Prezenta lucrare de licență urmărește cunoașterea cât mai profundă și detaliată a [631604]

5
Introducere
Prezenta lucrare de licență urmărește cunoașterea cât mai profundă și detaliată a
impactului monedei europene asupra comerțului intracomunitar între țările Uniunii Europene.
Principalele obiective urmărite în cadrul lucrării de licență constau în elaborarea unei viziuni în
sectorul finanțelor publice, precum și utilizarea teoretico – practică a principalelor concepte
științifice. Atât tema cât ș i titul “Impactul euro asupra comerțului între ță rile UE” au fost alese
pentru a analiza impa ctul pe c are îl are moneda europeană pe piața unică .
Lucrarea este structurată în cinci capitole, urmate de referințe bibliografice și anexe. În
primul capitol este abordată motivația temei, principalele aspecte care constituie obiectul lucrării,
precum și particu laritățile care justifică tema cercetă rii.
Al doilea capitol descrie istoricul monedei unice europene, condițiile de covergență
nominală și reală de aderare la zona euro a țărilor europene, implicațiile acesteia asupra
economiilor țărilor respective, prec um și costurile și beneficiile sale.
Capitolul al treilea analizează evoluția Produsului Intern Brut al țărilor europene care au
aderat până în prezent la zona euro, respectiv a celorlalte țări din Uniunea Europeană, continuând
cu prezentarea și analiza i nvestițiilor străine nete în economia intracomunitară.
În al patrulea capitol este prezentat traseul României în procesul de ader are în zona euro
conform unui studiu realizat de Banca Naționala a României, respectiv poziția României față de
celelalte țări care au adoptat deja moneda unică europeană .
În ultimul capitol sunt prezentate câteva sugestii de îmbunătățire a politicii monetare
pentru aderarea României la zona euro, urmate de concluzii, respectiv încheierea lucrării de
specialitate.

6
I. Motivația temei

Prezenta lucrare „ Impactul euro asupra comerțului între țările UE” își propune să
abordeze acest fenomen, oferind un suport științific a decvat atat în domeniul finanțelor publice în
general , cât și în domeniul monedei în special.
În demersul nostru , voi reliefa importanț a monedei europene a supra comerțului
intracomunitar. Pentru a î ntelege anvergura a cestui impact, vom face o scurtă trecere în revistă a
deciziei luate în 1957 de către ță rile membre ale Uniunii Europene de a forma o piață comună
pentru fluidizarea comerț ului. Era evident ca o cooperare monetară era necesară pentru
dezvoltarea, o mai eficientă funcț ionare și extinderea ult erioară a î ntregii economii europene prin
crearea unor noi locuri de muncă generatoare de prosp eritate pentru membr ii comunităț ii.
În consecință , statele membre au decis, în cadrul tratatului de la Maastricht, că Europa are
nevoie de o monedă puternică ș i stabilă în perspectivă . Beneficiile mone dei euro sunt diverse ș i
resimțite atât pe plan individual, î n domeniul af acerilor cât și al întregii economii. Avantajele se
reflectă în stabilitatea preț urilor pentru consumatori și cetățeni î ntr-o creș tere a opor tunităților ș i
o securitate crescută a afacerilor. Aceste elemen te aduc un plus de stabilitate în economie,
asigurâ nd o creștere susținută. Un aspect care merită subliniat îl reprezintă identitatea europeană
pe care moneda o conferă, corelată cu o prezență mai vizibilă î n contextu l economiei globale.
Amplitudinea temei, respectiv relevanța ei , se regasesc in modul in care beneficiile ei sunt
interconectate :
– noi oportunit ăți oferite de o monedă și o piață unică . Utilizarea monedei europene arată
că evoluț ia Produsului Intern Brut î n cazul țărilor aflate în zona euro depind e foarte mu lt
de stabil itatea economică . Guver nul unui stat membru are posibilitatea să facă în aceste
condiții o planificare strategică pentru viitor. În egală măsură , mediul afacerilor
beneficiază de cadrul creat, deoarece riscurile se diminuează, ceea ce încurajează
companiile să investească. Î n consecință, cetăț enii sunt avantajaț i la râ ndul lor de
posibilitatea de a găsi mai multe locuri de muncă de o calitate mai bună ;

7
– satisfacția agenților economici este influențată de avantajele noii monede unice europene ,
care se reflectă în mai bună calitate a serviciilor prestate de către aceștia în țările din care
fac parte . Acest fapt îi î ncurajează să elaboreze ș i să implementeze strategi i generatoare
de beneficii , provenite atât din exporturile câ t și din importurile intracomunitare ;
– Un alt aspect import ant al acestei teme îl constituie îmbunătățirea permanentă a cadrului
legal din țările participante î n procesul de aderar e la zona euro, arătâ nd cât de benefică va
fi utilizarea monedei unice, precum și influenț a acesteia asupra viitoare lor evoluți i ale
Produsului Intern Brut din ță rile respective .
Pornind de la importanța și rel evanța temei alese, vor fi analiza te avantaje le utilizării
monedei euro, respectiv influența acesteia asupra economiilor statelor intracomunitare :
– acces ul mai larg la produsele și serviciile furnizate în Uniunea Europeană. Mai precis, se
asigură un comerț intracomunitar ma i bun și rezultate favorabile pentru fiecare stat în
parte . Acest proces se reflectă vizibil î n evolutia Produsului Intern Brut al fiecă rui stat
membru ;
– Există pos ibilitatea menținerii și dezvoltării relațiilor comerciale dintre statele din zona
euro și cele din afara zonei euro . Acest fapt permite ambelor părți să tra nzacționeze în
spațiul intracomunitar , ceea ce arată cât de influent este cursul de schimb dintre m oneda
europeană și celelalte monede naționale . Existenț a unei monede unice conferă zonei euro
un plus de atractivitate pentru ță rile interesat e să facă com erț și să investească. Moneda
câștigă astfel o poziție puternică î n contextul economiei globale ;
– Pe seama cercetării impactului euro asupra comerțului intracomunitar se stabilește cât de
strânse sunt relațiile economice dintre țările aflate în zona euro și cele din zona non –
euro. Acest aspect crează posibilitatea urmăririi deopotrivă a PIB -urilor ce lor două părți,
punând î n valoare avantajele și semnalâ nd riscurile utilizării monedei europene .
În mod evident , impactul euro asupra comerțului între țările Uniunii Europene implică
multă cercetare , studii și analize pe seama ev oluțiilor PIB -urilor din țările respective . Care
elemente esențiale de finesc obiective le urmări te în urma cercetării?

8
În continuare , vom încerca să explicăm și să sintetizăm în mod corespunzător o parte
dintre cele pe care le considerăm reprezentativ e:
– necesitatea unei piete unice si a unei monede comune . Cu alte cuvinte, Uniunea
Europeană își propune ca agenții economici să dispună de mai multe avantaje, începând
cu facilitarea schimbului valutar în spațiul intracomunitar ;
– eliminarea obstacolelor generate de frontiere în condițiile st andardelor economice de
calitate. Aces t fapt îi determină pe agenți să se orienteze într-o nouă direcție , ceea ce le
permite să deschidă noi orizonturi pe piața unică ; incepand cu anul 1951, se con tureaza
premisele unei comunităț i econ omice care are la ori gine cerințele comunității europene a
cărbunelui și a oț elului. Tratatu l de la Paris prevede plasarea î n comun sub autoritatea
institu țiilor supranaționale a producți ei de cărbune ș i otel provenite din Franta, Germania,
Italia, precum și din Benelux. Î n urma acestui demers se formeaza câțiva ani mai târziu
piața comună destinată stimulării domeniului ecomonic și percepută î n consens de statele
implicate. Se stipulează că eliminarea obstacolelor existent e presupune o actiune
concertată în vederea garantării stabilității economice în dezvoltarea ei, echilibrul în
privința schimburilor și loialitate în privința concurenț ei. Crearea unui spațiu comercial
liber presupune și o politică frontieră î ntre statele membre;
– Cel mai important element esențial îl constitui e utiliz area monedei în condiții de
convergență acceptabile în toate țările participante în adoptarea zonei euro . În altă ordine
de idei, decidenții tratatului de la Maastricht urmăresc să mențină libertatea economică ,
respectiv să o dezvolte prin înlocui rea vechii monede cu noua monedă unică, în vederea
întreținerii și satisfacerii nevoilor agenți lor economici care desfășoară activități în spațiul
intracomunitar . Se crează astfel condiț iile necesare pentru impunerea celor patru reguli
constitutive care ca racterizeaz ă aceast ă piață: libera circulație a mă rfurilor, a persoanelor,
a capitalurilor ș i a serviciilor. Evoluția pieț ei unice a trecut, încă de la fo rmarea ei, prin
etape de evoluție semnificative, arătând atât avantajele cât ș i limitele acestui tip d e
mecanism. Pentr u a armoniza anumite inadvertenț e legate de schimbul de produse ,
servicii ș i aplicarea inadecvat ă a legilor în vigoare, Comisia Europeană a adoptat î n anul

9
2015 o „strategie pentru piaț a unic ă” care propune un ansamblu de măsuri menite s ă
îmbunătățească funcț ionarea acesteia.

Ca un corolar al acestor elemente cheie, putem spune că impactul euro asupra comerțului
intracomunitar pune a ccentul pe standardele economice, pe volumul PIB -ului țărilor Uniunii
Europene , respectiv p e rezultatele o bținute . Ce particul arități constituie analiza acestor elemente ?
Particularitățile la care ne r eferim diferă de la o țară la alta (pe piața unică europeană), o parte
dintre acestea fiind :
– Transformarea monedei – se referă la procesele prin care operatorii schimbă vechea
monedă în noua monedă, respectiv îi determină să tranzacționeze monedele la un curs fix
acceptabil;
– Mediul economic – majoritatea operatorilor publici și privați au ca obiectiv crearea unui
mediu atractiv bazat pe încredere, sprijin reciproc și facilități oferite consumatorilor în
funcție de cererile lor și de serviciile furnizate lor;
– Baza legală – majoritatea instituțiilor acționează conform unei baze legale cu accent pe
cu adaptarea lor la condițiile pieței unice, respectiv cu cerințele care se impun a fi
respectate.
În concluzie, importanța și relevanța temei alese urmărește să atingă mai multe puncte
sintetizate mai sus, să evidențieze avantajele și riscurile aderării la zona euro, transmite poziția
României în acest traseu, respectiv p așii parcurși până -n acest moment.

10
II. Moneda euro – istoric, costuri și beneficii
2.1. Apariția monedei euro
Încă din anul 1992 s-a adoptat Acordul de la Maastricht1 în timpul căruia au fost discutate
și analizate noi măsuri de dezvoltare a pieței europene, respectiv înlocuirea vechei monede
(ECU) cu o noua monedă unică (EUR) .
De-a lungul timpului s-au făcut simțit e efecte considerabile privind activitatea agenților
economici din zona intracomuni tară, c onsiderate ca fiind o consecință firească a c elor trei etape
parcurse î n procesul de adoptare a noii monede unice europene (UEM), respectiv lansarea
(începutul anului 1998), startul (1 ianuarie 1999) și utilizarea (1 ianuarie 2002).
În decursul celor trei etape au fost adoptat e măsuri2 în realizarea uniunii monetare ca
parte din politica Uniunii Europene, cum ar fi:
– adoptarea cadrului legal complet în vederea trecerii la noua monedă europeană;
– întocmirea unui plan de transformare a comunității bancare și financiare care sa
permita operatorilor public i și privați să înceapă, respectiv să definitiveze trecerea de
la vechea monedă la noua monedă;
– retragerea bancnotelor și monedelor naționale în momentul utilizării monedei unice;
– fixarea ratelor de conversie pe durata celor trei etape ale adoptării noii m onede în
vederea trecerii de la vechile monede la noua monedă;
– deschiderea pieței monetare, internaționale, valutare și de capital în euro.
Așa cum am menționat mai sus, efectele utiliză rii monedei euro încep să se facă simțite
încă de la 1 ianuarie 199 9, când aceasta a deve nit moneda oficială a 11 state europene, respectiv
Franța, Germania, Spania, Austria, Italia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Finlanda, Irlanda și
Olanda.
________ __________
1Document semnat de către Consiliul European în localitatea ol andeză Maastricht, 7 februarie 1992
2Măsuri adoptate de Parlamentul European

11
2.2. Criteriile de convergență nominală și reală la aderarea la zona euro.
Conform tratatului de la Maastricht din 1992 , s-au stabilit anumite criterii necesare
aderării la zona euro de către un stat al Uniunii Europene, denumite „criterii de convergență ”.
Pornind de la măsurile adoptate în cadrul tratatului mentionat mai sus, prin criteriile de
convergență3 se înțeleg acele condiții care nu provoacă riscuri economice nici în zona eur o și nici
în economia unui stat membru . În continuare vor fi enumerate patru criterii de convergență
nominal ă, respectiv:
– stabilitatea prețurilor – rata infl ației nu poate depăș i cu mai mult de 1,5 puncte
procentuale pe cea a primelor trei state membre c u cel mai scăzut coeficient
inflaț ionist ;
– finanț e – țara care aderă în zona euro nu trebuie să înregistreze un deficit bugetar mai
mare de 3% din PIB iar datoria publică nu poate fi mai mare de 60% din PIB;
– stabilitatea cursului de schimb – statele candidate trebuie să participe timp de cel
puțin doi ani la mecanismul cursului de schim b (ERM II) fără devieri sem nificati ve
de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a propriului curs în raport cu euro;
– rata dobâ nzii pe termen lung – statele care candid ează pentru aderarea la zona euro
trebuie să se asigure că legislația și normele lor garantează independența băncilor lor
centrale naționale. Acestea trebuie să respec te dispozițiile tratatelor și să fie
compatibile cu statutul Băncii Centrale Europene (BC E) și cu cel al Sistemului
European al Băncilor Centrale (SEBC).
Spre deosebire de criteriile de conver gență nominală stabilite clar î n Tratatul de la
Maastricht, în cazul convergenței reale4 nu există o definiție precisă și nici rep ere numerice
masura bile, deoarece se estimează convergența standardelor de viață intr -un stat, precum PIB-ul
real pe cap de locuitor , ceea ce reprezintă un factor decizional în cadrul funcț iei de maximizare a
prosperității sociale î ntr-un stat.
__________________
3Criterii prelu ate din Tratatul de la Maastricht
4De

12
Un alt aspect important care trebuie av ut în vedere îl reprezintă contribuț ia convergenț ei
nominale la crearea unui mediu macro economic stabil care facilitează convergenț a reală, iar
aceasta , la râ ndul ei , asigură prem isele sustenabilității convergenței nominale conducâ nd la
reducerea socurilor economice.

2.3. Beneficiile si costurile monedei comune.
Aderarea la moneda euro oferă multiple ș i diverse beneficii5 pentru cetăț enii unui stat,
resimțite în mod diferit atâ t la nivelul persoanele fizice sau juridice cât și la nivelul general al
economiei țării în cauză .
Printre avant ajele oferite de adoptarea monede i unice se numără eliminarea fluctuației
ratelor de schimb, ușurarea operațiunilor comerciale t ransfrontaliere, econom ia deve nind astfel
mai stabilă dezvoltâ ndu-se mai ușor, iar piețe le finan ciare fiind mai integrate încurajează
consumatorii să cumpere direct din alte țări.
Dintr -o perspectivă economică, o parte dintre beneficiile menționate mai sus sunt
interconectate. De exemplu, un stat cu stabilitate economică ridicată permite guvernului să
planifice strategii pentru v iitor. D e asemenea, aceasta reduce incertitudinea din domeniul
investițiilor încurajând companiile să investească mai mult datorită siguranței oferite . Investind
companiile se dezvoltă și produc mai multe locuri de mun ca pentru cetățeni, îmbunătăț ind
calitatea locurilor de munc ă.
Adoptarea monede i unice îmb unătățește relația și comerțul dintre statele care au aderat la
zona euro, fapt dovedit de reducer ea costuri lor suplimentare ale schimburilor valutare,
comparative cu perioada de dinaintea apariției monede unice , în urma cărora lipsa transparenței
între tranzacțiile desfășurate între state aducea riscuri suplimentare.
Având o monedă unică , afacerile d esfășurate în zona euro sunt mai puțin riscante și mult
mai rentabile, aducând mai mulț i investitori de toate tipurile. Deși statele membre a u multiple
__________________
5Potrivit Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene

13
beneficii de pe urma adoptă rii monedei unice , există și excepț ii, precum Danemarca și Regatul
Unit care au primit derogări în urma Tratatul ui de la Maastricht din 1992 , fiind scutite de la
adoptarea monedei euro. R estul statelor din afara zonei euro au obligația de a adopta moneda
euro cu conditia îndeplinerii anumitor criterii.
Statele care au adoptat monedei europeană au devenit mai vigilente după criza economică
din 2008, avand în vedere că toate țările aflate deja î n zona euro au avut de suferit. O parte dintre
aceste state au a les sa amâ ne intrarea în zona euro, continuând să -și păs treze beneficiile statelor
membre UE din afara acestei zone . Printre beneficii se numără :
– Valoarea independentă a monedelor. Oricât de bine evoluează economia unei țări,
în cazul unei deprecieri a mon edei unice, t oate țările care o utilizează sunt influenț ate
negativ . Comparativ cu acestea, țările c are nu fac parte din zona euro au avut rezultate
mai bune în condiț iile deprecierii monedei unice .

– Putere a de a devaloriza propria monedă . Pornind d e la exemplu l țărilor care au
aderat la euro ( Italia, Grecia și Spania ) și au întâmpinat mari ș ocuri în timpul crizei
economice, a crescut inflația mari și a scăzut productivitatea . Aceste efecte au condus
la diminuarea exporturilor intracomunitare . Țările cu politică monet ară independentă
au apelat la devalorizarea deliberată a monedei proprie pentru stimularea exporturilor .
Un exemplu în acest caz î l constituie Regatul Unit care a r eușit să își devalorizeze
rapid propria monedă pentru reduce rea impactul ui crizei financiare asupra economiei,
revenindu -și mai repede decâ t acele țări din zona euro care nu au avut această
opțiune, î ntrucâ t moneda euro este prezentă î n 19 țări , iar po liticile monetare sunt
stabilite de Banca Centrală Europeană.

– Independența și sensib ilitatea ratei dobânzii . După cum am menționat în exemplul
anterior, Regatul Unit a reușit să diminueze impactul crizei economice, reducând u-si
ratele dobânzilor pentr u încurajarea investițiilor și ch eltuielile din țară . Un alt
program ado ptat de Banca Ang liei a fost relaxare a cantitativă adoptată în martie 2009
și aplicată ulterior în octombrie 2011 , comparativ cu Banca Centrală Europeană care

14
a adoptat program similar în anul 2015. Analiș tii consideră că programul adopt at de
către Banca Angliei a ajutat economia să se redreseze prin stimularea activităților în
afaceri, mu lt mai devreme decât țările depend ente de politic a monetară a Băncii
Centrale Europene .

– Ușurința de a face față presiunilor inflaț ioniste. O bancă centrală a unei țări care
nu face parte din zonă euro poate decide independent dacă vrea să creas că rat ele
dobânzilor sau dacă rezistă la o rată mai ridicată a inflației evitând o încetinire
economică.
Având în vedere că adoptarea monedei euro constitui e un bonus pentru dezvoltarea
economică a statelor care o folosesc, se constată că acestea se bucură de beneficiile pe care
moneda unică le aduce.
Balanța costuri – beneficii cu privire la adoptarea monedei unice depinde, în largă
măsură, de compatibilitatea e xistentă între statele membre ș i zona euro din perspectiva structurii
economice, a gradului de integrare comercială, de sincronizare a ciclurilor d e afaceri în aceste
economii, ș amd. Sincronizarea ciclurilor de afaceri între țările care formează o uniune monetară
este considerată o „meta pre -condiție” necesară a fi îndeplinită în perspectiva adoptării monedei
unice. Dacă ciclurile economice ale țărilor care participă într -o uniune monetară nu sunt
sincronizate, o politică monetară centralizată nu poate stabiliza toate economiile simultan. În
condițiile unei politici monetare unice, un stat care se află într -o fază a ciclului de afaceri
distinctă comparativ cu a celorlalte țări din uniune se poate confrunta cu politici restrictive atunci
când se află în recesiune, sau cu politici monetare expans ioniste, atunci când se află în perioada
de expansiune (politica monetară în ambele situații va fi nepotrivită, pro -ciclică).
O excepție s -a simțit în perioada recesiunii dintre anii 2008 și 2011 , care a demonstrat că
această abordare a monedei unice nu es te perfectă. Un aspect în acest sens îl denotă m odificările
luate pentru statele mai importante care pot afecta alte state cu o economie mai slabă sau state
aflate în declin. De exemplu, Bancă Centrală Europeană a majorat în 2011 rata dobânzii deoarece
Germania avea o rată a inflației ridicată, ceea ce a afectat alte țări precum Grecia sau Italia care
aveau deja o rată scăzută a investițiilor.

15
În mod evident, comerțul este mai ieftin între țările care folosesc aceiași monedă față de
țările care au monede in dividuale, dar cu cât mai ieftin? În continuare , se analizează aspect
prezentate literatura de specialitate și opiniile diverse ale cercetătorilor acestui fenomen in
legatura cu impactul pe care l -a avut adoptarea monedei euro asupra comerțului între stat ele
membre UE.
Potrivit literaturii de specialitate , s-au studiat uniunile monetare și înlocuirea monedelor
naționale cu o monedă unică și despre beneficiile dar și costurile pe care le au țările care adoptă o
astfel de monedă, renunțând la politicile lor monetare independente.
Într-un articol6 publicat de Sergio de Nardis și Claudio Vicarelli (2003) , o sursă
importantă de ajustare la șocurile economice pentru scăderea costurilor de tranzacție între statele
membre oferite de o monedă unică o constituie profitabil itatea schimbul ui politicii monetare.
Costurile de tran zacționare împreună cu riscurile v alutare apărute în urma unei rat e de schimb au
reprezentat permanent o barieră pentru orice investitor în domeniul comerțului, reducând
volumul de tranzacții d e bunuri și servicii. Eliminând aceste bariere prin adoptarea unei monede
unice și eliminarea costurilor statele po t avea o integrare mai profundă în zon euro și o creștere a
tranzacțiilor transfrontaliere.
Această viziune este foarte răspândită în liter atura de specialitate , dar nu este
necontestată. Scepticii susțin că într -un mediu monetar turbulent, comercianții pot apela la
numeroase instrumente financiare care să acționeze împotrivă riscurilor de schimb valutar și că o
diferență între o creștere eco nomică cu ajutorul acestor instrumente și creșterea comerțului creață
de o monedă unică este neglijabilă. Primul argument împotriva acestei teorii îl reprezintă faptul
că firmele mici de export nu au acces la serviciile financiare necesare gestionarii efic iente a
riscului create de piață valutară.
Pornind de la diversitatea țărilor în care eșantion ul era foarte mare, analiza lui Rose7 în
189 de țări o serie de uniuni mo netare aveau la bază o țară mare și dezvoltată cu un număr mai
__________________
6Artic ol publicat pe
7h

16
mare d e țări mici și sărace, a condus la un r ezultat irelevant, în prezent, în analiz a Uniunii
Europene sau a unei uniuni din prezent.
În al doilea rând analiz a lui Rose (2000) s -a bazat pe o analiză în care cercetează folosind
o dimensi une spațială datorită căreia obține rezultate foarte mari în eșantionul de date pe care îl
folosește. Nardis și Claudio Vic arelli (2003) susțin că problema trebuie analizată pe o durată mai
lungă de timp în cazul în care se analizează consecințele apărute prin crearea unei uniuni
monetare. Glick și Rose (2002) susți n că este necesară o perioadă de timp care să permită analiza
variației comerțului dintre țări , conducând la o reducere de aproximativ trei ori a rezultatelor
inițiale obținut e de Rose.
Un alt studiu a fost realizat de Melitz8 (2001) pe setul de date al l ui Rose (2000) în care
acesta separă moneda unică de alte efecte "politice". M otivul acestei analize a fost, în principal,
faptul ca ță rile care tind să forme ze o uniune monetara beneficiază dej a de relaț ii com erciale sau
politice foarte strâ nse.
În setul de date estimat de Sergio de Nardis și Claudio Vicarelli (2003) aceștia au avut 11
țări exportatoare care fac parte din UE și 30 de țări importatoare dintre care fac parte cele 11 țări
din UE și restul constând în 19 țări independente. E stimarea s -a făcut pentru perioada 1980 -2000,
iar rezultatul a fost cel așteptat. S -a confirmat că adoptarea monedei euro are un impact pozitiv
asupra statelor care o utilizează și s-a dovedit influența negativă a volatilității rat ei de schimb.
După analiza datelor obținute aceștia au ajuns la o creștere cu 4% a comerțului total
pentru țările zonei euro. Țările membre UE au obținut o creștere a exportului total de 17% în
urmă apartenenței la o zonă fără bariere d e tranzacționare. Prin urmare combinând cei doi factori
Sergio de Nardis și Claudio Vicarelli au obținut o creștere de aproximativ 6,3%, un rezultat mai
rezonabil față de rezultatele obținute anterior de Rose.

__________________
8Studiul vizează impac tul fluctuațiilor economice asupra comerțului exterior al Uniunii Europene

17
Aceștia au ajuns la concluzia că impactul apărut din aderarea țărilor la o uniune monetară
le-a adus acestora o creștere a comerțului datorită eliminării taxelor vamale și alte ben eficii pe
care o uniune le oferă, dar această creștere este foarte mică față de rezultatele anterioare ale lui
Rose (2000).
În 2016 , Joseph E. Stiglitz aduce în literatura de specialitate printr -o nouă perspectivă
discuția despre monedă euro și rolul ac esteia în economia Uniunii Europene. Acesta evidențiază
principalul obiectiv al proiectul de creare a zonei euro, acesta fiind diferit de celelalte înc ercări
anterioare prin tentativa de a realiza o integrare politică mai presus de a cordurile comerciale,
obiectiv care, conform viziunii lui Stiglitz, nu a fost atins nici din punct de ved ere economic nici
prin tentativa sa de a apropia țările zonei euro. În viziunea autorului menționat se sugereaz ă că ar
fi mai bine ca toate țările să revină la monedele națio nale, acesta considerând că euro a dus la o
creștere a ineg alității dintre state.
Argumentul principal adus de Stiglitz este că țările bogate au prosperat în timp ce țările
sărace au decăzut sub presiunea monedei euro. Un exemplu dat de acesta este cazul Germaniei și
al Greciei, în care PIB -ul Germaniei a crescut considerabil față de cel al Greciei, aceasta fiind
mai afectată de criză.
Concluzia principală pe care o putem deduce din li teratura de specialitate este că aderarea
la o monedă comună este avanta joasă numai în cazul în care țările au o economie asemănătoare
ca echilibru, dezvoltare și amploare. Această teorie o să fie analizată mai pe larg în urmă torul
capitol.

18
III. Evoluția comerțului intracomunitar după apariț ia euro

3.1. Evoluția PIB în ță rile car e au adoptat euro vs cele care și -au păstrat moneda
națională .

Pentru o analiză corectă și detaliată a evoluției comerțului intracomunitar după apariția
monedei europene, am folosit un instrument de c ercetare, respectiv analiza comparativă9,
cunos cut ca o metodă de investigare completă și aprofundată a datelor statistice de referință care
cuprinde o serie de indicatori și coeficienți în scopul obținerii unor rezultate, respectiv
măsurătorilor PIB -ului țărilor care au aderat în zona euro, în raport cu țările aflate în curs de
aderare, care și -au păstrat monedele naționale.
Produsul Intern Brut reprezintă valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor dintr -o
anumită perioadă de timp, inclusiv producț ia compani ilor străine, care -și desfățoară a ctivitatea pe
teritoriul țării, dar exclusiv producț ia companiilor autoh tone în afara țării. PIB indică puterea
unei economii prin afișarea valorii de piață a bunurilor și serviciilor produse în cadrul unei
economii î ntr-un anumit an. Principalele componen te ale PIB sunt consumul, investiț iile,
exporturile nete, cheltuielile ș i bunurile guvernamentale din car e consumul individual reprezintă
circa două treimi din PIB.
PIB = consum + investiții + exporturi − importuri
În continuare vom analiza evoluția PIB în ță rile Uniunii Europene pe două categorii:
țările care au moneda euro ca m oned a națională și utilizează politica monetară a Uniunii
Europene și țările care au o politică monetară proprie și o monedă națională .

__________________
9Analiză preluată din

19

Figura 3.1. PIB î n statele UE care nu fac parte din zona euro
În graficul de mai sus este preze ntată evoluț ia Produsului Intern Brut (PIB -ului) al
statelor care nu fac parte din zona euro pentru perioada 1995 – 2018. Alegerea perioadei are în
vedere evoluț ia economiei și fluctuațiile acesteia, în special î n perioada crizei economice din tre
anii 2008 – 2011, cu impact asupra economiei mondiale.
Se observă în figura 3.1. că toate ță rile din afara zonei euro au o tendință crescă toare a
PIB-ului până î n anul 20 09, cand apar primele semne ale declinului economic, respectiv î n
primul trimestru al anului 2009, manifestate prin declin economic si recesiune, cee a ce a
determinat luarea unor măsuri î n vederea reduce rii șocului economic.
Aspe ctul graficului care cupri nde ță rile din zona eur o este semnificativ diferit, având în
vedere că acestea au beneficiat de un con text economic mai favorabil, luând o serie de măsuri
menite să atenueze impactul negativ al recesiunii.

20

Figura 3.2. Evoluț ia PIB -ului în statele UE ca re fac parte din zona euro.
În cazul acestor țări din zona euro, șocul a fost mai redus datorită unor facilități, cum ar fi
inexistenț a unui curs de schimb care ar fi avut un impact negativ asupra situaț iei economice.
Măsurile adoptate de Banca Centrală Eu ropeană10 (BCE) au aj utat la stabilizarea economiei î n
statele respective . În graficul de mai sus se remarcă o stagnare a economiei în anii precedenți
recesiunii apărute î n anul 2008.
În acest sens, Comisia Europeană a sugerat recomandă ri11 privind scădere a contribuț iilor
sociale plătite de angajatori, care au avut drept scop păstrarea locurilor de muncă. Simultan, î n
vederea creșterii put erii de cumpărare, a fost impusă și o scădere a impozitelor pe venit.
Concomitent, s-au fă cut propuneri de accel erare a reformelor structurale ș i au fost luate mă suri
pentru încuraja rea investiț iilor, avand ca priori tate păstrarea ș i crearea unor noi locuri de muncă .
__________________
10Măsurile adoptate de BCE au vizat prevenirea unor noi crize ale statelor din zona euro
11Recomandări transmise în documentul de modificare a Deciziei 2007/230/CE

21

Mediul de afaceri din statele membre a primit recomandă ri de adoptare a unor măsuri
pentru angajaț ii rămași fără loc de muncă, urmă rind recalificarea acestora, î n conformitate cu
nevoile pieței de muncă . Măsurile sugerate au vizat î n principal dezvoltarea r egională , precum ș i
ajustarea programelor operaț ionale , în funcție de cerinț ele genera te de criza economică,
punâ ndu-se accent pe reducere a birocraț iei.
Majoritatea statelor memb re au adoptat m ăsuri anti -criză, care au constat în diferite
instrumente menite să atenueze problemele cu care se confruntă recesiunea – la nivel economic,
financiar, al forț ei de muncă și social. În ceea ce privește politica monetară a ță rilor din zo na
euro, prioritatea a constat în menținerea funcționării pieț ei financiare. Aceasta r eflectă rolul
esențial pe care băncile comerciale din zona euro îl au în finanțarea afacerilor și î ntreprinderilor.
Ca sa compară m impactul asupra economiei statelor UE am cal culat modificarea PIB pe cele
două criterii.

Figura 3.3.Modificarea PIB in statele care nu fac parte din zona euro

22

Figura 3.4. Statele care fac parte din zona euro.
În urma analizei comparati ve a celor două grafice de mai sus, se observă că statele ca re
și-au păstrat moneda națională au avut o modif icare negativă a Produsului Intern Brut de
aproximativ 20 pun cte proce ntuale la nivelul anului 2009, î n timp ce statele din zona euro a u
înregistrat o modificare a PIB-ului de la 0 la -30 puncte procentuale.
Asa cum am menționat î n capitolul anterior, se constată că modificarea PIB -ului în statele
aflate î n zona euro, avand o moneda și o politică monetară comună , sunt influenț ate în mod
diferit de efectele unei crize în funcț ie de ni velul de dezvolt are individuală. Se observă că ță rile
cu un nivel mai scă zut de dezvoltare au fost mai pu ternic influentațe de modificările Băncii
Centrale Europene î n perioada crizei , comparati v cu țările puternic dezvoltate din punct de
vedere economic au reuț it să abso arbă ș ocul crizei economi ce mult mai usor. Acest aspect fiind
unul dintre dezavantajele aduse de moneda euro pe termen lung.

23
3.2. Evoluția exporturilor ș i importurilor intracomunitare
Un aspect important în evoluția exporturilor ș i importurilor intracomuni tare îl reprezintă
diferențele politicelor economice ale țărilor membre ale Uniunii Europene , întrucât acestea
asigură realizarea cu succes a unei uniuni monetare. La fel de important este ș i gradul de
integrare comercială produs de aceste politici în conc ordanță cu uniunea monetară care adună
statele din zona euro, deoarece influențează semnificativ felul în care se produc șocurile,
respectiv sincronizare a ciclurilor economice. Pornind de la ideea ca acest aspect constituie un
subiect controversat în teor ia integrării monetare europene, Frankel12 și Rose (1998) au susținut
că țările cu cele mai strânse relații ec onomice au o concordanță mai mare a ciclurilor de a faceri,
in timp ce accentuarea integrării datorită unificării monetare ( potrivit ipote zei endoge nității
criteriilor zonei monetare optime ) va duce la sincronizarea mai bună a ciclurilor economice și la
apropierea de statutul de zonă monetară optimă .
Impor turile ș i exporturile intracomunitare depi nd de ciclurile de afaceri a le statelor
implicate și, î ntr-o măsură mai mare de PIB -urile lor . Pe măsură ce gradul de deschidere a
economi ilor statelor europene crește, fiecare țară se specializ ează în producerea bunuri lor și
servicii lor care asigură avantaj comparativ pe piața unică europeană, fapt care asigu ră un volum
al exporturilor superior importurilor din piață (Socol A., 2009).
Uniunea Europeană este considerată a fi una dintre cele mai deschise economii din lume ,
aceasta r eprezentând cea mai mare piață unică la nivel mondial. Unul dintre principalele p rincipii
care au stat la baza formă rii uniunii Europene a fost liberul schimb între statele membre. Uniunea
luptă și pentru deschiderea comerțului mondial ș i dezvoltarea unei pie țe eficiente.
Între 1999 și 2010, comerțul exterior al UE s -a dublat, reprezen tând în prezent peste 30%
din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene. UE răspunde de politica comercială a ansamblului
statelor membre și negociază acorduri în numele lor. UE are mult mai multă greutate în cadrul
negocierilor comerciale internaționale de cât fiecare membru în parte. Aceste acorduri asigură un
acces reciproc avantajos atât pieței din UE, cât și celor din țările în cauză. Companiile europene
se pot extinde și pot importa mai ușor materiile prime de care au nevoie pentru a -și fabrica
_______ ___________
12Studiu în care autorii menționați au formulat ipoteza endogenității criteriilor „optimum currency area”

24
produsele.
Fiecare acord este unic și poate include reduceri tarifare, norme privind aspecte precum
proprietatea intelectuală sau dezvolta rea durabilă ori clauze privind drepturile omului. Atunci
când negociază acorduri sau norme, UE cere și părerea organismelor publice, a întreprinderilor și
a organismelor neguvernamentale.

Figura 3.5. Evoluț ia exporturilor intracomunitare
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Intra -EU_trade_in_goods_ –
_recent_t rends#Evolution_of_intra -EU_trade_in_goods:_2002 -2018
Valoarea ajustată semestrial a exporturilor totale de mărfuri pentru statele membre UE -28
către alte state membre este prezentată în Figură 3.5. Putem observa că la începutul anilor 2002
și 2003 nivelu l exporturilor de mărfuri a fost destul de stabil, fiind urmat de o perioadă de
creștere rapidă de la începutul anului 2000. În perioada iulie 2008 – mai 2009 s -a înregistrat o
scădere accentuată a valorii exporturilor de bunuri cauzat ă de dezechilibrul ec onomic menț ionat
la începutul capitolului. În urma acestui declin, va loarea exporturilor de mărfuri și -a reluat

25
creșterea din nou depășind, î n august 2011, nivelul î nregistrat înaintea crizei și continuându -și
creșterea pâ nă în prezent.
În mod tradiționa l, statele membre din UE au comercializat mai mult bunuri cu alte state
membre decât cu tări din afară UE.

Figura 3.6. Comertul statelor UE intracomunitar si extracomunitar din anul 2017
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Intra -EU_trade_in_goods_ –
_recent_trends#Evolution_of_intra -EU_trade_in_goods:_2002 -2018
Figura de mai sus arată că în 2017, cu excepția Regatului Unit și a Ciprului, toate statele
membre au exportat mai multe mărfuri către partenerii intrac omunitari decât cu cei din afara UE.
Există o variație relativ mare între statele membre în această p roporție, variind de la 86% din
totalul exporturilor de bunuri ale Slovaciei către alte state membre ale UE la sub 38% din totalul
exporturilor de bunuri din Cipru.

26
3.3. Evoluția investițiilor stră ine directe
Investițiile străine directe reprezintă acele in vestiții internaț ională care are drept scop pe
termen lung obț inerea unui o biectiv dintr -o economie sau o întreprindere aparținând altei ță ri.
Interesul pe termen lung presupune o relație de durată care există între investitor și întreprindere
și presupune că investitorul are o i nfluență semnificativă în modul în care întreprinderea este
manageriată . Acest tip de investiție se ia î n calc ul atunci câ nd un investitor deține cota de cel
puțin 10% din puterea de vot î n com panie. Investițiile stră ine directe pot fi considerate o strate gie
economică alternativă adoptată de acel e întreprinderi care investesc î n stabilirea unui nou sediu
sau, alternativ, să cumpere act ive deja existente. Acestea urmăresc să vină în completare ori să
înlocuiască comerțul internaționa l prin producerea bunuri și servicii în țări diferite de ț ara de
origine .

Atât fluxurile interne ale UE (investițiile directe in statele membre UE din țările
nemembre), cât și fluxurile externe (investițiile directe ale statelor membre UE în țări din a fara
Uniunii Europene ) au scăz ut drastic în 2014, înregistrâ nd cel mai slab nivel în perioad a 2009 –
2015. Această scădere de amploare a fost cauzată , în principal, de reducerea investițiilor mari ale
țărilor partenere tradiționale, cum ar fi Statele Unite ș i Elveția. În anul 2015, nivelul fluxurilor de
investiții stră ine directe în interiorul și în exteriorul țărilor a revenit la un nivel similar celui
înregistrat în 2013.

27
Pe lângă Elveția și SUA, alți investitori tradiț ionali prec um Norvegia, Canada, Austra lia
și Japonia, dețin în continuare controlul a peste 80% din totalul activelor în proprietate străină.
S-a constatat că s -a menținut o rată constantă de achiziț ie a activelor pe piata europeană pe o
perioadă relativ extinsă de timp cu un grad mare de div ersificare î n diferite sectoare econom ice
(investițiile SUA se remarcă printr -un nivel cu un mare grad de diversificare). In prezen t,
raportul CE constată prezența din ce în ce mai accentuată pe piața europeană a investitorilor
proveniți din țări aflate î n curs de dezvoltare, cum ar fi Chin a si India. Cele doua state
menționate investesc în domenii precum aeronautica și mașinării specializate și India î n
domeniul farmaceutic . O creștere semnificativă cunoscută de investițiile străine s -a înregistrat și
în sectoare economice strategice din domeniul far maceutic, rafinarea petrolului ș i echipamente
electrice.

28
IV. Quo Vadis Romania? Avantaje si riscuri ale aderarii la zona euro
Potrivit normelor europene, orice stat care aderă la Uniunea Europeană trebuie să intre in
zona euro după o perioadă de timp , mai mult sau mai puțin extinsă. Cu alte cuvinte, intrar ea
României în Uniunea Europeană (2007), a angajat statul român să adopte moneda europeană ,
fapt ce presupune parcurgerea unui anumit număr de paș i.
Așa cum am precizat î n capitolul 2 , primul pas îl reprezintă stabilitatea economiei
naționale în vederea adoptării monedei unice potrivit unor criterii de convergență menț ionate
anterior . Postura de stat candidat, precum ș i nivelul economiei, a derogat13 România în momen tul
de față de la adoptarea monedei unice cu 5 ani . Principalele cauze ale acestei derogari le
reprezintă rata inflaț iei peste media europeană , respectiv nivelul deficitului bugetar peste 3%.
Având în vedere condiț iile de acceptare a țărilor candidate potrivit „programe lor
naționale de convergență”, precum și coordonarea politicilor economice cu celelalte țări d in zona
euro, România se află î ntr-un trend slab provocat de starea precară a economiei naționale,
precum și a ciclicităț ii mari a raportului “leu – euro”. Ace st fapt obligă statul roman să revină la
un nivel de co nvergență reală cât mai apropiat țărilor din zona euro , precum și participarea la
Mecanismul Cursului de Sc himb14, ceea ce presupun e fixarea monedei naț ionale față de mon eda
europeană la un curs de sch imb într -un interval de fluctuaț ie +/ -15%.
În anii care au urmat aderă rii la Uni unea Europeană, Româ nia a suferit un șoc la nivel
economic, urmat de corecții asupra creșterii economice reduse cauzată de criza financiară
globală , fapt interpretat atât ca efect de contagiune, cât și ca mă suri care s -au dovedit
nesustenabile .
Acesta a fost momentul în care s-a simțit necesitat ea acceleră rii reformelor structura le, în
vederea creșterii potențialului econ omic și a l dezvoltării d urabile, deoarece u nul din cele mai
mari costuri ale c rizei financiare s -a simțit î n anul 2010 cand s -au redus salariile bugetare15 cu
__________________
13Conform art. 122 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
14Etapă intermediară a integră rii europene prevăzută în mod official în Tratatul de la Maastricht
15Introdusă în urma adoptării legii austerității 118/2010

29
25% în vederea evitării falimentului bugetului de stat . De aceste măsuri s -a legat raport ul16
elaborat de F ondul Monetar Internați onal privind proble mele economice regionale din Europa
Centrală ș i de Est ( 2016) , în care se menț ionea ză faptul că ț ările din regiune au avut ritmuri de
creștere economică mult mai mici față de perioada de dinaintea recesiunii, cu excepția Româ niei.
Acest aspect indic ă motivele care pot explica procesul lent de convergență a veniturilor în
raport cu țările dezv oltate din UE, respectiv îmbunătățirea activitatii instituțiil or publice , precum
și eficientizarea guvernă rii menită să influenț eze productivitatea și competitivitatea economiei.
Potrivit unui studiu17 efectuat de BNR , criza economică a redus rata de creștere a PIB
potențial de la 5 – 6% la 2,5 – 3%, în timp ce potențialul de creștere economica s-a înjumătățit î n
urma recesiunii din perioada 2008 – 2011, fapt dovedit de reducerea masivă a investițiilor,
respectiv a scăderii forței de muncă in raport cu activitatea economică .
Principalele politici economice adoptate de Romania î n ultimii 7 ani au urmarit țintirea
unor indicato ri macro -economici in locu l unor reforme structurale necesare la nivel micro –
economic , ceea ce a condus la reluarea ratelor de creștere economica din perioada 2000 – 2008 ,
in urma ieșirii din criza financiară .
În condițiile î n care PIB-ul potențial ar crește cu o rată de peste 4% începând cu anul
curent ( 2019 ), nu se uită faptul că România a înregistra t în perioada pre -aderării la Uniunea
Europeană un ritm de creștere anual ă de 5 – 6%, fapt care arată ca intensificarea reformelor
structurale trebuie sa stimuleze sursele su stenabile de crestere economica, cum ar fi investiții le în
capitalul uman și tehnologie, asigurarea cercetării, dezvoltării și inovării, precum și
îmbunătăț irea programelor de sănăta te și educație .
Potrivit teoriei Zonei Monetare Optime18, balanța costuri – beneficii a influențat aderarea
României la moneda unică europeană , întrucâ t cel mai mare dezechilibru s -a simțit î n urma
reducerii decalajelor de dezvoltare dintre statele ce formează uniunea monetară, dar și de
__________________
16Raportul de țară al Fondului Monetar Internațional Nr. 16/114
17Studiu realizat de BNR în lucrarea „România și aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiții!”
18Teorie formulată în anii 1960, care studiază oportunitatea aderării la o uniune economică monetară

30
compatibilitatea existentă între acestea din perspectiva structurii economice, a gradului de
integrare comercială, a sincronizării ciclurilor de afaceri în aceste economii, ș.a.
În continuare va fi analizată sincroniz area ciclurilor de afaceri cu zona euro , gradul de
deschidere și integrarea comercială, respectiv converg ența structurală din Europa Centrală și de
Est (unde este inclusă și România) cu zona euro. Ciclurile de afaceri au fost extrase pe baza a
patru filtre: filtrul Hodrick -Prescott (HP), filtrul Band Pass (BP) , filtrul trendului pătratic (QT) și
analiza componentelor principale (PCA) . Pe lângă asta, se vor analiza gradul de flexibilitate a
pieței muncii, mobilitatea capitalului și similaritatea transmisiei politicii monetare în tabelul19 de
mai jos, ceea ce ara tă actuala poziție a României față de principalii prete ndenți la aderarea î n
zona euro .
Tabel 4.1 : Determinarea varianței prin Metoda Componentelor Principale
Ponde rile celor trei
metode pentru CP 1 Ponderea
varianței
CP1 în
total Ponderea
varianței
CP1 și
CP2 în
total Coeficienții de corelație
dintre ciclurile de afaceri
HP BP QT BP/HP BP/QT HP/QT
Cehia 0,38 0,27 0,34 88,62% 99,30% 0.83 0.69 0.95
Polonia 0,45 0,35 0,18 73.01% 94.36% 0.79 0.38 0.98
România 0,39 0,25 0,35 85.78% 98.91% 0.78 0.62 0.93
Ungaria 0,42 0,24 0,32 79.79% 98.38% 0.83 0.68 0.92
Franta 0,36 0,30 0,32 92,81% 99,36% 0.91 0.80 0,94
Italia 0,36 0,30 0,32 92,01% 99,5% 0,91 0,77 0,94
Belgia 0,36 0,30 0,33 92,88% 99,45% 0,90 0,80 0,96
Germania 0,34 0,31 0,34 97,27% 99,71% 0,94 0,93 0,99
Olanda 0,36 0,30 0.32 92,35% 99,41% 0,90 0,79 0,95
Austria 0,35 0,29 0,34 93,86% 99,15% 0,89 0,85 0,97
Spania 0,3 0,32 0.38 88,32% 99,34% 0,75 0,84 0,93
Portugalia 0,36 0,31 0,32 93,03 99,69% 0,92 0,80 0,95
Grecia 0,41 0,22 0,36 83,60% 98,86% 0,73 0,87 0,94
ZE 0,36 0,30 0,32 92.69% 99.51% 0.75

__________________
19Preluar e din studiul de mai sus, realizat de autorii Socol A., Mihailovici G., Kallay E., Daianu D.

31
Potrivit datelor Eurostat menționate în tabelul de mai sus, se obs ervă o succesiune mai
bună a perioadelor de decalaj recesionist și inflaționist a ciclurilor de afaceri din Germania,
Franța, Italia, Spania, Austria și Olanda, similare cu cele din zona euro, deoarece acestea au fost
în decalaj recesionist încă de la intr oducerea monedei euro pene (înaintea anului 2006 ) când s-a
produs revers ul, cauzat ș i de conte xtul international, respectiv mă surile adoptate în timp . Un
aspect important este că acaeastă criză financiară internațională a afectat zona euro începând cu
anul 2008, î ntrucât economia Uniunii Europene M onetare a trecut de la un decalaj de producție
inflaționist la u nul recesionist în al doilea trimes tru al anului 2009. Din această cauză , statele din
zona euro au continuat să producă sub potențial ul lor până în 2011.
Pornind de la datele înscrise î n tabel, un aspect important care vize ază România se referă
și la gradul de sincronizare a ciclurilor de afac eri între țăr ile analizate și zona euro, cee a ce a
necesitat utilizarea unor calcule referitoare la corelația statistică , transmisia dintre ciclurile de
afaceri între țări, persistența ciclurilor de afaceri, precum ș i gradul de concordanță dintre acestea.
Odată cu ieșirea din criza financiară , în 2011, România a început procesul de -euroizării ,
prin care se are î n vedere g radul de accesare a creditelor în moneda unică, fapt care obligă statul
româ n să grăbească adoptarea acesteia în vederea rezolvării asimetriei valutare între datoriile
existente în moneda europeană și activele obținute în moneda națională .

Fig 4.1. Creditele in euro, volume si dobanzi, ianuarie 2007 – iulie 2016
Din această cauză, a fost important ca p onderea creditelor noi acordate în euro să scadă
periodic ( de la peste 60% în 2010 la 18 % în 2 016), ca urmare a reducerii diferențialului di ntre

32
rata dobânzii la creditele noi acordate în lei și cele acordate în euro, asa cum se vede în figura20
de mai sus, ajunând la 2 puncte procentuale în iulie 2016, ceea ce denotă costul riscului de curs
valutar.
Atâta timp cât diferențialul de dobândă se menț ine scăzut , există premise le ca cererea
pentru creditele în lei să se mențină și , cu timpul , gradul d e euroizare privind soldul creditului să
se reducă către nivelul beni gn de 10%. Există însă ș i riscul ca difer ențialul să crească ca urmare a
diminuăr ii diferenței dintre dobânda la creditele în lei în sold și dobânda la c reditele în lei noi în
al doilea trimestru din 2016 , ceea ce indica o stabilizare a dobânzii. Î n acelasi timp, diferența se
reflectă și la creditele în euro, întrucâ t este pozitiv ă și arată o continuare a scăderii dobânzii. În
plus, condiț iile economice din România necesită o întărire a politicii monetare înainte ca B anca
Centrală Europeană să facă același lucru, deoarece diferențialul de dobândă între creditele în lei
și creditele în euro , trebuie sa crească . Rămâne opțiunea măsurilor prudențiale pentru
manipularea ofertei de credit e în favoarea monedei autohtone .
Ca urmare a principalelor e lemente care definesc deopotrivă drepturile și obligatiile
Româ niei de aderare la zona euro, am analiz at principalele avantaje ș i riscuri ale acestu i obiectiv
major, începâ nd cu starea actual ă a economiei naționale, respectiv mizele aderării la moneda
unică. Având în vedere că actual a criz ă a lărgit dimensiuni le modului în care se analizează
convergența re ală cu zona euro a unui stat membru, am observa t ca principalele conditii necesare
impun o convergență sustenabilă , sănătoasă, în principiu bazată pe fundamente economic e
puternice. Menționăm î n continuare câteva avantaje :
– integrarea fiscal ă gradual ă în zona euro este viabilă pe termen lung, ceea ce oferă
Româ niei posibilitatea de dezvoltare ;
– Suportul Bă ncii Centrale Europene asigură un rol es ențial în extinderea zonei euro, odată
cu aderarea Româ niei;
– Uniunea Bancară confe ră o direcție bună Romaniei , cu toate ca aceasta nu se substituie
instituțiilor europene î n vederea reformă rii mecanisme lor de funcționare a zonei euro.
__________________
20Grafic realizat în studiul BNR menționat mai sus

33
România îndeplinește în prezent o parte a criteriilor oficiale d e intrare în zona euro în
vederea asigură rii avantajelor prezentate, deoarece stabilitatea macro -economică a fost realizată
cu mari eforturi incepand cu anul 2010.
Supra -încălzirea21 economiei în anii premergatori crizei financiare a acumulat mari
dezechi libre care au anulat câștigurile anter ior obținute, cee a ce a ridica t mai multe semne de
întrebare cu privire la aderarea î n zona euro, un argument fiind acela că în urma recesiunii,
România a avut nevoie de 6 ani ca să revină la PIB -ul din 2008. În contin uare, vor fi analizate
riscurile aderă rii la zona euro:
– zona euro nu utilizează instrumente de prevenire a șocurilor economice asimetrice între
țările puternic dezvoltate ș i cele slab dezvoltate;
– gradul de eterogenitate a zonei euro nu a contribuit la funcționarea sa ;
– Uniunea Bancară are nevoie de un instrument de garantare a depozitelor bancare în
vederea asigură rii unui fond solid de re zoluție, mai ales în cazul utilizării unor
împrumuturi de către Româ nia;
– macro-economia zonei euro creaz ă o problemă din cauza nevoii unei politici monetare
comune la nivelul ansambl ului, fapt care nu ofera suport Romaniei ;
– ratele de creștere economică dinaintea crizei nu mai pot fi atins e, un argument fiind
barierele majore ale zonei euro, precum ar fi “stagnarea secu lară” ș i politicile
deflationiste .
Este de notat că scă derea economiei din ultimii ani a fost însoțit ă de o creștere mare a
deficitelor externe , iar pe fondul riscurilor mention ate, variaț ia cursului de schimb euro – leu ar fi
mult mai mare. Un element car e descrie această variație î l constituie mutații le în capacitatea de
export intracomunitar, aportul foarte ridicat al sectorului IT în evoluț ia PIB-ului Româ niei,
precum și scăderea contribuț iei agriculturii la bugetul de stat. Aceste date negative anuleaz ă teza
potrivit căreia sunt necesare anumite reforme structurale și un anumit volum de investiții pentru
depăși rea „capcanei venitului mediu” în urma creș terilor salariilor bugetare din ultimii doi ani .
__________________
21Problemă semnalată de Fondul Mon etar Internațional înaintea crizei financiare

34
Țările care au trecut la moneda unică după 2007 au avut PIB -ul pe cap de locuitor,
exprimat în PPS (Price Per Share), apropiat de cel al mediei22 UE în anul anterior adoptării
monedei unice cuprins între 64%, î n cazul Estoniei (ț ara care avea însă Consiliu Mon etar) și 94%
în cazul Ciprului . Țările Baltice, care au funcționat cu consilii monetare timp de mai multi ani
înaintea aderă rii la zona euro au avut o medie în jur de 70%, iar celelalte țări (Cipru, Sloveni a,
Malta, Slovacia) una de 83%.
Adoptarea monedei unice poate aduce beneficii mai mari decât costuri (beneficii nete)
dacă structura economiilor pe sectoare de activitate a economiilor participante la uniunea
monetară este similară. Mai mult, potrivit lite raturii de specialitate, dar și evidențelor empi rice
rezultate din experiența zonei euro , chiar dacă aceste economii sunt intens corelate – grad ridicat
de sincronizare ale ciclurilor economic e – atâta timp cât există discrepanțe structurale între
economii le ce formează o uniune monetară sunt șanse mari ca acestea să diveargă în viitor.
Acest lucru se întâmplă întrucâ t există structuri economice diferite, și prin urmare vor
aparea răspunsuri diferite la șocuri le comune. De altfel, experți ai C omisiei Europene
subliniază23 ca o mare carență a zonei euro este deficitul de “convergența OCA” ( optimal
currency area convergence ). Prin urmare, creșterea gradului de convergență structurală
constituie o condiție pentru reducerea probabilității manifestării unor șocu ri asimetrice,
asigurând în același timp și creșterea corelației ciclurilor de afaceri cu economiile integrate
monetar.
În eventu alitatea aderării României la zona euro cu acest decalaj, există riscul unei inflații
apreciabil mai ridicate decât în zona , ceea ce ar conduce la dobânzi r eale mai mici decât în restul
zonei și, la o tendință de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, asa cum s -a întâmplat în
cazul Spaniei și al Portugaliei. Nu este este evident dacă măsurile macro -prudențiale ar fi
suficient de eficace pentru a combate mișcări le de capital nefavorabile generate de apartenenț a la
zona euro .

____________
22Medie preluată din datele Eurostat
23Raport întocmit de către Comisia Europeană către România în 2017

35
În concluzie adoptarea monedei euro de către România ar reprezenta o realizare
importantă ca rezultat al unui proces de lunga durată. Un aspect esențial al acestui proces ține de
îndeplinirea criteriilor de convergență reală, condiție capitală pentru a evita posibile dezechilibre
apărut e ulterior adoptă rii euro. Se impun implementarea unorm măsuri ce vizează o schimbare a
structurii econo miei pentru ca aceasta sa fie cât mai asemanătoare celei existente î n zona euro.
Din punctul meu de vedere , adoptarea euro de către România reprezintă u n pas major în
dezvoltarea durabilă și sustenabilă a acesteia.

36
V. Propuneri de îmbunătățire ș i concluzii
Pornind de la mizele adoptării mo nedei unice în România, precum și avantajele și
riscurile aderării la zona euro, sugerăm anumite prop uneri de îmbunătățire a politicilor
economice și monetare care au î n vedere când și în ce condiții se va face acest pas . În esență,
știindu -se că adera rea României la moneda europeană se dorește să fie un succes pentru cetățenii
săi, sunt nece sare anumite mase critice atât în convergență reală cât și î n reforma structural ă a
legislați ei prealabile (“ ex ante”).
Pe lângă faptul că funcționarea zonei euro prezintă diverse neajunsuri menț ionate
anterior, decalajul de dezvoltare între România și zona euro rămân e principalul impediment în
adopt area monedei unice. Un exemplu în acest sens îl denotă ș i creșterea mai rapidă a
competitivității la nivel micro – și macro -economic a statelor din zona euro comparativ cu cele ale
României în prezent. De aceea, considerăm n ecesare și oportune urmă toarele propuneri:
1) Reducerea deficitului de convergență reală. Porn ind de la premisa ca PIB -ul Româ niei ar
crește cu 5% pe an, s -ar realiza aproximativ 75% din media zonei euro în perioada 2023 – 2024,
ultimul an al urmatoarei p erioade de aderare la zona euro. Acest aspect nu garantează că aderarea
la zona euro se va face pe baza unui aseme nea calcul anual de stabilitat în mod mecanic. De o
egală importanță este PIB -ul pe cap de locuitor care trebuie să crească în același ritm cu PIB-ul
Româ niei (5%), fapt care depinde de po liticile guvernamentale din urmă torii ani. În plus,
aderarea la zona euro nu poate fi realizată numai prin atingerea convergenței reale.
2) Îndeplinirea condițiilor de ordin structural printre care: dezvoltare a infrastructurii, creșterea
veniturilor fiscale la bugetul de stat, o mai buna consolidare a finanțelor publice pe o perioada
indelungata de timp, precum si cre șterea graduala a competitivității economiei României î n
raport cu celelalte state din spaț iul intracomunitar printr -o productivitate mai bună . Lipsa
acestora din programul româ nesc de aderare la moneda unică au condus la scăderea economiei î n
ultimii doi ani, respectiv au necesitat mai mult timp pentru recuperarea pierderilor suferit e atâ t la
nivel microeconomic, cat si la nivel macroe conomic. Aceste condiții asigură deopotrivă
sănătatea finanțelor publice, controlul echil ibrelor macroeconomice, precum ș i reducerea datoriei
publice a Româ niei.

37
3) Atingerea unui PIB/ capita de cel puțin 75% din medi a europeana la data aderării . Așa cum
am menționat în capitolul precedent, scă derea cons tantă a PIB -ului/ capita, precum și coeficienții
mai mici decât cei din zona euro au influențat negativ aderarea României la moneda unică, fapt
care implică analize teh nice de fundament are a fiecărui pas necesar aderă rii la zona euro și
întocmirea unor rapoarte periodice de verificare a realizărilor din perioada 2019 – 2024 .
Implementarea celor tr ei propuneri de mai sus necesită implicarea activă a Comisiei
Nation ala de Adoptare a Monedei Euro ș i monitorizarea efectelor rezultate ca urmare a m ăsurilor
propuse mai sus.

Concluzii
Considerăm că prezenta lucr are „Impactul euro asupra comerțului între țările UE” și -a
atins scopul urmărit î n mod relevant prin analiza realiz ată, principalele concluzii desprinse din
această temă fiind următoarele:
– obiectivele cercetării au fost îndeplinite cumulat prin abordarea finantelor publice ca
parte a strategiei de aderare in zona euro;
– utilizarea monedei unice a pus accentul pe ansamb lul elementelor care fac posibila
cresterea pietei unice, cresterii exporturilor si importurilor intracomunitare, respectiv
asigurarea investitiilor straine nete în condiții mai bune;
– analiza și cercetarea problematicii aderării României la zona euro a fo st tratată
corespunzător punâ ndu-se accentul pe condiț iile cheie care trebui esc î ndeplinite, p rin
urmare toate avantantajele și riscurile aderă rii la zona euro au fost abordate în raport cu
condițiile mai sus menț ionate.

Câteva concl uzii evidențiază acea stă analiză , respectiv rezultatele prezentate, cum ar fi:
– metoda aplicată a pus acc entul atât pe avantajele utilizării monedei unice cât ș i pe
riscur ile gener ate de utilizarea ei atât în per ioada premergătoare crizei financiare, cât și
după aceasta;

38
– s-a pus accentul pe analiza impactului ș ocurilo r economice din fiecare perioadă aleasă și
modul în care au reacționat economiile țărilor prezente în analiză ;
– sistemul de finanț e publice centralizat la nivelul Uniunii Europe ne a asigurat o bază
pentru întărirea m onedei unice în condiț ii special e, respectiv la nivelul convergenței reale
și ratei inflaț iei stabilite conform tratatului de la Maastricht .

Se poate afirma că Uniunea Economică și Monetară este cel mai ambițios proiect î n
procesul de co nsolidare a unei E urope unite. Î n contextul de cooperare economică la care au
aderat tot mai mu lte ță ri, sist emul a devenit tot mai complex ș i a necesitat o armonizare a
politicilor mon etare pentru a nu produce efec te negative asupra altor state î n vederea atingerii
unui co nsens general.
În concluzie moneda euro reușește să aducă un beneficiu care d epășește orice risc pentru
țările care aderă la UE generâ nd un cadru favorabil pe plan economic , fluidizând activitățile
comerciale î ntre statele membre.
În încheiere, prezenta lu crare a a sigurat suportul științific urmă rit atât prin abordare, cât și
prin cercetare. Principalul aspect definitoriu al suportului oferit îl reprezintă utilizarea teoretico –
practică a conceptelor științif ice preluate din domeniul finanțelor publice ș i domeniul monedei,
respectiv aplicate în analiza evoluției PIB -urilor ță rilor a tât din zona euro, cât ș i din zona non –
euro.

39
Bibliografie
Borio, C . The Financial Cycle and macroeconomics: what have we learned , BIS Working
Papers, pag. 395, 2014
Dardac, N. ,
Vascu, T., Moneda – credit: vol. 1, Editura ASE, 2002, București, pag. 16
Mitroi A. T. ,
Stancu I. Influenta factorilor psihologici asupra deciziei financiar e, Editura ASE, 2009,
Bucure ști, pag. 28
Padgett, S. The Single European Market: The P olitics of Realization , Journal of Common
Market Studies, vol. XXX, nr. 1 (martie), 1992 , pag. 121
Stiglitz J. E.
(traducere
Dobre R.) Euro: cum ameninta moneda comuna viitorul Europe i, Editura Publica, 2016,
Bucuresti , pag. 53
*** UE, Le Marché Unique Euro péen , 1996 , Luxemburg,
*** https://www.ec b.europa.eu/ecb/orga/accountability/html/index.ro.html
*** https://em f.neocities.org/tmp/TheEuro.pdf
*** https://europa.eu/europ ean-union/about -eu/euro_ro
*** http://e c.europa.eu/dgs/policy_advisers/docs/eu_public_goods_zuleeg.pdf
*** http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_spring_forecast_en.htm
*** https://europa.eu/e uropean –
union/sites/europaeu/files/docs/body/treaty_on_european_union_en.pdf
*** https://www.files.ethz.ch/isn/110610/WP%20017.pdf
*** http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2016_Romania_si_aderarea_lazo
na euro.pdf
*** https://www.imf.org/e xternal/lang/romanian/pubs/ft/scr/2016/cr16114r.pdf

40
*** https://www.nber.org/ papers/w8396
*** http://oeconomica.org.ro/files/pdf/50.pdf
*** http://rjea.ier.ro/sites /rjea.ier.ro/files/articole/RJEA_vol.17_no.2_dec.2017_art_
1.pdf
*** http://voxeu.org/article/eiffel -group -political -community -euro