Prezenta lucrare are la bază modul în care este organizată administrația publică locală [612279]

INTRODUCERE
Prezenta lucrare are la bază modul în care este organizată administrația publică locală
și principiile pe care se întemeiază aceasta, cu ajutorul autorităților publice locale și a
resurselor necesare.
Am ales această lucrare de licență fiindcă este foarte important de știut cum
administrația publică satisface, int eresul public, cum asigură organizarea executării precum și
principiile pe care se fundamentează administrația publică locală.
Administrația publică este acea activitate care are la bază organizarea și executarea
prevederilor Constituției, a tuturor actelor normative emise de autoritățile statului de drept.
Această lucrare de licență este structurată pe trei capitole, incluzând o prezentare a
primăriei, a principiilor administr ației publice locale și centrale, precum și raportul lor de
colaborare, prezentarea asociațiilor de proprietari și un studiu de caz, (în cazul nostru este
prezentată Primăria municipiului Cluj Napoca),așa cum este intitulată și lucrarea de față.
În primul capitol am încercat să abordez activitatea Consiliului Local, modul cum
acesta este înființat, cum își desfășoară activitatea (întreaga activitate a unui Consiliu Local se
desfășoară în interesul comunei, orașului sau municipiului, persoanelor fizice sau juridice
precum și ale persoanelor particulare).
Tot în primul capitol am enumerat categoriile de personal care se află în structura unei
primării, precum și principiile care guvernează modul de încadrare și eficiența lor în raport cu
cetățenii.
Raporturil e dintre administrațiile publice centrale și cele locale este ultimul aspect
analizat în acest prim capitol.
La finalul acestui prim capitol am făcut o scurtă prezentare a primăriei municipiului
Cluj – Napoca.
În sensul Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată și actualizată,
cu modificările și completările ulterioare, Primăria municipiului Cluj -Napoca este o structură
funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotă rârile Consiliului local,

dispozițiile primarului, soluționând problemele curente al colectivității locale, în această
structură intrând: primarul, viceprimarii, administratorul public, secretarul municipiului și
aparatul de specialitate al primarului municipiului Cluj -Napoca.
Administrația publică în mun icipiul Cluj -Napoca este organizată și funcționează în
temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității
autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea
probl emelor locale de interes deosebit.
,,Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților
administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul
colectivităților locale pe care le reprezintă, t reburile publice, în condițiile legii. Acest drept
este exercitat de către consiliul local și primar, autorități ale administrației publice locale alese
prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. ”1
În capitolul al doilea din lucrarea de fa ță am făcut prezentarea asociațiilor de
proprietari, forma de organizare, definiția acesteia și a condominiului .
Administrarea condominiului are ca obiect utilizarea clădirilor în scopul pentru care
au fost construite și întreținute în bune condiții.
Sunt prezentate și diferite anexe ca model , privind acordul de asociere, înregistrarea
proprietății, tabele cu cotele -părți indivize din proprietatea comună, ce revin fiecărei
proprietăți individuale din cadrul condominiului.
Analizarea modalității de dobândire a proprietății de către o primărie scoate în
evidență dreptul de proprietate și condițiile prin care aceasta dobândește acest drept.
Aici întâlnim definiția regimului juridic al bunurilor precum și raporturile juridice care
se stabilesc între ti tularii dreptului de proprietate și terțele persoane.
În capitolul trei este prezentată asociația de proprietari vizavi de instanțele de judecată,
capitol care prezintă speța care de fapt este esența lucrării.
Pentru o bună documentare, fapt care m -a ajutat la realizarea lucrării de față, am
studiat lectura de specialitate, legislația în vigoare, precum și diferite situri web, care sunt
menționate ca bibliografie și notă de subsol.

1 Legea nr.215/2001,art.3,alin.(1) și (2)

CAPITOLUL I :
PREZENTAREA PRIMĂRIEI
1.1 SCURTĂ PREZENTARE A INSTITUȚ IEI.DATE GENERALE

Administrația publică este definită ca o ,, instituție complexă care reunește toate
serviciile publice destinate să satisfacă anumite interese generale,, regionale sau comunale,
precizându -se, că sunt administrații publice, statul, județ ul și comuna. “2
Administrația publică locală spre deosebire de administrația publică centrală, care este
competentă la nivelul întregii țări, este competent ă doar în limitele unității administrativ –
teritoriale în care funcționează.
Conform art. 2 din Lege a nr. 215/2001 ,, administrația public ă în unitățile
administrative -teritoriale funcționează în temeiul principiilor descentralizării autonomiei
locale, deco ncentrării serviciilor publice, eligibilității autoritățlor administrației publice locale,
legalită ții și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.’’3
În art. 1 din Legea 215/2001 sunt definiți anumiți termeni, și anume:
,, a) activități de administrație social -comunitară ;
b) aglomerări urbane ;
c) asociații de dezvoltare intercomunitară ;
d) autorități deliberative ;
e) autorități executive;
f) consilii locale ;
g) organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau
județean;
h) subdiviziuni administrativ -teritoriale ale municipiilor ;

2 P. Negulescu, Tratat de Drept Administrativ, vol I, Principii generale, Ed a IV a, Editura Mârva, București, 1934,pag. 38
3 Legea nr. 215/2001,art. 1

i) unități administrativ -teritoriale – comune, orașe și județe ;
j) zona metropolitană . ”4
Aleșii locali care îndeplinesc o funcție de autoritate publică sunt primarul, consilierii
locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni.
Ei beneficiază de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o
funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea nr. 67/2004 ,, prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat .”5
Consiliile locale și primarii, ca autorități ale administrației publice locale , care rezolvă
în condițiile l egii, treburile publice din com une, orașe și municipii.
Consiliul județean, ca autoritate a administrației publice locale, este constituit în
fiecare județ, pentru o bună coordonare a activității consiliilor comunale, orășenești și
municipal, pentru realizarea serviciilor publice de interes județean .
Mandatul primarului, al președintelui consiliului județean, al consilierului județean, al
consilierului local este de patru ani și se exercită în condițiile legii.
,,Consiliul Local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca
legal constituit a consiliului nou ales.”6
Atribu țiile pe care le exercită Consiliul Local sunt următoarele:
– aprobă regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local precum și
statutul comunei, orașului sau municipiului;
– aprobă înființarea , organizarea, statul de funcții ale aparatului de specialitate a
primarului, ale serviciilor și instituțiilor publice de interes local ;
– aprobă, la propunerea primarului, virările de credite, bugetul local și contul de
încheiere a exercițiului bugetar;
– aprobă garantarea și contractarea împrumuturilor, la propunerea primarului ;
– în condițiile legii, aprobă și stabilește taxele și impozitele locale;

4Drept administrativ comparat, Instituții ale Uniunii Europene, Suport de curs, Prof. Univ. Dr. Aristide Canepa, Conf. Univ Dr . Dacian C.
Dragoș, Asist. Univ. Drd. Ana Elena Ranta, Asist Univ. Drd. Raluca Velișcu, pag.15 -16
5 Legea nr. 67/2004,art. 1, alin.(1)
6 Legea nr. 215/2001, art. 38,alin. ( 2)

– aprobă documentațiile pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile
legii și la propunerea pr imarului;
– aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității
administrativ -teritoriale ;
– hotărăște asupra dării în administrare închirierii sau concesionării bunurilor
proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz;
– aprobă sau avizează documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism a
localităților, în condițiile legii ;
– schimbă sau atribuie denumiri de piețe, străzi și obiective de interes public local;
– potrivit competențelor sale, asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor
publice de interes local, privind :
a) serviciile sociale pentru protecția persoanelor cu handicap, a copilului, a
persoanelor vârstnice și a altor categorii de cetățeni aflați în cazuri de nevoi sociale;
b) educa ția;
c) sportul;
d) sănătatea;
e) cultura;
f) ordinea publică;
g) situațiile de urgență;
h) dezvoltarea urbană;
i) evidența persoanelor;
j) protecția și refacerea mediului înconjurător;
k) hotărăște asocierea sau cooperarea cu persoane juridice române sau străine, în
vederea finanțării și realizării, în comună, oraș sau municipiu, unor lucrări sau
proiecte de interes public local.
– hotărăște înfrățirea comunei,orașului sau municipiului cu unități administrativ –
teritoriale din alte țări;
– poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu rezultate deosebite titlul de
cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului;
– îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.
Consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice locale care este
constituită la n ivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și
municipale.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși în condițiile stabilite de Legea nr.
67/2004 prin vot direct, secret, universal și liber exprimat.
Ca autorita te deliberativă a administației publice locale care este constituită la nivel
județean, îndeplinește următoarele condiții:
– gestionarea serviciilor publice din subordine;
– gestionarea patrimoniului județean;
– dezvoltarea economico -socială a județului;
– cooperă ri interstituționale.
Organele administrației publice sunt diferite în literatura de specialitate ca fiind
organele de stat care înfăptuiesc activitatea puterii executive.
Din definiția dată mai sus se desprind următoarele trăsături specifice ale unui c onsiliu
local și anume:
– Consiliul local este un organ de stat pentru asigurarea sarcinilor specifice, ceea ce
implică posibilitatea de a folosi forța publică a statului;
– faptul că este înființat prin lege îi conferă autoritatea publică de care are nevoie î n
îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin;
– Consiliul Local își desfășoară întreaga activitate pe baza și în vederea executării
legii.
Actele juridice adoptate sunt supuse unui control de legalitate prevăzut de lege,
exercitat în principal prin prefect.
Funcționarii publici, demnitarii, persoanele contractuale și funcțiile eligibile sunt
personalul de specialitate care realizează activitatea acestor organe.
Acești titulari sunt însă ,, și ei subordonați autorității centrale, reprezentată prin
Guvern, care își exercită dreptul său de coordonare și unitatea statului pe calea tutelei și a
controlului. “7
Întreaga activitate a unui Consiliu Local se desfășoară în interesul comunei,
orașului sau municipiului, persoanelor fizice sau juridice precum și al perso anelor
particulare.
Potrivit Legii 215/2001 ,, autoritățile administrației publice prin care se realizează
autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și
municipale, ca autorități deliberative și primarii c a autorități executive. “8

7 T. Draganu, Actele de Drept Administrativ, Editura Științifică, București,1959.pag. 3

Autori tățile prin care se realizează autonomia sunt primarul ca autoritate executivă
la nivel local și consiliul local ca autoritate deliberativă.
După modul de formare a organelor administrației publice, atât autoritatea
execu tivă cât și cea locală deliberativă sunt organe alese în condițiile legii.
Primăria municipiului este constituită dintr -o structură funcțională care, are
activitate permanentă, și anume, primar, viceprimari, administratorul public, secretarul
municipiului împreună cu aparatul de specialitate al primarului.
Primăria municipiului soluționează problemele curente ale colectivității locale,
aducând la îndeplinire dispozițiile primarului și hotărârile Consiliului Local.
În structura unei primării se regăsesc urmă toarele categorii de personal:
– funcții alese – primarul, care este ales prin vot direct;
– viceprimarii – sunt aleși prin vot indirect din rândul membrilor consiliului local și
sunt aleși de membrii consiliului local prin vot secret în cadrul ședinței de consiliu;
– funcționarii primăriei, numiți funcționari publici.
Funcționarii publici sunt numiți de regulă în urma susținerii unui concurs sau
examen.
Statutul funcționarilor publici este prevăzut de Legea nr. 188/1999 republicată și
actualizată, cu mod ificările și completările ulterioare, privind statutul funcționarului public,
,,(1) funcționarii publici sunt debutanți sau definitivi.
(2) Pot fi numite funcționari publici debutanți, persoanele care au promovat concursul pentru
ocuparea unei funcții pub lice de grad profesional debutant.
(3) Pot fi numiți funcționari publici definitivi :
a) funcționarii publici debutanți care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege și
au obținut rezultat corespunzător la evaluare;
b) persoanele car e intră în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea
în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice de minimum 12 luni, 8 luni și,
respectiv, 6 luni, în funcție de nivelul studiilor absolvite. ”9
Statutul funcíonarilor p ublici este prev ăzut și de Legea nr. 7/2004 privind Codul de
Conduită a funcționarilor publici.

8 Legea nr.215/2001,art. 23, alin. (1)
9 Legea nr. 188/199,art. 11

,,Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt
următoarele:
a) Supremația Constituției și a Legii, principiu conform căruia fun cționarii publici
au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au
îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în
exercitarea fun cției publice;
c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor
publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica
același regim juridic în situații identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini
atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și
conștiinciozitate;
e) imparțialitatea și independența, principiu căruia funcționarii publ ici sunt obligați
să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic,
religios sau de orice altă natură, în exercitarea funcției publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici le este interzis
să so licite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun
avantaj sau beneficiu în considerarea funcției publice pe care o dețin, sau să
abuzeze de vreun fel de această funcție ;
g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform că ruia funcționarii publici
pot să își exprime și să își fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept
și a bunelor moravuri ;
h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice
și în îndeplinirea atribuțiilor de ser viciu funcționarii publici trebuie să fie de
bună – credință ;
i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate de
funcționarii publici în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse
monitorizării cetățenilor . ”10
Personalul contractual este angajat potrivit Legii nr. 53/2003 , urmărind conduitele
Codului de conduită. ,,Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creșterea

10 Legea nr. 7/2004,art. 3

calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului pub lic precum și
eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația public, prin :
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi
sociale și profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a
prestigiului instituției publice și al personalului contractual;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să
se aștepte din partea personalului contractual, în exercitarea funcției ;
c) crearea unui climat de încred ere și respect reciproc între cetățeni și personalul
contractual din administrația publică pe de o parte, și între cetățeni și autoritățile
administrației publice pe de altă parte .”11
Personalul contractual prezintă importanță fiindcă, în funcție de categ oria din care
face parte angajatul, promovarea, evaluarea, sancționarea, numirea se fac într -un mod diferit.
Activitatea unei primării nu poate fi finalizată decât în strânsă legătură cu atribuțiile și
activitatea consiliului local, drept pentru care, ne v om referi în continuare în paralel, atât la
activitatea consiliului local, ca organ deliberativ cât și la activittea primarului împreună cu
aparatul propriu de specialitate.
Din punct de vedere al managementului public, această abordare este necesară,
deoa rece rezultatele complexe într -un volum cantitativ mai mare necesită munca în comun a
mai multor persoane .

1.2. DEFINIREA OBIECTIVELOR INSTITUȚIEI

Scopul esențial al instituției este satisfacerea necesităților persoanelor pe care le
deservește și realizarea bunăstării sociale.
Pornind de la atribuțiile legale, într -o instituție publică sunt identificate mai multe
obiective, pe care le clasificăm astfel:
– obiective de ordin edilitar gospodăresc;
– obiective de ordin social;
– obiective de ordin financiar.
Obiectivele de ordin edilitar gospodăresc sunt următoarele :

11Legea n r. 477/2004,art. 2

– stabilirea planului de apărare împotriva efectelor meteorologice periculoase, a
incendiilor, dezas trelor, inundațiilor și repartizarea fondurilor necesare pentru
realizarea acestor obiective;
– stabilirea priorităților în vederea amenajării teritoriului;
– administrarea domeniului public și privat;
– includerea lucrărilor de investiții de interes local în li sta de investiții anexă la
bugetul local și stabilirea acestora;
– stabilirea obiectivelor care se referă la construirea, modernizarea și întreținerea
drumurilor, podurilor și tuturor căilor de comunicație, de interes local ;
– înființarea unor instituții de b inefacere ;
– în vederea creșterii calității vieții, stabilirea obiectivelor privind protecția și
refacerea mediului înconjurător ;
– înființarea unor locuri de agrement ;
– stabilirea proiectelor de interes local ;
– în funcție de capacitățile locale de desfacere a produselor agricole și animale,
obiective privind înființarea unor târguri și oboare .
Obiectivele de ordin social sunt următoarele:
– asigurarea serviciului public de apărare împotriva incendiilor, de apărare a ordinii
și liniștei publice, sport și agre ment;
– funcționarea serviciilor publice de sănătate, învățământ și cultură;
– obiectivele privind măsurile de protecție a drepturilor copilului;
– protecția și asistența socială ;
– stabilirea obiectivelor privind asigurarea respectării drepturilor și libertăților
fundamentale ale cetățenilor.
Pentru stabilirea obiectivelor de ordin financiar, o instituție publică acționează cu
resurse umane limitate ca număr, bugetul având o limită care este bine definit încă de la
începutul anului. În această situație își face simțită prezența managementul, care are rolul să
utilizeze resursele umane și resursele tehnologice cele mai eficiente pentru a obține cel mai
bun rezultat.
Resursele financiare se obțin din taxele stabilite prin lege, impozite și taxe speciale
stabilite prin hotărârea consiliului local.

1.3 ACTIVITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE.
FORMELE DE ACTIVITATE A AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE

În literatura de specialitate este exprimată opinia că formele concrete de manifestare a
activității executive sunt denumite într -un sens larg ,, fapte administrative . ”12
Această denumire include manifestările ,, juridice și nejuridice “13, prin care
administrația publică își desfășoară activitatea de conducere, de organizare și aplicare a
legilor.
Formele de manifestare a activității administrației publice sunt împărțite în ,, forme
producătoare de efecte juridice (actele de drept administrative, actele civile ale organelor
admnistrației de stat )”14 și ,,forme care nu produc efecte juridice proprii (operaț iunile tehnico –
materiale, actele exclusiv politice ale organelor administrative. “15
Formele concrete de activitate a organelor administrațíei publice sunt clasificate după
altă opinie ,, în funcție de regimul juridic aplicabil.”16
Astfel, sunt distinse form e cărora le sunt aplicate regimul administrativ de putere
(operațiunea admnistrativă, actul administrativ ) și forme cărora nu le sunt aplicate regimul
administrative (înregistrări de acte ți operațiuni direct productive, operațiuni de învățământ, cu
chara cter sanitaro -medical).
Autoritățile publice sunt investite prin lege în vederea atribuțiilor ce le revin prin
regimul de putere publică, oferindu -le posibilitatea de a se impune cu forța juridică
obligatorie în raportul lor cu personae fizice sau juridic e.
Actele cu caracter exclusiv politic emană de la autoritățile administrației publice
centrale.
,, Prin asemenea acte se afirmă principii directoare sau se precizează atitudinea pe care
autoritatea emitentă o ia referitor la conducerea statului. “17
Activ itățile prin care se realizează administrația publică au fost clasificate în :

12 T. Draganu, Actele de Drept Administrativ, Editura Științifică, București,1959,pag. 17
13 I.Santal,Drept administrativ și știința administrației, vol. II,Sibiu, 1993, pag. 5
14 I.Santal,Drept administrativ și știința administrației, vol. II,Sibiu, 1993, pag.13
15 I.Iovanaș, Dreptul administrativ și elemente ale științei, administrației, Editura Didactică și Pedagocică, București, 1977,p ag. 20 -21
16 A.Iorgovan,Tratat de Drept Administrativ,Editura C.H. Bech, București, 2001,pag. 17
17T.Drăganu, Actele administrative și faptele asimilate lor supuse controlului judecătoresc potrivit Legii nr. 1/1967, Editura Dacia, Cluj,
1970,pag. 78

– ,, operațiuni și fapte materiale ale organelor administrației publice, formate la
rândul lor din operațiuni tehnico -administrative și operațiuni tehnico -materiale; ”18
– operaț iuni de realizare a serviciilor publice.
Operațiunile și faptele materiale ,, pot condiționa legalitatea actelor administrative sau
pot asigura eficiența actelor administrative ori buna desfășurare a activității organelor
administrative în asamblul ei . ”19
Așa c um s -a arătat în literatura de specialitate, ,,există și situații în care emiterea unui
act juridic civil este condiționată nu de o simplă operațiune administrativă, ci de un act
administrativ unilateral. “20

1.3.1 ACTELE JURIDICE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
În opinia autorilor de specialitate, actele juridice ale administrației publice se clasifică
,, în acte administrative și acte contractuale . ”21
Actele administrative sunt făcute cu scopul de a produce efecte juridice. Ele sunt
manifestări unilater ale de voință.
Realizarea lor este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autoritățile
administrației publice.
În funcție de regimul juridic aplicabil, contractele se clasifică astfel:
– ,, acte se realizează, în principal, într -un regim de pu tere (acte unilaterale de drept
administrativ și contracte administrative);
– acte care se realizează, într -un regim de drept civil (contractele civile și acte
juridice unilaterale care nu realizează puterea publică .) ”22

18 I.Iovanaș,Dreptul administrativ și elemente ale științei administrației, Editura Didactică și Pedagogic ă, București,pag. 261
19 A.Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol.II,Editura Nemira, București, 2001,pag. 17
20 T.Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura Științifică, București, 1959,pag. 37

21 I.Iovanaș,Dreptul administrativ și elemente ale științei administrației, Editura Didactică și Pedagogică, București,pag. 21

22 R.Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970,pag. 210

1.3.2 ACTELE ADMINISTRATIVE UNI LATERALE

,,Actele administrative unilaterale sunt manifestări unilaterale și exprese de voință
ale autorităților administrației publice emise sau adoptate în scopul de a produce efecte
juridice, în temeiul puterii publice. “23
Actele administrative unilaterale sunt cunoscute sub denumirea de acte
administrative constituind principal forma juridică a activitații autorităților administrației
publice.
Autoritățile care emit acte administrative nu sunt doar autoritățile administrați ei
publice. De exemplu, unele organe ale justiției îndeplinesc activități administrative și de
asemenea pot emite acte administrative.
Conform art. 43 din Legea nr. 304/2004, unele organe ale justiției îndeplinesc
activități administrative și pot emite act e administrative.
,,(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită
atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.
(2) Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuții de
coordonare și control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor
din circumscripție .
(3) Președinții judecătoriilor și ai tribunalelor specializate exercită și atribuții de
administrare a instanței . ”24

1.3.3 CA RACTERISTICILE ACTELOR ADMINISTRATIVE

În literatura de specialitate s -au exprimat diferite opinii cu privire la caracteristicile
actelor administrative.
1.,, Actul administrativ este principala formă juridică a activității organelor
administrației publice .”25
2. Actul administrativ este emis în realizarea puterii publice.
,, Termenul de autoritate publică desemnează un sistem de organe cărora li se
atribuie capacitatea de a lua pe calea unor manifestări de voință unilaterale și în afara oricăror

23 R.N.Petrscu,op.cit.pag. 251
24 Legea nr. 304/2004,art. 43
25 T.Drăganu, actele de drept administrativ, Editura Științifică, București,1959,pag. 221 -235

subordonă ri față de vreo autoritate superioară sau concurentă, măsuri obligatorii, susceptibile,
de a fi impuse respectului general cu ajutorul forței de constrângere care a fost constituită în
acest scop. “26
,, Caracterul actului administrativ de a fi unilateral, precum și caracterele de
obligativitate și executare din oficiu ale acestor acte sunt, prin urmare, caractere distincte,
consecințe ale realizării publice .” 27
3. Actul administrativ este o manifestare unilateral de voință.
Prin actul administrativ se man ifestă în mod unilateral ,, voința subiectelor de drept
investite cu putere publică.” 28
Manifestarea acestor subiecte de drept, pentru a produce efecte juridice ,, trebuie să
fie expresă și îmbracă de regulă forma scrisă. “29
Actele administrative fiind act e unilaterale se deosebe sc de actele contractuale ale
organelor administrației publice.
Administrația publică este acea activitate care are la bază organizarea și executarea
prevederilor Constitu ției, a tuturor actelor normative, emise de autoritățile statului de drept.
Componentele administrației publice sunt de fapt cele două elemente, care sunt
esențiale și indispensabile în toată activitatea sa, și anume:
– elementul structural -organic;
– elementul funcțional.
Elementul structural -organic reprezintă tot alitatea autorităților sau organelor de stat
reunite ,,într -un singur sistem corespunzător puterii executive pe care o e xercită și a
atribuțiilor com une acesteia pe care o îndeplinesc. “30
Elementul funcțional reprezintă un tip de ,,activitate fundamenta lă prin care se
realizează sau se exercită puterea public ă numită și activitate administrativă sau executivă. “31
,,Datorită faptului că administrația publică – ca activitate – se realizează printr -o
multitudine de forme organizatorice care grupează categor ii întregi de oameni (pe rsonalul ),
sistemul administraț iei publice este un sistem de organizare socială bazat pe relații care există
între acești oameni ce realizează o activitate specifică . ”32

26 T.Drăganu, Drept constituțional și instituții politice,vol.I,Universitatea Ecologică ,,Dimitrie Cantemir ”,Facultatea de Drept
Tg.Mureș,1993,pag.161
27 A.Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol.II,Editura Nemira, București, 2001,pag.33
28 A.Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol.II,Editura Nemira, București, 2001,pag.30
29 Idem.27
30 w.w.w.scritub.com/ADMINISTRAȚIE -PU24795.php
31 R.Ionescu, Drept administrativ, Editura Didact ică și Pedagogică, București,1970,pag. 4
32 w.w.w.scritub.com/ADMINISTRAȚIE -PU24795.php

După cum reiese din doctrina de specialitate ,, sistemul admi nistrației publice se
construiește pentru realizarea unor activități de organizarea executării și de executare a legii,
care se referă la întreaga populație a țării și se aplică pe întreg teritor iul statului și în unitățile
teritorial – administrative ale acestuia .
În acest sens, sistemul admin istrației publice se va construi pentru a realiza activități
care interesează întreaga populație, comuna, orașul, municipiul sau județul, pentru realizarea
unor activități care privesc colectivitățile sociale consti tuite în respectivele unități teritoriale –
administrative. “33
În Legea nr. 215/2001 sunt prevăzute atribuțiile consiliului local :
,, a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului,
ale instituțiilor și serviciil or publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor
autonome de interes local;
b) atribuții privind dezvoltarea economico -socială și de mediu a comunei, orașului sau
municipiului ;
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau
municipiului ;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni ;
e) atribuții privind cooperarea interstituțională pe plan intern și extern . ”34
Din articolul 36 din Legea nr. 215/2001 putem trage concluzia c ă este vorba de două
categorii de servicii publice locale, și anume :
– serviciile publice care sunt organizate de autoritățile administrației publice locale;
– serviciile publice care sunt subordo nate autorităților administrației publice locale.
În categoria serviciilor publice organizate de autoritățile administrației publice locale,
întâlnim serviciile publice care sunt organizate ca regii autonome, societățile comerciale sau
alte forme de servicii publice sau private care realizează serviciul public pentru comună sau
oraș.
În categoria servi ciilor publice care sunt subordo nate autorităților administrației
publice locale întâlnim, doar acele servicii locale care sunt cuprinse în organigrama
consiliului local.
În cazul acestor servicii publice sunt aprobate regulamentele de organizare și
funcționare de către consiliul local, stabilindu -se competența și salarizarea personalului în
condițiile prevăzute de lege.

33 A.C.Negoiță,Drept administrativ și știința comparfației, Editura Atlas Lex, București, 1993,pag. 245
34 Legea nr. 215/2001,art.36 alin.(2)

Pentru ca un furnizor de servicii publice sa fie eficient și administrația publică locală
să fie puternică sunt identificate patru fu ncții ale autorităților locale :
– pentru organizarea eficientă a executării legii trbuie să creeze infrastructura
necesară ;
– pentru servicii publice de o calitate superioară, trebuie să asigure resurse umane, să
crească nivelul de trai al cetățenilor rezide nți și productivitatea ;
– să contribuie la sănătatea, siguranța și bunăstarea populației reglând serviciile
private ;
– să sprijine activitățile productive permițând întreprizătorilor particulari să -și
desfășoare activitatea eficient furnizând servicii și fac ilități.
,,Constituirea domeniului public are drept scop principal punenerea la dispoziția
statului sau a colectivităților locale a încă unui instrument menit să permit asigurarea unor
interese publice, generale. Așadar, constituirea domeniului public nu poate fi un scop în sine,
ci reprezintă o premisă pentru punere în valoare a bunurilor domeniale, care se poate realiza
în modalități diverse .”35

1.4 RAPORTURILE DE DREPT A AUTORITĂȚILOR PUBLICE
CENTRALE CU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
Raporturile dintr e autoritățile administrației publice centrale și cele locale sunt relații
sociale care sunt reglementate de normele dreptului administrativ a căror modificare,
desfințare sau formare prin manifestarea de voință a autorităților publice pentru realizarea ș i
în cadrul activității executive a statului.
Raporturile dintre autoritatea de vârf a administrației publice și autoritățile locale ale
administrației publice sunt raporturi de autoritate ierarhică.
Dreptul de control al legalității în teritoriu îl are pr efectul,fiind reprezentantul
Guvernului.
Guvernul are dreptul de a adopta acte juridice obligatorii pentru autoritățile locale.

35 E. Bălan, Dreptul administr ativ al bunurilor, Editura C.H.Beck,București,2007,pag. 93

Organele administrației publice central sunt:
– Guvernul;
– Ministerele ;
– Aparatul de lucru al Guvernului;
– Secretarul general al Guvernului ;
– Autorități administrative autonome ;
– Prefectul și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, ale celorlalte organe,
ale administrației publice centrale din unitățile administrativ -teritoriale;
– Prefectul;
– Serviciile publice deconcentrate .
Organele administrației publice locale sunt :
– Consiliul Local ;
– Consiliul Județean ;
– Primarul ;
– Președintele Consiliului Județean.
Raporturile administrative între autoritățile administrației publice se cl asifică în:
– raporturi de colaborare ;
– raporturi de coordonare ;
– raporturi de participare.
Raporturile de colaborare sunt raporturile în care două sau mai multe subiecte de drept
își folosesc competența cu care au fost investite prin lege și conlucrează la executarea unor
activități administrative.
În această situație, raportul este unul de egalitate, indiferent dacă unul dintre
participanți este o autoritate a administrației publice.
Raporturile de coordonare pot lua naștere între autoritățile publice cent rale și cele ale
administrației publice locale.
În raporturile de subordonare instituțiile nu se găsesc într -o poziție de egalitate ci
corespund unei ierarhii administrative care permit subiectului activ să își exercite competența
ca o autoritate ierarhic superioară.

Raporturile de tutelă administrativă sunt raporturile în care un organ al administrației
beneficiază de un drept de supraveghere a legalității altui organ administrativ fără să fie
cazul de subordonare a vreunuia dintre ele.
Ca o concluzie, recunoaștem existența raportului de drept administrativ sub forma
raportului de colaborare și subordonare .
Constituția permite identificarea altor forme de rapoarte, și anume, raportul de tutelă
administrativă care se stabilește între Guvern și autorități le autonome locale din unitățile
administrative – teritoriale.
Alte tipuri de rapoarte sunt cele reglementate de articolul 121 din Constituție.
,, (1) Consiliul Județean este autoritatea administrației publice, pentru coordonarea
activității consiliilor co munale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean ;
(2) Consiliul Județean este ales și funcționează în condițiile legii .”36
Caracteristicile rap oartelor de drept administrativ sunt următoarele :
1. Raporturile de drept admin istrativ au un purtător al autorității publice, care potrivit
Constituției ar putea fi statul, unitățile administrative – teritoriale, un organ al
administrației publice și poate fi și o altă autoritate publică, cum reiese din articolul
48 al Constituției
,, Persoana vătămată într -un drept al său de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, este îndreptățită
să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. “37
2. Raporturile de drept administrativ sunt formate din drepturile și obligațiile părților
care participă la procesul de realizare al administrației, și anume , emiterea de acte
normative cu forță juridică inferioare legii, precum și prestarea de servicii în
limitele legii.
1. ,, Raporturile dinte autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și
municipii și autoritățile administrației publice la nivel județean se bazează pe
principiile autonomiei legalității, responsabilității, cooperării și s olidarității în
rezolvarea problemelor întregului județ .

36 Constituția României,art. 121
37 Constituția României, art. 48 alin (1)

2. În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și Consiliul Județean , pe
de o parte, precum și între Consiliul Local și primar, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare .”38
Autoritățile administrației publice centrale nu pot interveni în domeniile care nu țin de
competența lor decât dacă obiectivele acțiunii nu pot fi realizate de autoritățile administrației
publice locale, datorită efectelor ce ar urma să le producă.
Atât dispozițiile Legii administrației publice, cât și cele din Constituție fac referire la
faptul că prefectul poate controla doar legalitatea și controlează doar actele administrative
emise sau adoptate de autoritățile administrației publice locale și județ ene.
Fiind reprezentant al Guvernului, prefectului îi sunt recunoscute prin lege dreptul de a
lua sau a propune Guvernului măsurile corespunzătoare în îndeplinirea obligațiilor care îi
revin.
De exemplu, prefectul poate propune Guvernului, demiterea unui consilier local sau
județean ori a unui primar, dizolvarea Consiliului Local și Județean.
,,Legislația română în materie poate fi apreciată ca profund democratică, instituind
pentru autoritățile locale, autonome un regim de largă descentralizare, care răsp unde pe
deplin exigențelor și principiilor statului de drept și se racordează în total la legislația
statelor europene cu administrație public eficientă .’’39

1.5 SCURTĂ PREZENTARE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI
CLUJ – NAPOCA

Municipiul Cluj –Napoca este recunoscut ca și Capitală Europeană a Tineretului.
Primăria municipiului Cluj –Napoca, ca de altfel orice primărie, este organizată printr –
un act administrativ, regulament de organizare și funcționare (R.O.F. ).
Prin regulamentul de organizare și funcțion are se stabilesc regulile de funcționare,
politicile, procedurile și atribuțiile ce revin fiecărui compartiment de muncă din cadrul
structurii organizatorice a primăriei .

38 Legea nr.215/2001,art. 6
39 A.Iorgovan,Tratat de drept administrativ,vol.I,Editura Nemira,București,1996

,,Primăria municipiului Cluj – Napoca este o structură funcțională cu activitate
permanent ă care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local, dispozițiile primarului,
soluționând problemele curente ale colectivității locale, în această structură intrând :
– Primarul;
– Viceprimarul;
– Administratorul public ;
– Aparatul de specialitate al P rimarului .”40
Sediile primăriei municipiului Cluj – Napoca sunt :
– Strada Moților nr. 3 -7 – sediul central ;
– Strada Ion Meșter nr. 10 – Primăria de cartier Mănășturi ;
– Strada Traian Vuia nr. 41 – Primăria de cartier Mărăști ;
– Strada Traian Vuia nr. 41 – Primăria de cartier Someșeni ;
– Piața Lieblknecht nr, 7 – 8 – Primăria de cartier Iris ;
– Strada Loiuis Pasteur nr. 60 – Primăria de cartier Zorilor ;
– Strada Al. Vlahuță nr. 46 – 48 – Primăria de cartier Grigorești ;
– Aleea Băișoara nr. 4A – Primăria de cartier Gheorghei.
Serviciile care sunt subordonate Primăriei municipiului Cluj – Napoa sunt :
– Direcția Impozite și taxe locale;
– Serviciul Autoritate tutelară;
– Direcția de Asistență social și medicală;
– Serviciul Administrare cimitire domeniul public din ca drul Direcției tehnice.
Administrația public a municipiului Cluj – Napoca este organizată și funcționează
în temeiul principiilor autonomiei locale descentralizării serviciilor publice, eligibilității
autorităților administrației publice locale, legalități i și al consultării cetățenilor în soluționarea
problemelor locale de interes deosebit .”41
În relațile dintre Consiliul Local și Primarul municipiului Cluj –Napoca nu există
raporturi de subordonare.
Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute în Regulament ul de Organizare și funcționare,
șefii compartimentelor de muncă, împreună cu întregul personal își respectă și își îndeplinesc
toate responsabilitățile care le au .

40 Regulamentul de organizare și funcționare a primăriei municipiului Cluj – Napoca
41 Idem.38

Regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și Primăria
municipi ului Cluj – Napoca este reglementat de statutul funcționarilor publici .
Relațiile funcționale din cadrul acestei primării sunt următoarele :
1) Relații de autoritate ierarhice ;
2) Relații de autoritate funcționale;
3) Relații de cooperare .
,, Autonomia locală c onferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod
expres în competența altor autorități publice . “42

42 Idem. 38

CAPITOLUL II: PREZENTAREA ASOCIAȚIILOR DE
PROPRIETARI
2.1 CONSTITUIREA ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI.
DEFINIȚIE

Asociația de proprietari este o formă juridică de organizare și reprezentare a
intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică înființată în
condițțile prevăzute de lege.
,, (1) Prezenta lege reglementează aspectele juridice, economice și tehnice cu
privire la înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și modul
de administrare și exploatare a clă dirilor de locuințe aflate în proprietatea a cel puțin trei
personae fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat, inclusiv în cazul celor care au
în structura lor și spații cu altă destinație decât acea locuință.
(2) În condițiile articolului (1), datorită stării de indiviziune forțată, proprietarii au
obligația să ia măsuri cu privire la drepturile și obligațiile comune ce le revin tuturor asupra
proprietății com une.
În acest scop, proprietarii se pot asocia în asociații de proprietari cu pers onalitate
juridică .”43
Asociațiile de proprietari se vor constitui prin hotărârea a cel puțin jumătate plus
unu din numărul proprietarilor apartamentelor.
,, (1)În scopul reprezentării și susținerii intereselor comune ale proprietarilor, legate
de folosir ea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuiește un
condominium, proprietarii locuințelor și ai spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință se
pot constitui în asociații de proprietari cu personalitate juridică .
(2)Aso ciația de proprietari este forma juridică de organizare și de reprezentare a
intereselor comune ale proprietarilor unui condominium, cu personalitate juridică nonprofit,
înființate în condițiile prevăzute de lege .”44
Prin acordul de asociere pe tronson s au scară se reglementează și raporturile cu
celelalte asociații de proprietari constituite în clădire.
Statutul asociației de proprietari este adoptat și prezentat în adunarea de constituire.
În adunarea de constituire a asociației de proprietari, vor fi dezbătute :

43 Legea nr. 230/2007,art. 1 și art. 2
44 Hotărârea de Guvern nr. 400/2003, Cap. I, art. 2, alin.(1) și (2)

1) sediul, forma juridică, denumirea, durata de funcționare a asociației de
proprietari;
2) obiectul de activitate și scopul asociației de proprietari ;
3) veniturile și cheltuielile de care dispune asociația de proprietari ;
4) membrii asociației de proprie tari, drepturile și obligațiile membrilor;
5) managementul asociației, modul de funcționare și structura organizatorică a
asociației de proprietari;
6) se repartizează cheltuile asociației de proprietari ;
7) sunt discutate condițiile de dizolvare a asociației de p roprietari ;
8) relațiile contractuale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, penalizări dacă a fost
adoptat sistemul propriu de penalizare .
Constituirea asociației de proprietari este consemnată într -un proces -verbal care
este întocmit în două exemplare originale, prin acordul proprietarilor.
Procesul – verbal constituie anexa la acordul de asociere și este semnat de toți
proprietarii care au fost de acord.
În articolul 1349 din Noul Cod Civil legiuitorul definește răspunderea
delictuală pentru persoanele care nu respectă regulile de conduită.
,, (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care
legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiun ile ori inacțiun ile sale,
drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane .”45
În altă decizie din practica judiciară s -a arătat că ,, fiecare coproprietar are
dreptul de a folosi lucrul comu n ca un adevărat propri etar iar folosința nu trebuie să aducă
atingere drepturilor egale și reciproce ale celorlalți coproprietari ci trebuie să se realizeze
numai în scopul utilizării fondului căruia i -a fost afectat . Astfel, modificările efectuate asupra
holului comun de către un coproprietar fără acordul celorlați coproprietari, prin amplasarea
peretelui care împiedică accesul liber și direct la terasă și la intrarea reclamantei, în propriul
apartament, constituie un veritabil abuz de drept. “46
Conform articolului 13 din Lege a nr. 230/2007, veniturile obținute din exploatarea
proprietății comune aparțin asociației de proprietari .

45 Noul Cod Penal,art. 1349,alin (1)
46 http://www.jurisprudența.org

Aceste venituri alimentează fondurile speciale ale asociației de proprietari pentru
reparații și investiții cu privire la proprietatea comună și nu se plătesc proprietarilor .”47

2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ASOCIAȚIEI DE
PROPRIETARI

Atribuțiile principale ale unei asociații de propritari sunt următoarele :
,, a) încheie contracte cu furnizori de produse și de servicii și își asumă obligații în
nume propriu și în numele proprietarilor ;
b) organizează, și după caz, suspendă din funcție administratorul proprietății
comune indivize și personalul necesar bunei gospodăriri a acestei proprietăți;
c ) reglementează folosirea, întreținerea, repararea , înlocuirea și modificarea
proprietății comune ;
d ) adoptă și amendează bugetul de venituri și cheltuieli precum și fondul de
rulment, asigură calcularea și încasarea cotelor obișnuite și special e pentru
cheltuieli comune de la proprietari, impune penalizări pentru întârzierea la plată
cotelor de întreținere;
e ) adoptă hotărâri sau amendează decizii, reguli sau regulamente ;
f) inițiază și apără în procese în nume propriu și /sau al asociațiilor, interesele
comune legate de clădire ;
g) exercită și alte atribuții care i -au fost conferite prin acordul de asociere sau prin
votul asociației . “48
,,Asociația de proprietari angajează persoane fizice sau juridice pentru furnizarea unor
servicii care să contribuie la bun a gospodărire a proprietății co mune din clădire.
Acest personal poate fi angajat negociind și ajungând la o înțelegere (contract
individual de muncă sau convenție civilă de prest ări servicii ). ”49
Sediul asociației de proprietari se află în județul Argeș, localitatea Mărăcineni, strada
Mărului, nr. 401 (sediul C.D.P. Pitești ).
Durata asociației de proprietari este nelimitată.

47 Legea 230/2007,art. 13
48 Statutul Asociațíei de Proprietari art. 3, alin. 2. lit. (a -g )
49 Norma Metodologică privind organizarea și funcționarea Asociațiilor de Proprietari

,, Membrii asociației de proprietari sunt toți propri etarii , persoane fizice sau juridice,
deținători ai uneia sau mai multor locuințe ori viitoare spații cu altă destinație decât cea de
locuință din condominium, care au semnat acordul de asociere, prezentați în anexă, pr ecum și
personalul ce vor deveni mem bri ai unei asociații în condițiile legii .”50
Patrimoniul asociației este format din :
– mijloace bănești ;
– mijloace materiale.
Mijloacele bănești ale unei asociații de proprietari sunt alcătuite din fondurile
constituite la înființarea asociației, ,,din sumele prevăzute și încasate conform listelor lunare
de plată a cotelor de contribuție ale proprietarilor la cheltuielile asociației, care reprezintă
contravaloarea facturilor sau actelor de plată , precum și din alte venituri ale asociației .“51
Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care este destinată și utilizată
pentru finanțarea activității curente de exploatare.
Fondul de rulment reprezintă diferența dintre capitalul permanent și activele
imobilizate.
Acesta se calculează pentru fiecare proprietar în funcție de numărul de persoane
înregistrate în cartea de imobil și după modul în care sunt repartizate consumurile din facturi.
,Valoarea fondului de rulment trebuie să fie egală c u suma corespunzătoare acoperirii
cheltuielilor lunare, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari dintr -un an calendaristic . “52
,,Fiecare proprietar va beneficia de propriul fond de rulment pentru acoperirea
cheltuielilor curente.”53
Adunarea generală care conduce asociația de proprietari se întrunește cel puțin odată în
fiecare an calendaristic, de regulă în primul trimestru.
Această întrunire este anunțată în scris prin afiș la loc viz ibil cu cel puțin zece zile
înainte de data convocării și este s emnată de fiecare membru al asociației.
Hotărârile adunării generale vor fi luate cu majoritate de voturi, sau mai binezis cu cel
puțin jumătate plus unu din voturile proprietarilor care sunt prezenți la această adunare.
Atribuțiile adunării generale sunt următoarele :
,,a) aprobă darea de seamă anuală asupra a ctivității comitetului executiv al asociației de
proprietari , raportul comisiei de cenzori și raportul ex ercițiului bugetar, acordând a nual

50 Statutul Asociației de Proprietari, art. 6
51 Statutul Asociației de Proprietari, art.7,alin.2
52 Statutul Asociației de Proprietari, art.7, alin. 5
53 Statutul Asociației de Proprietari, art.7,alin. 7

descărcare d e gestiune comitetului executiv și celui care ex ercită administrarea
condominiului, în măsura în care cei în cauză nu se fac vinovați de lipsuri în gestiune sau de
alte fapte care implică răspunderi material e ori penale; adoptă și amendează bugetele de
venituri și cheltuieli, precum și fondul de rulment , dacă acesta se constituie ; validează
rectificări ale bugetului de venituri și cheltuieli;
b) adoptă hotărâri sau amendează deciziile, regulile și regulamentele asociației de
proprietari;
c) hotărăște cu majoritate de voturi din numărul me mbrilor prezenți asupra necesi tății
constituirii fondului de rulment, fondului de reparații și a altor fonduri speciale, în condițiile
legii ;
d) hotărăște cu acordul a cel puțin două treimi, din numărul membrilor asociați
modificările ulterioare ale statutului asociației de proprietari și/sau ale acordului de asociere;
e) hotărăște asupra noțiunii și volumului mijloacelor materiale și bănești necesare
desfășurării activității asociației de proprietari, modurile de folosire a mijloacelor bănești,
sumele până la c are comitetul executiv poate angaja cheltuieli în numele asociației de
proprietari și limita maximă sau cuantumul sumei ce se poate reține în casa proprie pentru
efectuarea plăților curente ( plafonul de casă) ;
f) hotărăște modul de asigurare a administră rii condominiului de către o persoană fizică
sau juridică;
g) hotărăște volumul serviciilor necesare a fi efectuate pentru buna funcționare a
condominiului . ”54
Toate aceste hot ărâri și discuțiile purtate se notează într -un registru de procese – verbale
care este păstrat de pereședintele asociației de proprietari .
Procesul -verbal este semnat de către toți membrii participanți.
Direcțiile privind funcționalitatea și administrarea condominiului este stabilită de
asociația de proprietari , către comitetul execu tiv al acestora .
Comitetul executiv este format din cel puțin trei membri și se întrunește de cel puțin
patru ori pe an. El va fi condus de un președinte, același ca și al asociației de proprietari.
,,Adunarea generală a asociației de proprietari alege d intre membrii asociației de
proprietari o comisie de cenzori care va verifica situația financiară și contabilă și va consilia
asociația în ceea ce privește problemele financiare și statutare . ”55

54 Statutul Asociației de Proprietari, art.9
55Statutul Asociației de Proprietari, art. 10, alin. (1)

Conform Legii nr. 230/2007 ,, cenzorul sau membrii comisiei d e cenzori trebuie să aibă
cel puțin studii medii și pot depune, dacă adunarea generală a Asociației de Proprietari
hotărăște astfel, într -un cont bancar al asociației de proprietari, o garanție suficientă și
îndestulătoare, pe baza unui contract de garanți e încheiat în acest sens. Cuantumul garanției
nu poate fi mai mic ă decât, media anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociației. “56

2.3 CONSTITUREA ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI.AVANTAJE
ȘI DEZAVANTAJE

În vederea apărării intereselor propri etății comu ne a proprietarilor indivuduali este
esențială constituirea asociației de proprietari.
De asemenea se pot constitui în asociații de proprietari și proprietarii locuințelor și a
spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință pentru a susține interesele comune legate de
folosirea bunurilor aflate în proprietate comună.
Asociația de proprietari are personalitate juridică și este înființată în condițiile
prevăzute de legislația în vigoare.
,, Prezenta lege reglementează aspectele juridice, economice și tehn ice cu privire la
înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și modul de
administrare și de exploatare a clădirilor de locuințe aflate în proprietatea a cel puțin trei
persoane fizice sau juridice, de drept public ori de d rept privat, inclusiv celor care au în
structura lor și spații cu altă destinație decât aceea de locuință. “57
Asociația de proprietari este forma juridică de organizare și reprezintă interesele
comune ale proprietarilor unui condominiu .
Având form a de organizare juridică, asociația de proprietari oferă următoarele
avantaje:
1)Statut de persoană juridică cu drepturi depline în fața oricărei instituții publice de stat
ori private ;
2) veniturile obținute de către Asociație provenind din închirierea spațiilor comune NU
sunt impozabile ;

56 Legea nr. 230/2007 , art.21, alin (2)
57 Legea nr. 230/2007,art. 1

3) activitățile desfășurate de Asociație sunt scutite de la plata T.V.A ;
4) scutire de la plata taxei judiciare de timbru pentru acțiunile în instanță împotriva
restanțierilor ;
5) scutire de la taxa judiciară de timb ru pentru acțiunile în i nstanță îm potriva
furnizorilor de servicii publice, privind respectarea drepturilor consumatorilor ;
6) negocierea directă a contractelor de furnizare și intermedierea serviciilor publice de
utilități;
7) prevenirea fraudelor financiare;
8) posibilități de deschidere de conturi la orice bancă;
9) posibilitatea obținerii unor fonduri și finanțări nerambursabile pentru proiecte în
desfășurare din cadrul Asociației de proprietari ;
10) posibilitatea concesionării închirierii spați ilor verzi din jurul clădirii ;
11) posibilitatea contorizării individuale a consumurilor de apă, gaze, etc..;
12) posibilitatea retribuirii tuturor persoanelor care se implică în activități practice .
Dezavantajele pe care le are Asociația de locatari nef iind transformată în Asociația de
proprietari sunt următoarele:
1) Proprietarii nu sunt scutiți de impozit pe veniturile din activități economice și din
închirieri ale spațiilor comune;
2) nu sunt scutiți de la taxa judiciară de timbru, în cazul acțiunilor în instanță
împotriva restanțierilor ;
3) în cazul restanțierilor care nu plătesc întreținerea și ajung în judecătorie nu
beneficiază de o acțiune simplă și rapidă în justiție iar acțiunea se face în nume personal de
fiecare proprietar în parte;
4) nu se pot deschide conturi bancare în numele asociației;
Președintele este conducătorul executiv al asociației de proprietari, fiind înlocuit de
vicepreședinte, atunci când este cazul, îndeplinindu -i atribuțiile.
Ceilalți membri ai asociației ale proprietarilor sun t:
– Secretarul comitetului executiv;
– Contabilul Asociației de proprietari ;
– Casierul Asociației de proprietari;
– Administratorul Asociației de proprietari .

2.4 ADMINISTRAREA CONDOMINIILOR
În Legea nr. 310/2009 găsim definit condominiul, astfel:
,,Imobilul format din teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele
proprietăți sunt co mune, iar restul sunt propri etăți individuale pentru care se întocmesc o carte
funciară colectivă și câte o carte funciară individual ă, pentru fiecare unitate individual ă aflată
în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuințe și spații cu altă destinație, după
caz . Constituie condominiu:
– un cor p de clădire multietajat sau în condițiile în care se poate delimita
proprietatea comună, fiecare tronson cu una sau mai multe scări din cadrul
acestuia;
– un ansamblu rezidențial din locuințe și construcții, cu altă destinație , individuale,
amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt
interdependente printr -o proprietate comună forțată perpetuă .”58
Administrarea condominiului are ca obiect utilizarea clădirilor în scopul pentru care au
fost cons truite și întreținute în bune condiții.
Activitățile de administrare a condominiului sunt următoarele :
– să mențină în siguranță clădirea respectând prevederile legale și să aducă la
cunoștință persoanelor care locuiesc în clădire de starea acesteia privind siguranța
la acțiuni seismice;
– să asigure funcționarea în bune condiții a instalațiilor și părților de construcții a
imobilului ;
– să stabilească condițiile în care să se realizeze serviciile de întreținere și reparații a
instalațiilor, a elementelor de construcții ale clădirii, atât la părțile comune cât și la
cele folosite în exclusivitate ;
– să aducă la cunoștință locatarilor clădirii despre condițiile de funcționare a
instalațiilor și datoriilor care se utilizează în comun ;
– să aducă la cunoștință , af ișând în loc vizibil, tuturor persoanelor care locuiesc în
clădire despre modul în care se stabilesc cheltuielile curente pentru întreținerea și
funcționarea clădirii precum și a cheltuielilor ce decurg din alte plăți efectuate ;
– preia și reconstituie cartea construcției, potrivit legii și evidențiază toate
modificările aduse la părțile comune ale clădirii.

58 Legea nr. 310/2009,art. 2, punctul 1,lit.(i) și lit.(j)

2.4 ANEXE

A C O R D D E A S O C I E R E

1. Asocierea

1.1. Prin prezentul acord de asociere, noi, proprietarii de bunuri imobiliare
(locuinte/apartamente si/sau spatii cu alta destinatie decât cea de locuinta) din condominiul
situat în localitatea ……….., str. …. nr. …., judetul ……, sectorul ……., am hotarât sa ne asociem
în asociatie de proprietari.
1.2. Asocierea a fost determinata de existenta proprietatii comune, indivizibil legata de
proprietatile individuale pe care le detinem în cadrul condominiului. Asociatia de proprietari
constituie forma de asociere autonomă, de organizare și de reprezentare a intereselor comune
a majorității proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică, fără scop patrimonial ,
înființată în condițiile prevăzute de lege.

2. Descrie rea proprietății

2.1. Condominiul are urmatoarele caracteristici:
a) bloc de locuinte cu/fara spatii comerciale la parter (nivelul ………) si cu/fara alte spatii
destinate unor activitati lucrative …………..;

b) regim de înaltime: subsol, demi sol, parter, mezanin si numar de etaje. Subsolurile sunt
niveluri tehnice sau, dupa caz, destinate unor activitati lucrative, depozite, adaposturi de
aparare civila si altele asemenea;
c) structura în functie de destinatia proprietatii:
– un numar de ……. apartamente, cu o suprafata utila totala de ……mp, destinate locuirii, din
care:
 cu 1 camera/garsoniere: ….. (nr.) ………..;
 cu 2 camere: ……………. (nr.) ………..;
 cu 3 camere: ……………. (nr.) ………..;
 cu 4 camere: . …………… (nr.) ………..;
 etc. ………………………..;

3. Semnarea acordului de asociere

Data:
Acordul fiecărui proprietar se consemnează în tabelul de mai jos:

NUMELE ȘI
PRENUMELE
PROPRIETARULUI ADRESA CODUL NUMERIC
PERSONAL SERIA ȘI
NUMĂR
BI/CI ACTUL DE
PROPRIETATE DATA SEMNĂTURA

ANEXĂ
la Acordul de asociere
al Asociației de proprietari
…………….
4.T A B E L
cu cotele -părți indivize din proprietatea comună, ce revin
fiecărei proprietăți individuale din cadrul condominiului

Numărul ap. (al
spațiului cu altă
destinație decât aceea
de locuință), pe nivel
curent

Suprafața utilă
(mp)

Cota parte indiviză din
proprietate (procent sau
valoare absolută) Numărul de
persoane care
gospodăresc
împreună

ANEXĂ
la Statutul Asociației de proprietari

5.L I S T A
Membrilo r asociației de proprietari …………….

Scara/nivelul
Curent Apartamentul
(spațiu cu altă destinație
decât aceea de locuință) Numele și
prenumele

Model
Anexa la statut
6.ACT CONSTITUTIV
Noi, subsemnații, proprietari asociați, am consimț it la constituirea ASOCIAȚ IEI DE
PROPRIETARI , din localitatea …………. , str. …………………………, nr. ……….,
bl……. , Sector ………., asociație non -profit,nonguvernamentală, apolitică, cu scop socio –
administrativ, avâ nd ca obiect de activitate asigurarea condițiilor de funcționare din punct de
vedere juridic, economic și tehnic, de administrare ș i de exploatare a clă dirii care are în
componența sa locuințe sau spații cu altă desținație aflate în proprietate individuală exclusivă
de drept public ori de drept privat, cât și a spațiilor, construcț iilor, dotă rilor și instalațiilor,
aflate în proprietate comună indivizibilă, aferentă condominiului.
Constituirea se face î n baza Legii nr. 230/2007 privind înființarea , organizarea și
funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completă rile ulterioare, a H.G.
nr.1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicar e a legii, precum
și a celorlalte act e normative ale statului român .

Semnat azi:

NR.CURENT NUMELE ȘI
PRENUMELE
PROPRIETARULUI SEMNĂTURA
1
2
3
4
5

3.5 MODALITĂȚI DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂȚII DE CĂTRE
PRIMĂRIE

,,Dreptul de proprietate se poate dobândi în condițiile legii, prin convenție, moștenire
legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună credință în cazul
bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre
judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși. În cazurile
prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin ef ectul unui act administrativ. Prin lege
se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. “59
Prin a dobândi se înțelege de fapt o operațiune juridică prin care o persoană fizică sau
juridică devine proprietar asupra unui bin.
,, De -a lungul dezvoltării societății, s -a demonstrate în mod indubitabil că există o
relație concretă între proprietar și bunul asupra căruia acesta reclamă proprietatea, dar și
între proprietar și toate celelalte personae în legătură cu bunul în cauză. “60
,, Regimul juridic al bunurilor domeniului public a fost definit în literature de
specialitate ca un ansamblu de reguli aplicabile bunurilor aparținând domeniului public al
statului sau unităților administrative -teritoriale, pe de o parte, iar pe de altă part e raporturile
juridice ce se stabilesc între titularii dreptului de proprietate și terțe persoane cu privire la
bunurile respective. “61
Potrivit legii, dreptul de proprietate public se dobândește astfel :
,,a) pe cale naturală;
b) prin achiziții publice e fectuate în condițiile legii ;
c) prin expropriere pentru cauza de utilitate public ă ;

59 Noul Cod Penal, art. 557, alin (1 -3)
60 V.Stoica. Drept civil. Drepturi reale principale, voll. I, Editura Humanitas, București,200 4,pag. 213
61 E.Bălan. Domeniul administrativ, Editura Lumina Lex, București,1998,pag. 13

d) prin acte de donație sau legate acceptate de Guvern, de Consiliul Județean sau de
Consiliul Local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților
administrativ -teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publică ;
f) prin alte moduri prevăzute de lege .”62
Referitor la calea natural ă în lege nu se face nici o referire cu privire la modul de
dobândire a dreptului de proprietate publică.
În literatura de specialitate , în schimb găsim altă părere, și anume că ,, această
modalitate se referă la bogățiile de orice fel care se vor forma în mod n atural, pe teritoriul
sau în subsolul țării, prin procese fizico – chimice .”63
Achizițiile publice efectuate de către o primărie trebuie să se supună unor anumite
reguli, asigurând transparență și respectând prevederile legale :
,, Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt :
1) nediscriminarea ;
2) tratamentul egal ;
3) recunoașterea reciprocă ;
4) transparența ;
5) proporționalitatea ;
6) asumarea răspunderii . ”64
Contractul de achiziție publică este un contract cu titlu oneros, care este încheiat
între una sau mai multe autorități contractante pe de o parte și unul sau mai mulți operatori pe
de altă parte.
Acest contract are ca obiect prestarea de servicii, execuția de lucrări sau furnizarea
de produse.
Conform prevederii Ordonanței d e Urgență nr. 34/2006 ,,procedurile de atribuire a
contractului de achiziție publică sunt :
a) licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interest
are dreptul de a depune oferta ;

62 Legea nr. 213/1998,art.7
63 E.Bălan. Dreptul administrativ al bunurilor, Editura C.H. Beck, Bucurețti,2007,pag.81
64 Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, art. 2, alin. 2

b) licitația restrânsă, respectiv procedura la care o rice operator economic interesat
are dreptul de a depune oferta ;
c) dialogul competitiv, respective procedura la care orice operator economic are
dreptul de a -și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce
un dialog cu candidații admiși , în scopul identificării uneia sau mai multor
soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor
candidații selectați să elaboreze oferta finală ;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă deruleaz ă
consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractual, inclusive
prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia ;
Negocierea poate fi :
– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare ;
– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată, prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici. “65
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică reprezintă excepția de la
caracterul de ,, inviolabil, în condițiile legii organice .”66
În literatura de specialitate, exproprierea a fost definită ca ,, o instituție juridică
de drept public ce cons tă în achiziția forțată cu titlu oneros pentru cauză de utilitate publică, în
condițiile legii și sub control judiciar a unor bunuri imobile proprietate privată . ”67
În structura exproprierii intră acte juridice și fapte juridice, de drept public și de
drept privat, având ca efecte principale ,, trecerea forțată a unui bun imobil din proprietate
privată în proprietate publică, în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, în vederea
executării unor lucrări de utilitate publică, precum și plata uno r despăgubiri .”68
Regimul juridic al exproprierii este det erminat de următoarele principii :
,, – exproprierea este un procedeu de achiziție forțată a bunurilo r imobile
necesare pentru executarea unor lucrări de interes public ; ea poate fi hotărâtă numai p entru o
cauză de utilitate publică; exproprierea se realize ază numai conform unei proceduri special e și
numai după o dreaptă și prealabilă despăgubire stabilită prin hotărâre judecătorească .”69

65 Ordonanța de Urgență nr. 34/2006,art.18,alin (1)
66 Constituția României, art. 136,alin. (5)
67 E. Chelaru. Curs de drept Cicil .Drepturile reale principale , Editura All Beck,București, 2000,pag. 26
68 Domeniul public al statului și al unitățílor administr ativ-teritoriale,Prof. Univ. dr. Vasilica Negruț Universitatea ,,Danubius “ din
Galați,pag. 58
69 L.Giurgiu. Domeniul public. Editura Tehnică, București,1997, pag.113

O altă modalitate de dobândire a dreptului de proprietate publică este prin
donație sau prin legate .
Aceasta se realizează în condiț iile legii, prin hotărâre de gu vern sau ,, după caz,
de consiliul județean ori local dacă bunul în cauză intră în domeniul public :
– trecerea bunurilor din domeniul privat al statulu i sau al unităților administrative –
teritoriale în domeniul public al acestora se face, după caz, prin hotărâre a
Guvernului, a Consiliului General al Municipiului București, ori a Consiliului
Local.”70
Alte moduri prevăzute de lege privind dobândirea dreptu lui de proprietate publică
sunt :
– contracte civile și comerciale (vânzarea și schimbul );
– accesiunea imobiliară artificial și accesiunea mobiliară (,, Tot ce se uneșteși se
încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului );”71
– darea în plată;
– succesiunea vacantă.
Moștenirea vacant ă se cuvine statului și este caracterizată de lipsa totală a succ esorilor
legali sau testamentari , sau în cazul când aceștia există, de faptul că vocația lor concretă nu se
întinde asupra întregii mase succesorale .
Articolul 680 din Codul Civil o definește altfel :
,, În lipsă de moștenitori legali sau testamentari bunurile lăsate de defunct trec în
proprietatea statului .”72
Conform textului din Codul Civil citat, statul culege moștenirile rămase fără succesori,
dacă la data deschiderii succesiunii:
– succesibilii legali nerezervatori au fost dezmoșteniți ;
– nu există nici un succesor testamentar sau legal ;
– succesibilii legali sau testamentari renunță la moștenire ;
– succesibilii legali sunt nedemni.
La situațiile prezentate mai sus se mai adaugă:
– legatele sunt revocate pentru ingratitudine sau pentru neîndeplinirea sarcinii la
cererea unui moștenitor care se dovedește a fi nedemn ;
– legatele sunt caduce (intervine decesul, inacapacitate și neacceptare).

70 Legea nr. 213/1998,art. 8, alin. (1)
71 Cod Civil,art. 48
72 Codul Civil,art. 680

În toate caz urile există moșteniri aflate în desherență, adică fără moștenitori care să le
poată moșteni.
,, În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există
bunuri, notarul public, sesizat în condițiile art. 102
,,1) Procedura succeso rală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate,
precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căruia se aflau bunurile
defunctului la data deschiderii moștenirii
2)Notarul public sesizat are obligația de a -și verifi ca în prealabil competența
teritorială, iar în cazul în care constată că succesiunea este de competența altui notar, se
desesizează fără a mai cita părțile, informându -l pe solicitant cu privire la notarul competent
să îndeplinească procedura succesorală )73, constată că succesiunea este vacantă succesorală,
în condițiile legii . ”74
Bunurile provenite din moș teniri vacante pot fi valorificate de reprezentanții statului
moștenitor la licitație publică cu excepțiile :
,,a) bunurile imobile grevate de datorii î nscrise în pasivul succesoral;
b) bunurile imobile constând în locuințe, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate,
dacă aparțin statului, dacă nu se valorifică în termen de 180 de zile de la data evaluării;
c) bunurile imobile deținute de stat în cotă in diviză .”75
În cazul în care se demonstrează că există moștenitori după ce s -a eliberat certificatul
de vacanță succesorală, aceștia pot promova în instanță petiția de ereditare împotriva
comunei, orașului sau municipiului moștenitori.
,,Dacă în termen de un an și șase luni de la desciderea moștenirii nu s -a înfățișat nici un
succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toți succesibilii,
printr -o publicație făcută la locul deschiderii moștenirii, la locul unde se află imobilele din
patrimoniul succesoral, precum și într -un ziar de largă circulație, pe cheltuiala moștenirii, să
se înfățișeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare .
Dacă nici un succesibil nu se prezintă în termenul fi xat în publicație , notarul va
constata că moștenirea este vacantă. “76
În lumina articolului prezentat mai sus, dacă nici un moștenitor nu este cunoscut
beneficiarii drepturilor succesorale asupra moștenirilor vacante sunt moștenitori sezinari .

73 Legea Notarilor publici,art. 102,alin (1) și alin.
74 Legea Notarilor publici,art. 116,alin.(1)
75 Hotărârea de Guvern nr.731/2007,art.22,alin (2),lit. a,b,c
76 Noul Cod Civil,art. 1137

În această situație, se eliberează certificate de vacanță succesorală comunei,orașului
sau municipiului, după caz .
În concluzie, proprietatea publică se definește ca fiind ,, dreptul de proprietate al
statului și unităților administrative -teritoriale asupra bunuril or din domeniul public, care se
exercită în regim de drept public fiind inalienabil, imprescriptibil și insesizabil .”77

SPEȚĂ
,,Beneficiarii (cumpărători dintr -o promisiune sinalagmatică de vânzare -cumpărare a
unui imobil ), au cerut în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
pronunțarea unei hotărâri judecătorești suplinitoare, a actului autentic de vânzare -cumpărare
a unui imobil. În acțiune a invocat împrejurarea că decesul vânzătorului a împiedicat
transferul dreptului de pro prietate.
Instanțele de fond au respins cu acțiunea cu motivarea că, , în absența certificatului de
vacanță succesorală eliberat de notarul public, pârâtul nu are legitimare procesuală.
Soluția a fost reformată în recurs cu motivarea că existența unei succ esiuni vacante și a
componentei acesteia poate fi constatată și de către instanța judecătrorească în mod direct, în
lipsa certificatului de vacanță succesorală.
Soluția din recurs a frost consacrată și în doctrină și se întemeiază pe ideea că
certificatul de vacanță succesorală ori hotărârea pronunțată în această materie are efect
declarativ și nu constitutiv.
Statul dobândește moștenirea apelegis, de la deschiderea ei potrivit regulilor generale,
ceea ce înseamnă că existența dreptului dobândit poate fi co nsfințită în baza articolului 111
din Codul de Procedură Civilă :78
,,Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau
neexistenței unui drept.
Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului . ”79

77 L.Pop. op.cit.pag.65
78 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de popr.int.,decizia nr.61367/2004
79 Codul de Procedură Civilă,art. 111