claså a fost privitå ca o „cutie neagrå” pentru cå de îndatå ce se închide uça çi începe lecÆia,
nimeni din afara clasei nu çtie ce se întâmplå înåuntru, dar paradoxal, uneori nici noi, cadrele didactice, nu çtimmai mult, nu suntem perfect conçtienÆi de ceea ce face procesul instructiv-educativ mai activ, mai articulat çi maieficient pentru elevii noçtri.
CitiÆi scrisoarea de mai jos çi råspunsurile primite, încercând så descoperiÆi noi perspective ale interacÆiu –
nilor în sala de claså.
Domnule Redactor,
Lucrez într-o çcoalå cu clase simultane çi sunt singurul profesor calificat de matematicå. Clasele a V-a çi a VI-a
împreunå çi a VII-a çi a VIII-a, sunt totuçi destul de numeroase, cam 30 de copii în fiecare. Nu numai cå elevii sunt declase diferite, dar la aceeaçi claså sunt de niveluri diferite. Directorul nu må laså så despart clasele, pentru cå nu arecum så må plåteascå pentru orele în plus; oricum, nici elevii nu prea pot så råmânå în afara programului çcolar pentrucå locuiesc departe çi iarna se întunecå repede. Må gråbesc så predau fiecårui grup /claså ca så acopår programa.Nu çtiu cum så organizez grupurile ca så evit pe de o parte plictiseala pentru cei care aud acelaçi lucru ca çi anul trecutçi så nu irosesc timpul; abia am timp så verific înÆelegerea celor predate la nivel minim. Îmi pare înså råu cå sunt câÆivaelevi cu aptitudini deosebite, cu care nu am timp så lucrez în plus.V-aç fi foarte recunoscåtor dacå dvs. çi cititorii revistei m-ar putea ajuta cu un sfat.
Cu stimå,Ion Gheorghe
Råspunsuri sosite pe adresa redacÆiei:
„Domnule Gheorghe,
Çi eu predau într-o çcoalå cu clase