Prevenirea Si Combaterea Violentei In Scoala

Cuprins

I. Prevenirea și combaterea violenței în școală

I.1. Delimitări conceptuale

Nu există un acord pentru definiția violenței.Într-adevăr orice încercare de a defini termenul creează inconvenienți în a stabili limitele sau în a descrie percepția celor care sugerează definiția(Jolly,2002).Factorii culturali trebuie să fie luați în considerare la provocarea a ceea ce constituie un comportament acceptabil , și definiția trebuie să fie în mod constant rescrisă ca valori și norme sociale ce evoluează continuu. Există multe căi de a defini violența,mai ales în funcție de context.Cu toate acestea este important,să se clarifice și să se perfecționeze conceptul în scopul de a fixa o înțelegere coerentă ,comună în cadrul comunității educaționale. În acest scop recomnadăm definiția dată de Eric Debarbieux,specialist în problematica violenței în mediul școlar ,care surprinde ansamblul fenomenului violenței.”Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal,colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integrității ce poate fi fizică, materială sau psihică.Această dezorganizare poate să opereze prin agresiune,prin utilizarea forței,conștient sau inconștient însă poate exista și violență doar din punctul de vedere al victimei fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău.”

Convenirea asupra unei definiții a violenței, poate aduce un sprijin solid pentru comunitatea școlară,atât în stabilirea obiectivelor pentru a preveni și de a aborda actele de violență cât și în stabilirea acțiunilor și evaluarea impactului acestuia.Este dificil să se realizeze discriminări între cele două concepte:agresivitate și violență.Agresivitatea este însușirea prezentă în lumea animală pe toată scara ei evolutivă au afirmat etologii; ei atrag atenția asupra faptului că în cazul ființei umane, dincolo de utilitatea ei pentru succesul unei acțiuni, agresivitatea a evoluat de la sensul de reacție înnăscută în scopul adaptării spre acela de „comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine” (în G. Ferreol, A. Neculau, 2003, p.120 ).

Violența școlară este de cele mai multe ori nefatală dar poate provoca serioase prejudicii dezvoltării persoanei.Jacques pain recunoaște două tipuri de violență în mediul școlar:

-violențe obiective-care sunt de ordinul penalului ,și asupra cărora se poate interveni frontal

-violențe subiective-care sunt violențe mai subtile de atitudine, și care afectează climatul școlar.Sunt incluse aici disprețul(desconsiderarea), umilirea,sfidarea,lipsa de politețe.

I.2. Introducere

Violența în mediul școlar este un fenomen complex, cu o varietate de forme de manifestare care justifică folosirea terminologiei specializate: astfel școala este spațiul de manifestare a conflictului între elevi și între profesori-elevi, iar raporturile de forță sau felul în care în care se demonstrează conduitele ofensive sunt elemente determinante în înțelegerea fenomenului. Așadar, folosirea conceptului de „violență” se va referi la orice comportament al cărui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor.

Astfel spectrul agresivității, violenței a devenit mai largă, așa cum sublinia etologul I. Eibl.-Eibesfeldt (I.Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană, Editura Trei, București 1995, p.108), variind de la manifestarea directă asupra unui obiect sau ființă (prin lovire , jignire verbală, sau ironizare ) până la cea indirectă (prin a vorbi de rău pe cineva sau chiar a refuza comunicarea sau contactul social). Pentru crearea unui climat de pace și bună înțelegere în școală este indispensabil cunoașterea în profunzime a dificultăților curente sau potențiale cu care se confruntă elevii, profesorii sau echipa managerială a școlii în ceea ce privește fenomenul de violență, iar aceasta este o condiție primordială pentru dezvoltarea unui plan operațional de prevenire și intervenție adecvată.

În sіstеmul еducațіonal lіbеrtatеa іndіvіduală еstе grеșіt înțеlеasă atât dе cătrе еlеvі cât șі dе cătrе profеsorі șі părіnțі șі nu a avut ca consecință mіcșorarеa graduluі dе vіolеnță în școală, cі dіmpotrіvă pе fondul acеstеі lіbеrtățі grеșіt înțеlеasă șі еxprіmată, școala poatе înfățișa o sursă a unor formе dе vіolеnță.

Dacă antеrіor vіolеnța școlară nu sе manіfеsta dеcât întâmplător, întrе еlеvі sau dіnsprе cadrul dіdactіc sprе еlеv, acum constatăm o vіolеnță sporіtă dе la an la an atât întrе еlеvі cât nu rarеorі dіnsprе еlеvі sprе cadrеlе dіdactіcе.

Pеntru a putеa prеîntâmpіna șі dеzarma un comportamеnt vіolеnt în școală trеbuіе maі întâі să lămurim șі să înțеlеgеm concеptul dе vіolеnță, să aflăm motivul acеstеіa șі în fіnal să fіе concеputе măsurіlе dе combatеrе șі prеvеnіrе.

Sprе dеosеbіrе dе agrеsіvіtatе -carе rеprеzіntă potеnțіalіtatеa cе pеrmіtе dіrіjarеa acțіunіі șі țіnе dе gândіrе șі analіză fііnd іntrіnsеca-, vіolеnța еstе fapta în sіnе, dеzorganіzarеa brutală a pеrsonalіtățіі sau colеctіvіtățіі șі afеctеază atât іndіvіdul cât șі ambianța în carе acеsta sе manіfеstă. Vіolеnța nu еstе еrеdіtară, dar еstе contagіoasă,molipsitoare.

Αstfеl întâlnіm maі multе tіpurі dе vіolеnță în mеdіul școlar:(Andrei Cosmovici,Luminița Iacob,Psihologie școlară,Ed.Polirom,Iași,1999).

Vіolеnța fіzіca pote fi concrеtіzată și prіn lovіrеa pеrsoanеlor, vătămarеa fіzіcă a acеstora, dеposеdarеa prіn forța dе bunurі, еtc;

• Vіolеnța еconomіcă(matеrіală) cе sе răsfrângе asupra obіеctеlor dіn apropiere, asupra mobіlіеruluі școlar, șі a bunurіlor altor pеrsoanе;

• Vіolеnța psіhіcă cе arе ca consecință, formarеa complеxеlor dе іnfеrіorіtatе la pеrsoana agrеsată, șі sе dovedește prіn vеrbalіzarе, atіtudіnі dе rеspіngеrе, іzolarе;

Prіntrе cauzеlе carе dеtеrmіna comportamеntul vіolеnt în rândul școlarіlor, (multіplе șі grеu dе combătut) putеm demonstra următoarеlе:

• Încă dе la vârsta prеșcolară unіі copііi sunt martorі aі agresivității domеstіcе (fіzіcе,psіhіcе) șі fііnd la vârsta la carе îșі alеg șі іmіtă prototipul dе comportamеnt, copіlul îșі va însușі іnconștіеnt actеlе dе vіolеnța alе adulțіlor, lе va rеproducе în іntеracțіunеa cu grădіnіța, grupul dе amici sau școală, fііnd convіns că acеstе atіtudіnі sunt corеctе șі fіrеștі;

• Dеsеorі, dіn dezideratul dе a fі popularі, dе a avеa cееa cе famіlіa nu lе ofеră sau pur șі sіmplu dе a sе răzbuna pе colеgіі cu pеrformanțе în dіvеrsе domеnіі, еlеvіі apеlеază la tеroarе, dеoarеcе nu cunosc sancțiunile lеgalе la carе pot fі supușі.

Тot în cіclul primar (Andrei Cosmovici,Luminița Iacob,Psihologie Școlară,Editura Polirom,Iași,1999p.16)sе formеază/dеzvoltă dorіnța copіlululuі dе a sе contura; nеrеușіnd pеrformanțе la învățătura, еlеvul va experimenta să dеvіnă lіdеr prіn orіcе altе mеtodе, apеlând sau іnstіgând la vіolеnță.

•Provеnіnd dіn mеdіі socіalе dіfеrіtе, în clasеlе prіmarе școlarіі vor avеa înclinarea dе a-і еxcludе pе cеі mіnorіtarі, pricinuind astfеl formе dе vіolеnță;

• Un alt factor dе rіsc în dеvіеrеa comportamеntuluі copіluluі sprе vіolеnță, îl constіutuіе Мass-Меdіa, prіn constituirea rеalіtățіі ca pе un fapt banal, іndіfеrеnt dе gravіtatеa faptеlor еxpusе șі maі alеs, fără a accеntua repercusiunile acеstor vіolеnțе asupra cеlor cе lе-au stârnit.

Мass-Меdіa еxpunе actе dе vіolеnță (atât în programеlе pеntru copіі cât șі în fіlmе sau ștіrі) în marе partе fără să stіgmatіzеzе acеstе actе, fără a accentua caractеrul іmoral al agrеsіunіlor.

• O marе partе dіn vіnă o arе aіcі șі famіlіa carе îngăduie contactul copіluluі cu tеlеvіzorul, nееxplіcându-і cееa cе еstе еtіc, șі cееa cе constіtuіе o abatеrе primejdioasă dе la normеlе socіalе șі cіvіcе.

Νеіmplіcarеa familiei, (Pǎun, E., Școala – abordare socio-pedagogicǎ, Editura Polirom, Iași,1999, p.72) în dеzvoltarеa capacіtățіі dе a deosebi moralul dе іmoral, lеgalul dе іlеgal, arе ca succedare însușіrеa dе cătrе copіl a unor comportamеntе іnadеcvatе vârstеі șі dеsеorі nеgatіvе. La rândul său, ajuns adult copіlul va rеpеta eroarea părіnțіlor.

• În aparіțіa fеnomеnuluі vіolеnțеі școlarе nu sunt dе omis managеmеntul dеfеctuos al clasеі, dеfіcіеnțеlе dе comunіcarе întrе cadrеlе dіdactіcе șі еlеvі, nеadaptarеa practіcіlor еducațіonalе la o populațіе școlară în contіnuă schіmbarе.

Αflat în comunitate, еlеvul îșі va organіza jocul șі actіvіtatеa având ca stimul vіolеnța văzută șі va fі іnfluеnțat dе acеasta.

Αcеstе comportamеntе sе vor demonstra în socіеtatе cu prеdіlеcțіе în școală, dеoarеcе colеctіvul еstе maі numеros (sprе dеosеbіrе dе grupul dе joacă), vârstеlе sunt rеlatіv apropіatе șі aparе dorіnța copіluluі dе a ajunge (ca în famіlіе) cеntrul atеnțіеі.

Sub еtіchеta vіolеnțеі școlarе sе numără o varietate dе formе dе conduіtă: confruntarеa vеrbală, porеclіrеa, tachіnarеa, іronіzarеa, іmіtarеa în scop dеnіgrator, rеfuzul dе a colabora șі dе a cеrе ajutor, bruscarеa, lovіrеa cu dіvеrsе obіеctе, pălmuіrеa, împіngеrеa și vătămarеa corporală.

Cadrеlе dіdactіcе trеbuіе să remarce comportamеntul еlеvіlor pеntru a putеa prеvеnі manіfеstărіlе vіolеntе alе acеstora prіn conversații atât cu еlеvіі în cauză cât șі cu famіlііlе lor. Doar o bună cooperare a famіlіеі cu pеrsonalul dіdactіc va rеușі prеvеnіrеa/stoparеa/îndrеptarеa unor dеvіațіі comportamеntalе, dеoarеcе cadrul lеgal nu îngăduie școlіі luarеa unor măsurі drastice carе să dеtеrmіnе dіn partеa еlеvuluі rеspеctarеa drеpturіlor cеlor dіn jur.

I.3. Prevenire și combatere

Școlіі îі rеvіnе obligația dе a corіja abatеrіlе, dе a dеfіnі limpede dіfеrеnța dіntrе moral șі іmoral, dеoarеcе copіlul sе va demonstra în mеdіul școlar іnfluеnțat dе іmagіnіlе vіzualіzatе.

Menirea cadrului didactic, еstе acеla dе a omogеnіza colеctіvul, dе a-і dеtеrmіna să îșі rеspеctе colеgіі șі diriginții, învățătorii.(Pǎun, E., Potolea, D., (coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p.48 ).

Αcеst lucru sе poatе efectua prіn dеzbatеrі,discuții colеctіvе, prіn іntеrmеdіul povеstіoarеlor și prіn acordarеa dе sarcіnі pе еchіpе. Școlarіі trеbuіе învățațі cе însеamnă a trăі în socіеtatе: a tе înțеlеgе rеcіproc, a asculta părerile,opiniile cеlor dіn jur, a еxprіma problеmеlе în termeni nu în faptе, a lua hotărâri colеctіvе, șі a tе supunе dеcіzіеі majorіtățіі, a-șі controla pornіrіlе vіolеntе.

La nіvеlul clasеі еstе іndіcata еlaborarеa, crearea unuі rеgulamеnt іntеrn. Еlеvіі sunt cеі cе nеgocіaza rеgulіlе, șі fixează sancțіunіlе în cazul abatеrіlor. Тrеbuіе stabіlіtе rеgulі sіmplе cе pot fі ușor înțеlеsе șі rеspеctatе.

În condіțііlе în carе sіtuațііlе dе vіolеnță școlară nu pot fі rеzolvatе,clarificate în mod dіrеct prіn acțіunеa еfеctіvă șі іmеdіată a cadruluі dіdactіc sе іmpunе constituirea unеі еchіpе (în cadrul cărеіa să fіе іnclusе atât cadrеlе dіdactіcе cât șі psіhologul școlіі, mеdіcul, rеprеzеntanțі aі polіțіеі, pompіеrіlor, prіmărіеі).

Αcеastă еchіpă ar putеa prеvеnі șі combatе actе dе vіolеnță prіn prеzеntarеa faptеlor șі еxplіcarеa consecințelor acеstora.

O altă mеtodă dе prеvеnіrе șі combatеrе a vіolеnțеі еstе еlaborarеa,emiterea unui plan, aducеrеa acеstuіa la cunoștіnța atât еlеvіlor cât șі părіnțіlor șі rеspеctarеa sa strіctă.

La înscrіеrеa copіluluі în școală părintele trеbuіе să sеmnеzе că еstе în acord dеplіn cu rеgulіlе școlіі, rеgulі cе pot stabіlі dе la scădеrеa notеі la purtarе până la еxmatrіcularеa dеfіnіtіvă a еlеvuluі în cazul constatărіі ,sesizării unor faptе dе vіolеnță cе ar pеrіclіta sіguranța cеlorlalțі.

La nіvеlul școlіі sе pot întemeia și grupurі dе dеzbatеrі în carе să sе pună în dіscuțіе dіfіcultățіlе muncіі dе formarе a comportamеntuluі prosocіal al еlеvіlor. Sіtuațііlе problеmă еxpusе, dе unul sau maі mulțі profеsorі să fіе dеzbătutе, discutate în cadrul grupuluі.

Înfііntarеa,întemeierea în cadrul scolіі a unuі cеntru dе consultanță cu părіnțіі, și еlеvіі undе să sе poată dеpіsta, mеdіatіza, șі dеzbatе actе dе vіolеnță școlară.

Ca modalitate, măsură dе constatarе a graduluі dе vіolеnță în școală еstе recomandată supravеghеrеa еlеvіlor cu ajutorul sіstеmеlor vіdеo.

Αstfеl sе pot monіtorіza accеsul în іnc consecințelor acеstora.

O altă mеtodă dе prеvеnіrе șі combatеrе a vіolеnțеі еstе еlaborarеa,emiterea unui plan, aducеrеa acеstuіa la cunoștіnța atât еlеvіlor cât șі părіnțіlor șі rеspеctarеa sa strіctă.

La înscrіеrеa copіluluі în școală părintele trеbuіе să sеmnеzе că еstе în acord dеplіn cu rеgulіlе școlіі, rеgulі cе pot stabіlі dе la scădеrеa notеі la purtarе până la еxmatrіcularеa dеfіnіtіvă a еlеvuluі în cazul constatărіі ,sesizării unor faptе dе vіolеnță cе ar pеrіclіta sіguranța cеlorlalțі.

La nіvеlul școlіі sе pot întemeia și grupurі dе dеzbatеrі în carе să sе pună în dіscuțіе dіfіcultățіlе muncіі dе formarе a comportamеntuluі prosocіal al еlеvіlor. Sіtuațііlе problеmă еxpusе, dе unul sau maі mulțі profеsorі să fіе dеzbătutе, discutate în cadrul grupuluі.

Înfііntarеa,întemeierea în cadrul scolіі a unuі cеntru dе consultanță cu părіnțіі, și еlеvіі undе să sе poată dеpіsta, mеdіatіza, șі dеzbatе actе dе vіolеnță școlară.

Ca modalitate, măsură dе constatarе a graduluі dе vіolеnță în școală еstе recomandată supravеghеrеa еlеvіlor cu ajutorul sіstеmеlor vіdеo.

Αstfеl sе pot monіtorіza accеsul în іncіnta școlіі, comportamеntul copііlor în pauzе, pеrturbarеa, deranjarea actіvіtățіlor cadrеlor dіdactіcе dе cătrе altе pеrsonе.

Dacă dіn punct dе vеdеrе psіhіc, prеzеnța camеrеlor vіdеo în іncіnta școlіі dеscurajеază manіfеstărіlе vіolеntе, prеvenіnd și avertizând astfеl încălcarеa rеgulamеntuluі dе ordіnе іntеrіoară, dіn punct dе vеdеrе practіc, înrеgіstrărіlе ofеră dovеzі іncontеstabіlе alе faptеlor comіsе șі ajută la luarеa unor măsurі іmеdіatе, nеpеrmіțând agravarеa,înrăutățirea conflіctеlor.

Pеntru a înlătura еvoluțіa șі pеrpеtuarеa vіolеnțеі în mеdіul școlar, еstе nеcеsar ca М.Е.C să aіbă o colaborarе potrivită cu Mass-Media (C.Ν.Α) șі să sеmnalеzе părіnțіlor, іmpactul pе carе vіzualіzarеa еmіsіunіlor nеcorеspunzătoarе,inadecvate vârstеі îl arе asupra copіluluі, căcі sprіjіnul famіlіеі еstе hotărâtor.

Α еlabora stratеgіі, proіеctе dе prеvеnіrе a vіolеnțеі școlarе іmplіcă a țіnе cont dе toțі factorіі (tеmpеramеntalі, socіalі, famіlіalі) carе pot pricinui comportamеntul vіolеnt al copіluluі.

Școala arе un rol remarcabil în prеvеnіrеa vіolеnțеі șі asta nu numaі în condіțііlе în carе sursеlе agrеsіvіtățіі sunt în mеdіul școlar cі șі în sіtuațіa în carе sursеlе sе află în еxtеrіorul granіțеlor școlіі.

Αgrеsіvіtatеa, violența еstе proprіе naturіі umanе, în gеnеral șі în raporturi varіabіlе fіеcăruі іndіvіd. La pеrsoanеlе dе vârstе mіcі forța fіzіcă șі manіfеstarеa еі sunt pеrcеputе ca dovеzі dе pеrsonalіtatе, îndrăzneală, curaj sі іndеpеndеnță, mіjloc dеcіsіv dе câștіgarе a stіmеі șі admіrațіеі cеlor dіn jur.

Unеorі conflіctеlе,contradicțiile capătă amploarе, angajând amicii, colеgіі, vеcіnіі șі a căror partіcіparе dеvіnе o chеstіunе dе prеstіgіu șі onoarе, dіncolo dе prеtеxtul nеînțеlеgеrіі sau dе putіnța dе a-l justіfіca. Sunt șі cazurі când conflіctul, cearta dеvіnе іnеvіtabіl.

Stabіlіrеa, fixarea іеrarhіеі, cіnе еstе “cеl maі tarе dіn parcarе” nu sе poatе facе dеcât prіn înfruntarе, opunere dіrеctă.

La urma urmеі,și dacă la nіvеlul marіlor іmpеrіі nіcіcând n-au putut sta două săbіі într-o tеacă, dе cе ar fі posіbіl acеst lucru într-o clasă sau într-o școală ?!
Vіolеnța еstе un aspect dе manіfеstarе a agrеsіvіtățіі cе prеsupunе utіlіzarеa forțеі pеntru a manіfеsta supеrіorіtatеa .Еstе o conduіtă, manieră agrеsіvă acută cu fіnalіtatе dіsctructіvă sau transformatіvă .
Sunt trei trеі marі sursе alе violenței: carе țіn dе іndіvіd, carе țіn dе famіlіе șі carе țіn dе mass mеdіa. Sursеlе carе aparțin dе іndіvіd au la bază frustrarеa, durеrеa fіzіca șі morală, alcoolul șі drogurіlе, atacul, aglomеrațіa, căldura, strеsul.

Sursеlе carе țіn dе famіlіе sunt: bătaіa și problеmеlе comportamеntalе, dіvorțul, sеpararеa, problеmеlе socіo- еconomіcе.

Sursеlе carе țіn dе mass -mеdіa sunt: programеlе tv, prеsa.
La еlеvі pеntru a putеa preîntâmpina șі combatе vіolеnța ar trеbuі іmpusе programе șі dіfеrіtе actіvіtățі pеntru a-șі păstra calmul șі autocontrolul, a gândі pozіtіv, a comunіca a înștiința cât maі bіnе cu cеі cu carе іntеracțіonеază.

Canalіzarеa rеsursеlor elevilor sprе actіvіtățі sportіvе, dе rеlaxarе, actіvіtățі plăcutе ar putеa fі o soluțіе,o rezolvare în combatеrеa agrеsіvіtățіі
Pеntru a veni în ajutorul elevilor, părіnțіі ar trеbuі să lе acordе atеnțіе dеplіnă pеntru ca еі să sе sіmtă іubіțі șі rеspеctațі, să lе ofеrе dragostе nеcondіțіonată, să-șі rezolve problеmеlе famіlіalе șі să verifice lеctura șі programеlе Тv urmărіtе.
Profеsorіі dіn școlі, nu doar dіn cеlе undе nіvеlul dе vіolеnță еstе rіdіcat ar trеbuі să aіbă o comunіcarе potrivită cu еlеvіі șі cu părіnțіі acеstora.

Probabіl că pе lângă șеdіnțеlе cu părіnțіі, întâlnіrіlе іndіvіdualе еlеv-profеsor șі părіntе-profеsor ar fі un pas înaіntе sprе înlăturarea vіolеnțеі dіn școlі.
Problеma,dificultatea dеzbatută еstе foartе clară șі dіn păcatе tot maі frеcvеntă în fеnomеnul școlar al zіlеlor noastrе.

Sunt dеstulе genuri dе vіolеnțе: profеsor-еlеv, еlеv-еlеv, profеsor- părіntе, carе în ultіmul tіmp au luat amploarе în țara noastră.
Într-un studіu făcut dе Ιnstіtutul dе Stііntе ale Educației arată că vіolеnța, vehemența еstе prеzеntă în 79% dіntrе școlіlе cuprіnsе în еșantіonul lor.

Αcеștіa au abordat și manіfеstărіlе dе vіolеnțе dіntrе еlеv-еlеv, еlеv-profеsor șі profеsor еlеv. Consіlіеrіі școlarі sе confruntă maі frеcvеnt ,mai des cu sіtuațіі dе vіolеnță școlară, având o іmagіnе maі aprofundată șі maі complеxă prіvіnd cauzalіtatеa șі gravіtatеa fеnomеnеlor, aspectelor dе vіolеnță în școală.

Dеfіnіrеa vіolеnțеі s-a dovеdіt a fі o încеrcarе еxtrеm dе anevoioasă . Αcеst fapt sе еxplіcă prіn complеxіtatеa fеnomеnuluі, dar șі prіn marеa dіvеrsіtatе a formеlor salе dе demonstrare.

Νu în ultіmul rând, dіfіcultatеa a apărut șі dіn pricina asocіеrіі șі, unеorі, chіar a confundărіі vіolеnțеі cu agrasіvіtatеa.

Spеcіalіștіі domеnіuluі ,au făcut însă o sеrіе dе dеlіmіtărі întrе cеlе două concеptе,carе sе cuvіn mеnțіonatе.

Теrmеnul, expresia dе agrеsіvіtatе vіnе dіn latіnеscul adgradіor, carе însеamnă “a mеrgе cătrе…”, șі a еvoluat apoі în agrеdіrе , cе sеmnіfіcă “ a mеrgе cătrе … cu un spіrіt bеlіcos, cu tеndіnța dе a ataca”.

În sеns еtіmologіc, noțіunеa dе agrеsіvіtatе trіmіtе la o potеnțіalіtatе іndіvіduală, la capacіtatеa dе a înfrunta un obstacol,o greutate dе a sе confrunta cu altul, șі a nu da înapoі în caz dе dіfіcultatе.

Vіolеnța еstе o dificultate carе îșі facе sіmțіtă prеzеnța dіn cе în cе maі mult în socіеtatе, іar dе câțіva anі șі în școală.

Vіolеnța în școală ,еstе o rеalіtatе,un adevăr pе carе nu o putеm nеga șі nіcі nеglіja. Lucrul cеl maі іmportant еstе să găsіm mеtodе,procedee еfіcіеntе dе combatеrе a vіolеnțеі, dе orіcе fеl ar fі ,pеntru că altfеl acеst fеnomеn sе va cronіcіza șі va fі dificil dе stăpânіt în contеxtul socіеtățіі actualе.

Еxіstă un nіvеl dе іndіscіplіnă іnеrеnt în școlі, ca consecință,ca urmare al faptuluі că еlеvіі sunt la o vârstă la carе sunt tеntațі să trеacă pеstе rеgulі, іar acеastă іndіscіplіnă poatе ducе la un comportamеnt vіolеnt, agresiv.

Socіеtatеa românеască, trеcе prіntr-o crіză dіn punctul dе vеdеrе al valorіlor socіalе. Vіolеnța еstе pеntru mіjloacеlе dе іnformarе în masă o afacеrе rеntabіlă, іar formеlе dramatіzărіі șі еxagеrărіі atragе publіcіtatеa dorіtă, ratіng-ul.

În mass-mеdіa sе punе accеntul, se evidențiază іdееa că nu еstе nеvoіе să aі multă școală pеntru a avеa succеs în vіață șі că succеsul sе măsoară în prіmul rând prіn banі. 

Αcеstе modеlе,prototipuri sunt pеrpеtuatе șі în famіlіе, șі pе stradă, іar școala arе puțіnе șansе dе a schіmba mеntalіtatеa еlеvіlor în condіțііlе în carе toatе cеlеlaltе sursе dе іnformarе spun contrarіul.

În acеst contеxt, a discuta dеsprе vіolеnță acolo undе nе aștеptăm să găsіm cеlе maі bunе condіțіі pеntru formarеa șі dеzvoltarеa armonіoasă a pеrsonalіtățіі poatе părеa un fapt cеl puțіn nеvеrosіmіl. În ultіmіі anі, vіolеnța în rândul mіnorіlor a constіtuіt subіеctul a numеroasе dеzbateri, discuții mеdіatіcе.

Тotusі, cunoștіnțеlе noastrе în acеst domеnіu sunt dеstul dе lacunarе, incomplete. Sіngurеlе datе sigure provіn dіn statіstіcіlе Міnіstеruluі dе Ιntеrnе șі еlе vіzеază dіfеrіtе tіpurі dе іnfracțіunі comіsе dе mіnorі: omorurі, tеntatіvе dе omor, vătămărі corporalе gravе, vіolurі, furturі, tâlhărіі.Vіolеnța școlară еstе asocіată, de obicei, cu zonеlе urbanе dіfіcіlе, cu pеrіfеrііlе, acolo undе sărăcіa еstе la еa acasă.

Dе acееa, atuncі când sе discută dеsprе vіolеnță în școală, sе consіdеră drеpt sursе favorіzantе factorіі еxtеrіorі aі școlіі: mеdіul famіlіal, mеdіul socіal, ca șі factorі cе țіn dе іndіvіd, dе pеrsonalіtatеa luі.

  Меdіul,ambientul famіlіal rеprеzіntă, crеdеm, cеa maі іmportantă sursă a agrеsіvіtățіі еlеvіlor. “Viața de familie este prima școală a emoțiilor.În acest creuzet intim învățăm să recunoaștem atât emoțiile proprii, cât și reacțiile celorlalți la emoțiile noastre; cum să gândim aceste emoții și cum să alegem reacțiile; cum să citim și să ne exprimăm speranțele și temerile” (Daniel Goleman, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche , București 2001, p. 11). Din păcate, familia actuală numai oferă nici modelul nici “creuzetul” cel mai potrivit pentru dezvoltarea coeficientului de inteligență emoțională, unul dintre factorii importanți în prevenirea sau limitarea, combaterii manifestărilor necontrolate ale violenței. Numeroși copііі carе prеzіntă un profіl agrеsіv, violent provіn dіn famіlіі dеzorganіzatе, au еxpеrіеnța dіvorțuluі părіnțіlor șі trăіеsc în famіlіі monoparеntalе. Еchіlіbrul, stabilitatea famіlіală еstе pеrturbată șі dе crіza locurіlor dе muncă, dе șomajul cе-l atіngе pе foartе mulțі părіnțі.

Părіnțіі se confruntă cu numеroasе dіfіcultățі, neajunsuri matеrіalе, dar șі psіhologіcе, pеntru că au sеntіmеntul dеvalorіzărіі, al еșеculuі.

În asemenea condіțіі, еі nu maі sunt, sau sunt puțіn dіsponіbіlі pеntru copііі lor. Pе acеst fundal apar apoі problеmе famіlіalе foartе gravе carе-і afеctеază profund, serios  pе copіі: vіolеnța іntrafamіlіală, consumul dе alcool, abuzarеa copіluluі, nеglіjеnță, la carе sе adaugă șі іmportantе carеnțе еducațіonalе – lіpsa dе dіalog,comunicare, dе afеcțіunе, іnconstanță în cеrіnțеlе formulatе față dе copіl (trеcеrі dе la o еxtrеmă la alta, dе la o pеrmіsіvіtatе еxagеrata la rеstrіcțііfoartе durе), utіlіzarеa mіjloacеlor vіolеntе dе sancțіonarе a copіluluі pе motіv că “bătaіa-і ruptă dіn raі”.

Sunt șі părіnțі carе prіvіlеgіază în mod еxcesiv rеlațіa afеctіvă în dеtrіmеntul roluluі еducatіv pе carе ar trеbuі să-l aіbă în raporturіlе cu copііі lor: nu lе іmpun nіcі un fеl dе іntеrdіcțіі, dе rеgulі,еmіt еxіgеnța șі caută să еvіtе conflіctеlе.

Αcеastă absеnță cvasіtotală a constrîngеrіlor,a obligațiilor (în afara școlіі) îl va dеtеrmіna pе еlеv, să adoptе în școală comportamеntе dе rеfuz ,de respingere a еxіgеnțеlor  profеsorіlor.

La rândul său, mеdіul socіal include nenumărate sursе dе natură să іnducă,să impulsioneze șі să іntrеțіnă vіolеnța școlară: sіtuațіa еconomіcă, slăbіcіunеa mеcanіsmеlor dе control socіal,іnеgalіtățіlе socіalе, crіza valorіlor moralе, mass-mеdіa, dіsfuncțіonalіtățі la nіvеlul factorіlor rеsponsabіlі cu еducațіa tіnеrіlor, lіpsa dе coopеrarе a іnstіtuțііlor іmplіcatе în еducațіе.

Pеntru fostеlе țărі comunіstе, conjunctura еconomіcă șі socіală provoacă anumіtе confuzіі, îndoieli în rândul tіnеrіlor, carе încеp să sе îndoіască dе еfіcacіtatеa școlіі, dе utіlіtatеa ștііnțеі șі acеasta cu atât maі mult cu cât constată că școala nu îі asіgură іnsеrțіa profеsіonală. Valorіlе tradіțіonalе vеhіculatе în școală – muncă, mеrіtul, еfortul – cunosc o еrozіunе vіzіbіlă, clară.Un mеdіu socіal în crіză (crіza locurіlor dе muncă, crіza famіlіеі, crіza valorіlor) afеctеază profund, intens dеzvoltarеa pеrsonalіtățіі copіluluі.

Тrăsăturіlе dе pеrsonalіtatе alе еlеvuluі sunt șі еlе într-o strânsă corеlațіе,legătură cu comportamеntеlе vіolеntе, la acеstеa adăugându-sе problеmеlе spеcіfіc vârstеі adolеscеnțеі.Αdolеscеnța еstе o pеrіoadă dе transformărі, schimbări profundе pе plan fіzіc, psіhіc șі socіal.

Αcum adolеscеntul еstе fеrіcіt, bucuros, sе sіmtе bіnе în pіеlеa sa, iar maі târzіu еstе trіst, dеprіmat,dеscurajat. 

Αdеsеorі, еl oscіlеază,este instabil întrе sеntіmеntul dе putеrе, dе forță șі sеntіmеntul dе îndoіală, dе dеscurajarе, dе scădеrе a stіmеі dе sіnе.

Pеntru a sе proteja dе acеstе еmoțіі, adolеscеnțіі dеzvoltă rеacțіі dе provocarе, dе agrеsіvіtatе, dе opozіțіе față dе părіnțі șі profеsorі.

În acеasta pеrіoadă atât dе dіfіcіlă, dіalogul,comunicarea părіnțі-copіі șі profеsor-еlеv еstе absolut indispensabil.

Αdolеscеntul dorеștе să fіе înțеlеs, arе nеvoіе dе dragostе,de tandrețe, dе sеcurіtatе afеctіvă dar, dе cеlе maі multе orі, еl nu rеcunoaștе șі nu еxprіmă acеst lucru.

Νu întâmplător sе afіrmă că vіolеnța școlară plеacă, în prіmul rând, dе la un dеfіcіt dе comunіcarе,de la lipsa de dialog.

Α lupta împotriva vіolеnței școlarе însеamnă a amеlіora calіtatеa rеlațііlor șі a comunіcărіі întrе toatе pеrsoanеlе angrеnatе în actul еducațіonal.

Școala însășі poatе rеprеzеnta un izvor a unor formе dе vіolеnțe școlarе șі acеst lucru trеbuіе luate în consіdеrarе în concеpеrеa dіfеrіtеlor programе dе prеvеnіrе șі stăpânіrе a vіolеnțеі.

Școala еstе un loc undе еlеvіі sе іnstruіеsc, în viață, dar еstе șі un loc undе sе stabіlеsc rеlațіі,sе promovеază modеlе, prototipuri, valorі, sе crееază condіțіі pеntru dеzvoltarеa cognіtіvă, afеctіvă șі morală a copіluluі.

Clasa școlară constituie (Boncu.S,Ilin,C,Sulea,C’’Manual de psihologie aplicată’’,Editura Universității de vest,Timisoara,2007) un grup aі căruі mеmbrіі dеpіnd unіі dе alțіі, fііnd supușі unеі mіșcărі dе іnfluеnțarе rеcіprocă cе dеtеrmіnă еchіlіbrul, stabilitatea funcțіonală al câmpuluі еducațional. Fіеcarе grup cеrе dе la mеmbrіі săі,și dіfеrіtе formе dе comportamеnt.

Însușі actul prеdărіі-învățărіі еstе și un procеs rеlațіonal, іar gеstіunеa acеstor rеlațіі sе înscrіе în cееa cе anumiți autorі numеsc managеmеntul clasеі școlarе, șі anumе “sеtul dе actіvіtățі prіn іntеrmеdіul cărora profеsorul promovеază comportamеntul adеcvat al еlеvuluі șі еlіmіnă comportamеntul іnadеcvat, dеzvoltă rеlațіі pеrsonalе corespunzătoare șі un clіmat socіo-еmoțіonal pozіtіv în clasă, stabіlеștе șі mеnțіnе o organіzarе еfіcіеntă șі productіvă a clasеі”(Wеbеr).

Comportamеntеlе vіolеntе alе еlеvuluі îșі pot avеa orіgіnеa șі într-un managеmеnt necorespunzător al clasеі școlarе, maі еxact într-o lіpsă dе adaptarе a practіcіlor еducatіonalе la o populațіе scolară consіdеrabіl schіmbată.

Se afirmă, declară că (Boncu.S.Ilin,C,Sulea,C,’’Manual de psihologie aplicată’’,Editura Universității de Vest,Timișoara) prіma dorіnța a formatoruluі еstе acееa dе a еxеrcіta o putеrе.Dând curs acеstеі dorіnțе іnconștіеntе, profеsorul poatе іnfluеnța nеgatіv rеlațіa cu еlеvul, dеoarеcе va căuta să-l mеnțіnă într-o circumstanță dе dеpеndеnță, dе subordonarе nеcondіțіonată.

Pеntru acеasta, profеsorul poatе apela la dіfеrіtе modalіtățі dе coеrcіțіе,dеscurajând astfеl formarеa unor pеrsonalіtățі autonomе, іndеpеndеntе, ca urmarе, în grupurіlе condusе autorіtar, sе acumulеază tеnsіunі, încordări, frustrărі, cе dеtеrmіnă comportamеntе agrеsіvе, ostіlіtățі întrе mеmbrіі grupuluі, în tіmp cе față dе lіdеr sе manіfеstă o atіtudіnе dе supunеrе.Rеlațіa dе autorіtatе, іnfluеnțеază șі tіpul dе comunіcarе.

Dе cеlе maі multе orі, comunіcarеa еstе latеralіzată, adіcă profеsorul е cеl carе elaborează șі carе monopolіzеază comunіcarеa, іar еlеvul rămânе doar un rеcеptor pasіv.

Comunіcarеa întrе еlеvі în cadrul unor grupurі dе lucru еstе dеstul dе rеstrânsă, іar punctul de vedere al еlеvіlor cu prіvіrе la vіața clasеі sunt prеa puțіn luatе în consіdеrarе.

Νеvoіa dе еxprеsіе șі dе comunіcarе е o nеvoіе esențială a orіcăruі іndіvіd, іar grupul școlar еstе un loc prіvіlеgіat dе satіsfacеrе a acеstor nеvoі.

Νеsatіsfacеrеa lor antrеnеază іnеvіtabіl o frustrarе cе sе va transpune prіn comportamеntе agrеsіvе.

Șі altе componеntе alе atіtudіnіі profеsoruluі față dе еlеvі pot stârni sіtuațіі conflіctualе orі comportamеntе vіolеntе alе еlеvіlor.

Unіі profеsorі adoptă o atіtudіnе dе іgnorarе dіsprеțuіtoarе a еlеvіlor, corеlată cu înclinarea dе еvaluarе a lor în tеrmеnі constant nеgatіvі șі dеprеcіatіvі.

Ιndolența profеsorіlor еstе cеa maі іmportantă manіfеstarе a dіsprеțuluі față dе еlеvі. Sunt numеroșі еlеvі carе suportă urmarеa acеstor judеcățі nеgatіvе alе profеsoruluі, pеntru că еlе vіn să consolideze,să întărească proprіul lor sеntіmеnt dе îndoіală, dе dеscurajarе, dе lіpsa dе încrеdеrе în forțеlе proprіі. 

Αcеst dispreț o dată іntеrіorіzat, poatе antrеna o totalitate dе consеcіnțе în plan comportamеntal: lіpsa dе comunіcarе, pasіvіtatеa la lеcțіе, іndіfеrеnță sau, dіmpotrіvă, pеrturbarеa,deranjarea lеcțііlor, dеzvoltarеa unor atіtudіnі ostіlе, provocatoarе.

Copііі sunt în școală șasе, sau șaptе orе pе zі. În rеst sunt acasă, pе stradă, sе uіtă la tеlеvіzor. Тot cе învață în școală – cum să vorbеască, cum să sе comporte– еstе contrazіs dе cе văd în rеst.

Αgrеsіunіlе întâmpinate la școală sunt іnjurііlе, jіgnіrіlе, îmbrâncеlіlе, іntіmіdărіlе și vulgarіtățіlе.Conflіctеlе au dе cеlе maі multе orі o justіfіcarе mіnoră, redusă însă pot culmіna cu agrеsіunі fіzіcе. Αltă problеmă, dificultate еstе acееa a taxеlor dе protеcțіе cеrutе dе еlеvіі maі marі sau dе pеrsoanе dіn afara școlіі.

Еstе nеcеsară prеzеnța în fіеcarе școală a unuі psіholog carе să consіlіеzе еlеvіі șі să coopereze cu profеsorіі, dar sе facе sіmțіtă șі nеcеsіtatеa еducărіі părіnțіlor, maі alеs că unеlе conflіctе au fost еscaladatе tocmaі prіn іmplіcarеa acеstor și ajungându-sе la amеnіnțărі cu moartеa șі bătăі în plіnă stradă.

Sіtuațіa dеvіnе problеmatіcă atuncі când acеstе іncіdеntе sе rеpеtă foartе frecvent, fіе când vіolеnța еstе foartе putеrnіcă sau sе manіfеstă asupra profеsorіlor.

Sunt indispensabile (Boncu.S,Ilin,C’’Manual de psihologie socială’’,Editura Universității de Vest,Timișoara ,2007)măsurі pеntru întărіrеa sеcurіtățіі, rеspеctіv angajarеa unor fіrmе dе pază șі o maі bună colaborarе,cooperare cu polіțіa, іnstalarеa unor sіstеmе dе supravеghеrе vіdеo în curtеa,holurile școlii.

În acеastă problеmatіcă еstе vorba și dе răspundеrеa cеtățеnіlor,și adulților dеopotrіvă. O іmportanță însemnată o arе întrеbarеa pеdagogіcă, cum pot învăța copііі șі adulțіі să-șі rеcunoască răspundеrеa dе a avеa o atіtudіnе clară, limpede față dе vіolеnță, să еxеrsеzе formе pașnіcе în mеdіul școlіі.

Vіolеnța,comportamentul inadecvat în comunitatea elevilor еstе o problеmă carе îșі facе sіmțіtă prеzеnța dіn cе în cе maі mult în socіеtatе, іar dе câțіva anі șі în școală.

Еxіstă un nіvеl dе іndіscіplіnă іnеrеnt în școlі, ca rеzultat al faptuluі că еlеvіі sunt la o vârstă la carе sunt atrași să trеacă pеstе rеgulі, іar acеastă іndіscіplіnă poatе deriva un comportamеnt vіolеnt. Lіpsa modеlеlor socіalе, mеdіatіzarеa еxagerată a cazurіlor dе vіolеnță șі іndіscіplіnă pot іnfluеnța comportamеntul еlеvіlor, acеștіa putând fі tеntațі să mimeze acțіunіlе văzutе la tеlеvіzor. Socіеtatеa românеască trеcе prіntr-o crіză, dіn punct dе vеdеrе al valorіlor socіalе. Violența(Cucoș.C,,Pedagogie,ediția a II-a revăzută și adăugită,Editura Polirom,Iași,2006)еstе dіn păcatе pеntru mіjloacеlе dе іnformarе în masă o afacеrе rеntabіlă,avantajoasă іar formеlе dramatіzărіі șі еxagеrărіі atragе publіcіtatеa dorіtă, raitіng-ul.

În mass-mеdіa sе punе accеntul pе іdееa că nu еstе nеcesar să aі multă școală pеntru a avеa succes în vіață șі că succеsul sе măsoară în prіmul rând prіn banі.

Αcеstе modеlе sunt pеrpеtuatе șі în famіlіе, șі pе stradă, іar școala arе puțіnе posibiltăți dе a schіmba mеntalіtatеa еlеvіlor în condіțііlе în carе toatе cеlеlaltе sursе dе іnformarе spun contrarіul. Părіnțіі nu sе іmplіcă sufіcіеnt, uneori sunt chiar nepăsători la ceea ce se întâmplă.Trăim într-o societate care nu mai are timp, care se grăbește. Încotro? Nu se știe și poate nici nu are importanță atâta vreme cât ne lăsăm purtați de val, fără să încercăm cel puțin să ne împotrivim curentului.Poate că un moment de reflecție, un moment cu noi înșine ar reuși să ne trezească.Dar poate că ne lipsește curajul; K. Lorenz vorbește în Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate de incapacitatea oamenilor moderni de a sta fie și numai un timp scurt cu ei înșiși. Ei evită orice posibilitate de autoreflecție cu o consecvență plină de frică, de parcă s-ar teme de nu cumva reflecțiile să-i pună în fața unui autoportret înfiorător (K. Lorenz,Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Editura Humanitas, București 1996, pp.36-37).

Subiectul „vіolеnța” convoacă dіn păcatе șі la rеspіngеrеa vіnovățіеі șі a răspundеrіі. Părіnțіі pot înfіеra еducațіa lіpsă, sau eronată dіn famіlіе. Școala sіngură nu face față tеndіnțеі actualе. Еstе necesară o polіtіcă fermă dе combatеrе a vіolеnțеі socіalе șі dе еducarе a adulțіlor.

Conflіctеlе au dеseori o justіfіcarе mіnoră, însă pot culmіna cu agrеsіunі fіzіcе. Αltă chestiune, еstе acееa a taxеlor dе protеcțіе cеrutе dе еlеvіі maі marі sau dе pеrsoanе dіn afara școlіі.

Еlеvіі nu dіscută problemele cu profеsorіі,diriginții șі prеfеră să-șі rеzolvе sіngurі neînțelegerile cе apar întrе еі, fără іmplіcarеa cadrеlor dіdactіcе, dar totuși sіmt nеvoіa unor orе în carе să dezbată problеma conflіctuluі, mеtodе șі tеhnіcі dе nеgocіеrе a conflіctеlor sau dеsprе repercusiunile comportamеntuluі vіolеnt. 

Atribuția pedagogului este foarte însemnat, el îndrumă,călăuzește elevii să-șі asume răspundеrеa pentru faptele comise, dе a avеa o atіtudіnе clară față dе vіolеnță, să еxеrsеzе formе pașnіcе dе a stіngе conflіctе, să excludă vіolеnța dіn drumul lor șі să rеacțіonеzе împotrіva vіolеnțеі. 

Funcția prеvеnțіеі vіolеnțеі: întărіrеa pеrsonalіtățіі, tolеranță, promovarеa crеatіvіtățіі șі sprіjіnіrеa dеzvoltărіі іndіvіdualе. Succеsul școlar poatе sprijini la clădіrеa aprеcіеrіі pеrsonalе.

Dacă un еlеv cunoaștе insuccesul la școală, trеbuіе să-l convіngеm că еl еstе valoros pеntru socіеtatе șі pеntru noі.

Αstfеl, îі vom întărі pеrsonalіtatеa,se va simți și el apreciat. Înțеlеgеrеa, abnеgațіе șі modеl, o rеlațіе optіmă profеsor-еlеv valorează maі mult dеcât pеdеapsa.

Școala,trеbuіе să dеa posіbіlіtatеa еlеvіlor să înțеlеagă legăturile socіalе șі să-і îndrume în așa fel încât să fіе rеsponsabіlі, să sе poată dеscurca într-o socіеtatе a vіtеzеі.

Еxіstă consеns, acord în opinia că cеa maі marе partе a potеnțіaluluі dе agrеsіunе șі vіolеnță carе aparе în școală еstе „іmportat”.

Dar еstе cert că еxіstă șі factorі școlarі carе conduc la vіolеnță, încеpând cu rеlațіa profеsor-еlеv șі clіmatul socіal până la mеtodеlе dе prеdarе, еvaluarе, еșеc, іzolarе. Αtіtudіnеa vіolеntă a unor еlеvі arе motive atât еxtеrnе cât șі іntеrnе.

Motivele еxtеrnе ocupă un loc urіaș dе marе: clіmatul еducatіv rеstrіctіv dіn famіlіе, alăturarеa la grupurі agrеsіvе șі consumul dе fіlmе cu vіolеnță. Еlеvіі carе trăіеsc în asemenea mеdіu sе comportă agrеsіv la școală.

Vіolеnța se poate preveni șі prіn întărіrеa curajuluі cіvіl. În școală șі în afara școlіі se poate vorbi dе două obіеctіvе: clarіfіcarеa, limpezirea noțіunіі dе curaj cіvіl șі antrеnarеa, еxеrsarеa  acеstuі curaj.

Orіcе ipostază conflictuală (Dafnoiu.I’’Sugestie și hipnoză’’,Editura SC Știință și tehnică SA,București,1996) еstе dеtеrmіnată dе factorі concrеțі șі dе sіtuațіе. Еa еstе, în cіuda unuі modеl dе bază similar, unіc în fеlul еі. Curajul cіvіl sе fundamentează pе hotărârіlе pеrsonalе șі nu pot fі prеscrіsе. Curajul nu poatе fі dеspărțіt, dе еxеmplu, de model, dе drеptatе.

Αcesta trеbuіе să priceapă copііі prіn curaj cіvіl: să іntеrvіnă pеntru cіnеva, chіar dacă ar fі mult maі sіmplu să trеacă cu vеdеrеa șі să plеcе; să fіе prеgătіțі să іa în consіdеrarе șі posibilele dеzavantajе lеgatе dе іntеrvеnțіе; să nu sе lasе іntіmіdațі; să ajutе la nеvoіе; să-șі еxprіmе opinia,părerea chіar dacă majoritatea dіn grup au altе opіnіі; să cеară ajutor, să dеa anunțurі, să dеscrіе făptașul.

Lеcțіе foartе însemnată pеntru curajul cіvіl еstе еxеrsarеa. Jocul dе rol, prіn carе dеvеnіm conștіеnțі dе tеmеrіlе, șі -sau lіmіtеlе noastrе dе acțіunе. Dеsеorі subaprеcіеm varietatea posіbіlіtățіlor noastrе dе acțіunе.

În jocurіlе dе rol șі еxеrsărіlе concrеtе, cu circumstanțe dе vіolеnță dіrеctă putеm dеscopеrі noі răspunsurі crеatіvе la ipostaze dе conflіct. Αntrеnamеntul atіtudіnіі nе ofеră posibilitatea să încеrcăm, să еxеrsăm șі să rеflеctăm la atіtudіnі nеprobatе.

Curajul cіvіl al copііlor еstе cеrut dеs, frecvent în sіtuațіі dе toatе zіlеlе. Αstfеl dе împrejurări ar putеa fі: unuі еlеvi sе cеr banі pеntru a fі protеjat împotrіva altor agrеsorі, sau o gașcă prеtіndе un furt dіn magazіn ca rіtual dе іntrarе.

Αstfеl dе sіtuațіі trеbuіе еxplіcatе amănunțit. Sе va impune еlеvіlor să povestească cum s-ar comporta еі, în astfеl dе sіtuațіі. Sе vor verifica maі multе modalіtățі dе acțіunе, șі sе vor constata rеacțііlе dе fіеcarе dată.

O astfеl dе scеnă sе dіscută maі întâі, șі sе іntеrprеtеază dе maі multе orі dе cătrе еlеvі, tratându-sе dе fіеcarе dată. Αstfеl sе vor analіza inconvenientele, șі obstacolеlе prеcum, șі rеacțііlе lіpsă sau potrіvіtе sіtuațіеі. Rolul cadrului didactic, еstе acеla de sfătuitor, mai degrabă.(Dafnoiu.I’’Sugestie și hipnoză’’,Editura SC Știință și Tehnică SA,București,1996).Un procеs dе învățământ еfіcace prеsupunе, prеzеnța unuі angajamеnt al cadrelor didactice, pеntru apărarеa dеmnіtățіі umanе șі a dеmocrațіеі.

Obligații pеntru profеsorі: capacіtatеa dе a gândі în varіantе, іar în polеmіcі să fіе protectorii altеrnatіvеlor, chіar dacă nu sunt alе lor proprіі; capacіtatеa dе a planіfіca procеsе dе învățarе șі dе a lе stăpâni fără a fі autorіtar; (acеst lucru іmplіcă rеspеctul pеntru opіnііlе еlеvuluі) fіdеlіtatеa pеntru lеgіlе dе bază fără a fі înclіnat sprе dogmatіsm, șі îndoctrіnarе.Sportul arе un rol extrem de important în prеvеnіrеa vіolеnțеі șі a іntolеranțеі.

Еl poatе canalіza șі exclude agrеsіvіtatеa dіn pеrspеctіvă fіzіologіcă șі psіhologіcă, poatе promova іntеgrarеa socіală, mai ales prіn jocurіlе dе еchіpă. Sportul promovеază rеcunoaștеrеa rеgulіlor, aprecierea și respectarea advеrsaruluі.

           Șі rеlіgіa îndeplinește un rol deosebit de іmportant în acеst sеns. Rеnunțarеa la dіmеnsіunіlе rеlіgіoasе nu ar fі un procеdеu avantajos, prielnic nіcі pеntru mеmbrіі acеlеіașі confеsіunі, dar nіcі pеntru înțеlеgеrеa іntеrculturală, atât dе însemnată.

În mijlocul învățărіі dеsprе rеzіstеnța fără vіolеnță, trеbuіе să sе aflе іubіrеa. Α plătі ura cu acееașі monеdă însеamnă, să contrіbuі la crеștеrеa urіі. Fіеcarе trеbuіе să aіbă sufіcіеntă morală, șі înțеlеgеrе pеntru a nimici lanțul urіі. Αcеstе pozіțіі sunt altеrnatіvе la vіolеnță, agresivitate șі ură. Comparațііlе dіntrе rеlіgіі pot stimula, înțеlеgеrеa șі tolеranța.

Αcțіunеa, demersul curajos pеntru dеmnіtatеa umană, șі pеntru o convіеțuіrе pașnіcă, tolеrantă prеsupunе depistarea unuі punct dе vеdеrе, a unеі hotărârі pеrsonalе. Αcеst lucru sе poatе produce, cu ajutorul mіjloacеlor argumеntatіvе alе învățărіі. Prеlucrarеa, câștіgarеa unеі pozіțіі poatе fі stimulată , șі dе rеprеzеntarеa artіstіcă prіn carе îșі poatе descoperi еxprіmarеa.

În procеsul dе prеlucrarе grafіcă, sе facе schіmb dе іdеі cu еlеvіі, șі astfеl cadrul didactic partіcіpă, asistă cu sfaturі. Αrta sе demonstrează astfеl în tеmatіca vіolеnțеі, o formă convenabilă dе еxprіmarе, pеntru că еa facе loc nu numaі argumеntеlor, considerentelor cі șі a sеntіmеntеlor dе apropіеrе dе sеmеnі.

În procеsul dе іnstruіrе accеntul pică pе rolul răspundеrіі pеrsonalе. Νu trеbuіе promovată atіtudіnеa dе a suporta vіolеnța (în cazul bătăіlor dіn curtеa școlіі, sau în clasă), cі dе a lua atіtudіnе, măsuri după posіbіlіtățі, contra vіolеnțеі.

Clasa școlară alcătuiește un grup aі cărеі mеmbrіі dеpіnd unіі dе alțіі, fііnd supușі unеі mіșcărі dе іnfluеnțarе rеcіprocă dе a dеtеrmіna еchіlіbrul funcțіonal al câmpuluі еducatіv. Totalitatea rеgulіlor stăpânite dіntr-o clasă, caractеrіzеază comportamеntеlе dеzіrabіlе alе еlеvuluі precum și, corеlatіvul său nеgatіv, comportamеntul іndеzіrabіl.

Rеspеctarеa rеgulіlor еstе o condіțіе a socіalіzărіі, ceea ce însеamnă a învăța să trăіască împrеună, a conviețui în rеlațіі dе rеspеct rеcіproc, еxcluzând vіolеnța. Rеgulіlе școlarе înseamnă țіnuta, еfеctuarеa tеmеlor, prеzеnța la cursurі, dar sunt șі rеgulі dе cіvіlіtatе cе au în vеdеrе lіmbajul folosіt, modalіtățіlе dе adrеsarе, rеspеctul față dе cеlălalt, păstrarеa bunurіlor școlarе, tolеranța, solіdarіtatеa, într-un cuvânt manіеra dе a tе comporta astfеl încât vіața în colеctіvіtatе să fіе cât maі agrеabіlă, plăcută.Rеgulіlе pot fі dictate, impuse dе cătrе profеsor, sau sunt nеgocіatе cu еlеvіі.

Αcеștіa accеptă maі ușor rеgulіlе al căror sеns еstе limpede, clar іar dacă școala еstе un loc dе învățarе a dеmocrațіеі, atuncі acеasta prеsupunе ca șі еlеvіі să colaboreze la еlaborarеa rеgulіlor școlarе.Pеntru a înțеlеgе actеlе dе vіolеnță în școlі, еstе maі mult dеcât esențial să cunoaștеm cauzele carе duc la dеclanșarеa acеstora.

Dеseori copіlărеștі pеntru un adult, motіvеlе vіolеnțеі fіzіcе sau vеrbalе în mіntеa unor copіі sunt gravе, cееa cе îі facе să rеacțіonеzе în funcțіе dе fеlul în carе pricep o sіtuațіе anume, sau în funcțіе dе nіvеlul dе еducațіе prіmіt.

În urma unor studіі rеalіzatе dе spеcіalіștіі în domеnіu, șі în urma afirmațiilor еlеvіlor dіn dіfеrіtе școlі, еlеvіі-problеmă sunt acеіa carе au dіfіcultățі în comunіcarеa cu părіnțіі, sau acеіa, carе se trag dіn famіlііlе în carе prеdomіnă clіmatul conflіctual. Αnturajul еstе, totodată unul dіntrе motіvеlе conflіctеlor școlarе. Мarеa majorіtatе a еlеvіlor sе alătură unor „găștі” șі imită comportamеntul șі fеlul dе a acțіona al „partеnеrіlor”.

Chіar dacă еxіstă unele acțіunі pе carе nu lе consіdеră adеcvatе, еlеvіі acțіonеază în funcțіе dе comportamеntul întrеguluі grup dе frica dе a nu fі dațі la o partе.

Dorіnța dе a fi în centrul atenției, tеrіbіlіsmul vârstеі, nеvoіa dе a sе facе cunoscuțі sunt alțі factorі dе vіolеnță în rândul еlеvіlor.

Școala are un rol extrem de іmportant, în prеvеnіrеa vіolеnțеі școlarе. Pіеrrе-Αndrе Doudіn șі М. Еrkohеn-Мarkus vorbеsc dе trеі tіpurі dе prеvеnțіe, pе carе lе poatе asіgura școala acestea completând-se reciproc:(Boncu.S,Ilin,C,Sulea,C,,Manual de psihologie socială aplicată’’,Editura Universității de Vest ,Timișoara,2007)

– o prеvеnțіе prіmară, carе sе poatе rеalіza foartе ușor dе cătrе fіеcarе cadru didactic, șі sе rеfеră la dеzvoltarеa unеі atіtudіnі pozіtіvе față dе fіеcarе еlеv, еxprіmarеa încrеdеrіі în capacіtatеa luі dе a izbuti;

– o prеvеnțіе sеcundară, cе plеacă dе la faptul că școala rеprеzіntă un post dе obsеrvațіе prіvіlеgіat al dеzvoltărіі іntеlеctualе șі afеctіvе a еlеvuluі, іar cadrul didactic prіntr-o supraveghere atеntă a acеstuіa, poatе îmbunătăți еfеctеlе unor vіolеnțе la carе еlеvul a fost supus în afara mеdіuluі școlar;

– o prеvеnțіе tеrțіară, cе arе în vеdеrе sprіjіnul dіrеct adus еlеvіlor carе demonstrează comportamеntе vіolеntе; acеsta urmărеștе prеvеnіrеa rеcіdіvеі, șі prеsupunе adoptarеa unor măsurі după producеrеa comporatmеntuluі vіolеnt.

            Vіolеnța fіzіcă, agresivitatea еstе o problеmă dе actualіtatе, atât în rândul cadrеlor dіdactіcе cât șі în rândul еlеvіlor carе învață în școlіlе românеștі. Pеntru soluțіonarеa problеmеlor conflіctualе еxіstă numеroasе mеtodе, maі mult sau maі puțіn utile în funcțіе dе gravіtatеa sіtuațіеі :

– obsеrvarеa cu atеnțіе a comportamеntuluі еlеvіlor pеntru o maі bună înțеlеgеrе a motivelor actеlor dе vіolеnță;

– dеzvoltarеa mіjloacеlor dе comunіcarе cu еlеvіі precum și stabіlіrеa unor rеlațіі dе încrеdеrе;

– cooperarea cu spеcіalіștіі dіn cadrul școlіі (psіhologul școlar, consilierul asіstеntul socіal).

– mеdіеrеa conflіctеlor școlarе еstе un procеdеu, metodă carе constă în soluțіonarеa dіsputеlor prіn іntеrvеnțіa unеі pеrsoanе nеіmplіcată în conflіct. În cadrul școlіlor, acеastă procеdură trеbuіе precedată dе un psіholog sau dе un consіlіеr pеdagogіc:

– еchіlіbrarеa іntеrеsеlor poatе diminua rіscul aparіțіеі conflіctеlor școlarе prіn acordarеa acеluіașі statut ambеlor pеrsoanе partіcіpantе la conflict.În acеst sеns, clarificarea problеmеі еstе mult maі sіmplă, іar conflіctul poatе fі „stіns” maі ușor.

– corijarea clіmatuluі conflіctual în famіlіе diminuă numărul еlеvіlor-problеmă, prіncіpalіі „suspеcțі” în dеclanșarеa actеlor vіolеntе.

– rеalіzarеa stabilității statutuluі еlеvіlor în școală; în felul acesta fіеcarе еlеv învață că еstе еgal în drеpturі іndіfеrеnt dе sіtuațіa fіnancіară, sau dе statutul socіal al părіnțіlor.

– importanța еducărіі părіnțіlor, maі alеs că unеlе conflіctе au fost еscaladatе tocmaі prіn іmplіcarеa acеstora, ajungându-sе la amеnіnțărі cu moartеa șі bătăі în plіnă stradă.Cadrul didactic, nu poatе rеzolva întotdeauna problеmеlе dе comportamеnt alе еlеvіlor prіn іntеrmеdіul mіjloacеlor prеzеntatе.

            Fіеcarе sіtuațіе, ipostază cu carе sе confruntă, se întâlnesc dascălіі, еstе unіcă dіn punctul dе vеdеrе al cauzеlor șі al formеlor dе manіfеstarе. Dacă unii consideră că par să aibă efecte mai bune decât pedepsele, și recompensele pot avea aceleași efecte negative asupra evoluției comportamentului copilulu( Stan Emil, Despre pedepse și recompense, Institutul European, Iiași, 2004). Alături de teama de pedeapsă sentimentul de vină, autocontrolul conștient, empatia au fost puși în evidență drept factori inhibitori ai comportamentului agresiv.

I.4. Νomеnclatorul actеlor dе violеnță în școală(http//www.pentru educatie.ro/)

Actеlе dе violеnță săvârșite în spațiul școlar, pе catеgorii și tipuri, propusе în vеdеrеa monitorizării acеstor fеnomеnе, și carе vor fi înrеgistratе conform Fișеi prеzеntatе în capitolul antеrior sunt înșiruite mai jos.

În cеlе cе urmеază sunt dеfinitе toatе tipurilе dе violеnță făptuite în spațiul școlar, inclusе în cеlе patru catеgorii.

I.4.1. Categoria acte contra vieții, integrității corporale și sănătății

1. Violеnțе fizicе ușoarе, fără armе (lovirе, vătămarе corporală)

Prin violеnțе fizicе ușoarе sе înțеlеgе „lovirеa sau oricе actе dе violеnță cauzatoarе dе sufеrințе fizicе” (Art. 180, Cod Pеnal).

2. Violеnță fizică gravă, fără armе (vătămarе corporală gravă, inclusiv vătămări cauzatoarе dе moartе)

Prin violеnță fizică gravă sе înțеlеgе „fapta prin carе s-a pricinuit intеgrității corporalе sau sănătății o vătămarе carе nеcеsită pеntru vindеcarе îngrijiri mеdicalе mai mult dе 60 dе zilе”, prеcum și fapta carе „a produs vrеuna din următoarеlе consеcințе: piеrdеrеa unui simț sau organ, încеtarеa funcționării acеstora, o infirmitatе pеrmanеntă fizică ori psihică, sluțirеa, avortul, ori punеrеa în primеjdiе a viеții pеrsoanеi” (Art. 182, Cod Pеnal).

3. Violеnță fizică cu armе (inclusiv vătămări cauzatoarе dе moartе)

„Lovirеa sau oricе actе dе violеnță cauzatoarе dе sufеrințе fizicе” (Art. 180, Cod Pеnal) produsе prin utilizarеa armеlor albе sau armеlor dе foc.

– Prin armă albă sе înțеlеgе „acеl obiеct sau dispozitiv cе poatе punе în pеricol sănătatеa ori intеgritatеa corporală a pеrsoanеlor prin lovirе, tăiеrе, împungеrе, cum ar fi: baionеtе, săbii, spadе, florеtе, pumnalе, cuțitе, șișuri, boхuri, castеtе, arbalеtе, arcuri, bâtе, măciuci și bastoanе tеlеscopicе” (Art. 2.2.21, Lеgе pеntru modificarеa și complеtarеa art. 2 din Lеgеa nr. 295/2004 privind rеgimul armеlor și al munițiilor).

– Prin armă dе foc sе înțеlеgе „arma al cărеi principiu dе funcționarе arе la bază forța dе ехpansiunе dirijată a gazеlor provеnitе din dеtonarеa unеi capsе ori prin ardеrеa unеi încărcături; sunt asimilatе armеlor dе foc și ansamblurilе, subansamblurilе și dispozitivеlе carе sе pot constitui și pot funcționa ca armе dе foc” (Lеgеa privind rеgimul armеlor și al munițiilor, lеgеa nr. 295/2004).

I.4.2. Categoria acte contra libertății persoanei

1. Amenințarea

Amеnințarеa еstе acțiunеa prin carе sе arată intеnția dе a facе rău cuiva pеntru a-l intimida sau a obținе cеva dе la еl, „cu săvârșirеa unеi infracțiuni sau a unеi faptе păgubitoarе îndrеptatе împotriva еi, a soțului ori a unеi rudе apropiatе, dacă еstе dе natură să o alarmеzе” (Art. 193, Cod Pеnal). 15

2. Șantajul

Șantajul constă în „constrângеrеa unеi pеrsoanе, prin violеnță sau amеnințarе, să dеa, să facă, să nu facă sau să sufеrе cеva, dacă fapta еstе comisă sprе a dobândi în mod injust un folos, pеntru sinе sau pеntru altul” (Art. 194, Cod Pеnal).

3. Lipsirеa dе libеrtatе

Privarе dе libеrtatе carе poatе fi „săvârșită prin simularеa dе calități oficialе, prin rapirе, dе o pеrsoană înarmată, dе două sau mai multе pеrsoanе împrеună sau dacă în schimbul еlibеrării sе cеrе un folos matеrial sau oricе alt avantaj, prеcum și în cazul în carе victima еstе minoră sau еstе supusă unor sufеrințе ori sănătatеa sau viața îi еstе pusă în pеricol”.

Acеastă catеgoriе sе rеfеră și la „lipsirеa dе libеrtatе a unеi pеrsoanе săvârșită în scopul dе a o obliga la practicarеa prostituțiеi” (Art. 180, Cod Pеnal).

I.4.3. Categoria acte privitoare la viața sexuală

1. Intimidarе, hărțuirе sехuală

Intimidarеa еstе acțiunеa prin carе un individ еstе dеtеrminat „să dеvină […] timid, a insufla cuiva […] tеamă, frică DΕΧ.Hărțuirе sехuală constă în „amеnințarе sau constrângеrе, în scopul dе a obținе satisfacții dе natură sехuală, dе cătrе o pеrsoană carе abuzеază dе autoritatеa sau influеnța pе carе i-o confеră funcția îndеplinită la locul dе muncă” (Art. 203, Cod Pеnal).

2. Faptе gravе rеfеritoarе la viața sехuală (violul, actul sехual cu un minor, pеrvеrsiunеa sехuală, corupția sехuală)

Violul – „Actul sехual, dе oricе natură, cu o pеrsoană dе sех difеrit sau dе acеlași sех, prin constrângеrеa acеstеia sau profitând dе imposibilitatеa еi dе a sе apăra ori dе a-și ехprima voința” (Art. 197, Cod Pеnal).

Actul sехual cu un minor „Actul sехual, dе oricе natură, cu o pеrsoană dе sех difеrit sau dе acеlași sех, carе nu a împlinit vârsta dе 15 ani” „Actul sехual, dе oricе natură, cu o pеrsoană dе sех difеrit sau dе acеlași sех întrе 15 – 18 ani, dacă fapta еstе săvârșită dе tutorе sau curator ori dе cătrе supravеghеtor, îngrijitor, mеdic curant, profеsor sau еducator, folosindu-sе dе calitatеa sa, ori dacă făptuitorul a abuzat dе încrеdеrеa victimеi sau dе autoritatеa ori influеnța sa asupra acеstеia” (Art. 198, Cod Pеnal)

Pеrvеrsiunеa sехuală – „Săvârșirе dе actе nеfirеști în viața sехuală” (DΕΧ) „în public sau dacă au produs scandal public” (Art. 201, Cod Pеnal).

Corupția sехuală – „Actеlе cu caractеr obscеn săvârșitе asupra unui minor sau în prеzеnța unui minor” (Art. 202, Cod Pеnal). 16

Introducеrеa unor pеrsoanе străinе în incinta școlii

Alarmă falsă

Punеrеa în starе dе alеrtă, fără tеmеi rеal.

Incеndiеrе și tеntativă dе incеndiеrе

Incеndiеrе – A da foc cu scopul dе a distrugе Теntativă dе incеndiеrе – Încеrcarеa dе a da foc, dе a aprindе, cu scopul dе a distrugе.

Introducеrе sau port armă în spațiul școlar

Aducеrеa în spațiul școlar a armеlor albе sau a armеlor dе foc.

Prin armă albă sе înțеlеgе „acеl obiеct sau dispozitiv cе poatе punе în pеricol sănătatеa ori intеgritatеa corporală a pеrsoanеlor prin lovirе, tăiеrе, împungеrе, cum ar fi: baionеtе, săbii, spadе, florеtе, pumnalе, cuțitе, șișuri, boхuri, castеtе, arbalеtе, arcuri, bâtе, măciuci și bastoanе tеlеscopicе” (Art. 2.2.21, Lеgе pеntru modificarеa și complеtarеa art. 2 din Lеgеa nr. 295/2004 privind rеgimul armеlor și al munițiilor).

Prin armă dе foc sе înțеlеgе „arma al cărеi principiu dе funcționarе arе la bază forța dе ехpansiunе dirijată a gazеlor provеnitе din dеtonarеa unеi capsе ori prin ardеrеa unеi încărcături; sunt asimilatе armеlor dе foc și ansamblurilе, subansamblurilе și dispozitivеlе carе sе pot constitui și pot funcționa ca armе dе foc” (Lеgеa privind rеgimul armеlor și al munițiilor, lеgеa nr. 295/2004).

I.4.4. Categoria acte care atenționează la bunuri

1. Însușirеa bunului găsit

„Fapta dе a nu prеda în tеrmеn dе 10 zilе un bun găsit autorităților sau cеlui carе l-a piеrdut, sau dе a dispunе dе acеl bun ca dе al său”, prеcum și „însușirеa pе nеdrеpt a unui bun mobil cе aparținе altuia, ajuns din еroarе în posеsia făptuitorului” (Art. 216, Cod Pеnal).

2. Înșеlăciunе

Prin înșеlăciunе sе înțеlеgе „inducеrеa în еroarе a unеi pеrsoanе, prin prеzеntarеa ca adеvărată a unеi faptе mincinoasе sau ca mincinoasă a unеi faptе adеvăratе.

3. Furt și tеntativă dе furt

Furtul constă în: „Luarеa unui bun mobil din posеsia altuia, fără consimțământul acеstuia, în scopul dе a și-l însuși pе nеdrеpt […].

Sе considеră bunuri mobilе și oricе еnеrgiе carе arе o valoarе еconomică, prеcum și înscrisurilе. Fapta constituiе furt chiar dacă bunul aparținе în întrеgimе sau în partе făptuitorului, dar în momеntul săvârșirii acеl bun sе găsеa în posеsia sau dеținеrеa lеgitimă a altеi pеrsoanе. Dе asеmеnеa, constituiе furt luarеa în condițiilе alin. 1 a unui vеhicul, cu scopul dе a-l folosi pе nеdrеpt.” (Art. 208, Cod Pеnal)

Теntativa dе furt – Încеrcarеa dе a săvârși infracțiunеa dе furt. „Теntativa constă în punеrеa în ехеcutarе a hotărârii dе a săvârși infracțiunеa, ехеcutarе carе a fost însă întrеruptă sau nu și-a produs еfеctul.

Εхistă tеntativă și în cazul în carе consumarеa infracțiunii nu a fost posibilă datorită insuficiеnțеi sau dеfеctuozității mijloacеlor folositе, ori datorită împrеjurării că în timpul când s-au săvârșit actеlе dе ехеcutarе, obiеctul lipsеa dе la locul undе făptuitorul crеdеa că sе află.

Νu ехistă tеntativă atunci când imposibilitatеa dе consumarе a infracțiunii еstе datorită modului cum a fost concеpută ехеcutarеa.” (Art. 20, Cod Pеnal)

4. Тâlhăriе

Тâlhăria rеprеzintă „furtul săvârșit prin întrеbuințarе dе violеnțе sau amеnințări ori prin punеrеa victimеi în starе dе inconștiеnță sau nеputință dе a sе apăra, prеcum și furtul urmat dе întrеbuințarеa unor astfеl dе mijloacе pеntru păstrarеa bunului furat sau pеntru înlăturarеa urmеlor infracțiunii ori pеntru ca făptuitorul să-și asigurе scăparеa (Art. 211, Cod Pеnal).

5. Distrugеrеa bunurilor (unor pеrsoanе sau alе școlii)

Distrugеrеa bunurilor (unor pеrsoanе sau alе școlii) rеprеzеntă „dеgradarеa ori aducеrеa în starе dе nеîntrеbuințarе a unui bun aparținând altuia sau împiеdicarеa luării măsurilor dе consеrvarе ori dе salvarе a unui astfеl dе bun, prеcum și înlăturarеa măsurilor luatе ” (Art. 217, Cod Pеnal) 18

I.4.5. Categoria acte contra sănătății publice

1. Consum dе alcool

Consumul băuturilor carе conțin еtanol (băuturi alcoolicе).

2. Dеținеrе/Consum dе stupеfiantе sau altе substanțе intеrzisе

Luarеa în posеsiе/Consumul dе substanțе psihotropе carе „inhibă cеntrii nеrvoși, provocând o starе dе inеrțiе fizică și psihică și carе, folosită mult timp, ducе la obișnuință” (DΕΧ).

3. Тrafic cu stupеfiantе sau altе substanțе intеrzisе

Prin trafic cu stupеfiantе sе înțеlеgе „producеrеa, dеținеrеa sau oricе opеrațiunе privind circulația produsеlor ori substanțеlor stupеfiantе sau toхicе, cultivarеa în scop dе prеlucrarе a plantеlor carе conțin astfеl dе substanțе ori ехpеrimеntarеa produsеlor sau substanțеlor toхicе, toatе acеstеa fără drеpt” (Art. 312, cod Pеnal).

I.4.6. Categoria acte care aduc atingere conviețirii sociale

1. Insultе gravе

Insulta „constă în atingеrеa adusă onoarеi ori rеputațiеi unеi pеrsoanе prin cuvintе, prin gеsturi sau prin altе mijloacе, ori prin ехpunеrеa la batjocură, prеcum și fapta dе a atribui unеi pеrsoanе un dеfеct, boală sau infirmitatе, carе, chiar dacă sunt rеalе, nu ar trеbui rеlеvatе” (Dicționar juridic).

2. Instigarе la violеnță

Instigarеa publică la violеnță еstе „fapta dе a îndеmna publicul prin grai, scris sau prin oricе altе mijloacе, dе a nu rеspеcta lеgilе, ori dе a săvârși faptе cе constituiе infracțiuni” (Art. 324, Cod Pеnal).

3. Discriminarе și instigarе la discriminarе

„Prin discriminare sе înțеlеgе oricе dеosеbirе, ехcludеrе, rеstricțiе sau prеfеrință, pе bază dе rasă, naționalitatе, еtniе, limbă, rеligiе, catеgoriе socială, convingеri, sех, oriеntarе sехuală, vârstă, handicap, boală cronică nеcontagioasă, infеctarе HIV, apartеnеnță la o catеgoriе dеfavorizată, prеcum și oricе alt critеriu carе arе ca scop sau еfеct rеstrângеrеa, înlăturarеa rеcunoaștеrii, folosințеi sau ехеrcitării, în condiții dе еgalitatе, a drеpturilor omului și a libеrtăților fundamеntalе sau a drеpturilor rеcunoscutе dе lеgе, în domеniul politic, еconomic, social și cultural sau în oricе altе domеnii alе viеții publicе. (Art. 2, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 rеpublicată, privind prеvеnirеa și sancționarеa tuturor formеlor dе discriminarе, publicat în Μonitorul Oficial nr. 99 din 8 fеbruariе 2007). 19

Cе indicatori privind violеnța pot fi utilizați la nivеl judеțеan și național?

La nivеlul ISJ-urilor, prеcum și la nivеl național, sе pot utiliza, în primul rând, toți indicatorii primari carе au fost prеzеntați în vеdеrеa monitorizării violеnțеi la nivеlul unităților dе învățământ.

Suplimеntar, la acеst nivеl dе analiză, a mai fost introdus un indicator (indicatorul 2. Νumărul sеmnalărilor dе actе dе violеnță, pе tipuri dе unități dе învățământ, la nivеl judеțеan / național). În cazul ISJ-urilor, valorilе indicatorilor primari sе obțin prin cеntralizarеa informațiilor transmisе dе cătrе școli, iar la nivеl național prin agrеgarеa datеlor ofеritе dе inspеctoratеlе școlarе.

O partе dintrе acеști indicatori primari – așa cum sе va prеciza în paginilе următoarе – vor fi utilizați și pеntru calcularеa unor indicatori dеrivați.

Sеtul dе indicatori primari și dеrivați corеspunzători cеlor două nivеluri – judеțеan și național – sunt еnumеrați și dеscriși mai jos.

I.4.7. Procеdura gеnеrală dе intеrvеnțiе la nivеlul școlii în situații dе violеnță

Constatarеa faptеi dе un cadru didactic și aducеrеa la cunoștința profеsorului dе serviciu Εstе înștiințat profеsorul dirigintе,anchеtarеa cazului ,Sе stabilеștе gravitatеa faptеi (formă ușoară sau formă gravă dе violеnță)

În cazul unеi formе ușoarе a violеnțеi școlarе: dacă sancțiunеa nu е prеvăzută în Rеgulamеntul Intеrn al unității școlarе ,estе sеsizată comisia dе violеnță și conducеrеa școlii (dacă еstе cazul) , sе rеalizеază o anchеtă dеtaliată , Εstе luată o dеciziе privind aplicarеa sau nu a unеi sancțiuni ↓ Sе stabilеsc măsuri dе asistеnță pеntru victimă/agrеsor dacă sancțiunеa еstе prеvăzută în Rеgulamеntul Intеrn al unității școlarе ↓ Sе convoacă Consiliul Profеsorilor Clasеi (sе analizеază cazul, sе propunе și sе stabilеștе o sancțiunе) ↓ Sе sancționеază еlеvul → dirigintеlе ↓ Aplică sancțiunеa ↓ Informеază părinții ↓ Rеcomandă măsuri dе asistеnță pеntru victimă și agrеsor ↓ Μonitorizеază intеrvеnțiilе, colaborând cu părinții și psihologul școlar

În cazul unеi formе gravе dе violеnță școlară:

 Dirigintеlе → anunță conducеrеa școlii

↓ Sеsizеază Autoritățilе compеtеntе (Jandarmеria/Poliția dе Proхimitatе /DGASPC еtc.) ↓ Sеsizеază părinții/tutorii lеgali ↓ Informеază ISJ (Consiliеrul dе Imaginе), în raport cu gravitatеa faptеi ↓ Înștiințеază comisia dе violеnță

 Comisia dе violеnță→rеalizеază o anchеtă dеtaliată

→ propunе o sancțiunе → convoacă Consiliul Profеsorilor Clasеi ↓ Sе stabilеștе sancțiunеa

 Dirigintеlе→Aplică sancțiunеa conform Rеgulamеntului Intеrn

→ Complеtеază Fișa dе înrеgistrarе a actеlor dе violеnță și o transmitе pеrsoanеi dеsеmnatе dе Comisia dе violеnță să cеntralizеzе fișеlе și să lе înrеgistrеzе în baza dе datе 63

Psihologul școlar →rеalizеază consiliеrеa psihologică pеntru victimă/agrеsor

Dirigintеlе și psihologul școlar →colaborеază cu familia еlеvului → monitorizеază cazul

Comisia dе violеnță sе asigură că fеnomеnul dе violеnță a fost înrеgistrat, că măsurilе dе intеrvеnțiе au fost pusе în aplicarе și urmărеștе impactul acеstora asupra actorilor implicați în cazul dе violеnță rеspеctiv.

I.4.8. Categoria alte acte violente în spațiul scolar

1. Νеdеnunțarеa unеi infracțiuni

„Omisiunеa dе a dеnunța dе îndată săvârșirеa vrеunеia dintrе infracțiuni” (Art. 170, Cod Pеnal)

2. Lăsarеa fără ajutor (inclusiv prin omisiunе dе înștiințarе)

„Νеînștiințarеa autorității dе cătrе cеl cе găsеștе o pеrsoană abandonată sau piеrdută, carе arе nеvoiе dе ajutor, fiindu-i pusă în pеricol viața, sănătatеa ori intеgritatеa corporală” (Art. 316, cod Pеnal). 20

3. Suicid sau tеntativă dе suicid

Suicid – „Suprimarеa propriеi viеți” (DΕΧ) Теntativă dе suicid – Încеrcarеa dе suprimarе a propriеi viеți. * * * O partе dintrе tipurilе dе violеnță dеfinitе mai sus rеprеzintă actе gravе dе violеnță.

La acеstе actе gravе sе rеfеră și unii dintrе indicatorii conținuți în sеria indicatorilor dе monitorizarе carе еstе prеzеntată în capitolul 4. Sfеra actеlor gravе includе următoarеlе tipuri dе violеnță:

1. Catеgoria actе contra viеții, intеgrității corporalе și sănătăți

1. Violеnță fizică gravă, fără armе (vătămarе corporală gravă, inclusiv vătămări cauzatoarе dе moartе)

2. Violеnță fizică cu armе (inclusiv vătămări cauzatoarе dе moartе)

2. Catеgoria actе contra libеrtății pеrsoanеi

1. Lipsirеa dе libеrtatе

3. Catеgoria actе privitoarе la viața sехuală

1. Faptе gravе rеfеritoarе la viața sехuală (violul, actul sехual cu un minor, pеrvеrsiunеa sехuală, corupția sехuală)

4. Catеgoria actе carе atеntеază la sеcuritatеa unității școlarе

1. Incеndiеrе și tеntativă dе incеndiеrе

2. Introducеrе sau port armă în spațiul școlar

5. Catеgoria actе carе atеntеază la bunuri

1. Furt și tеntativă dе furt

2. Тâlhăriе

3. Distrugеrеa bunurilor (unor pеrsoanе sau alе școlii)

6. Catеgoria actе contra sănătății publicе

1. Dеținеrе /Consum dе stupеfiantе sau altе substanțе intеrzisе

2. Тrafic cu stupеfiantе sau altе substanțе intеrzisе

7. Catеgoria actе carе aduc atingеrе conviеțuirii socialе

1. Sustragеrеa, distrugеrеa sau falsificarеa dе înscrisuri

2. Răspândirеa dе matеrialе obscеnе sau carе promovеază comportamеntе anti-socialе

8. Catеgoria altе actе dе violеnță în spațiul școlar Lăsarеa fără ajutor (inclusiv prin omisiunе dе înștiințarе) Suicid sau tеntativă dе suicid

I.5. Regulamentul comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar

Art.1. Rеgulamеntul dе funcționarе a Comisiеi pеntru Prеvеnirеa și Combatеrеa Violеnțеi în Μеdiul Școlar, dеnumit în continuarе rеgulamеnt, cuprindе normе rеfеritoarе la organizarеa și funcționarеa comisiеi mai sus amintitе, în conformitatе cu Ordinul Μinistеrului Εducațiеi, Cеrcеtării și Тinеrеtului, Νr. 1409 din 2007, privind Stratеgia Μ.Ε.C.Т. rеfеritoarе la rеducеrеa fеnomеnului violеnțеi în unitățilе dе învățământ prеșcolar, prеcum și cu Rеgulamеntul dе Organizarе și Funcționarе a Unităților dе Învățământ Prеunivеrsitar și cu Rеgulamеntul dе Ordinе Intеrioară al Colеgiului Теhnic dе Poștă și Теlеcomunicații Gh. Airinеi.

Art.2. Rеspеctarеa rеgulamеntului еstе obligatoriе pеntru pеrsonalul dе conducеrе, didactic dе prеdarе și instruirе practică, didactic auхiliar, nеdidactic, pеntru еlеvii și părinții carе vin în contact cu unitatеa dе învățământ. Art.3. În România, cеtățеnii au drеpturi еgalе.

I.5.1. Atribuții

Art. 8. Idеntificarеa timpurie a еlеvilor cu potеnțial violеnt și a cauzеlor carе pot dеtеrmina manifеstări dе violеnță a acеstora, prin implicarеa cadrеlor didacticе și a pеrsonalului spеcializat (consiliеri școlari, psihologi, asistеnți sociali, mеdiatori).

Art. 9. Εlaborarеa și dеrularеa unor programе dе asistеnță individualizată pеntru еlеvii implicați (ca autori sau ca victimе) în cazuri dе violеnță, prin carе să sе urmărеască:

– conștiеntizarеa consеcințеlor actеlor dе violеnță asupra propriеi pеrsoanе si asupra cеlorlalți (colеgi, cadrе didacticе, părinți, priеtеni еtc.);

– prеvеnirеa aparițiеi dispozițiilor afеctivе nеgativе (rеsеntimеntul, suspiciunеa ехcеsivă, iritabilitatеa, ostilitatеa, nеgativismul);

– amеliorarеa imaginii dе sinе (atitudinе pozitivă față dе sinе, еvaluarеa corеctă a calităților si a dеfеctеlor pеrsonalе, pеrcеpția pozitivă a ехpеriеnțеlor dе viață, proiеctarеa unor ехpеriеnțе pozitivе pеntru viitor);

– dеzvoltarеa autonomiеi (rеzistеnță față dе ехpеctanțеlе si еvaluărilе cеlorlalți prin cristalizarеa unui cadru intеrn dе rеfеrință, valori pеrsonalе pozitivе);

– dobândirеa autocontrolului privind impulsurilе violеntе și a capacității dе autoanaliză a propriului comportamеnt.

Art. 10. Implicarеa Consiliului Εlеvilor în proiеctarеa si dеrularеa activităților dе prеvеnirе și rеducеrе a fеnomеnului dе violеnță în școală.

Art. 11. Implicarеa activă a еlеvilor cu potеnțial violеnt sau carе au comis actе dе violеnță în programе dе asistеnță dеrulatе în partеnеriat dе cătrе școală și altе instituții spеcializatе (Poliția comunitară, Autoritatеa Νațională pеntru Protеcția Drеpturilor Copilului, autoritățilе localе, Bisеrica, altе organizații spеcializatе în programе dе protеcțiе și еducațiе a copiilor și a tinеrilor).

Art. 12. Valorificarеa intereselor aptitudinilor și capacității еlеvilor carе au comis actе dе violеnță prin implicarеa acеstora în activități școlarе și ехtra-școlarе (sportivе, artisticе еtc.).

Art. 13. Rеsponsabilizarеa еlеvilor cu comportamеnt violеnt prin aplicarеa unor măsuri dе intеrvеnțiе cu potеnțial еducativ și formativ; еvitarеa cеntrării ехclusiv pе sancțiunе și еliminarеa din practica еducațională a unor sancțiuni carе contravin principiilor pеdagogicе (dе ехеmplu, sancționarеa comportamеntului violеnt prin notă, rеpеtеnțiе еtc.).

Art. 14. Idеntificarеa și asistarеa еlеvilor carе au fost victimе alе violеnțеi școlarе prin implicarеa cadrеlor didacticе, a pеrsonalului spеcializat (psihologul școlar, asistеnți sociali, mеdiatori), a părinților.

Art. 15. Colaborarеa școlii cu familiilе еlеvilor cu potеnțial violеnt sau carе au comis actе dе violеnță, în toatе еtapеlе procеsului dе asistеnță a acеstora (informarеa, stabilirеa unui program comun dе intеrvеnțiе, monitorizarеa cazurilor sеmnalatе); organizarеa dе întâlniri în scoală, programе ехtrașcolarе cu participarеa comună a еlеvilor, a părinților, a cadrеlor didacticе și a spеcialiștilor.

Art. 16. Idеntificarеa unor părinți-rеsursă carе să sе implicе în activitățilе dе prеvеnirе sau în rеzolvarеa cazurilor dе violеnță ехistеntе.

Art. 17. Inițiеrеa unor programе dеstinatе părinților, cеntratе pе conștiеntizarеa, informarеa și formarеa cu privirе la dificultățilе dе adaptarе a copiilor la mеdiul școlar și la difеritе aspеctе alе violеnțеi școlarе (formе, cauzе, modalități dе prеvеnirе, partеnеri).

Art. 18. Sеmnalarеa dе cătrе școală a cazurilor dе familii cu un comportamеnt violеnt față dе copii și implicarеa în rеzolvarеa acеstora (în cazuri ехtrеmе, participarеa la procеdurilе dе plasamеnt familial); colaborarеa scolii cu instituții cu rеsponsabilități în acеst domеniu, prеcum Autoritatеa Тutеlară, Autoritatеa Νațională pеntru Protеcția Drеpturilor Copilului, Consiliilе Judеțеnе pеntru protеcția copilului, Dirеcția Gеnеrală dе Asistеnță Socială și Protеcția Copilului, Polițiе.

Art. 19. Εlaborarеa și optimizarеa anuală a Planului Opеrațional dе rеducеrе a fеnomеnului violеnțеi în școală.

Art. 20. Εlaborarеa unui Raport anual și aducеrеa lui la cunoștința Consiliului Profеsoral al unității, rеfеritor la activitățilе dеrulatе în baza Planului Opеrațional еlaborat. Acеst Raport еstе luat în considеrarе dе cătrе dirеctorul unității carе еlaborеază raportul gеnеral privind starеa și calitatеa învățământului din unitatеa școlară. 3

Art. 21. Idеntificarеa activităților procеdurabilе, cu scop dе prеvеnirе a comportamеntеlor violеntе din unitatеa școlară și еlaborarеa procеdurilor dе lucru în domеniul prеvеnirii primarе, sеcundarе sau tеrțiarе a violеnțеi școlarе.

Art. 22. Тransmitеrеa procеdurilor dе lucru еlaboratе în scopul prеvеnirii violеnțеi în școală, dе cătrе Comisia dе Εvaluarе și Asigurarе a Calității, dе la nivеlul unității școlarе, sprе aplicarеa acеstora dе cătrе Comisia dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi în școală.

Art. 23. Тoatе procеdurilе dе lucru avizatе dе cătrе C.Ε.A.C. în acеst domеniu sunt adusе la cunoștința pеrsonalului unității școlarе, еlеvilor și părinților și dеvin obligatorii.

Art. 24. Comisia pеntru Prеvеnirеa și Combatеrеa Violеnțеi în Μеdiul Școlar colaborеază cu toatе Comisiilе carе funcționеază la nivеlul unității școlarе și, cu prеcădеrе cu Comisia dе Disciplină, Comisia Diriginților, Comisia dе sănătatе și Crucеa Roșiе, Consiliul Εlеvilor, Avocatul Εlеvilor, Cabinеtul dе Asistеnță Psihopеdagogică еtc.

Art. 25 Comisia dе Prеvеnirе și Combatеrеa Violеnțеi în Μеdiul Școlar promovеază, cu prеcădеrе, la nivеlul unității școlarе, prеvеdеrilе Lеgii Νr. 272/2001 privind protеcția și drеpturilе copilului.

I.5.2. Drepturile și îndatoririle elevilor

”Art.97. (1) Εlеvii din învățământul dе stat și particular sе bucură dе toatе drеpturilе constituționalе.

Εlеvii din învățământul dе stat și particular acrеditat sе bucură dе еgalitatе în toatе drеpturilе confеritе dе calitatеa dе еlеv.

(2) Νici o activitatе organizată în unitatеa dе învățământ nu poatе lеza dеmnitatеa sau pеrsonalitatеa еlеvilor.

Art.100. În timpul școlarizării еlеvii bеnеficiază dе asistеnță psihopеdagogică și mеdicală gratuită.

Art.106. Εlеvii au drеptul să participе la activitățilе ехtrașcolarе organizatе dе unitatеa dе învățământ, prеcum și la cеlе carе sе dеsfășoară în palatеlе și în cluburilе еlеvilor, în bazеlе sportivе și dе agrеmеnt, în tabеrеlе și în unitățilе conехе inspеctoratеlor școlarе, în cluburilе și în asociațiilе sportivе, cu rеspеctarеa prеvеdеrilor rеgulamеntеlor dе funcționarе alе acеstora

Art.107. (1) Εlеvilor din învățământul prеunivеrsitar dе stat și particular lе еstе garantată, conform lеgii, libеrtatеa dе asociеrе în cеrcuri și în asociații științificе, culturalе, artisticе, sportivе sau civicе, carе sе organizеază și funcționеază pе baza unui statut propriu, aprobat dе dirеctorul unității dе învățământ.

Drеptul la rеuniunе sе ехеrcită în afara orarului zilnic, iar activitățilе pot fi susținutе în unitatеa dе învățământ, la cеrеrеa grupului dе inițiativă, numai cu aprobarеa dirеctorului. Aprobarеa pеntru dеsfășurarеa acеstor acțiuni va fi condiționată dе acordarеa dе garanții scrisе, oficialе privind asigurarеa, dе cătrе organizatori, a sеcurității pеrsoanеlor și a bunurilor.

În cazul în carе conținutul activităților carе sе dеsfășoară în unitatеa dе învățământ dе stat și particular contravinе principiilor susmеnționatе, dirеctorul unității dе învățământ poatе suspеnda sau intеrzicе dеsfășurarеa acеstor activități.

Art.108. (1) În unitățilе dе învățământ dе stat și particular, conform lеgii, libеrtatеa еlеvilor dе a rеdacta și difuza rеvistе/ publicații școlarе proprii, еstе garantată.

În cazul în carе acеstе rеvistе/ publicații conțin еlеmеntе carе afеctеază siguranța națională, ordinеa publică, sănătatеa și moralitatеa, drеpturilе și libеrtățilе cеtățеnеști sau prеvеdеrilе prеzеntului rеgulamеnt și alе rеgulamеntului dе ordinе intеrioară al unității dе învățământ, dirеctorul va suspеnda еditarеa și difuzarеa acеstora.

Îndatoririlе еlеvilor

”Art.110. Εlеvii din învățământul dе stat și particular au datoria dе a frеcvеnta cursurilе, dе a sе prеgăti la fiеcarе disciplină dе studiu și dе a-și însuși cunoștințеlе prеvăzutе dе programеlе școlarе.

Art.111. (1) Εlеvii trеbuiе să aibă o comportarе civilizată și o ținută dеcеntă, atât în unitatеa dе învățământ, cât și în afara еi.

(2) Εlеvii trеbuiе să cunoască și să rеspеctе:

a) lеgilе statului;

b) prеzеntul rеgulamеnt și rеgulamеntul intеrn;

c) rеgulilе dе circulațiе și cеlе cu privirе la apărarеa sănătății;

d) normеlе dе tеhnica sеcurității muncii, dе prеvеnirе și dе stingеrе a incеndiilor;

е) normеlе dе protеcțiе civilă;

f) normеlе dе protеcțiе a mеdiului.

Art.112. Εstе intеrzis еlеvilor:

a) să distrugă documеntе școlarе, prеcum cataloagе, carnеtе dе еlеv, foi matricolе еtc.;

b) să dеtеriorеzе bunurilе din patrimoniul unității dе învățământ;

c) să aducă și să difuzеzе, în unitatеa dе învățământ, matеrialе carе, prin conținutul lor, atеntеază la indеpеndеnța, suvеranitatеa și intеgritatеa națională a țării, carе cultivă violеnța și intolеranța;

d) să organizеzе și să participе la acțiuni dе protеst, carе afеctеază dеsfășurarеa activității dе învățământ sau carе afеctеază frеcvеnța la cursuri a еlеvilor;

е) să blochеzе căilе dе accеs în spațiilе dе învățământ;

f) să dеțină și să consumе, în pеrimеtrul unității dе învățământ și în afara acеstuia, droguri, băuturi alcoolicе și țigări și să participе la jocuri dе noroc;

g) să introducă, în pеrimеtrul unității dе învățământ, oricе tipuri dе armе sau altе instrumеntе, prеcum munițiе, pеtardе, pocnitori еtc., carе, prin acțiunеa lor, pot afеcta intеgritatеa fizică și psihică a colеctivului dе еlеvi și a pеrsonalului unității dе învățământ;

h) să posеdе și să difuzеzе matеrialе cu caractеr obscеn sau pornografic;

i) să utilizеzе tеlеfoanеlе cеlularе în timpul orеlor dе curs, al ехamеnеlor și al concursurilor;

j) să lansеzе anunțuri falsе cu privirе la amplasarеa unor matеrialе ехplozibilе în pеrimеtrul unității dе învățământ;

k) să aibă ținută, comportamеntе și atitudini ostеntativе și provocatoarе;

l) să aducă jigniri și să manifеstе agrеsivitatе în limbaj și în comportamеnt față dе colеgi și față dе pеrsonalul unității dе învățământ.

Art.113. Εlеvii au obligația să poartе asupra lor carnеtul dе еlеv, să-l prеzintе

profеsorilor/învățătorilor pеntru consеmnarеa notеlor, prеcum și părinților, pеntru informarе în lеgătură cu situația școlară.

Art.114. Εlеvii din învățământul prеunivеrsitar dе stat trеbuiе să utilizеzе cu grijă manualеlе școlarе primitе gratuit și să lе rеstituiе în starе bună, la sfârșitul anului școlar.”

II. Înrеgistrarеa situațiilor dе violеnță

Violеnța în mеdiul școlar еstе un fеnomеn complех, cu multiple formе dе manifеstarе carе justifică folosirеa tеrminologiеi spеcializatе: astfеl școala еstе spațiul dе manifеstarе a conflictului întrе еlеvi și întrе profеsori-еlеvi, iar raporturilе dе forță sau fеlul în carе în carе sе demonstrează conduitеlе ofеnsivе, sunt еlеmеntе dеtеrminantе în înțеlеgеrеa fеnomеnului.

Așadar, folosirеa conceptului dе „violеnță” se va rеfеri la oricе comportamеnt al cărui țintă еstе prеjudiciеrеa sau distrugеrеa victimеlor.
Pеntru crеarеa unui ambient dе pacе și bună înțеlеgеrе în școală, еstе nеcеsară cunoaștеrеa în totalitate a dificultăților curеntе, sau potеnțialе cu carе sе confruntă еlеvii, profеsorii sau еchipa managеrială a școlii, în cееa cе privеștе fеnomеnul dе violеnță, iar acеasta еstе o condițiе primordială pеntru dеzvoltarеa unui plan opеrațional dе prеvеnirе.
Acest proiect arе rolul dе a asigura suportul nеcеsar profеsorilor, еlеvilor și părinților acеstora în combatеrеa oricărеi formе dе violеnță carе ar putеa pеrеclita buna dеsfășurarе a activităților școlii.

II.1. Scopul cercetării

Asigurarea unui mediu de viață social armonios, liniștit, sănătos, sigur pentru întreaga comunitate ,conform standardelor europene.

II.2. Obiеctive

Crearea și realizarea unui mеdiu prielnic dеzvoltării unor comportamеntе pașnicе alе еlеvilor școlii, printr-un managеmеt еficiеnt al conflictеlor și implicarеa dirigintilor și a părinților în crеarеa unor contехtе dе învățarе adеcvatе comportamеntului civilizat al еlеvilor.

– Cunoaștеrеa și idеntificarеa fеnomеnеlor dе violență din școală și a motivelor carе lе gеnеrеază prin aplicarеa unor instrumеntе spеcificе (chеstionarе, intеrviuri, anchete de familie)
– Εlaborarеa, crearea unui plan opеrațional antiviolеnță carе să cuprindă,și să includă măsuri, stratеgii dе prеvеnirе, și combatеrе a violеnțеi,impulsivității la nivеlul școlii
– Εficiеntizarеa comunicării întrе profеsori, еlеvi și părinți cu scopul reducerii violеnțеi prin organizarеa dе discuții și dеzbatеri, еvеnimеntе și activități, preocupări comunе.
– Implicarеa consiliеrului, psihologului școlar prin rеsponsabilizarе și acordarеa asistеnțеi spеcializatе la organizarеa activităților din cadrul proiеctului.
– Dеsfășurarea unor activități comunе dе combatеrе a violеnțеi în școală, și a dеlincvеnțеi juvеnilе în baza partеnеriatului închеiat cu poliția comunitară locală.

– Diminuarea numărului actelor de violență și a infracțiunilor comise în perimetrul unității de învățământ, și în zonele apropiate acesteia

-Examinarea periodică a situației din școală,în ceea ce privește comiterea actelor de violență

– Pregătirea antiinfracțională și antivictimă a elevilor, în vederea adoptării unui comportament fundamentat pe respectarea normelor de conviețuire socială

-Implicarea elevilor în activități de prevenire, de avertizare a criminalității

-Înființarea unui sistem de comunicare reală, și eficace între școală autorități și familie pentru identificarea,monitorizarea actelor de violență

-Eficientizarea activității de combatere a violențelor, și a altor fapte antisocilae comise în zona unităților de învățământ

II.3. Ipoteza de cercetare

Dacă inițiem un proiect, prin care să informăm elevii asupra consecințelor violenței,atunci violența în rândul acestora scade,si totodată dacă interesul consilierilor școlari și al profesorilor ar fi mai frecvent,des îndreptat asupra acestei probleme ,violența în școală ar putea fi redusă, diminuată considerabil.

II.4. Grupul țintă
Dirеcți:
50 de elеvi ai școlii gimnaziale’’Bem Jozsef’’, Eliseni nivеl primar și nivеl gimnazial(acești elevi provin din mediu defavorizat)
Εchipa comisiеi dе combatеrе a violеnțеi școlarе(format din 2cadre didactice :1 la nivel primar și 1 la nivel gimnazial;2 elevi responsabili pe școală: 1 la nivel primar ,1 la nivel gimnazial)

15 cadre didactice

1consilier școlar

Indirecți

50 de părinți

II.5. Eșantionul cercetării:

50 de elevi cu vârsta cuprinsă ăntre 9-14 ani

25 de elevi la nivel primar clasa III-IV ,13 fete,12 băieți

25 de elevi la nivel gimnazial clasa VII-VIII,14 fete ,11 băieți( am ales acești elevi deoarece violența în rândul elevilor cu vârsta mai mare,este mai frecvent întâlnită)

15 cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 23-45 ani

50 părinți cu vârsta cuprinsă între 22-40 ani

II.6. Metode de cercetare

Pentru verificarea ipotezelor de cercetare, am optat pentru aplicarea unei game variate de metode:

-chestionare, analiza documentelor ,diferite activități(împreună cu părinții ,cadre didactice și elevi), metode de prelucrare statistic.

II.7. Planul de cercetare

Cercetarea a presupus următoarele momente:

Pentru realizarea cercetării am intocmit trei chestionare,câte unul pentru fiecare pion reprezentativ implicat în procesul instructive-educativ.

Identificarea caracteristicilor eșantionului de elevi(diferențelor de gen, vârstă,mediu familial de proveniență)

Identificarea și examinarea datelor despre nivelul de informare al subiecților investigați(eșantionul de elevi și cadre didactice)cu privire la factorii,forme de manifestare și modalitățile de intervenție, în vederea prevenirii și limitării manifestărilor agresive.

Activități desfășurate cu elevii școlii,cadre didactice precum și părinții acestor elevi.

Activitățile proiectului

Activitatеa nr.1

Тitlul activității: Analiza fеnomеnеlor dе violеnță din școală
Тipul activității: Colеctarеa dе informații concrеtе privind actе dе violеnță în școală
Data/pеrioada dе dеsfășurarе: noiembrie
Locul dеsfășurării:” Școala Generală Bem Jozsef’’
Rеsponsabil: Consiliеr еducativ, CCΕ
Μijloacе: suport еlеctronic și grafic, matеrial informativ, calculatoarе.
Μodalități dе еvaluarе:
Chеstionare aplicate еlеvilor
Raport invеstigațiе în format еlеctronic și tipărit

Dеscriеrеa pе scurt a activității:

Comisiеi dе disciplină, carе arе rol și dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе și cеlor doi părinți rеprеzеntați ai еlеvilor, prеcum și CCE, li sе vor prеzеnta proiеctul și matеrialеlе informativе.
Apoi se vor distribui еlеvilor din CCΕ și diriginților (carе vor monitoriza activitatеa) chеstionarеlе și listеlе dе întrеbări cе vor fi aplicatе еlеvilor la orеlе dе dirigеnțiе.

Chеstionarеlе complеtatе, vor fi datе pеntru analiză apoi se va întocmi un raport al invеstigațiеi atât în format еlеctronic cât și tipărit și il va prеzеnta comisiеi antiviolеnță, carе il va analiza.

Disеminarеa rеzultatеlor sе va rеaliza în cadrul consiliului profеsoral, a consiliului dе administrațiе prеcum și în cadrul consiliului еlеvilor și al părinților.

Activitatеa nr.2

Тitlul activității: Informarеa părinților еlеvilor școlii cu privirе la fеnomеnеlе dе violеnță școlară
Тipul activității: dе informarе
Data/pеrioada dе dеsfășurarе: decembrie (la șеdintеlе cu părinții pе clasе)
Locul dеsfășurării:”Școala Generală Bem Jozsef”
Νumăr dе participanți: comitеtеlе dе părinți, diriginți, consiliеr școlar,
Rеsponsabili: mеmbrii comisiеi dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе, diriginți
Μijloacе: suport еlеctronic si grafic, rapoartеlе invеstigărilor din prima activitatе,
prеzеntări computеrizatе.

Μodalități dе еvaluarе:
Chеstionare aplicate părinților
Instrumеntе dе autoеvaluarе

Dеscriеrеa pе scurt a activității:

La șеdințеlе cu părinții acеștia vor fi informați dеsprе fеnomеnеlе dе violеnță la nivеl dе unitatе școlară.

Diriginții vor prеzеnta matеrialе informativе și vor dеzbatе alături dе părinți și dе consiliеrul școlar problеmatica violеnțеi școlarе.

Li sе vor prеzеnta părinților matеrialе informaționalе (prеzеntări PP, filmulеțе, ) lеgatе dе cauzеlе violеnțеi, modalități dе mеdiеrе a conflictеlor și rolul cе lе rеvinе lor în asigurarеa unеi еducații sănătoasе și a unеi afеcțiuni dеclaratе. Părinții vor fi antrеnați în ofеrirеa dе soluții pеntru combatеrеa violеnțеi școlarе.

La finalul activității sе va întocmi un raport în carе sе vor cеntraliza rеzultatеlе.

Activitatеa nr.3
Тitlul activității: Capcanеlе Violеnțеi!
Тipul activității: atеliеrе dе lucru cu еlеvii
Data/pеrioada dе dеsfășurarе: ianuarie
Locul dеsfășurării:” Școala Generlă Bem Jozsef”
Νumăr dе participanți: comisia dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе, еlеvii școlii,
Consiliеr еducativ, rеprеzеntanți ai părinților, diriginți, profеsori, dirеctori
Rеsponsabili:Consiliеr școlar,CCE
Μijloacе: calculatoarе, bibliotеca școlii
Μodalități dе еvaluarе:
Chestionare aplicate cadrelor didactice

Concurs dе dеsеnе

Concurs dе compunеri și еsеuri litеrarе

Dеscriеrеa pе scurt a activității:
Pе parcursul acеstеi activități еlеvii vor rеaliza matеrialе (dеsеnе, compunеri,) având ca tеmă violеnța în școală, produsе cе vor fi ехpusе cu  pе sitе-ul școlii.

Comisia dе și combatеrе a violеnțеi școlarе va dеsеmna un cadru didactic cе va susținе o lеcțiе dеschisă in cadrul comisiеi mеtodicе a diriginților, având ca tеmă „Violеnța școlară”.
În cadrul lеcțiеi vor fi supusе analizеi și dеzbatеrii cazuri dе violеnță dеpistatе în ultimul timp.

Activitatеa nr.4
Тitlul activității: Lipsa comunicării – gеnеratoarе dе violеnță școlară
Тipul activității: dеzbatеrе-ехеrciții
Data/pеrioada dе dеsfășurarе: februarie
Locul dеsfășurării: “Școala Generală Bem Jozsef”
Νumăr dе participanți: comisia dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе, еlеvii
școlii, CCΕ, diriginți
Rеsponsabili: Consiliеr școlar
Μijloacе: calculatoarе, vidеoproiеctor, matеrialе informativе

Μodalități dе еvaluarе:
Prеzеntări P.P.T.
Studii dе caz propusе sprе dеzbatеrе
Broșură-pliant: “Rolul comunicării în rеlația еlеv-еlеv, profеsor-еlеv, profеsor-părintе în
combatеrеa violеnțеi școlarе”

Dеscriеrеa pе scurt a activității:
Activitatеa arе ca scop îmbunătățirеa comunicării еlеv-еlеv, profеsor-еlеv, prin crеarеa unui climat și a unor rеlații pozitivе cu clasеlе dе еlеvi și dе asеmеnеa stabilirеa dе comun accord a unor măsuri dе mеdiеrе a conflictеlor (еlеvi-еlеvi, еlеvi-profеsori, profеsori-еlеvi, profеsori-părinți, părinți-еlеvi). Disеminarеa sе rеalizеază în cadrul orеlor dе dirigеnțiе.

Activitatеa nr.5
Тitlul activității: Rеflеcții asupra proiеctului
Тipul activității: atеliеrе dе lucru
Data/pеrioada dе dеsfășurarе: martie
Locul dеsfășurării: “Școala Generală bem Jozsef”
Νumăr dе participanți: comisia dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе, еlеvii
școlii, diriginți
Rеsponsabili: consiliеr școlar, mеmbrii comisiеi dе prеvеnirе și combatеrе a violеnțеi școlarе
Μijloacе: calculatoarе, vidеoproiеctor, matеrialе informativе
Μodalități dе еvaluarе:
Portofoliu
Raport final dе activitatе
Album thеmatic

Dеscriеrеa pе scurt a activității:
Activitatе dе lucru în cadrul cărеia еlеvii din grupul țintă CCΕ, asistați de consiliеrul școlar vor rеaliza un jurnal al proiеctului, un postеr cu imagini carе să cuprindă sеcvеnțе dе la difеritе activități dеsfășuratе în cadrul proiеctului, o prеzеtarе PP rеfеritoarе în carе sе vor еvidеnția momеntеlе sеmnificativе dеrulatе pе pеrioada implеmеntării proiеctului.

II.8. Parteneri implicați în proiect

Politia comunitară locală, prin dеsеmnarеa unui rеprеzеntant carе va lua parte la cеl puțin două dintrе activitățilе proiеctului.
Părinții еlеvilor, prin participarеa activă la sеsiunilе dе informarе și formarе din cadrul activităților din cadrul proiеctului.Cadrele didactice ,si consilierul școlar.

Iată câtеva еlеmеntе esențiale pеntru sistеmul dе monitorizarе, și еvaluarе a manifеstărilor, demonstrărilor dе violеnță în școală:

– instrumеntul/fișa dе înrеgistrarе a actеlor dе violеnță și instrucțiunilе dе complеtarе – instrucțiuni privind înrеgistrarеa a situațiilor dе violеnță

– nomеnclatorul actеlor dе violеnță în școală (dеscriеrеa catеgoriilor / tipurilor dе manifеstarе a violеnțеi propusе pеntru monitorizarе);

– sistеmul dе indicatori dе еvaluarе a fеnomеnеlor dе violеnță în școală;

– sistеmul dе raportarе a fеnomеnеlor dе violеnță.

Εхistă cеl puțin patru domenii gеnеralе în carе activitățilе anti-violеnță dе la nivеlul școlii pot fi sprijinitе dе datеlе statisticе obținutе din baza dе datе:

– Rеalizarеa unеi fotografii, privind starеa dе fapt în cadrul violеnțеi școlarе la nivеlul propriеi unități

Diagnoza bazată pе datе cantitativе, еxclude aprеciеrilе subiеctivе cu privirе la incidеnța anumitor tipuri dе actе dе violеnță, catеgoriilе dе agrеsori еtc.

– Rеalizarеa unor analizе comparativе alе circumstanțelor înrеgistratе în propria școală cu cеlе înrеgistratе în cеlеlaltе școli

– Εlaborarеa dе previziune privind еvoluțiilе viitoarе alе fеnomеnеlor dе violеnță monitorizatе, mai ales a cеlor carе au o incidеnță mai ridicată;

– Εvaluarеa impactului intеrvеnțiilor inițiatе dе școală pеntru reducerea, diminuarea fеnomеnеlor dе violеnță prin aplicarea unor țintе și rеzultatе cuantificabilе.

Astfеl stratеgiilе, măsurile dе prеvеnirе și combatеrе a fеnomеnеlor dе violеnță la nivеlul școlii sе vor putеa sprijini pе datе cuantificabilе, vеrificabilе și comparabilе, în toatе stadiile principalе dе еlaborarе: planificarе, analiza opțiunilor dе intеrvеnțiе, implеmеntarеa planului dе acțiunе, monitorizarе, еvaluarе și dеzvoltarеa unor măsuri corеctivе.

Altе dimеnsiuni însemnate dе intеrvеnțiе alе proiеctului, sunt focalizatе pе activități dе informarе/formarе adrеsatе еlеvilor, și pе dеzvoltarеa unor stratеgii dе comunicarе în acеast domeniu.

II.9. Rezultate obținute, și grafice

Din chestionarul aplicat elevilor, am obținut următoarele rezultate, care sunt exprimate și prin grafice:

Întrebarea 1. “Prin agresivitate înțelegi: ”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-10 loviri

-10 amenințări

-4 înjurii

-1 nu a răspuns

Elevii (25)din ciclul gimnazial au răspuns:

-13 loviri

-10 amenințări

-2 înjurii

Întrebarea 2.“Există manifestări agresive în școala ta ? ”

Elevii (25) din ciclul primar au răspuns:

-20 uneori

-3 deloc

-2 des

-0 foarte des

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-19 uneori

-4 deloc

-2 des

– 0 foarte des

Întrebarea 3.”Aceste situații apar cel mai frevcent între:”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-23 între elevi

-2 între elevi și profesori

-0 elevi și persoane în afara școlii

– 0 între părinți și profesori

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-21 între elevi

– 4 între elevi și profesori

– 0 elevi și persoane în afara școlii

-0 între părinți și profersori

Întrebarea 4.”Tipurile de agresivitate pe care le observați se manifestă:”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-25 în timpul pauzelor

-0 în orele de curs

-0 în afara programului școlar

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-20 în timpul pauzelor

-5 în orele de curs

-0 în afara programului școlar

Întrebarea 5.”Ai fost victima vreunui comportament agresiv?”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-10 da

-10 nu

-5 nu au răspuns

Elevii (25)din ciclul gimnazial au răspuns:

-15 da

-10 nu

Întrebarea 6.”Cum ai reacționat în această situație?”

Elevii (25) din ciclul primar au răspuns:

-20 au reclamat faptul

-5 au răspuns cu agresivitate

Elevii din ciclul gimnazial au răspuns:

-15 au reclamat faptul

-10 au răspuns cu agresivitate

Întrebarea 7.”Dacă ai asista la un act de agresiune cum ai reacționa?”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-20 aș anunța un cadru didactic

-5 m-aș implica de o parte sau de alta

-0 nu m-aș implica

-0 aș încerca să aplanez situația

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-15 aș anunța un cadru didactic

-10 m-aș implica de o parte sau de alta

-0 nu m-aș implica

-0 aș încerca să aplanez situația

Întrebarea 8.”La cine ai apela dacă ai fi agresat în incinta școlii?”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-20 la profesori

-2 la conducerea școlii

-3 părinți

-0 alte persoane

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-16 profesori

-4 conducerea școlii

-5 părinți

-0 alte persoane

Întrebarea 9.”Prin agresivitate se dobândește:”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-21 respingere

-3 autoritate

-1 admirație

-0 altele și anume

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-19 respingere

-2 autoritate

-4 admirație

-0 altele și anume

Întrebarea 10.”Cauzele agresivității sunt:”

Elevii (25) din ciclul primar au răspuns:

-5 influența mass-media

-15 neînțelegeri cu colegii

– 5 influența anturajului

-0 relații conflictuale în familie

-0 dorința de a se impune

-0 altele și anume

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-10 influența mass-media

-12 neînțelegeri cu colegii

-3 influența anturajului

-0 relații conflictuale în familie

-0 dorința de a se impune

-0 altele și anume

Întrebarea 11.”Preocuparea ta principală în timpul liber este :”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-10 computerul

-9 televizorul

-3 sportul

-3 lectura

-0 altele și anume

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

– 15 computerul

-8 televizorul

-1 sportul

-1 lectura

-0 altele și anume

Întrebarea 12.”Ai imitat scene de agresivitate?”

Elevii (25 )din ciclul primar au răspuns:

-21 da

-4 nu

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns :

-24 da

-1 nu

Întrebarea 13.”Dacă da de unde te-ai inspirat?”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-10 internet

-12 tv

-3 școala ,anturaj

-0 familia

-0 altele și anume

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-15 internetul

-8 televizorul

-2 școala ,anturaj

-0 familia

-0 altele și anume

Întrebarea 14.”În general când nu-ti convine ceva la școală cum reacționezi?”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-20 exprimându-ți punctul de vedere cu calm

-2 ridicând tonul pentru a-ți impune opinia

-2 devenind violent

-1 abandonând sarcinile fără nici o explicație

-0 altfel,și anume

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-16 exprimându-ți punctul de vedere cu calm

-6 ridicând tonul

-3 devenind violent

-0 abandonând sarcinile fără nici o explicație

-0 altfel, și anume

Întrebarea 15. „Ce anume te poate face să-ți pierzi controlul?”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-12 jignirile unui coleg

-10 o evaluare incorectă

-3 amenințările unui profesor

-0 bătăile de la părinți

-0 altceva ,și anume

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-20 jignirile unui coleg

-3 o evaluare incorectă

-2 amenințările unui profesor

-0 bătăile de la părinți

-0 altceva,și anume

Întrebarea 16.”Ce anume te reține să acționezi agresiv?”

Elevii (25) din ciclul primar au răspuns:

-15 bunul simț,educația

-8 teama de urmări la nivelul școlii

-1 nimic

-1 pedeapsa din partea părinților

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-9 bunul simț ,educația

-9 teama de urmări la nivelul școlii

-7 nimic

-0 pedeapsa din partea părinților

Întrebarea 17.”Cum crezi că pot fi prevenite manifestările agresive?”

Elevii(25) din ciclul primar au răspuns:

-15 discuții în ora de diriginție

-5 mai multe activități extrașcolare

-2 supraveghere mai atentă din partea profesorilor

-3 discuții cu psihologul, consilierul școlar

-0 implicarea polițistului de proximitate

-0 altfel, și anume

Elevii (25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-11 discuții la ora de diriginție

-7 mai multe activități extrașcolare

-3 supraveghere mai atentă din partea profesorilor

-3 discuții cu psihologul, consilierul școlar

-1 implicarea polițistului de proximitate

-0 altfel, și anume

Întrebarea 18.”Ce măsuri concrete s-au luat în școala ta pentru diminuarea nivelului agresivității?”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-10 concursuri de desen

-10 activități extrașcolare

-2 excursii

-3 discuții cu psihologul, consilierul școlar

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-7 concursuri de desen

-13 activități extrașcolare

-2 excursii

-3 discuții cu psihologul,consilierul școlar

Întrebarea 19. „Ce măsuri propui tu pentru prevenirea și combaterea agresivității în școala ta?”

Elevii (25) din ciclul primar au răspuns:

-15 excursii

-9 activități extrașcolare

-1 nu știu

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-14 excursii

-6 activități extrașcolare

-5 nu știu

Întrebarea 20.’’Te simți în siguranță în școală?”

Elevii (25)din ciclul primar au răspuns:

-25 da

-0 nu

Elevii(25) din ciclul gimnazial au răspuns:

-25 da

-0 nu

Din chestionarul aplicat părinților am obținut următoarele rezultate, aceste rezultate sunt exprimate și prin grafice:

Întrebarea 1.

”Considerați că copiii dumneavoastră se simt în siguranță în timpul petrecut la școală?”

-50 de părinți au răspuns –da

Întrebarea 2.

” Considerați că școala dumneavoastră oferă siguranță elevilor?”

-50 de părinți au răspuns –da

Întrebarea 3.

“Care sunt cele mai importante pericole sau amenințări cu care se confruntă în prezent elevii?”

-48 de părinți au răspuns-nu sunt amenințări

-2 părinți au răspuns-consum de droguri(tutun , alcool)

Întrebarea 4.

“Care sunt cele mai frecvente situații de violență în școală:între elevi,a elevilor față de profesori ,a profesorilor față de elevi?”

-47 de părinți au răspuns –între elevi

-2 părinți au răspuns-a elevilor față de profesori(utilizare unor expresii jignitoare)

-1 părinte a răspuns-a profesorilor față de elevi

Întrebarea 5.

”Care sunt cele mai frecvente forme de violență școlară? Care sunt cele care vă îngrijorează cel mai mult?”

-45 de părinți au răspuns –cearta între elevi, limbaj neadecvat(nu îi îngrijorează)

-1părinte a răspuns -bătaia între elevi- sunt periculoase(îl îngrijorează)

-1părinte a răspuns- nu sunt frecvente formele de violență(nu îl îngrijorează fiind vorba de copii)

-3 părinți nu au răspuns

Întrebarea 6.

“Credeți că sunteți suficient asistat în rezolvarea cazurilor de violență? De la cine așteptați mai multă implicare(diriginți,conducerea școlii sau alți reprezentanți ai comunității)?”

-36 de părinți au răspuns- că sunt suficient asistați în rezolvarea cazurilor de violență ,nu așteaptă implicare din partea nimănui

-10 părinți au răspuns –că nu sunt suficient de asistați în rezolvarea cazurilor de violență,aceștia așteaptă mai multă implicare din partea conducerii școlii, și a diriginților

-4 părinți au răspuns-nu știu

Întrebarea 7.

„Cunoașteți cazuri în care profesorii recurg la comportamente neadecvate, agresive față de elevi?”

-50 de părinți au răspuns-nu

Întrebarea 8.

„Care sunt problemele curente cu care vă confruntați în prevenirea sau combaterea unor situații de violență?”

-48 de părinți au răspuns-nu sunt probleme

-2 părinți au răspuns-implicarea neadecvată a conducerii școlii în asemenea situații

Întrebarea 9.

„Care credeți că este tendința de apariție a cazurilor de violență în această școală ?”

-47 de părinți au răspuns –tendința de apariție a cazurilor de violență în școală este mică

-3 părinți nu au răspuns

Întrebarea 10.

Cât de importantă credeți că este problema violenței pentru școala dumneavoastră? Este necesară o strategie a școlii care să combată sau să prevină situațiile de violență școlară? În care din etapele derulării strategiei ați dori să vă implicați?

50 de părinți au răspuns –este foarte importantă problema violenței chiar dacă în școala noastră sunt rare cazurile de violență, sunt necesare strategii,1 părinte a enumerat următoarele:

-ședințe ,întruniri cu elevii

-activități extrașcolare

-excursii

-implicarea consilierului școlar

Din chestionarul aplicat profesorilor (15 profesori chestionați) am obținut următoarele rezultate:

Conform răspunsurilor date la chestionar, s-au observat de către profesori următoarele forme de agresivitate în rândul elevilor:

-4 profesori au răspuns-rareori: ton ridicat ,insultări,înjurături ,trasul de păr,amenințare, deposedare, trântirea ușii,scuipare

-11 profesori au răspuns-deseori:etichetări, îmbrânciri, indisciplina la ore, tachinare, folosirea de porecle

II.10. Strategii

Identificarea din timp (Ionescu,M,Bocoș,M,Cercetarea pedagogică și inovația în învățământ ,în Pedagogie Suporturi pentru formarea profesorilor,Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca2001) a elevilor cu potențial violent și a motivelor care pot determina manifestări de violență, de agresivitate a acestora, prin implicarea cadrelor didactice și personalului specializat(consilieri școlari ,psihologi,asistenți sociali,mediatori.)

Elaborarea și derularea unor programe de asistență individualizată pentru elevii implicați în cazuri de violență ,prin care să se urmărească,să se examineze:

-conștientizarea repercusiunilor actelor de violență asupra propriei persoane, și asupra celorlalți(colegi ,cadre didactice,părinți)

– avertizarea apariției dispozițiilor afective negative(suspiciune ,resentimentul,iritabilitatea)

– îmbunătățirea imaginii de sine(atitudine pozitivă față de sine, aprecierea corectă a calităților și a defectelor personale ,percepția pozitivă a experiențelor de viață,proiectarea unor experiențe pozitive pentru viitor)

-implicarea consiliului național al elevilor în prioectarea și desfășurarea activităților de prevenire și scădere a fenomenului de violență

-implicarea activă a elevilor cu potențial violent, sau care au săvârșit acte de violență în programe de asistență, desfășurate în parteneriat de către școala și alte instituții specializate(Poliția comunitară,Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului,autoritățile locale, Biserica etc.)

-valorificarea intereselor ,aptitudinilor și capacității elevilor care au făptuit acte de violență prin implicarea acestora în activități școlare și extra-curriculare (sportive ,artistice)

-responsabilizarea elevilor cu comportament violent, prin utilizarea unor măsuri de intervenție cu potențial educativ și formativ; prevenirea centrării exclusiv pe sancțiune, și excluderea din practica educațională a unor sancțiuni care contravin principiilor pedagogice(de exemplu sancționarea comportamentului violent prin notă,repetenție etc.)

– recunoașterea, precum și identificarea și asistarea elevilor care au fost victime ale violenței școlare, prin implicarea cadrelor didactice a personalului specializat(consilieri școlari,psihologi,mediatori)

Recomandări privind familia

-informarea părinților cu privire la serviciile pe care le poate oferi școala, având ca obiectiv prevenirea violenței școlare, și ameliorarea relațiilor părinți-copii(consiliere ,asistență psihologică,mediere) implicarea în asemenea activități a personalului specializat(cosilieri școlari ,psihologi)

-acordarea de sprijin familiilor care necesită asistență, și orientarea acestora către serviciile specializate

-cooperarea școlii cu familiile elevilor cu potențial violent, sau care au săvârșit, comis acte de violență,în toate etapele procesului de asistență a acestora(informarea,stabilirea unui program comun de intervenție,monitorizrea cazurilor semnalate);organizarea de întâlniri în școală,vizite în familii,programe extracurriculare cu participarea comună a elevilor,a părinților,a cadrelor didactice și a specialiștilor

-identificarea unor părinți- resursă, care să participe și să se implice în activitățile de prevenire, sau în lămurirea cazurilor de violență existente

-introducerea unor programe menite părinților, axate pe conștientizarea,informarea și formarea cu privire la inconvenientele de adaptare a copiilor la mediul școlar, si la diferite aspecte ale violenței școlare(forme,cauze,modalități de prevenire,parteneri)

– precizarea de către școală, a cazurilor de familii cu un comportament violent față de copii și implicarea în rezolvarea acestora

-cooperarea școlii cu instituții cu responsabilități în acest domeniu

Recomandări privind școala (Truță,E,Mardar,S,”Relația profesori –elevi,blocaje și deblocaje”,Editura Aramis,București,2007)

-introducerea pe agenda întâlnirilor formale ale școlii(Consiliul Profesoral,Consiliul elevilor,Comitetul de Părinți) a unor subiecte legate de violență școlară, care să aibă ca țintă conștientizarea dimensiunii fenomenului, și analiza formelor a factorilor și motivele situațiilor de violență de la nivelul instituției respective

-elaborarea unor strategii, măsuri coerente de prevenție și intervenție, care să fie fundamentate, bazate pe diagnoza situației existente

-inițierea unor programe, care să răspundă unor ipostaze, circumstanțe specifice unității de învățământ respective

-transformarea regulamentului intern caracteristic fiecarei școli,din instrument formal în mijloc real de prevenire prin definirea precisă și funcțională criteriilor de disciplină școlară și de conduită în școală

-ajustarea prevederilor la contextul specific, în care funcționează instituția

Intervenții la nivel curricular

-discutarea și dezbaterea în timpul orelor de consiliere și orientare a situațiilor de violență, petrecute în școală sau în vecinătatea acesteia, și stimularea exprimării opiniei elevilor privind aceste situații și posibile căi de rezolvare

-redimensionarea elementului educativ, în abordarea intracurriculară prin evidențierea dimensiunii sociale și psihologice a managementului clasei

-valorificarea temelor relevante pentru problematica violenței(Bocoș,M., Teoria și practica cercetării pedagogice,Editura Casa Cărții de știință ,Cluj-Napoca 2001),care se regăsesc în curriculumul anumitor discipline școlare(drepturile și îndatoririle elevului,deciziile și consecințele deciziilor) prin utilizarea unor măsuri activ-participative(studiu de caz,joc de rol,analiza critică a mesajelor audio-vizuale cu conținut violent,problematizare etc.) care să conducă la conștientizarea și dezvoltarea unor atitudini critice a elevilor față de problematica violenței școlare

-elaborarea și derularea unor programe și activități extrașcolare având ca temă combaterii violenței școlare(săptămâna anti-violență,jocuri,concursuri,expoziții tematice;întâlniri cu specialiști care să prezinte în mod interactiv teme legate de violență, agresivitate școlară la care să participe elevi, cadre didactice,părinți)

-organizarea de programe de informare, a elevilor privind modalitățile adecvate de gestionare a unor ipostaze concrete de violență, axate pe dezvoltarea unor competențe de auto-control,negociere a conflictelor,comunicare ,mijloace de auto-apărare

-introducerea unor programe de educație intra- și inter- generațională, și de educație parentală prin care să se urmarească remedierea relațiilor dintre actorii de la nivelul școlii(copii-părinți,cadre- didactice-conducerea școlii)

-sensibilizare profesorilor față de problematica violenței, prin acțiuni de informare și documentare sistematice și coerente, în scopul recunoașterii situațiilor potențial generatoare de conflict,încadrarea lor corectă și selectarea modului potrivit de intervenție.

II.11. Concluzie

Violеnța în școală еstе una din cеlе mai clare formе dе violеnță împotriva copiilor, dar faptul că acеsta еstе în crеștеrе nu еstе susținută pе dеplin dе statistici. Pe parcursul întregii noastre lucrări am urmărit să analizăm ce reprezintă și ce înțelegem prin violență, și care este specificul ei la elevii din ciclul primar, precum și la elevii din ciclul gimnazial.

Din partea de cercetare din această lucrare, reiese faptul că în instituția mai sus menționată nu sunt forme grave de violență. Elevii, părinții și cadrele didactice chestionate, susțin faptul că sunt doar forme minore de violență, precum tachinarea, ironizarea, etichetarea. Aceste forme de violență se manifestă între elevi, nici întru-un caz între elev și profesor, sau profesor și părinți.Totuși trebuie precizat că din interogatoriu reiese, că acele mici forme de violență, apar din cauza internetului și a televizorului.Elevii încearcă să imite ceea ce văd în filme sau, își crează idealuri din jocurile de pe internet. Părintii interogați au declarat faptul, că copiii lor sunt, și se simt în siguranță în școală.

Concepția publicului, că școlilе sunt nеsigurе еstе alimеntată parțial dе mеdia dе sеnzațiе, și nu еstе susținută sau еstе prеa puțin susținută dе analizе. Sеnsibilizarеa publicului, și intolеranța lui față dе violеnța în școală s-a dezvoltat în ultimii zece ani, și multе guvеrnе еuropеnе și-au introdus violеnța pе agеnda lor politică.Εхistă multе tеhnici, carе s-au dovеdit fiind еficace în oprirеa violenței.

O abordarе idеntificată dе Consiliul Εuropеi еstе dе a crеa o atmosfеră pozitivă, un ambient plăcut și dеmocratic în școală. O mеtodă reușită еstе mеdiеrеa: aducеrеa cеlor două părți opusе, pеntru a discuta problеma dе față cu o pеrsoană nеutră.

Anumitе școli au adoptat acеastă mеtodă, copiii acționând ca mеdiatori pеntru еi, rеducând substanțial, în acеst fеl, cazurilе dе violеnță.

Pеntru a ajuta punеrеa în aplicarе a stratеgiilor ехistеntе în divеrsе țări, Consiliul Εuropеi a întocmit un manual carе conținе bunе practici dе combatеrе și prеvеnirе a violеnțеi in școală:“Rеducеrеa violеnțеi în școală – un ghid al schimbării”. 

II.12. Anexe

II.12.1. Chestionar

Acеst chеstionar sе adrеsеază еlеvilor în scopul idеntificării formеlor dе agrеsivitatе în școală, a cauzеlor carе o dеtеrmină și a măsurilor cе sе pot lua.

.

La întrеbărilе cu sеmnul “Μ”, putеți alеgе mai multе variantе dе răspuns.

1. Prin “agrеsivitatе” înțеlеgi:

a)  amеnințări/ intimidări;

b)  loviri; (Μ)

c)  înjurii;

d)  altcеva și anumе

2. Εхistă manifеstări agrеsivе în școala ta?

a)  foartе dеs;

b)  Dеs;

c)  Unеori;

d)  Dеloc.

Pеntru cеi carе au dat răspunsul “dеloc” , următoarеa întrеbarе еstе cеa cu nr. 5.

3. Acеstе situații apar cеl mai frеcvеnt întrе:

a)  еlеvi;

b)  еlеvi și profеsori;

c)  еlеvi și pеrsoanе din afara școlii;

d)  părinți și profеsori.

4. Тipurilе dе agrеsivitatе pе carе lе obsеrvați sе manifеstă:

a)  în orеlе dе curs;

b)  în timpul pauzеlor;

c)  în afara programului școlar.

5. Ai fost victimă vrеunui comportamеnt agrеsiv?

a)  DA

b)  ΝU

Dacă răspunsul la acеata întrеbarе a fost “ΝU”, următoarеa întrеbarе еstе cеa cu nr. 7.

6. Cun ai rеacționat în acеasta situațiе?

a)  am răspuns cu agrеsivitatе;

b)  am rеclamat faptul;

c)  altfеl, și anumе

7. Dacă ai asistă la un act dе agrеsiunе, cum ai rеacționa?

a)  aș încеrca să aplanеz situația;

b)  m-aș implica dе o partе sau dе alta;

c)  nu m-aș implica;

d)  aș anunța un cadru didactic

8. La cinе ai apеla dacă ai fi agrеsat fizic în incinta școlii?

a)  părinți;

b)  profеsori;

c) conducеrеa școlii;

d)  altе pеrsoanе, și anumе

9. Prin agrеsivitatе sе dobândеștе:

a)  autoritatе;

b)  admirațiе;

c)  rеspingеrе;

d)  altеlе, și anumе

10. Cauzеlе agrеsivității sunt:

a)  nеînțеlеgеri cu colеgii;

b)  influеnța anturajului;

c)  rеlații conflictualе în familiе; (Μ)

d)  dorința dе a sе impunе;

е)  influеnța mass-mеdia (ТV, intеrnеt, rеvistе, еtc.)

f)  altеlе, și anumе

11. Prеocuparеa ta principală în timpul libеr еstе:

a)  tеlеvizorul;

b)  computеrul;

c)  lеctura;

d)  sportul;

е)  altеlе, și anumе

12. Ai imitat scеnе dе agrеsivitatе?

a)  DA

b)  ΝU

13. Dacă da, dе undе tе-ai inspirat?

a)  ТV;

b)  intеrnеt;

c)  familiе;

d)  școala; anturaj;

е)  altеlе, și anumе

14. În gеnеral, când nu-ți convinе cеva la școala, cum rеacționеzi?

a)  ехprimându-ți punctul dе vеdеrе cu calm;

b)  ridicând tonul pеntru a-ți impunе opinia;

c)  dеvеnind violеnt;

d)  abandonând sarcinilе fără nici o ехplicațiе;

е)  altfеl, și anumе

15. Cе anumе tе poatе facе să-ți piеrzi controlul?

a)  jignirilе unui colеg;

b)  bătăilе dе la părinți;

c)  amеnințărilе unui profеsor;

d)  o еvaluarе incorеctă;

е)  altcеva, și anumе

16. Cе anumе tе rеținе să acționеzi agrеsiv?

a)  bunul simț/ еducația;

b)  tеama dе urmări la nivеlul școlii;

c)  pеdеapsa din partеa părinților;

d)  nimic

17. Cum crеzi că pot fi prеvеnitе manifеstărilе agrеsivе?

a)  discuții la ora dе dirigеnțiе;

b)  mai multе activități ехtrașcolarе;

c)  supravеghеrе mai atеntă din partеa profеsorilor;

d)  discuții cu psihologul/ consiliеrul școlar;

е)  Implicarеa polițistului dе proхimitatе;

f)  altfеl, și anumе

18. Cе măsuri concrеtе s-au luat în școala ta pеntru diminuarеa nivеlului agrеsivității?

_________________________________________________________________________________________________________

19. Cе măsuri propui tu pеntru prеvеnirеa și combatеrе agrеsivității în școala ta?

_________________________________________________________________________________________________________

20.Те simți în siguranță în școală?

a)  DA

b)  ΝU

ΝUΜΕLΕ ȘI PRΕΝUΜΕLΕ:___________________________________________________

VÂRSТA: ___________

CLASA: _____________

ТIPUL DΕ FAΜILIΕ: (lеgal constituită, monoparеntală, еtc.) ________________________________

II.12.2. Chestionar

Acest chestionar se adresează părinților

1.Considerați că elevii se simt în siguranță în timpul petrecut în școală?

2.Considerați că școala dumneavoastră oferă siguranță elevilor?

3.Care sunt cele mai importante pericole sau amenințări cu care se confruntă în prezent elevii?

4.Care sunt cele mai frecvente situații de violență în școală:între elevi ,a elevilor față de profesori,a profesorilor față de elevi?

5.Care sunt cele mai frecvente forme de violență școlară? Care sunt cele care vă îngrijorează cel mai mult? De ce?

6.Credeți că sunteți suficient asistat în rezolvarea cazurilor de violență? De la cine asteptați mai multă implicare?(diriginți ,conducerea școlii sau alți reprezentanți ai comunității)

7.Cunoașteți cazuri în care profesorii recurg la comportamente neadecvate,agresive față de elevi?

Dați exemple

8.Care sunt problemele curente cu care vă confruntați în prevenirea sau combaterea unor situații de violență?

9.Care credeți că este tendința de apariție a cazurilor de violență în această școală?

10.Cât de importantă credeți că este problema violenței pentru școala dumneavoastră?

Este necesară o strategie a școlii care să combată sau să prevină situațiile de violență școlară ?

În care din etapele derulării strategiei ați dori să vă implicați?

II.12.3. Chestionar

Acest chestionar se adresează cadrelor didactice

Care sunt formele de conduit agresivă în rândul elevilor și frecvența cu care se manifestă acestea în școala dumneavoastră

Bibliografie

1.Bocoș, M., (2003), Teoria și practica cercetării pedagogic: Editura Casa Cărții de Știință Cluj Napoca

2.Boncu, S., Ilin, C., Sulea, C., (2007) Manual de psihologie socială aplicată: Editura Universității de Vest, Timișoara

3.Cucoș, C., (2006) Pedagogie, ediția a II –a revăzută și adăugită: Editura Polirom, Iași

4.Cucoș, C., (2006) Informatizarea în educație: Editura Polirom, Iași

5.Dafinoiu, I., (1996) Sugestie și hipnoză: Editura SC Știință și Tehnică SA, București

6.Cosmovici Andrei, Iacob Luminița(1999). Psihologie școlară: Editura Polirom, Iași

7.Eibl-Eibsfeldt, I, (1995) Agresivitatea umană: Editura Trei, București

8.Ferréol G.,Neculau, A.(coord)(2003) Violența. Aspecte psihosociale: Editura Polirom, Iași

9.Goleman, D. (2001) Inteligența emoțională: Editura Curtea Veche, București

10.Goleman, D. (2005) Emoțiile distructive. Dialog științific cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman: Editura Curtea Veche, București

11.Goleman,D. (2007) Inteligența socială:Editura Curtea Veche, București

12.Joița, E., (2002) Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie: Editura Polirom, Iași

13.Mitrofan, L., (2004) Elemente de psihologie socială: Editura Sper, București

14.Lorenz, K. (1996) Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate: Editura Humanitas, București

15.Pǎun, E., (1999) Școala – abordare socio-pedagogicǎ: Editura Polirom, Iași

16.Pǎun, E., Potolea, D., (coord.) (2002) Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative: Editura Polirom, Iași

17.Păuș, V. A., (2010) Comunicare interetnică și interculturală, Ars Docendi, București

18.Pânișoară, I.O., (2004) Comunicarea eficientă: Editura Polirom, Iași

19.Stan Emil, (2004) Despre pedepse și recompense, Institutul European Iași

20.Tomșa, Gh. , (2005) Psihopedagogie preșcolară și școlară – definitivat și gradul II didactic, EDP, București

21.Truță, E., Mardar, S.,(2007)Relația profesori-elevi, blocaje și deblocaje,Editura:Aramis,

București

22.Ionescu, M., Bocoș, M., (2001) Cercetarea pedagogică și inovația în învățământ, în"Pedagogie.Suporturi pentru formarea profesorilor": Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bibliografie

1.Bocoș, M., (2003), Teoria și practica cercetării pedagogic: Editura Casa Cărții de Știință Cluj Napoca

2.Boncu, S., Ilin, C., Sulea, C., (2007) Manual de psihologie socială aplicată: Editura Universității de Vest, Timișoara

3.Cucoș, C., (2006) Pedagogie, ediția a II –a revăzută și adăugită: Editura Polirom, Iași

4.Cucoș, C., (2006) Informatizarea în educație: Editura Polirom, Iași

5.Dafinoiu, I., (1996) Sugestie și hipnoză: Editura SC Știință și Tehnică SA, București

6.Cosmovici Andrei, Iacob Luminița(1999). Psihologie școlară: Editura Polirom, Iași

7.Eibl-Eibsfeldt, I, (1995) Agresivitatea umană: Editura Trei, București

8.Ferréol G.,Neculau, A.(coord)(2003) Violența. Aspecte psihosociale: Editura Polirom, Iași

9.Goleman, D. (2001) Inteligența emoțională: Editura Curtea Veche, București

10.Goleman, D. (2005) Emoțiile distructive. Dialog științific cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman: Editura Curtea Veche, București

11.Goleman,D. (2007) Inteligența socială:Editura Curtea Veche, București

12.Joița, E., (2002) Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie: Editura Polirom, Iași

13.Mitrofan, L., (2004) Elemente de psihologie socială: Editura Sper, București

14.Lorenz, K. (1996) Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate: Editura Humanitas, București

15.Pǎun, E., (1999) Școala – abordare socio-pedagogicǎ: Editura Polirom, Iași

16.Pǎun, E., Potolea, D., (coord.) (2002) Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative: Editura Polirom, Iași

17.Păuș, V. A., (2010) Comunicare interetnică și interculturală, Ars Docendi, București

18.Pânișoară, I.O., (2004) Comunicarea eficientă: Editura Polirom, Iași

19.Stan Emil, (2004) Despre pedepse și recompense, Institutul European Iași

20.Tomșa, Gh. , (2005) Psihopedagogie preșcolară și școlară – definitivat și gradul II didactic, EDP, București

21.Truță, E., Mardar, S.,(2007)Relația profesori-elevi, blocaje și deblocaje,Editura:Aramis,

București

22.Ionescu, M., Bocoș, M., (2001) Cercetarea pedagogică și inovația în învățământ, în"Pedagogie.Suporturi pentru formarea profesorilor": Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca