Prevenirea Si Combaterea Spalarii Banilor Prin Intermediul Bancilor
PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR PRIN INTERMEDIUL BĂNCILOR
TEZA DE MASTERAT
CUPRINS
INTRODUCERE
CONCEPT TEORETIC PRIVIND SPĂLAREA BANILOR
Scurt istoric referitor la spălarea banilor
Necesitatea de a combate spălarea banilor
Sisteme utilizate în procesul de spălare a banilor și finanțării terorismului
Aspecte juridice privind noțiunea spălarea banilor la nivel internațional
CAPITOLUL II. TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR ȘI VULNERABILITATEA SECTORULUI ECONOMIC
2.1. Tehnici de disimulare și reguli de bază utilizate în procesul de spălare a banilor și finanțării terorismului
2.2. Vulnerabilitatea sectorului economic față de spălarea banilor și situația statistică a tranzacțiilor suspecte, limitate și cumulative
2.3. Obiective și norme interne corelative privind prevenirea spălării banilor în cadrul BC,,MOLDINDCONBANK”SA
CAPITOLUL III. METODE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR
3.1. Întocmirea programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor în interiorul băncii
3.2. Consolidarea și optimizarea sistemului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului
3.3. Control intern al procesului de prevenire și combatere a spălării banilor și transparența la nivelul băncii
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ADNOTARE
LISTA ABREVIERILOR
DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Subiectul tratat este important atât în plan social, cât, îndeosebi, juridic, cu atât mai mult cu cât din cauza complexității spălării banilor și a tehnicilor cu care se operează acestea nu sunt cunoscute organelor antiinfracționale, fapt ce creează dificultăți. Bani „murdari” – o noțiune pe cât de inovatoare, pe atât de neclară. În principal, aceștia sunt utilizați de către organizațiile criminale, fie de către alți subiecți, ca o modalitate de obținere a unor venituri și de neplată a impozitelor. Este dificil a depista banii „murdari”, din considerentul că aceștia îmbracă diferite forme, iar forța distrugătoare a circuitului banilor „murdari” o constituie fapta numită spălarea banilor. Însăși noțiunea „spălarea banilor” este relativ recentă în vocabularul juridic, dar necesitatea de a ascunde natura sau existența unor venituri criminale sau, cel puțin, dubioase apare deja în secolul al XX-lea. Spălarea banilor include metode și procedee ce permit obținerea în urma activității ilegale a unor mijloace bănești sau a altor bunuri și tăinuirea, deghizarea originii lor, fie acordarea unui aspect aparent legal sursei acestora. Fapta în cauză devine una dintre cele mai răspândite tipuri de infracțiuni economice, atât în plan național, cât și internațional.Banii „murdari” distrug businessul onest, corup instituțiile statului, constituie un mediu favorabil dezvoltării corupției și criminalității organizate, punând astfel în pericol întregul sistem economic al statului.
Scopul cercetării:
de a cerceta fenomenul spălării banilor;
de a studia efectele și consecințele spălării banilor;
de a observa vulnerabilitatea sistemului financiar față de spălarea banilor.
Scopul lucrării de față se exprimă în elaborarea concepției teoretice si practice de soluționare a problemei privind spălarea banilor, în determinarea esenței juridice a infracțiunilor legate de spălarea banilor și a conținutului lor juridico-penal, precum și în formularea recomandărilor ce ar permite a stabili în deplinătate semnele obligatorii și elemenetele constitutive ale componenței respective de infracțiune.
Sarcinile cercetării:
interpretarea termenilor de „acțiuni”, „bunuri” sau „venituri”, determinarea originii sau provenienței acestora în contextul spălării banilor din orice fapte ilegale sau doar din cele penalmente condamnabile, cu atât mai mult că actele internaționale lasă la discreția statelor-părți precizarea acestor noțiuni;
stabilirea modalităților laturii obiective a spălării banilor și a scopului ca semn al laturii subiective. În acest sens, urmează a fi stabilit conținutul noțiunii însăși de „legalizare”;
specificarea metodelor de realizare a acțiunilor de legalizare;
determinarea momentului consumării infracțiunii spălarea banilor, mai ales ținându-se cont de faptul că elementul material al acesteia se desfășoară în trei etape succesive, dar nu obligatorii în realizare;
studiul comparativ al infracțiunii spălarea banilor, adică evidențierea particularităților ale acestei infracțiuni prin prisma legislațiilor penale ale altor state.Din atare considerente, preluarea acestei componențe de infracțiune ar solicita, întâi de toate, o
readaptare la exigențele sistemului de drept intern al RM care este dirijat de anumite principii individuale;
studierea concepțiilor științifice ale doctrinarilor atât naționali, cât, îndeosebi, străini.
Acest fenomen poate eroda integritatea instituțiilor financiare ale unei țări prin influențarea cererii de numerar, nivelului ratei dobînzii și ratei de schimb valutar și, în același timp, poate genera inflație. Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mașini de spălare a banilor. În plus, într-o economie în care tehnologia avansată și globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra spălării de sume mari de bani poate submina stabilitatea financiară. Mai mult, într-o țara cu o situație financiară precară, scoaterea a milioane și chiar miliarde de dolari anual din procesul normal de creștere economică reprezintă un real pericol.Spălarea banilor orientează banii din economia ilegală și îi plasează, prin investiții, în economia legală, bazîndu-se pe capacitatea și performanța sistemului financiar de a transfera capital și active în cantități mari și în timp scurt. Tema comună a studiilor existente este că, dacă criminalitatea, activitatea subterană și spălarea banilor care le este asociată au loc pe o scara suficient de mare, atunci cei care elaborează politici macroeconomice trebuie să le ia în considerare. În cazul în care nu s-ar întîmpla așa, rezultatul ar fi o incorectă diagnosticare și o politică economică defectuoasă.
Procesul de spălare a banilor poate submina eforturile depuse pentru existența unor piețe libere și competitive, și afectează dezvoltarea unei economii sănătoase. Economiile cu centre financiare în creștere sau în dezvoltare, dar cu sisteme de control neadecvate sunt, în mod special, mai vulnerabile decît centrele financiare stabile ale țărilor care implementează politici eficiente de combatere a spălării banilor. Diferențele dintre sistemele naționale de combatere a spălării banilor vor fi exploatate de către infractori, care tind să îsi mute rețelele către țări și sisteme financiare cu contramăsuri slabe sau ineficiente.Pe lîngă integritatea instituției financiare individuale, există și efectul advers asupra investițiilor străine directe atunci cînd sectoarele financiare și comerciale ale unei țări sunt percepute ca fiind controlate și influențate de către criminalitatea organizată. Spălarea banilor este partea financiară de facto a tuturor infracțiunilor prin care se obține profit. Este procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a veniturilor provenind din activitățile lor criminale. În mod tradițional, eforturile de combatere a spălării banilor se concentrează în mare măsură pe procedurile de administrare a depozitelor de către instituțiile financiare, de vreme ce spălarea banilor prin aceasta metodă este ușor de depistat. Infractorii au răspuns rapid acțiunilor întreprinse recent de sectorul financiar înțelegînd faptul ca plățile în numerar efectuate în sectorul financiar pot ridica întrebări ulterioare. În consecință, noi metode au fost căutate pentru a transforma banii proveniți din activități infracționale și a-i amesteca cu fonduri legitime înainte de a-i introduce în sistemul financiar, facînd depistarea în etapa plasamentului mai dificilă. Băncile, în calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri și de creditare, pot fi utilizate în toate etapele spălării banilor de la plasare, la stratificare și integrare. Operațiunile multiple și diversificate în conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spălare a banilor creînd straturi complexe de tranzacții. In acest context, organizații infracționale sofisticate și “spălători de bani profesioniști” doresc să folosească serviciile bancare pentru a se folosi de fondurile lor “murdare”. Un sistem exhaustiv de combatere a spălării banilor se bazează pe conștientizarea unei varietăți de intermediari financiari și non-financiari, precum și a agenților economici care trebuie să coopereze, în mod responsabil, cu autoritățile și să raspundă în mod activ împotriva pericolului de a fi implicați în acest fenomen.
Metodologia cercetării include sistemul de metode, tehnici, principii aferent angajate în procesul cercetării, în lucrarea dată am folosit: metoda experimentală, matematică, statistică, istoric-comparativă, aplicativă, fundamentală și predictivă. Teza se bazează pe principiului cauzalității, observabilității, corespondenței etc.
Suportul metodologic include sursele autorilor: Craiu N., Ghinea N., Moldovanu D., Voicu C. și alții, legislația în vigoare, surse statistice și practice.
Structura lucrării: Teza este alcătuită din: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, adnotare și anexe.
Capitolul 1 cuprinde definirea procesului de spălare a banilor, necesitatea de a combate acest proces și sistemele utilizate de infractori în procesul de spălare a banilor și finanțării terorismului, cit și fundamentarea aspectelor juridice privind noțiunea de spălare a banilor la nivel internațional.
În capitolul 2 sunt relatate pe larg tehnicile de disimulare și regulile de bază utilizate împotriva efectelor negative, aspectele vulnerabilității sectorului economic față de spălarea banilor, dar și situații statistice a tranzacțiilor suspecte, limitate și cumulative care s-au înregistrat pe parcursul anilor 2009-2011, cît și obiectivele și normele corelative utilizate în cadrul unei bănci care ar duce la combaterea acestui proces.
În capitolul 3 s-a expus atît întocmirea programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor în cadrul unei bănci comerciale, consolidarea și optimizarea sistemului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului, cît și controlul intern și transparența tranzacțiilor în conturi.
CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND SPĂLAREA BANILOR
Scurt istoric referitor la spălarea banilor
Noul mileniu a adus nu doar o accentuată globalizare a piețelor lumii dar și o adîncire fără precedent a interdependențelor existente între economiile naționale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar și a crimei organizate transnaționale și terorismului. Creșterea neîncetată a volumului capitalurilor obținute în urma activităților specifice crimei organizate a determinat o creștere a necesității reciclării acestor fonduri astfel încît s-a ajuns la situația îngrijorătoare ca liderii lumii interlope și operatorii implicați în spălare de bani să poata controla și influența în unele țări ale lumii sectoare importante din economie, finanțe, politică și administrație. Spălarea banilor proveniți din activități ilegale afectează în mod direct liberul acces la investiții, afectează piața muncii legale, desfacerea, consumul dar și producția propriu-zisă. Astfel, dacă în anul 1989, banii spălați la nivel mondial erau evaluați la circa 2% din PIB existent la nivelul planetei, potrivit unui studiu efectuat de către Fondul Monetar Internațional, în anul 1996, fondurile supuse reciclării se situau la sume cuprinse între 590 miliarde și 1, 5 trilioane de dolari americani.
Unii autori francezi definesc spălarea banilor într-o manieră BANILOR
Scurt istoric referitor la spălarea banilor
Noul mileniu a adus nu doar o accentuată globalizare a piețelor lumii dar și o adîncire fără precedent a interdependențelor existente între economiile naționale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar și a crimei organizate transnaționale și terorismului. Creșterea neîncetată a volumului capitalurilor obținute în urma activităților specifice crimei organizate a determinat o creștere a necesității reciclării acestor fonduri astfel încît s-a ajuns la situația îngrijorătoare ca liderii lumii interlope și operatorii implicați în spălare de bani să poata controla și influența în unele țări ale lumii sectoare importante din economie, finanțe, politică și administrație. Spălarea banilor proveniți din activități ilegale afectează în mod direct liberul acces la investiții, afectează piața muncii legale, desfacerea, consumul dar și producția propriu-zisă. Astfel, dacă în anul 1989, banii spălați la nivel mondial erau evaluați la circa 2% din PIB existent la nivelul planetei, potrivit unui studiu efectuat de către Fondul Monetar Internațional, în anul 1996, fondurile supuse reciclării se situau la sume cuprinse între 590 miliarde și 1, 5 trilioane de dolari americani.
Unii autori francezi definesc spălarea banilor într-o manieră simplistă, considerând-o că ar fi rezultatul multiplelor transferuri succesive de fonduri sub acoperirea secretului bancar [28, p.20].
Termenul generic de spălare a banilor a apărut pentru prima data și a început să fie folosit în 1920 cînd mafioții americani Al Capone si Bugsy Moran au deschis spălătorii în Chicago pentru a-și spăla banii murdari proveniți din activități ilegale și ai reintroduce în afacerile legale ca bani onești și curați. În ziua de astăzi, spălarea banilor nu mai este atît de simplă ca în vremea gangsterilor americani ci, este un proces economico-financiar complicat care parcurge mai multe etape și implică mai multe persoane și instituții [54].
Potrivit legislației în schimbarea sau transferul de bunuri cunoscînd că provin din săvîrșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau a disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvîrșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecata sau executarea pedepsei constituie fapta de spălare de bani.
Gh. Mocuta [31, p.45] consideră că regula în spălarea cu succes a banilor este intotdeauna asemanarea cît se poate de apropiată cu tranzacțiile legale.
Tehnicile folosite în ziua de astăzi pentru spălarea de bani sunt diferite în funcție de valoarea sumelor supuse operațiunilor de reciclare.
Se evidențiază și unele definiții ce tratează mai pe larg fenomenul spălării banilor. De exemplu, după profesorii români Gh.Nistoreanu și C.Păun [35, p.298], spălarea banilor desemnează reinvestirea în afaceri licite a banilor obținuți în afaceri ilicite, utilizând, în acest scop, circuite financiare interne și internaționale complicate.
Dacă pentru sumele mici se folosesc de regulă tehnici care nu implică exportul de capital, pentru reciclarea unor fonduri considerabile este obligatoriu să se apeleze la operatori finaciar-bancari care se află în diferite țări cu un traseu cît mai lung și cît mai complicat, care să ducă practic la imposibilitatea depistării traseului internațional al banilor. Spălarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape și implică mai multe persoane și instituții. În cadrul activităților infracționale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor includ tranzacții care, prin volum, sunt foarte profitabile și atractive pentru instituțiile .
W. Hafner [27, p.9] consideră că spălarea banilor reprezintă procesul de convertire a banilor „murdari”, a profitului obținut de pe urma infracțiunilor în bani „curați”, bani care au apartenența unora proveniți dintr-o sursă legală. Acest din urmă termen „legal” este „stabilit prin relații de putere, prin condiții în limitele economice și culturale ale unei societăți și de aceea metodele spălării banilor se adaptează la toate schimbările de legi și la oricare procedură elaborată de către justiție menită să combată spălarea banilor.
Spălarea banilor este un proces prin care se dă o aparență de legalitate unor profituri obținute ilegal de către infractori care, fără a fi compromiși, beneficiază ulterior de sumele obținute. Acest proces dinamic se desfășoară în trei etape,și anume: obținerea și mișcarea fondurilor obținute în mod direct sau indirect din infracțiuni, ascunderea urmelor sau originii veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigații și, în fine, disponibilizarea banilor și reinvestirea lor în activități legale.
Etapele procesului de spălare a banilor
1) În etapa inițială sau de plasare a spălării banilor, infractorul introduce profitul său ilegal în sistemul financiar. Aceasta se poate face prin împărțirea sumelor mari de bani în sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau folosite în cumpărarea unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc.).
2) După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă-stratificare. în această etapa, infractorul întreprinde o serie de preschimbări sau mișcări ale fondurilor pentru a le îndepărta cît mai mult de sursa din care provin, cea mai utilizată cale fiind cea a transferului electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe întreg globul. Sunt preferate acele zone geografice sau jurisdicții (vezi Anexa 1) care nu cooperează cu organele de anchetă specializate în combaterea acestui fenomen infracțional.
Moduri de stratificare a numerarului:
După ce numerarul a fost depus în instițutii financiare fără a fi detectat, contra acestui numerar reciclătorii procură instrumente financiare (cecuri de călătorie, scrisori de credit, mandate de plată etc.), pe care le reconvertesc apoi în numerar;
O dată ce numerarul a fost depus în conturi bancare, acesta poate fi transferat în orice colț al lumii în timp record.
Multe entități se servesc în ultimul timp de internet pentru a propune servicii de spălare de bani, dînd uneori aparență de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilități de plasament legale. Dat fiind caracterul din ce în ce mai mobil de acces la internet, un client are posibilitatea de a accesa virtual contul sau din orice loc din lume. În această situație reciclatorii pot controla orice cont, chiar dacă acesta au fost deschis pe numele unor interpuși; soldurile persoanelor interpuse se transferă ulterior în contul administratorului titular, iar acesta poate dispune de banii transferați.
3) După ce a reusit să traverseze primele două etape ale procesului de spălare a banilor, infractorul sau grupul infracțional trece la a treia etapă – integrarea, în care fondurile intră în circuitul economic legal. Spălătorul de bani poate acum să investească legal fondurile pe piața imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere.
Metodele de integrare a numerarului:
Achiziționarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri în pierderi, după care, utilizînd fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revîndute la valoarea lor reală;
Posibilitatea creditării de către asociați a propriei societăți comerciale, care merge mereu în pierdere. Se scot din firmă sume, încărcînd costurile, în final realizîndu-se pierderi; cu sumele care s-au scos din firmă dar neimpozitate, asociații creditează firma proprie, încasînd chiar și dobînzi pentru sumele cu care au împrumutat societatea;
Bunurile achiziționate cu fonduri ilicite sunt vîndute unor societăți de tip captiv (care aparțin de fapt proprietarului bunurilor), după care sunt revândute realizând un profit substanțial tot proprietarului inițial;
Împrumuturi fictive acordate de o companie de fațadă; o astfel de companie înregistrată într-un paradis fiscal este controlată de o companie din țară, iar fondurile companiei de fațadă sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din țară;
Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizează facturi de import supraevaluate, pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri, iar în cazul reciclării fondurilor străine în țara, facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica încasările).
Cele trei etape se pot desfășura distinct, dar pot avea loc și simultan sau, mai des, se pot suprapune.
Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele pot fi utilizate ulterior ca mașini de spălare a banilor. În plus, într-o economie în care tehnologia avansată si globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infracțional poate submina stabilitatea financiară. Într-o țară cu o situație financiară precară, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de creștere economică reprezintă un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea economică și securitatea sa națională.
Este un proces dinamic care necesită în primul rând – mișcarea fondurilor obținute în mod direct din infracțiuni; în al doilea rând – ascunderea urmelor banilor pentru a se evita orice tip de investigație; în al treilea rând – disponibilizarea banilor pentru infractori, ascunzându-se din nou originea ocupațională și geografică a fondurilor. Spălarea banilor reprezintă „punctul terminus” în domeniul corupției și al crimei organizate, care practic „încununează” ingeniozitatea tehnicilor infracționale în domeniul economic-financiar și constituie liantul de legătură al infracțiunilor economice transfrontaliere. Putem aprecia că fenomenul spălării banilor valorifică oportunitățile oferite de economia oficială, prin exploatarea inconsistențelor instituționale și a deficiențelor la nivelul managementului guvernamental. Spălarea banilor reprezintă o sfidare internațională la adresa instituțiilor angrenate în combaterea economiei subterane, iar prevenirea și sancționarea fenomenului este marea provocare adresată acestor instituții.
D. Moldovanu [33, p.34] a concluzionat faptul că spălarea banilor este infracțiunea ce conține „sumele de bani sau orice alte valori patrimoniale dobândite de una sau mai multe persoane în urma comiterii cu intenție sau participării la comiterea unei infracțiuni incriminate de lege, având drept scop și rezultat obținerea unor bunuri și valori licite”. Pornind de la faptul că în întreg spațiul european, evaziunea fiscală este în creștere, fiind percepută ca un efect colateral al crizei economice, Comisia Europeană a hotărât să înființeze o autoritate unică în domeniul fiscal, numită Eurofisc, autoritate care coordonează agențiile fiscale din cele 27 de statele ale Uniunii Europene. Primul pas făcut în această direcție îl constituie unificarea bazelor de date privind contribuabilii, astfel încât să nu mai fie posibile fraudele legate de achiziții comunitare nedeclarate corect.
C. Voicu [40, p.43] consideră că rezolvarea evaziunii fiscale nu se poate realiza într-o zi, ca urmare a unor declarații de presă ale unor reprezentanți ai fiscului sau în timpul unor promisiuni electorale. Doar prin acordarea unei reale independențe organelor de control și prin perpetuarea măsurilor de la o guvernare la alta se poate realiza o diminuare a evaziunii fiscale. De asemenea, consider că măsuri de reducere a impozitării veniturilor obținute în afara statului de domiciliu fiscal și deduceri și stimulări ale investițiilor în statul de rezidență pot îndepărta mirajul evaziunii fiscale. Lipsa de capital este o cauză importantă pentru declararea unor date inexacte referitoare la capitalul social vărsat, pentru omisiunea evidențierii în contabilitate a unor venituri, pentru emiterea unor cecuri fără acoperire sau chiar pentru sustragerea de la plata taxelor vamale. De asemenea am pus accent pe problema paradisurilor fiscale, considerate a fi „găuri negre în privința finanțelor”.
Paradisul fiscal constituie un mijloc, un instrument prin care se realizează evaziunea fiscală internațională de către contribuabilii care caută un tratament fiscal mai avantajos.Am constat că dezvoltarea accentuată a paradisurilor fiscale este corelată cu evoluția economiei mondiale, cu globalizarea, cu rafinarea strategiilor financiare și cu breșele create (voluntar și/sau involuntar) în sistemul fiscal internațional.
N. Craiu [18, p.23] consideră că obiectul material (vezi Anexa 2) al spălării banilor este interpretat foarte larg, atribuindu-i nu doar mijloacele bănești sau banii de pe conturi, ci și mijloacele de plată străine, bunurile mobile și imobile, hârtiile de valoare, metalele prețioase, terenurile, cotele- părți din companii, obligațiile de debit, servituțile și alte drepturi de folosință, patentele etc.
Formele actuale privind colaborarea în domeniul identificării și combaterii evaziunii fiscale privesc:
lărgirea ariei de cooperare administrativă, prin includerea tuturor impozitelor și taxelor percepute de către statele membre ale UE, precum și a contribuțiilor obligatorii la asigurările de sănătate;
introducerea schimbului instantaneu obligatoriu de informații privind rambursarea impozitelor de către autoritățile fiscale către non-rezidenți;
înlesnirea participării active a funcționarilor dintr-un stat membru la chestionare administrative pe teritoriul altui stat membru;
permisiunea ca asistența pentru recuperare să fie solicitată într-un stadiu timpuriu al procesului de recuperare, dacă aceasta conduce la o creștere a șanselor de recuperare;
simplificarea și raționalizarea procedurilor utilizate în solicitarea sau furnizarea sprijinului reciproc.
Deși nu se poate aprecia cu certitudine momentul apariției fenomenului spălării banilor, totuși putem spune că acesta a aparut cu mult timp în urmă, fiind legat de istoria comerțului și apariția sistemului bancar. Cîteva mecanisme au fost dezvoltate pentru ascunderea originii sumelor de bani generate de importul și vînzarea ilegală de băuturi alcoolice și realizarea de alte activități ilegale, precum jocurile de noroc. În mod ironic, una din metodele de cîștigare a banilor erau jocurile de noroc legale. Marea problemă a gangsterilor era faptul că veniturile obținute astfel constau în sume formate din monezi de mică valoare. Dacă banii erau introduși într-o bancă apăreau și întrebările. În timp păstrarea unor sume mari de bani în monezi a devenit coșmarul gangsterilor. Astfel au fost nevoiți să întemeieze afaceri, una fiind bazată pe mașinile de joc, și cealaltă pe spălătorii.
Spălarea banilor poate fi definită în mai multe feluri [48]:
Într-o primă abordare, prin spălarea banilor se înțelege conversia sau transferul proprietății, cunoscînd că această proprietate derivă din orice infracțiuni sau orice act de participare la astfel de infracțiuni, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietății sau ajutarea oricarei persoane care este implicată în comiterea acestor infracțiuni, în vederea sustragerii de la consecințele legale ale acțiunilor;
A doua abordare presupune ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, surse, locații, dispoziții, mișcări, drepturi ale destinatarului proprietății cunoscînd ca astfel de bunuri rezultă din infracțiuni sau din participarea la acțiuni;
Ultima abordare constă în “deținerea, posesia sau utilizarea bunurilor cunoscînd în momentul dobîndirii ca aceste cîștiguri/bunuri derivă din infracțiuni sau dintr-un act de participare la astfel de infracțiuni .
Pe lângă măsurile de precauție obișnuite, băncile trebuie să atragă o atenție sporită persoanelor care primesc sau remit bunuri din țările ce nu dispun de norme contra spălării banilor și finanțării terorismului sau dispun de norme inadecvate în acest sens, precum și din țările cu un nivel înalt de infracționalitate, corupție sau sunt implicate în activități teroriste.
Băncile trebuie să examineze atent transferurile electronice, dacă nu există informații suficiente despre identitatea expeditorului, precum și orice alte tranzacții care ar putea favoriza anonimatul. Este necesară acordarea unei atenții sporite persoanelor care beneficiază de serviciile identificate de autoritațile de supraveghere sau alte surse credibile, ca fiind cu un risc potențial sporit de spălare a banilor, precum și persoanelor care beneficiază de serviciile legate de comerțul și livrarea bancnotelor și metalelor prețioase.
Spălarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape (vezi Anexa 3) și implică multe persoane și instituții. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infracțională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, în scopul de a ascunde proveniența sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorința de a ascunde o activitate infracțională. Este cea mai periculoasă componentă a economiei subterane și cuprinde: activitățile de producție, distribuție și consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare,furtul de automobile, prostituția, traficul de carne vie, corupția, șantajul, falsificarea de monede sau alte valori, contrabanda, etc. [53].
Băncile trebuie să monitorizeze sporit clienții care desfășoară o activitate cu un grad redus de transparență. La determinarea persoanelor care necesită o atenție sporită băncile, pe lângă actele normative menționate mai sus și criteriile proprii, utilizează Ghidul activităților sau tranzacțiilor suspecte emis de CCCEC. De asemenea, băncile trebuie să dispună de proceduri de raportare a operațiunilor suspecte și limitate. În relațiile lor cu diferite persoane băncile aplică măsurile de identificare a clienților și a beneficiarilor efectivi ai acestora pâna la stabilirea relației de afacere și până la deschiderea contului bancar. Măsurile de identificare se aplică și la efectuarea tranzacțiilor ocazionale, indiferent de faptul ca tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni.
1.2. Necesitatea de a combate spălarea banilor
Lupta pentru combaterea spălării banilor are o dublă moțivatie. Pe de o parte, motivația combaterii crimei organizate și a extinderii sale la scară mondială. Pe de altă parte, conservarea integrității piețelor financiare și a economiei de piață.
Cooperarea internațională în domeniile de contracarare a spălării banilor și finanțării terorismului se desfășoară în baza principiilor de asistență reciprocă conform legislației Republicii Moldova, precum și în baza convențiilor și acordurilor internaționale ratificate de Republica Moldova. Centrul, din oficiu sau în baza unei solicitări, poate efectua expedierea, recepționarea sau schimbul de informații cu serviciile din străinătate cu funcții similare, în baza reciprocității și cu condiția conformării exigențelor similare privitoare la confidențialitate, în baza acordurilor de cooperare reciprocă [49].
Conștientizând implicațiile și efectele negative pe care acest gen de fapte le au asupra piețelor financiare naționale și internaționale și a economiei de piață, Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului implimentează un Plan de acțiuni pentru anii 2010-2012 pentru a combate acest fenomen și a remedia economia națională,cît și organizațiile internaționale au început să definească acest gen de fapte și să recomande incriminarea lor în legislațiile naționale ale statelor arătând efectele negative ale neimplicării în combaterea acestora.
Pentru crearea unui regim eficient de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului,jucătorii cheie trebuie să formeze un parteneriat puternic.Acești jucători sunt persoanele care dețin puterea decizională,autoritățile judiciare, autoritățile de aplicare a legii, Unitățile de Informații Financiare, autoritățile de supraveghere și reglementare financiară,instituții financiare, instituții financiare non-bancare, precum și organizații internaționale și regionale. Dintre acestea, pe plan național, autoritățile și instituțiile cu rol de raportare joacă un rol important în acest parteneriat public-privat [51].
Spălarea internațională a banilor are efecte nocive considerabile asupra economiei mondiale prin: deteriorarea operațiunilor eficiente ale economiilor naționale, coruperea lentă a pieței financiare și reducerea încrederii publice în sistemul financiar internațional, mărind riscurile și stabilitatea sistemului, ce duc toate, în final, la reducerea ritmului de creștere economică mondială.
Motivul infracțiunii spălarea banilor nu are importanță pentru calificarea infracțiunii. Aceeași atitudine o preiau unii doctrinari și față de scopul spălării banilor, el fiind unul lipsit de importanță [32, p.49].
Cea mai eficientă soluție în problema spălării banilor pe plan internațional este în primul rînd cooperarea internațională și sisteme de control și reglementări unitare în cadrul fiecărei țări. Spălarea internațională a banilor se bazează pe exploatarea, prin operatori financiari subtili, a diferențelor dintre reglementările financiare și bancare ale țărilor de pe întreg globul. Spălarea internațională a banilor are efecte nocive considerabile asupra economiei mondiale prin: deteriorarea operațiunilor eficiente ale economiilor naționale, coruperea lentă a pieței financiare și reducerea încrederii publice în sistemul financiar internațional, mărind riscurile și stabilitatea sistemului, ce duc toate, în final, la reducerea ritmului de creștere economică.
În ultimii ani a survenit o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că este esențial să se lupte împotriva crimei organizate, că infractorii trebuie opriți, ori de cîte ori este posibil, din a legitimiza rezultatele activităților lor criminale prin transformarea fondurilor din „murdare” în fonduri „curate”.
De obicei „grupurile de crimă organizată” care dețin o oarecare „putere de a influența politicul” prin fondurile financiare importante pe care le obțin, nu sunt alcătuite din oameni violenți, cu tulburări psihice sau de personalitate, care folosesc intimidarea civililor și violența ca armă pentru a-și atinge scopurile, ci s-a constatat că aceste persoane dispun de o pregătire profesională deosebită, precum și de aportul unor specialiști recunoscuți în domeniile financiare, bancare, ale pieței de capital, etc. și s-a acceptat, în același timp, că rămân necunoscute rațiunile și motivele care leagă și determină anumite grupuri de persoane să urmărească realizarea diferitelor scopuri, indiferent de consecințe [42, p.11].
Spălarea banilor este un fenomen internațional și deseori presupune tranzacții efectuate prin intermediul diferitelor jurisdicții, în scopul tăinuirii originii mijloacelor financiare obținute ilicit. Astfel, măsurile eficiente de contracarare a acestui flagel urmează a fi adoptate pe scară internațională, fapt pentru care este importantă dezvoltarea și fortificarea standardelor internaționale în domeniu.
Însuși scopul rezultă din esența sau natura spălării banilor, constând în faptul că subiectul urmărește legalizarea, adică conferirea unui caracter legal veniturilor, obținute ca urmare a unei fapte ilegale [44, p.111].
Educarea și informarea populației reprezintă, de asemenea, un aspect al prevenirii fenomenului spălării banilor și finanțării terorismului. Aceasta se poate realiza inclusiv prin ghiduri practice cu informații utile, instruirea populației cu privire la riscurile și tipologiile existente în domeniu etc., precum și dezvoltarea unei atitudini de intolerantă față de orice manifestare a spălării banilor și finanțării terorismului.
Succesul activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului depinde direct de operativitatea schimbului de date atît la nivel național, cît și internațional. Totodată, nivelul de interacțiune atît la etapa de investigații, cît și la etapa urmăririi penale este decisiv în procesul de combatere a acestor infracțiuni complexe [47].
Scopul unui mare număr de activități infracționale este generarea de profit pentru individul sau grupul care săvîrșește infracțiunea. Spălarea banilor reprezintă procesarea acestor rezultate ale infracțiunii cu scopul de a le ascunde originea ilegală. Acest proces are o importanță critică, pentru ca oferă infractorului posibilitatea de a se bucura de produsele infracțiunii fără a le dezvălui proveniența, acest proces trebuie evaluat operativ pentru a nu cauza mari dezechilibre. Vînzările ilegale de arme, contrabanda, și activitățile crimei organizate, inclusiv, de exemplu, traficul de droguri și retelele de prostituție, pot genera sume uriașe. Delapidarea, insider trading, mita și schemele de fraudă pe computer pot de asemenea produce mari profituri și crea facilități în ceea ce privește legitimarea cîștigurilor murdare obținute prin spălarea banilor.
Banca nu poate ascunde, converti sau transfera bani sau alte valori, știind că acestea provin din activități criminale, pentru mascarea originii lor ilegale, și nici a sista persoana angajată în astfel de activități pentru evitarea consecințelor legale ale faptelor ei. Se consideră că banca știe de originea ilegală a banilor sau a altor valori cînd faptul acesta este dedus din circumstanțe de facto obiective [2].
Activitatea criminală transnațională profită facilitat, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informațional și financiar. În legislație spălarea banilor reprezintă acțiuni orientate, fie spre atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor obținute ilicit în urma săvîrșirii infracțiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informației privind natura, originea, mișcarea, plasarea sau apartenența acestor mijloace bănești, bunuri sau venituri, despre care persoana știe că constituie venituri provenite din activitate infracțională; dobîndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscînd că acestea provin din săvîrșirea unei infracțiuni, participare la orice asociere, înțelegere, complicitate prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acțiunilor în cauză [5].
Atunci cînd o activitate infracțională generează profituri substanțiale, individul sau grupul implicat trebuie să găsească o cale de a controla fondurile fără a atrage atenția asupra activității din care provin sau asupra persoanelor implicate. Infractorii trebuie să deghizeze sursele, să le schimbe forma, sau să direcționeze fondurile către un loc unde este mai puțin posibil ca acestea să atragă atenția.
F. Franchi [25, p.19] consideră că componența este una formală, considerîndu-se că spălarea banilor nu cauzează consecințe directe cum ar fi lipsirea de viață, cauzarea de prejudiciu unui patrimoniu etc.
Abilitatea de a spăla rezultatele activității criminale prin sistemul financiar este vitală pentru succesul activităților infracționale. Cei implicați în astfel de activități au nevoie să exploateze facilitățile oferite de sectorul financiar mondial dacă vor să beneficieze de rezultatele activităților lor.
Într-o accepțiune populară, prin bancă off-shore se înțelege posibilitatea ca o persoană rezidentă într-o jurisdicție să dețină bunuri în instituții financiare încorporate într-o altă jurisdicție, de aici provenind expresia de “bani off-shore” [22, p.32].
Integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale și îndepărtarea barierelor puse în fața mișcării libere a capitalului au crescut ușurința cu care banii negri pot fi spălați și complica procesul de urmărire a banilor. Ultimele tendințe au evidențiat faptul ca spălătorii de bani își direcționează din ce în mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari nonbancari și non-financiari. Astfel, lupta împotriva spălării banilor îsi investește încrederea în conștientizarea unei game largi de persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar. Este normal ca spălătorii de bani să încerce să își mute fondurile și operațiunile din țări cu legislație completă în centre off-shore și în țări cu economie incipientă.
C. Cutajar [20, p.128] concluzionează faptul că dacă la dobândirea și comercilizarea de bunuri este posibilă complicitatea prin ajutor și sfaturi, atunci în cazul spălării banilor acestea nu se analizează decât ca autorat, fiind deci reprimate cu titlu principal.
Spălarea banilor care implică sume mari de bani proveniti din infracțiuni, reprezintă un subiect de interes public și frecvent sunt publicate date și informații în rapoartele oficiale ale guvernelor și diferițelor organizații internaționale. Un model simplu de cuantificare a fluxurilor implicate, pornind de la statisticile internaționale, poate oferi informații experților și genera un cadru pentru determinarea și monitorizarea fluxurilor de bani spălați în întreaga lume [48].
Tranzacțiile financiare off-shore au un scop precis. Băncile sau alte instituții financiare care operează off-shore sunt scutite de o gamă largă de reglementări impuse în mod normal instituțiilor on-shore; tranzacțiile lor sunt scutite de taxe, nu sunt grevate de cerințe privind garanțiile și nici de restricții cu privire la dobânzi, adesea fiind scutite de verificări chiar și în privința lichidităților, afacerile cu clienții nerezidenți (de obicei alte instituții financiare), desfășurându-se în valute străine.
Tranzacțiile off-shore sunt derulate prin intermediul structurilor ce activează în baza unei jurisdicții off-shore. În toate paradisurilor fiscale regimul ușor de impozitare a companiilor off-shore este garantat prin lege.
Într-un astfel de sistem financiar off-shore, rolul specialiștilor de diferite profesii în procesul de spălare a banilor a fost definit în felul următor: Profesioniștii specializați în spălarea banilor vând servicii de înaltă calitate, contacte, experiență și cunoștințe despre circulația banilor, cu sprijinul tehnologiei electronice de ultimă oră, oricărui traficant sau alt infractor dispus să plătească un onorariu substanțial [17, p.37]. Această practică creează imense dificultăți factorilor din domeniul aplicării legii în special prin amestecarea fondurilor ilicite cu cele licite din numeroase surse și răspândirea lor în întreaga lume departe de locul comiterii infracțiunii care generează banii murdari.
În societatea de astăzi se vorbește tot timpul despre lege și drept, despre stat, despre națiune și internaționalizare, despre opinie publică și puterea publică a autorităților într-un stat de drept, despre sisteme financiare și mecanisme de monitorizare financiar-bancară, dar și despre reconstrucția sistemului economic global, toate aceste aspecte impunând, în acest context, crearea cadrului juridic adecvat și a instituțiilor prin care să se verifice și să se impună respectarea principiilor, a normelor și a regulilor adoptate pe plan internațional.În mod unanim, specialiștii și analiștii din diverse domenii care aparțin, prin structură și mod de abordare a unor problematici, de științele sociale, au apreciat și constatat că indiferent de motive, metode și accepțiuni, „crima organizată și spălarea de bani”, ca instrumente definanțare a „luptei politice, economice sau sociale”, sunt inacceptabile [41, p.45].
Economiile incipiente nu numai ca nu au de loc sau au o legislație mai slab dezvoltată în privința combaterii spălării banilor în anumite sectoare, cum ar fi valorile mobiliare sau asigurările, permițînd plasarea relativ facilă a fondurilor murdare, dar au în mod obisnuit rate înalte de creștere economică de care spălătorii de bani pot profita. Mai mult, aceste economii fac mari eforturi să atragă investiții străine, iar spălătorii de bani pot obține profilul respectabil al investitorilor internaționali și chiar pot beneficia de facilități economice. Reciclarea fondurilor provenite din savârșirea de infracțiuni în plan internațional, necesită o pregătire tehnică și o subtilitate de care dispun relativ puține persoane, în principiu doar specialistii în materie de finanțe sau științe juridice putând desfășura astfel de operațiuni la nivel internațional. Confruntarea care are loc între specialistii instituțiilor statului și operatorii implicați în spălare de bani este puțin spectaculoasă, teatrul de operațiuni fiind ecranul calculatoarelor, și aceasta presupune o bună documentare de ambele părți care să determine măsuri eficiente de protejare a instituției financiare vizate pe de o parte, și măsuri de "penetrare" a protecției financiar-juridice a băncii, pe de altă parte [55] .
Folosirea sistemelor financiar bancare în scopul spălării banilor conduce la subminarea instituțiilor financiare individuale și în cele din urmă a întregului sistem financiar.Există o sumedenie de cazuri de spălare de bani care sunt foarte bine organizate și greu de depistat (vezi Anexa 4). Globalizarea piețelor și progresul tehnic reprezintă oportunitatea perfectă pentru spălătorii de bani ai acestui secol. În ciuda faptului că secretul bancar și paradisurile financiare au în egală măsură un scop legitim și o justificare comercială, ele pot oferi protecție nelimitată infractorilor care abuzează de scopul lor din dorința de a face afaceri cu orice cost. Paradisurile financiare ofera o gama extinsă de facilități investitorilor străini care nu doresc să dezvăluie originea veniturilor lor. Acestea includ înregistrarea Corporațiilor Internaționale de Afaceri (IBC) sau a companiilor scoică precum și serviciile unui număr de bănci off-shore care nu sunt sub controlul autorităților de reglementare.
Structura sistemului autohton de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (vezi Anexa 5) include instituțiile financiare care participă la înlăturarea acestui fenomen. Economia subterană a Republicii Moldova constituie circa o treime din PIB, dacă ar fi să ne raportăm la datele Biroului Național de Statistică, precum și la studiile a diverse organizații naționale și internaționale efectuate în perioada 2007-2012. Spălarea banilor și finanțarea terorismului (“SB/FT”) sunt fenomene strâns legate de economia tenebră, a cărei fertilitate este direct proporțională cu nivelul de dezvoltare a tehnologiilor informaționale. În acest context, Moldova a adoptat o nouă Strategie națională de prevenire și combaterea a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017 (vezi Anexa 6) care printre altele, prevede includerea a noi agenți economici drept entități raportoare și implicit, prescrie noi obligații pentru aceștia [56].
Atunci cînd banii murdari s-au mișcat suficient de mult într-un “ciclu de spălare”, sunt considerați curați și sunt puși la dispoziția infractorilor iar originile lor geografice sunt ascunse foarte bine și sunt foarte greu de depistat.
O dată cu apariția și dezvoltarea unor piețe globale pentru bunuri și servicii, concomitent cu declanșarea revoluției tehnologice, cu schimbările petrecute în sectorul comunicațiilor și al transportului, cu liberalizarea sistemelor financiare, cu reducerea controlului de frontieră și cu apariția unor noi sisteme economice orientate spre economia de piață, a fost creată posibilitatea ca răufăcătorii să acționeze la scară globală. Intensificarea tranzacțiilor internaționale, atît ca volum, cît și ca valoare, creează un mediu propice pentru ascunderea tranzacțiilor fictive. Practic, forțele de ordine se găsesc des în situația de a cauta acul în carul cu fîn. Din acest motiv spălarea banilor nu este numai o problemă a celor mai importante centre financiare internaționale sau centre financiare off-shore. Nici o țară care este integrată în sistemul financiar internațional nu poate scăpa de atenția/interesul nedorit al criminalilor.
Eficiența luptei împotriva spălării banilor este condiționată în primul rînd de legislația națională, precum și de modul de colaborare internațională între guvernele țărilor. Un rol important îl au și institutiile internaționale create în acest scop [52]. Combaterea plasamentului fondurilor spălate la nivel internațional ajută la protejarea afacerilor interne și a cetațenilor împotriva concurenței neloiale a spălătorilor de bani și a organizațiilor de finanțare a terorismului. Banii cîștigați în mod fraudulos au, invariabil, o natură tranzitorie. Ei strică reputația și descurajează pe investitorul cinstit. Instituția financiară care se implica într-un scandal de spălare a banilor va risca acuzarea în instanță și pierderea bunei reputații pe piață. Reputația privind integritatea este una din valorile cele mai importante ale unei instituții financiare.
Economiile în curs de dezvoltare trebuie să se protejeze împotriva spălării banilor atît din interior, cît și din exterior. Lupta internă împotriva spălării banilor înseamna lupta împotriva corupției, a privatizării frauduloase, a fraudei bancare și a evaziunii fiscale, care au doar efecte negative asupra procesului de dezvoltare. Evaziunea fiscala este un fenomen ce a luat amploare mai cu seamă în țările în tranziție, deși chiar și în țările cele mai dezvoltate [43, p.317].
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finanțare și asupra mijloacelor utilizate în circulația capitalurilor pe care organizațiile teroriste le utilizeazã în spijinirea rețelelor sale, putem sublinia faptul cã persoanele investigate pentru comiterea unor activitãti teroriste au efectuat operațiuni de transmitere a banilor prin sisteme alternative rãspândite în toatã lumea. Diferența dintre veniturile legale și ilegale ridicã o problemã juridicã importantã în ceea ce privește aplicarea acelorași mãsuri de combatere a spãlãrii banilor la finanțarea terorismului. Spãlarea banilor, în general, a fost definitã ca un proces în care fondurile obținute prin intermediul sau generate de activitatea infracționalã sunt transferate sau deghizate în vederea ascunderii legãturii dintre infractiunea comisã și fondurile obținute.
Din punctul de vedere al unor eventuale consecințe negative la nivel macroeconomic datorate unui fenomen de spălare a banilor necontrolat, Fondul Monetar Internațional a citat schimbări inexplicabile a cererii de masă monetară, riscuri prudențiale față de stabilitatea sistemului bancar, efecte de contaminare față de tranzacțiile financiare legale și creșterea volatilității fluxurilor internaționale de capital și a ratei de schimb valutar datorată neanticipării realizării transferurilor de bunuri peste graniță. Experiența acumulată de rețelele crimei organizate este redutabilă. În consecință, se impune colaborarea strînsă a organelor și organismelor abilitate să lupte împotriva acestora, pentru prevenirea generalizării fenomenului de spălare a banilor. In caz contrar, există riscul, deloc neglijabil, ca banii spălați să devină „motorul” economiei și să-și impună propriile „reguli”, ceea ce înseamnă de fapt subminarea sau chiar desființarea autorității statale și domnia arbitrarului de tip mafiot.
1.3. Sisteme utilizate în procesul de spălare a banilor și finanțării terorismului
a) Destinațiile off-shore. Paradisurile off-shore sunt țări sau teritorii, adesea insule sau grup de insule, care acceptă implantări fictive de companii, utilizate ca simple cutii poștale, zone cu reglementări elastice privind controlul schimburilor valutare și mari libertăți privind impozitele și care oferă, în același timp, aproape fără excepție, un secret bancar impenetrabil și multe drepturi în acest sens companiilor private.
Acest sistem oferă reale avantaje practice pe care infractorii le cunosc. În primul rând, fondurile sunt plasate în zonele geografice protejate de jurisdicții ce nu admit influența jurisdicțiilor în care s-a obținut profitul. Prin implicarea unei alte jurisdicții, apar mai multe bariere legale și financiare în calea organelor de investigație, atât sub aspectul obținerii, cât și al conservării ori valorificării probei care să poată fi admisă în instanță. În al doilea rând, sunt încă multe țări care facilitează primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora sau a modului de transmitere, bani ce pot intra direct și discret în sistemul bancar convențional, întrucât nu există nici o obligație de plată a taxelor, nu există o dovadă a capitalului social, niciun acord de dublă impunere, nicio obligație de a ține registre contabile, nu există administratori sau acționari înregistrați, nu se cunosc persoanele care dețin puterea de decizie în companie, nu se cunoaște identitatea adevăratului beneficiar, etc. De obicei, proprietarii companiilor nu au reședința în țările unde și-au înființat societățile, aceste persoane fiind reprezentate prin împuterniciți, care primesc dispoziții prin mijloace codificate convenite anterior. Paradisurile fiscale reprezintă una din cele mai comune și utilizate proceduri pentru frauda și evaziune fiscală la nivel internațional.
b) Companiile scoică. În esență, companiile scoică sunt acelea care există doar pe hârtie. Documentele de înființare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid și ceva mai mult decât numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înființarea companiei, împuternicit și poate câțiva acționari.Sunt acele companii care nu au active independente sau operațiuni comerciale proprii și care sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a-și desfășura afacerile sau pentru a menține controlul asupra altor companii. Dacă o companie scoică este înființată într-o jurisdicție cu o legislație strictă sub aspectul protejării secretului bancar, este aproape imposibil să se identifice adevarații proprietari sau administratori ai societății și, de aceea, este imposibil să se urmărească fondurile ilicite care sunt returnate către beneficiarul real. O companie scoică este înregistrată în țara în care este înființată, dar nu este tranzacționată pe piața de capital și nu operează de sine stătător. Întrucât companiile scoică nu sunt ilegale, spălătorii de bani, evazioniștii și finanțatorii terorismului le pot relativ ușor converti și utiliza pentru ascunderea provenienței ilicite a veniturilor. Aceste companii sunt ușor de înființat și pot fi conectate cu alte companii scoică din lume.
Din punct de vedere criminologic se subliniază caracterul internaționat al spălării banilor, ea fiind inclusă în rândul infracțiunilor internaționate [30, p.183].
O tehnică folosită cu succes de infractori este înființarea de companii scoică pentru a le putea vinde acțiunile „investitorilor externi”. Acesti „investitori externi” sunt de fapt intermediari folosiți de spălătorii de bani. Achiziționarea acțiunilor se face cu documentația legală necesară și banii intră astfel în mod legal în posesia infractorilor.
De obicei, inființarea companiilor scoică se face nu de proprietari, ci de agenți, care selectează jurisdicțiile ce ofera avantajele unei inființări rapide, costuri mici de inmatriculare, clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariția companiilor „pe teava”, locații unde nu se solicită informații despre proprietari sau care interzic dezvăluirea unor astfel de informații.
c) Folosirea liber-profesioniștilor. Avocații, notarii, contabilii și alți liber-profesioniști realizează un număr semnificativ de activități în sprijinul clienților lor, organizând și administrându-le afacerile financiare și comerciale. Înainte de toate, ei acordă asistență persoanelor fizice și juridice în domenii precum investițiile, înființări de companii, administrare, management, optimizarea situației lor fiscale și alte operațiuni legale. În plus, consultanții legali pregătesc și, dacă este necesar, strâng documentația necesară pentru înființarea de societăți comerciale. Unii din acești liber-profesioniști ajung să se specializeze în identificarea unor societăți comerciale sau locații off-shore pentru utilizarea lor în scheme de spălare a banilor, producând toată documentația de specialitate necesară, ce oferă o aparență de legalitate afacerilor. În esență, liber-profesioniștii folosiți ca intermediari dețin cunoștințe competențe ce pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale în venituri legale.
d) Sistemele alternative de transmitere a banilor. SAT permit ca banii sã circule în jurul lumii fãrã a utiliza sistemul bancar convențional. SAT poate fi utilizat în scopuri legale și ilegale și poate exista în forme diverse. De obicei sunt pãstrate evidente ale tuturor tranzacțiilor, dar acestea pot fi fãcute în dialect, prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliar investigatorilor și de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat. Deși este o afacere discretã, bancherii din economia subteranã sunt probabil cunoscuți în cadrul comunitãții ți respectați pentru serviciile pe care le oferã în transmiterea banilor care au fost câstigați în strãinãtate cãtre familiile de acasă, adesea la o ratã de schimb mai bunã și cu un comision mai scãzut decât cel aplicat de bãnci sau de sistemele oficiale de transmitere rapidã de bani.
Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de cãtre persoane care nu pãstreazã o relație traditionalã cu banca și care vor să transfere banii în țara lor de origine, cu minimum de cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite și de cãtre spãlãtorii de bani. Prin intermediul unei rețele internaționale de agenții localizate peste tot în lume, o persoanã poate transfera electronic bani rapid (de obicei, în cca 10 minute), cu încredere, convenabil și la preturi atractive unor alte persoane aflate în una din cele peste 150 de tãri.
e) Cazinourile și internetul. Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de cãtre spãlãtorii de bani datoritã vitezei și naturii intensive a jocurilor cu numerar și datoritã faptului cã într-un numãr mare de tãri cazinourile furnizeazã clientilor lor o gamã largă de servicii financiare. Acestea servicii disponibile la cazinouri sunt similare, în multe cazuri cu cele furnizate de bãnci și pot include conturi de debit sau credit, facilitãți pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la alte instituții, precum și servicii de schimb valutar și de încasare în numerar a cecurilor.
Riscul spãlãrii banilor este foarte mare datoritã faptului cã internetul folosit în aceste cluburi oferã accesul ușor și aproape universal, eliminã contactul fațã-în-fațã și este extrem de rapid și eficient în eliminarea frontierelor. Există trei caracteristici ale internetului care împreună tind să agraveze anumite riscuri convenționale de spălare a banilor:
accesul ușor prin Internet;
contactul dintre client și instituție este unul depersonalizat;
rapiditatea tranzacțiilor electronice.
Procedurile de evaluare a riscului aferent tranzacțiilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului pot fi integrate în sistemul existent de evaluare a riscului profesional sau celui legat de client sau tranzacțiile respective pot fi controlate în mod separat. Procedurile aferente procesului de identificare a clientului sînt considerate unele din principalele proceduri de prevenire a tranzacțiilor aferente spălării banilor și finanțării terorismului. Procedurile de identificare a clientului ce trebuie elaborate în conformitate cu cerințele legislației de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pot fi integrate în procedurile standarde de acceptare a clientului sau pot fi controlate separate [12].
f) Societãtile cu titluri nominale si la purtãtor. Certificatele de actionar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupra companiei sau societății comerciale. În majoritatea țãrilor, deținãtorul de acțiuni este înregistrat și orice transfer de acțiuni cãtre o altã persoanã trebuie sã fie înregistrat într-un registru oficial. Totuși, unele jurisdictii oferã posibilitatea deținerii sau transferului acțiunilor într-o formã “la purtãtor”.
g) Folosirea organizațiilor non-profit.
Organizațiile non-profit adună sute de miliarde de dolari anual de la donatori și distribuie acești bani după plata costurilor lor administrative sau către beneficiari. Atât cheltuielile lor administrative, cât și cuantumul și necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate și dificil de apreciat utilitatea lor.
Circuitele de remitere a banilor reprezintă a importantă și stabila sursă de fonduri pentru multe țări și constitue o parte esențială a circuitelor financiare interne pentru țările cu o mare parte a forței de munca în afara țării. Circuitele de remitere există și penduleaza între sistemele formale sau informale de remitere a banilor. Recomandările FATF solicită țărilor să înregistreze sau să licențieze furnizorii de servicii de remitere de fonduri pentru ca aceștia să devină subiect al politicii de monitorizare și compliance, inclusiv cu cerințele privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea clienților, păstrarea înregistrărilor și raportarea tranzacțiilor suspecte.
Sistemul hawala este unul din sistemele informale de transfer de fonduri care există sub diferite nume în diferite zone geografice. Trebuie, totuși, să facem diferența între sistemul hawala și termenul hawala care în limbajul bancar arab înseamna “transfer”. Sistemul hawala se refera la canalele informale de transfer de fonduri dintr-o locație în alta prin intermediul furnizorilor de astfel de servicii – cunoscuți și sub denumirea de hawaladeri. În timp ce transferurile hawala sunt de cele mai multe ori inițiate de muncitorii imigranți care muncesc în țările dezvoltate, sistemul hawala poate fi utilizat pentru a transmite fonduri din țările dezvoltate, chiar dacă scopul transferurilor de fonduri este diferit [48].
Implementarea sistemului autohton SB/FT a contribuit substanțial la stabilirea condițiilor pentru edificarea mediului necesar pentru efectuarea tranzacțiilor financiare transparente. Acest fapt asigură instituțiilor financiare reducerea riscului de a fi expuse fraudelor financiare, spălării fondurilor obținute ilicit, ceea ce sporește gradul de credibilitate pe piețele externe, precum și întărește corectitudinea tranzacțiilor financiare. Suplimentar, un sistem SB/FT eficient este un obstacol pentru infractorii, care intensifică procesul de utilizare a instituțiilor financiare în colectarea și valorificarea fondurilor ilicite, astfel sistemul în cauză devenind un element-cheie în promovarea stabilității sistemului financiar național. Sistemului autohton de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului se formează din instituții capabile să participe activ la eliminarea efectelor negative a acestui proces și în același timp să-și mențină integritatea.
1.4. Aspecte juridice privind noțiunea spălarea banilor la nivel internațional
Criminalii sunt mișcați de profit și ei au nevoie să-și spele banii obținuți ilicit astfel încât să pară că ei provin din surse legitime. Spălând banii ei riscă a fi detectați de către echipele de consolidare pentru crimele comise întru obținerea profiturilor sale, iar în țările care dispun de legislație privind spălarea banilor ei riscă să fie persecutați pentru infracțiuni de spălare a banilor.
Criminalii manipulează sisteme financiare în toată lumea pentru a efectua un spectru larg de activități ilicite.
Inactivitatea în țările cu legislație împotriva spălării banilor poate eroda integritatea instituțiilor financiare naționale și globale. Structurile criminale sunt determinate să utilizeze toate mijloacele existente pentru a distruge sistemele comerciale ce constituie baza comerțului legitim. Pe măsura dezvoltării capacității economice a crimei organizate are loc corupția instituțiilor democratice și subminarea antreprenoriatului. Spălarea banilor se consideră la etapa actuală ca o dilemă în afaceri cu toate formele de crimă organizată internațională, deoarece acumulările financiare înseamnă putere. Venitul enorm obținut prin diferite căi de structurile criminale prin acțiuni ilicite nu poate fi calculat. Cu toate acestea, el constituie baza financiară pentru dezvoltarea în continuare a structurilor criminale care utilizează activ sectorul legal al economiei pentru păstrarea și mărirea veniturilor sale. Din acest punct de vedere „banii murdari”, fiind incluși în circulația națională (internațională) financiară și de producție, încalcă ordinea de drept și de funcționare normală a subiecților activi ai economiei. În legătură cu studierea căilor eficiente de combatere, spălarea banilor „murdari” capătă atât un interes practic, cât și teoretic.
Perfecționarea relațiilor de plăți implică accelerarea circuitelor de plăți prin rapiditatea transmiterii mesajelor de plăți ordonate de plătitori ce se înmagazinează un timp până se creează facilități de transmitere – sistemul off line. Se tinde să se dezvolte sistemele în care transmiterea mesajelor de plăți către bănci se face în mod continuu – sistemul on line, iar pentru plățile de talie mare, mai ales pentru cele ce derulează pe plan internațional, să se asigure decontarea în timp real, respectiv intrarea sumei în contul beneficiarului să fie simultană cu dispunerea plății de către titularul plătitor [15, p.10].
Este important de precizat că multe instituții financiare sau diverse ocupații și profesii netradiționale sunt implicate în cazuri de spălare a banilor. Chiar se remarcă faptul că structurile financiare și de credit internaționale sunt acum ocolite de spălătorii de bani, aceștia cunoscând aproape cert, măsurile inițiate pe plan internațional. Pentru a susține o asemenea afirmație este suficientă doar simpla relevare a situației, deloc întâmplătoare, când, în unele țări, banii rezultați din comercializarea drogurilor sunt folosiți pentru achiziționarea de jetoane la jocurile de noroc din cazinouri.
Într-o altă concepție, subiect la spălarea banilor poate fi chiar și subiectul infracțiunii primare, deoarece altfel s-ar primi că legiuitorul ar recomanda infractorilor să-și legalizeze veniturile [34, p.98].
Scopul includerii în legislația penală a componenței de infracțiune „spălarea banilor” constă în asigurarea unui sistem financiar și economic stabil, precum și în apărarea relațiilor sociale privind asigurarea circuitului legal al mărfurilor.
Vorbind despre obiectul material al spălării banilor, întâi de toate se va concretiza că acesta este denumit în legislația germană „obiect”.
Specialiștii îl interpretează foarte larg, atribuindu-i nu doar mijloacele bănești sau banii de pe conturi, ci și mijloacele de plată străine, bunurile mobile și imobile, hârtiile de valoare, metalele prețioase, terenurile, cotele-părți din companii, obligațiile de debit, servituțile și alte drepturi de folosință, patentele etc [14, p.44].
În calitate de subiect poate apărea orice persoană care a comis operațiuni financiare cu venituri obținute din activitățile ilegale.
În calitate de subiect va apare nu doar persoana fizică, dar și cea juridică. De exemplu, „vicepreședintele companiei răspunde pentru ceea ce a avut loc. Dacă susceptibilă de răspundere este compania sau angajații acesteia, directorul ei va răspunde într-o măsură mai mare decât ceilalți angajați”[23, p.273].
Elementul subiectiv se exprimă prin expresia „știind că proprietatea implicată în operațiunile financiare reprezintă venituri provenite dintr-o activitate ilegală”.
Totodată, forma, talia și structura persoanei juridice alese drept paravan, precum și ponderea activității ilegale diferă în funcție de forța și obiectul de activitate al organizației criminale, dar desfășurarea acestei activități prin folosirea unor persoane juridice este o constantă [39, p.67].
Vinovăția se exprimă sub forma intenției, persoanei fiindu-i cunoscut faptul că se întreprind niște operațiuni în scop de legalizare și că acestea sunt întreprinse anume cu venituri ilegale.
În scopul ajustării cadrului normativ legal în domeniul ,,prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului” la standardele internaționale, și stabilirea relațiilor în domeniul colaborării și schimbului de informații cu organele similare străine, SPCSB participă sistematic la ședințele de lucru organizate în acest sens.
La 10-11 ianuarie 2013, experții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au participat la seminarul – instruire cu genericul „Gestionarea eficientă a activelor confiscate”, care s-a desfășurat la Brussels, Belgia. În perioada 03-08 martie Serviciul a fost responsabil pentru prezentarea sistemului autohton de CSB/CFT misiunii de evaluare a Uniunii Europene privind implementarea Planului de acțiuni RM-UE în domeniul liberalizării regimului de vize. La 18-22 martie curent cu suportul Comisiei Europene, reprezentanții Serviciului au efectuat deplasare în or. Helsinki, Finlanda, unde au desfășurat un schimb de experiență cu colegii din Serviciul similar. La 25-26 aprilie curent reprezentantul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a participat la 8-a reuniune a subgrupului pentru combaterea corupției și spălării banilor, care s-a desfășura în or. Kiev, Ucraina, unde s-a efectuat uni schimb de opinii privind sistemele de prevenire și combatere a spălării banilor utilizând moneda electronică. La 16 – 17 mai curent, reprezentantul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a participat la ședința anuală, care s-a desfășurat în or. Dublin, Irlanda. În cadrul reuniunii au fost abordate probleme ce țin de eficiența regimurilor de confiscare. Astfel s-a discutat intens, utilizarea ulterioară a unor tipuri de active confiscate (de exemplu afaceri, companii, imobile etc.), necesitatea dezvoltării Registrelor centralizate a conturilor bancare, modelele de confiscare (confiscarea fără sentință, confiscarea civilă, confiscarea extinsă, confiscarea averii dobândite ilicit) etc. De asemenea, au fost prezentate progresele privind implementarea Planului individual pentru aprilie 2012-aprilie 2013. În perioada 12-14 iunie curent, reprezentantul Centrului a participat la a 5-a Reuniune a Conferinței Părților referitor la Convenția privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracțională și finanțarea terorismului, desfășurată în or. Strasbourg, Franța.
În cadrul reuniunii, a fost atrasă atenția asupra mecanismelor de confiscare, oficiilor de management a activelor confiscate și cooperarea dintre state în vederea asigurării confiscării.
Totodată, de către participanții la Conferință a fost decis ca următoarele state care urmează a fi evaluate, în perioada 2013-2014, referitor la implementarea Convenției privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracțională și finanțarea terorismului sunt: R. Moldova și Muntenegru [57].
CAPITOLUL II. TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR ȘI VULNERABILITATEA SECTORULUI ECONOMIC
2.1. Tehnici de disimulare și reguli de bază utilizate în procesul spălare a banilor și finanțării terorismului
Spălarea banilor în contextul unor activități ale unei afaceri legale controlată de crima organizată prin:
– supraevaluarea prețului unui bun printr-o factură de valoare mai mare decât valoarea sa reală sau printr-o factură parțial sau în totalitate falsă;
– tranzacții comerciale false inserate în cadrul unei afaceri legale prin: tranzacții cu numerar dintr-o valută în alta în mod repetat și rapid, folosirea unor conturi bancare multiple, deschiderea și închiderea repetată a acestora, transferuri electronice bancare din contul unor persoane juridice în contul unor persoane fizice, efectuarea de transferuri externe a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare, cecuri bancare sau de călătorie, operațiuni de credit, investiții, constituirea de garanții fictive, etc;
– metoda împrumutului returnat. O parte din fondurile transferate pe căi ilicite în străinătate revin sub formă de împrumut infractorului sau firmei pe care o controlează. Această operațiune este urmată apoi de returnarea sumei împrumutate, la care se adaugă dobânzile convenite de părți și eventual penalități de întîrziere, ce conduc la sume din ce în ce mai mari, care intra astfel în circuitul legal;
– polițele de asigurare, prin schimbări frecvente ale beneficiarilor, plata unor prime mai mari decât cele normal datorate și solicitarea ulterioară ca rambursarea să fie făcută către o terță persoană, recepționarea primelor de asigurare prin brokeri sau intermediari financiari din centre off-shore care nu respectă regulile de publicitate sau evidență, la care de fapt intenționat nici nu sunt obligați contractual.
Inființarea spălatoriilor de către marii capi ai lumei interlope din Chicago a permis acestora introducerea în activități legale a sumelor obtinute illicit și a dat naștere termenului de spălare a banilor ,sugerat de modalitatea concretă de acțiune în acest caz [37, p.10].
Pentru o mai bună întelegere a acstor metode folosite pentru spălarea banilor, detaliem o parte din mijloacele care pot fi folosite de către spălătorii de bani:
Spălarea banilor prin intermediul tranzacțiilor cu numerar
– Schimbul de sume mari dintr-o valută în alta, fără nici un scop economic evident, în special atunci când clientul face acest lucru în mod frecvent.
– Schimbul unor mari cantități de bancnote de mică valoare în bancnote de valoare mare.
– Depuneri și retrageri neobișnuit de mari în numerar, facute de un client (persoana fizică sau juridică) ale cărui activități implică, în mod normal, folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plată fără numerar.
– Creșterea substanțială de depuneri în numerar sau de tranzacții în valută ale unui client,fără vreun motiv aparent, în special dacă asemenea sume sunt transferate ulterior, într-un interval scurt de timp, către o destinație care nu poate fi asociată în mod normal cu clientul.
– Depuneri și retrageri în numerar neobișnuit de mari, efectuate de un client care în mod normal folosește un cont curent.
– Utilizarea unor instrumente monetare multiple în vederea plății unei singure entități, în special, atunci când nu există nici o justificare pentru folosirea unor instrumente multiple.
– Clienți care, împreună și simultan, folosesc ghișee diferite pentru a efectua tranzacții cu sume mari în numerar sau în valută.
– Un client (de exemplu, un proprietar de magazin) care efectuează câteva depuneri în aceeași zi la casierii sau sucursale bancare diferite.
– Tranzacții în valută divizate sub o anumita limită (inclusiv într-o singură zi/mai multe zile; la aceeași bancă/diferite sucursale; la diferite bănci (dacă acestea sunt cunoscute); sau depunerea/retragerea de valută; tranzacții efectuate înainte sau după termenul limită dat de o instituție financiară, astfel încat tranzacția combinată să fie considerată ca și când s-ar fi efectuat în două zile).
– Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mică în tranzacții comerciale obișnuite.
– Retrageri și depuneri în numerar a unor sume neobisnuit de mari din/în contul curent al unei persoane juridice, care nu utilizează în mod obișnuit plata în numerar.
– Transferuri mari de sume de bani în sau din străinătate cu instrucțiuni de plată în numerar.
– Depuneri frecvente în numerar efectuate în contul unui client de către terțe părți fără legătură aparentă cu deținătorul contului.
– Transferuri repetate de sume mari în străinătate cu ordin de plata a sumei în numerar la destinatar.
– Utilizarea căsuțelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari în numerar.
– Depuneri de numerar ce conțin bancnote false sau instrumente contrafăcute.
– Retrageri de numerar imediat după alimentarea contului.
-Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituției de credit.
-Retrageri de numerar dintr-un cont cu puțin înainte de închiderea acestuia sau dintr-un cont care a fost creditat în mod neobișnuit cu sume importante provenite din țară sau străinătate.
– Depuneri de numerar urmate imediat de transferul într-un alt cont la o instituție de credit în țară sau străinătate.
– Constituirea de depozite în mai multe sucursale, fără un sens anume.
– Vărsăminte de sume semnificative efectuate de către o persoană împuternicită pentru tranzacții în contul unui client.
Spălarea banilor prin intermediul conturilor bancare
– Folosirea unor conturi care nu reflectă activități bancare sau comerciale normale, ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau retrageri.
– Contul (conturile) unei societăți în care depunerile sau retragerile sunt realizate, mai mult în numerar decat prin cecuri.
– Retrageri mari de numerar dintr-un cont, inactiv anterior sau dintr-un cont în care tocmai s-a transferat, în mod neașteptat, o importantă suma din alt cont deschis în țară sau în străinătate.
– Folosirea unui cont al unei companii care indică o activitate redusă sau neregularizată din punct de vedere periodic; contul pare a fi utilizat, în primul rând, ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sunt transferate în străinătate.
– Efectuarea de transferuri frecvente și substanțiale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi identificate clar ca având o justificare economică.
– Creșterea substanțială, fără un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectată de activitatea conturilor sale.
– Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase în numerar în aceeași zi sau în ziua precedentă, atunci când situația clientului nu justifica o astfel de activitate.
– Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat în alte conturi în străinătate.
– Deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la sucursalele aceleiași bănci sau la bănci diferite și transferuri repetate ale unor sume mari de bani între aceste conturi.
– Existența mai multor conturi ale unui client la mai multe bănci din aceeași localitate, în special când se constată un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor.
– Alimentarea contului prin cecuri emise de terțe părți în sume mari semnate în favoarea clientului.
Mișcări suspecte de fonduri de la o bancă spre o altă bancă și înapoi către prima banca.
De exemplu, a fost observată următoarea schemă:
1) procurarea de cecuri de la o bancă;
2)deschiderea unui cont la o altă bancă,
3) depozitarea cecurilor în cel de-al doilea cont și apoi,
4) transferul electronic al fondurilor din al doilea cont în contul primei bănci care a emis inițial cecurile.
– Transferuri periodice din contul personal către țări cu grad ridicat de risc.
– Depunerea de sume în mai multe conturi, de obicei de valori sub limita legala de raportare, urmată de mutarea acestora, ulterior, într-un singur cont și de transferul sumei, de obicei în străinătate.
– Plăți sau încasări fără vreo legătură aparentă cu vreun contract comercial legal.
– Transferuri de fonduri de mare valoare în numele unui client fără vreo motivație anume sau fără o explicație plauzibilă.
– Transferuri de fonduri din țări cu grad ridicat de risc, unde clientul nu are aparent vreo activitate comercială ori unde aceasta nu este în concordanță cu activitatea comercială a clientului sau cu istoricul său.
Spălarea banilor prin intermediul transferurilor electronice bancare
– Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice în contul unei persoane fizice fără vreo referire cu privire la natura transferurilor.
– Transferul neobișnuit de fonduri între conturi conexe sau conturi care implică același administrator sau administratori care au legatura între ei.
– Transmiterea sau primirea frecventa a unor volume mari de transferuri electronice către și dinspre companiile offshore.
– Un client păstrează conturi multiple, transferă banii între aceste conturi, și folosește un cont colector din care transferă fondurile electronic inițial primite. (Un client depozitează fonduri în câteva conturi, în mod obișnuit în sume sub o anumită limită, iar fondurile sunt apoi consolidate într-un cont colector și transferate electronic în străinătate.)
– Ordin dat băncii să transfere fondurile în străinătate și să aștepte o încasare echivalentă a unui transfer electronic din alte surse.
– Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice către/din sau prin intermediul țărilor care sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale căror legi privind secretul bancar facilitează spălarea banilor.
– Un client transmite și primește transferuri electronice (către/din paradisuri fiscale), în special, dacă nu există un motiv aparent de afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfășurată de client sau cu trecutul acestuia.Într-o activitate a clientului se efectuează sau se evidențiază o creștere bruscă a transferurilor electronice internaționale sau interne, prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani, iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului.
– Un non-client sau un client primește sau realizează transferuri electronice implicând sume în valută situate imediat sub o anumită limită, sau foloseste numeroase cecuri bancare sau de călătorie.
– Fondurile provin dintr-o altă țara;
– Astfel de tranzacții se realizează în mod repetat.
– Un client sau un non-client realizează transferuri electronice mari în afara țării, care sunt plătite prin multiple cecuri sau alte instrumente de plată (aflate posibil imediat sub o anumita limită).
– Un client desfășoară o activitate intensă în transferuri electronice, deși anterior acesta nu desfășoară, în mod obișnuit o astfel de activitate.
– Instrucțiuni de transferuri de fonduri în străinătate fără un motiv plauzibil de plată.
– Transferuri către anumite instituții de credit fără a se specifica destinatarul.
– Mesajele care nu conțin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator, de exemplu, „unul dintre clienții băncii”.
Spălarea banilor prin intermediul operațiunilor externe
– Folosirea de linii de credit și alte metode de finanțare pentru efectuarea transferurilor externe când tranzacția nu justifică activitatea obișnuită a clientului.
– Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu activitatea economică realizată de client, urmată de transferuri ulterioare către conturi din străinătate.
– Tranzacții care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituțiilor financiare localizate în țări cunoscute pentru traficul de droguri sau de centre off-shore.
– Tranzactii semnificative efectuate de clienti recomandați de o instituție financiară din țări asociate cu producția, prelucrarea sau comercializarea de droguri.
– Transferuri externe regulate și importante efectuate de persoane fizice.
– Neindeplinirea de către un client a obligației de transfer sau repatriere în valută convertibilă și/sau moneda națională a tuturor sumelor obținute din operațiuni cu străinătatea.
– Operațiuni valutare semnificative efectuate de clienți rezidenți (inexistența caracterului incidental).
– Inchiderea unor DIV-uri cu sume în numerar, plătite de diverse persoane, în locul închiderii acestora prin transferuri bancare.
– Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plăti beneficiarului în numerar.
– Plăți externe efectuate către alti beneficiari decât cei mentionați în Declarațiile vamale de import și în facturile externe.
– Transferuri externe având ca justificare cumpărarea de acțiuni la firme înregistrate în paradisuri fiscale.
Spălarea banilor prin intermediul operațiunilor de credit
– Clienți care rambursează împrumuturile neașteptat de repede cu fonduri din surse necunoscute.
– Scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat și propune o garanție în numerar sau o menționează în momentul precizării scopului împrumutului.
– Clienți (persoane juridice) care solicită credite, deși din analiza documentelor economico-financiare nu rezultă necesitatea unui credit.
– Utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului.
– Clienți care schimbă destinația împrumutului.
– Sumele împrumutului sunt transferate sau transmise, în mod neașteptat, la o bancă dintr-un centru off-shore sau unei terțe părți.
– Cereri de împrumut însoțite de garanții de la terțe părți sau de la o bancă, dacă originea garanției nu este cunoscuta sau daca garanția nu este în conformitate cu statutul clientului.
– Prezentarea de garanții de către terțe părți necunoscute băncii, care nu au o relație strînsă cu clienți și care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanție.
– Solicitarea de împrumut însoțită de o garanție constând într-un certificat de deposit emis de către o bancă străină.
– Clientul cumpără certificate de depozit, pe care le plasează drept garanție bancară la împrumut.
Spălarea banilor prin intermediul tranzacțiilor legate de investiții
– Achiziționarea de valori mobiliare care să fie păstrate în siguranță de către bănci, atunci când acest lucru nu este în concordanță cu activitatea clientului.
– Solicitări din partea clienților de a beneficia de administrarea investițiilor (fie în valută, fie în hîrtii de valoare) atunci cînd sursa fondurilor este neclară sau nu este în concordant cu activitatea economica a clientului.
– Cumpărarea (tranzacționarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau în scopul procurării de alte titluri de valoare când tranzacția nu este efectuată prin intermediul contului curent al clientului.
– Vânzarea neobișnuită a unor titluri de valoare mare în schimbul numerarului, care ulterior este retras.
– Achiziționarea de valori mobiliare prin bancă, atunci când această achiziție nu este în conformitate cu activitatea obișnuită a clientului.
– Utilizarea numerarului pentru achiziționarea/vânzarea de valori mobiliare în locul decontărilor fără numerar (viramente), mai ales când se vehiculează sume importante.
Circumstante neobișnuite/Caracteristici privind documentația de credit și garanții
– Folosirea scrisorilor de credit și a altor metode de finanțare a comertului internațional dacă aceste metode nu sunt în concordanță cu activitatea curentă a clientului.
– Solicitantul sau beneficiarul (trăgatorul) indicați sunt companii căsuta-poștală necunoscute;
– Numele beneficiarului garanției nu este menționat.
– Scrisori de credit, documentație de credit sau garanții privind furnizarea de bunuri (în special, materii prime) către țări care în mod obișnuit nu au astfel de solicitări sau din țări care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse.
– Indicația faptului ca garanția este divizibilă, incluzând adesea un addendum:
transferabil și divizibil fără plata unui onorariu la transfer.
– Indicația de inexistență a formatului ICC.
– Utilizarea termenului de “Prime Bank Guarantee” sau “PBG”.
– Clientul furnizează o documentație neobișnuită și incompletă, sau folosește nume asemănătoare cu cele ale unor binecunoscute instituții legitime, și/sau utilizeaza un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experți, expresii și conditii, cum ar fi:
“maturity plus one day” “la maturitate plus o zi”;
“maturity 10 years plus one day” “la o maturitate de 10 ani plus o zi”;
“fixed interest rate and market level/or better” “rata dobânzii fixe și nivelul pieței/sau mai bine”;
“good, clean, clear and free funds” “bune, curate și fonduri libere”;
“closing off funding” “stoparea finanțării”;
“prime bank notes” “note bancare de prim rang”;
“prime world bank guarantee” garanții bancare de prim rang”;
“top hundred bank promissory notes” ;
“confirmation with fall-back responsibility”“confirmarea cu toata responsabilitatea asumată”;
“no circumvention”, “no disclosure” “nici o dezvăluire”;
“professional privacy and client confidentiality” “secretul profesional și confidențialitatea clientului;
“full legal corporate authority”;
Mecanismul spălării banilor se poate exprima și prin alte tehnici, de exemplu prin speculații imobiliare, traficul obiectelor de artă, falsă facturare etc. [21, p. 91].
Procesul spălării banilor cuprinde niște reguli de bază pe care ar trebuie de respectat cu strictețe,ca de exemplu:
Anonimatul – este una din regulile spălării banilor prin care tranzacția cu valori obținute din infracțiuni trebuie să fie asemănătoare altor tranzacții legale din mediul sau locul unde acestea au loc. În esență, numerarul nu trebuie să lase nici o pistă care să conducă la originea sa. În economiile în care se folosește des numerarul pentru achiziții de mai mică sau mai mare valoare, dispunerea de acesta nu reprezintă nici un risc pentru infractor. Totuși, în majoritatea țărilor, aproape toate tranzacțiile cu sume mari sunt realizate nu cash, ci prin utilizarea altor mijloace de plată (cecuri, polițe bancare, cărți de credit), de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sume mari de bani în numerar creează suspiciuni.
Din această cauză, infractorii au creat tehnici și metode variate de inserare a numerarului în sistemul financiar, și anume:
-structurarea, adică divizarea sumelor mari în sume mai mici și depunerea acestora de către mai multe persoane în diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor respective în vederea achiziționării altor instrumente de plată, cum ar fi titlurile la purtător sau ordinele de plată;
-contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegală din țară a unei cantități de bani în numerar și introducerea acesteia într-o altă țară, în general cu reguli mai puțin stricte, de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantității pe vase cargo;
-amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-o afacere legală cu numerar, sume care apoi sunt depozitate împreună.
Viteza – circulația rapidă a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. Odată ce numerarul a intrat în sistemul financiar, fie că se află sau nu în țara de origine, spălătorul poate utiliza avantajele create de IT, metodele moderne de transmitere a banilor, pentru a-i pune rapid în circulație. Transferurile bancare electronice pot mișca sume mari de bani aproape oriunde în lume în doar câteva minute, fără ca deținătorul lor să fie nevoit să treacă pe la bancă sau să implice angajații băncii.
Complexitatea. Prin împărțirea fondurilor sale în mai multe tranzacții și viteza acestor operațiuni, spălătorul face dificilă și uneori imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. Transferurile dintr-un cont în mai multe conturi aflate în alte țări și redirecționarea ulterioară dinspre acele țări creează un circuit complex multinațional electronic, care face dificilă urmărirea lor de către organele de cercetare.
Secretul. În ciuda faptului că secretul bancar are un scop legitim și o justificarea comercială, acesta poate conduce la apariția unor paradisuri financiare, ce oferă protecție infractorilor, la nivel mondial existând aproximativ un milion de corporații anonime, ce impun un secret financiar strict și apără investitorii străini de investigații și anchete judiciare.
În spălarea banilor există un șir de tehnici de a ascunde adevăratul beneficiar,sunt simple și complexe,depinde de situație.Formele simple de spălare a banilor combină toate cele trei faze într-o singură operațiune, ca și atunci când infractorii cumpără bilete câstigătoare la curse. În acest fel este emisă o chitanță legală iar originea fondurilor este ascunsă dintr-o singură mișcare. Pentru a manevra fluxuri continue de bani infractorii au nevoie însă de astfel de posibilități permanente cum ar fi servicii individuale cu plata în numerar unde banii cu provenienta legală și ilegală se amestecă, iar suma totală este raportată ca fiind câstig legal.Spălarea internațională de bani implică scoaterea banilor în afara țării de origine fie prin contrabandă fie prin afaceri aparente care par a avea rațiuni legitime pentru expatrierea banilor. Odata ajunși în afara țării, banii pot fi filtrați prin centre financiare cu legislatie strictă în domeniul păstrării secretului, facându-i astfel de neurmărit. În cele din urmă, banii trebuie din nou puși la dispoziția infractorilor. Pentru a obține acest lucru, există mai multe tehnici.
Acestea variază de la retrageri de pe carduri de credit sigure emise de către bănci din paradisuri financiare până la crearea de câștiguri de capital false sau crearea de societăți aparente care efectueaza un comert de succes cu lumea din afară. Ultimele două tipuri de tranzacții sunt făcute să apară ca rezultatul unui bun simț al afacerilor, dar de fapt, sunt tranzacții prin care spălătorul se are ca partener de afaceri pe sine însuși și prin care societatea sa străină înregistrează pierderi iar compania sau persoana din interior culege profiturile. Spălarea banilor poate părea o problemă tehnică și îndepărtată dar este enormă în proporțiile sale iar infracțiunile concurente sunt deseori violente și sîngeroase.
Evaziunea fiscală, deturnarea de venituri prin abuz de încredere, înșelăciune, delapidare sau primirea unei remunerații ilegale nu sunt izvor de apariție a unor venituri care ulterior vor constitui obiect al spălării banilor, pe când luarea de mită de către judecător sau un arbitru constituie fapta primară spălării [29, p.43].
Succesul spălării banilor face ca munca celor responsabili cu implementarea legii să devină extrem de dificilă și este deci o amenințare directă asupra legii. Este de asemenea o mare problemă ca volum. O estimare a fostului director general al FMI, Michel Camdessus, era ca spălarea banilor reprezentă doi până la cinci la sută din GDP în 1998, ceea ce înseamnă între $800 de milioane si $2 trilioane pe an.
Pentru a vorbi de o evaziune fiscală incriminatorie, economia subterană se va transforma cu ajutorul legalizării banilor ori fără aceasta în economia de suprafață, iar mai apoi, în rezultatul unor încălcări stipulate expres în lege, vom putea apela la evaziunea fiscală incriminată în mod penal [19, p.163].
Cu toate ca spălarea banilor și evaziunea fiscală au multe tehnici în comun și pot forma un tandem, scopurile lor sunt diferite. În general evaziunea fiscală atrage dupa sine transformarea unui venit legal câstigat intr-unul ilegal prin ascunderea originilor sale (transformându-l într-un tip de venit neimpozitabil sau mai puțin impozitabil) sau ascunderea lui cu totul, în vreme ce spălarea banilor este procesul invers. Are în vedere venituri ilegale cărora le dă o aparență legală. Pe când evazioniștii fiscali raportează câștiguri legale mai mici plătind deci mai puțin impozit decât ar trebui, spălătorii de bani de multe ori raportează mai mult decât câștigurile pe care le obțin prin afacerile lor legale, devenind subiecții unei impozitări mai mari decât ar fi trebuit iîn mod normal să fie.
Cu toate că la evaziunea fiscală și la spălarea banilor se folosesc aceleași tehnici și chiar se pot sprijini reciproc, este important a înțelege că, obiectiv, ele sunt procese complet distincte. În general, evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă). În ambele situații, venitul legal devine ilegal. Spălarea banilor este opusul acestui procedeu, în sensul că, în această situație, banii în cauză au proveniență ilegală, dar prin manopera de spălare li se dă o aparență legală, fiind introduși în circuitul legal, folosirea lor ulterioară fiind impozitată de către stat [36, p.146].
Evitarea plății unor impozite, spre deosebire de evaziunea fiscală, este legală, dar din cauza implicațiilor sale poate fi considerată ca periculoasă de către OECD .
L. Floret [24, p.191] consideră că evaziunea fiscală caută, în general, să minimalizeze baza impozabilă, în timp ce spălarea banilor, dimpotrivă, tinde să justifice existența veniturilor legale, deși, uneori, tehnicile utilizate la săvârșirea acestor infracțiuni pot fi aceleași.
Conform OECD, practicile care lovesc in sistemul fiscal tulbura comertul si investitiile, erodeaza bazele fiscale nationale si slabesc legitimitatea si structura sistemului fiscal national. S-a estimat ca doar tarile in curs de dezvoltare pierd $50 bilioane datorita evaziunii fiscale prin intermediul paradisurilor financiare.
O bancă sau o altă instituție financiară au un comportament mascat atunci când caută să evite supravegherea națională și internațională, standardele comportamentale sau reglementare a riscului. Motivul unui astfel de comportament este dorința de a-și asuma tocmai acel grad de risc pe care aceste standarde încearcă să îl interzică sau să obțină libertatea de acțiune pentru a demara activități ilicite și a comite abuzuri pe piață. Centre financiare slab regulate cresc potențialul reglementărilor arbitrare. Actorii-escroci ai pieței caută centre financiare cu practici regulatorii slabe, dorința neglijabilă de cooperare și lipsa de transparență.
Instrumente tipice prin care aceste tehnici sunt frecvent implementate (cum ar fi intermediari, companii vehicul, destinații off-shore ori societăți cu titluri nominale sau la purtător) [59].
2.2. Vulnerabilitatea sectorului economic față de spălarea banilor și situația statistică a tranzacțiilor suspecte, limitate și cumulative
Vulnerabilitatea băncilor și celorlalte instituții financiare este amplificată mai ales de promovarea foarte agresivă a performanței, a obținerii de profit maxim, în termen scurt,împrejurarea care generează apetitul funcționarilor pentru câștiguri mari rezultate din operațiuni scăpate de sub orice fel de control.
O altă vulnerabilitate a industriei financiar – bancare o reprezintă reglementarea superficială și lipsa de monitorizare a fondurilor speculative (hedge funds) al căror faliment este susceptibil a pune în pericol economia unei țări.
Nu exista literatură de specialitate în legătură cu efectele macroeconomice ale spălării banilor în sine. Totuși, câteva studii empirice împreună cu binecunoscutul rol negativ al spălării banilor prin activități infracționale și ilegale sugerează legătura strînsă a discuțiilor acestor efecte în studiile disponibile asupra infractionalității și economiei subterane. Totuși, avînd în vedere aceste studii, discuția este limitată si într-o oarecare măsura speculativă. Câteva studii introduc activitatea subterană sau ilegală în modele macroeconomice simple. Tema comună a studiilor existente este că, dacă criminalitatea, activitatea subterană și spălarea banilor care le este asociată au loc pe o scară suficient de mare, atunci cei care elaborează politici macroeconomice trebuie să le ia în considerare. În cazul în care nu s-ar întîmpla așa, rezultatul ar fi o incorectă diagnosticare și o politică economică defectuoasă. Aceasta se datorează, în principal, dezvoltării rapide a tehnologiei financiare și a structurilor economice asociate politicilor de deregularizare și privatizare din multe țări. Totuși, dezvoltarea generală a fenomenului de spălare a banilor în aceeași perioadă poate să fi contribuit, de asemenea, la creșterea volatilității totale, așa cum se sugerează în literatură. Sensibilitatea mediului financiar-bancar în raport cu schimbarea conjuncturală economică dă naștere nevoii de perfecționare și readaptare a legislației financiar-bancare,deoarece această sensibilitate conjuncturală depinde nu numai de natura diferitelor operațiuni financiar-bancare, ci și, într-o mare măsură, de însuși mecanismul financiar-bancar [26, p.234].
Lista vulnerabilităților trebuie să includă și:
utilizarea unor norme și reglementări contabile uniforme în sistemul bancar european și mondial, susceptibile să favorizeze pătrunderea capitalurilor murdare și menținerea „activelor toxice” la adăpostul așa-numitelor norme „în valoare de piață”;
existența conflictelor de interese între activitatea de consiliere și cea de rating în cadrul agențiilor specializate, care, în absența unui cod de bună conduită, favorizează în mod vădit unele entități financiar-bancare. Acestea acceptă practici contabile vădit ilegale prin certificarea bilanțurilor fictive în schimbul unor considerabile comisioane primate drept mită de la cei favorizați;
amplificarea sistemului de bonusuri substanțiale acordate funcționarilor superiori și traderilor, care sunt încurajați să nu respecte regulile de prudențialitate și de gestionare ariscurilor, prin promovarea unor produse „împachetate” și absorbția unor fonduri deorigine criminală;
lipsa de supraveghere transfrontalieră a companiilor de asigurări și băncilor care dezvoltă practici ilegale, prin care favorizează acte de mare evaziune fiscală, spălarea banilor murdari și gestionarea averilor de origine criminală;
existența unor serioase carențe în privința gestionării riscurilor generate de un volum impresionant de fonduri de origine criminală existent în fluxurile internaționale,precum și marea volatilitate a cursurilor de schimb valutar. Băncile nu promovează politici de gestionare a acestor riscuri și nu au capacitatea de a anticipa o criză și de a reacționa eficient în perioadele de criză;
lipsa de transparență și exacerbarea secretomaniei în domeniul financiar -bancar reprezintă o realitate pe care nimeni nu o contestă, dar care servește la ascunderea fraudelor, a reciclării fondurilor de origine criminală, a practicilor ilegale și schemele sofisticate de ecranare a creșterilor artificial raportate de traderii ce derulează operațiuni scăpate de sub orice control;
Toate sistemele băncii se configurează securizat, în acest scop fiind stabilite standard de configurare securizată. Proceduri formale se stabilesc în scopul urmăririi noilor vulnerabilități aferente sistemelor băncii și reacționării corespunzătoare pentru înlăturarea acestora [11].
Efectele spălării banilor asupra distribuției veniturilor nu sunt discutate în literatura, dar nu pot fi ignorate. Creșterea economică va avea de suferit pîna acolo încît activitățile infracționale subterane redirecționează veniturile de la cei care produc mari economii la cei care realizează puține economii sau de la investiții importante la investiții de risc și de slabă calitate.
Procesul de abordare bazată pe risc a clienților, pus în aplicare de bancă, trebuie să ofere un mecanism eficient pentru identificarea riscurilor potențiale de spălare a banilor și finanțare a terorismului, asociate cu clienții și tranzacțiile (operațiunile) acestora, și care, astfel, ar permite băncii să se concentreze asupra clienților, activităților și tranzacțiilor (operațiunilor) ce reprezintă cel mai mare risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Prin urmare, abordarea bazată pe risc a clienților este de fapt un mod de identificare a activităților și tranzacțiilor (operațiunilor) suspecte [10].
Frauda, delapidarea și traficul de influență par a fi frecvent orientate spre afaceri și piețe cu rata mare de creștere și grad ridicat de profitabilitate, pentru ca “aici sunt banii”. În mod similar, infracțiunile contra persoanei, cum ar fi furturile și răpirile de persoane par a-și găsi ținta în persoane mai bogate, și deci mai puțin dispuse la economii. Pe de altă parte, un important traficant de droguri poate fi mai inclinat spre economii decît un consumator de droguri, astfel încît nu toate efectele distributive au un impact negativ asupra economiilor și prin extensie, asupra creșterii economice. Există de asemenea un impact distributiv al spălării banilor care facilitează evaziunea fiscală în cadrul unei țări, zone sau sectoare off-shore.
Există efecte macroeconomice indirecte ale spălării banilor: tranzacțiile ilegale pot avea efecte adverse asupra tranzacțiilor legale, contaminîndu-le. De exemplu, anumite tranzacții legale ale unor străini cu entități rusești au fost raportate ca mai puțin fericite datorită asocierii lor cu spălarea banilor. Mai general, erodarea încrederii în piața și în rolul de semnal de eficiență al profiturilor are loc atunci cînd există corupție internă generalizată, fraudă și delapidare. Banii care sunt spălați pentru alte motive decît evaziunea fiscală reprezintă venituri care la rîndul lor tind să ocolească impunerea fiscală, contribuind la crearea de distorsiuni economice. Există și contaminarea rezultată din nerespectarea legii, pentru ca atunci cînd o parte a legii este încălcată, alte nereguli financiare par mai ușor de îndeplinit.
Numărul tranzacțiilor cumulative,limitate și suspecte recepționate pe parcursul 2009-2011
Structura tranzacțiilor rămâne relativ constantă în perioada 2009-2011. Astfel,operațiunile cumulative prezintă majoritatea și au o pondere de peste 90%. Evoluția operațiunilor limitate au caracter similar operațiunilor cumulative și reprezintă o pondere de 2-3% .Tranzacțiile limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2009 sunt reflectate în Fig. 2.1.
Fig. 2.1.Structura tranzacțiilor limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2009 [57]
Numărul tranzacțiilor limitate a fost 254277, care constituie 3% din total, tranzacții suspecte – 213014, 2% din total,tranzacții cumulative – 8214019 și respectiv, 95 % din totalul tranzacțiilor pentru anul 2009.
Organele de forță atrag o atenție importantă asupra evidenței tranzacțiilor efectuate de/prin instituțiile economice.Tranzacțiile limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2010 sunt reflectate în Fig. 2.2.
Fig. 2.2.Structura tranzacțiilor limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2010 [57]
Numărul tranzacțiilor limitate a fost 242088, care constituie 2% din total, tranzacții suspecte – 332007, 3% din total,tranzacții cumulative – 10906150 și, respectiv, 95 % din totalul tranzacțiilor pentru anul 2010.
Ducând o evidență strictă a tranzacțiilor, organele competente pot lua decizii rapide și corecte pentru a stopa acțiunile negative care afectează sistemului economic al țării.Tranzacțiile limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2011 sunt reflectate în Fig. 2.3.
Fig. 2.3.Structura tranzactiilor limitate, suspecte și cumulative pentru anul 2011 [57]
Numărul tranzacțiilor limitate a fost 254277, care constituie 3% din total, tranzacții suspecte – 213014, 2% din total,tranzacții cumulative – 8214019 și, respectiv, 95 % din totalul tranzacțiilor pentru anul 2011.
SPCSB funcționează ca organ de specialitate, cu statut de subdiviziune independentă în cadrul CNA, specializat în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.În conformitate cu Legea nr. 190-XVI din 26.07.07, Serviciului îi sunt atribuite următoarele funcții de bază:
– prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
– elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica ;
– coordonarea și asigurarea tendințelor de implementare a standardelor internaționale în domeniu.
În anul 2013, Serviciul a activat în conformitate cu prevederile Planului de activitate al C.N.A. și Planului de acțiuni privind realizarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017.
C.N.A. recepționează anual un număr destul de mare de formulare de la organele de forță, numărul lor pentru anul 2012 comparativ cu 2013 este reflectat în Fig. 2.4.
Fig. 2.4. Formulare recepționate [57]
Pe parcursul anului 2013, Serviciul a recepționat spre analiză în total 2.994.932 formulare, inclusiv 395.686 privind tranzacțiile limitate, 991.949 privind tranzacțiile cumulative, 768.778 privind tranzacțiile suspecte și 838.509 privind tranzacțiile în numerar înregistrate.Pe când în anul 2012 s-au receptionat 4091642 formulare, scăderea numărului formularelor recepționate spre analiză se datorează noilor prevederi legislative adoptate, care au exclus obligația entităților raportoare de a raporta tranzacțiile cumulative.
Pentru tranzacțiile limitate, suspecte, cu numerar și cumulative este o evidență strictă, deoarece ele arată situația statistică clară pentru o anumită perioadă de timp. Structura formularelor recepționate referitor la tranzacțiile limitate, suspecte, cu numerar și cumulatie este prezentată în Fig. 2.5.
Fig. 2.5.Structura formularelor recepționate [57]
Structura tranzacțiilor limitate în anul 2012 a fost de 498594, pe cînd în anul 2013 fiind 395686, s-a observat o diminuare a acestora cu 102908 tranzacții.Tranzacții suspecte în anul 2012 erau 767541,iar în anul 2013 numărul lor s-a majorat cu 1237, fiind de 768778.La tranzacțiile cu numerar se observă o creștere cu 28505 unități,comparînd anul 2012 în care s-au atestat 810004 tranzacții,iar în anul 2013 – 838509 tranzacții.La tranzacțiile cumulative la fel s-au observat schimbări,în anul 2012 au fost 2015500 tranzacții,iar în anul 2013 s-au atestat 991949 tranzacții,cu 1023551 tranzacții mai puține.
Numărul tranzacțiilor suspecte sunt reflectate în figura de mai jos și putem constata că
tendința înregistrată în anul 2012 se păstrează, fiind înregistrată o creștere față de perioada similară a anului precedent.
Fig.2.6.Tranzacții suspecte recepționate [57]
Creșterea numărului de tranzacții suspecte raportate în anul 2013 în comparație cu perioada similară a anului precedent se datorează fortificării calitative a procesului de analiză a tranzacțiilor în cadrul entităților raportoare.
În anul 2012, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne au fost perfectate și remise 18 note analitice în privința transferurilor a 41de persoane fizice și juridice; Serviciului Informații și
Securitate – 12 note în privința 25 persoane; Procuraturii Generale – 18 notă în privința 69 persoane. Astfel, se atestă o majorare a nr. notelor analitice remise la solicitarea organelor de forță comparative cu anul 2013, aceste schimbări sunt reflectate în Fig. 3.7.
Fig. 2.7.Note analitice [57]
Din tabelul anterior observăm că în anul 2012 s-au înregistrat 48 note analitice,iar în anul 2013 cu 20 unități mai mult,de aici reiese că în anul 2013 au fost 68 note analitice prezentate de organele de forță. În anul 2012, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne au fost perfectate și remise 18 note analitice în privința transferurilor a 41de persoane fizice și juridice; Serviciului Informații și Securitate – 12 note în privința 25 persoane; Procuraturii Generale – 18 notă în privința 69 persoane.Astfel, se atestă o majorare a nr. notelor analitice remise la solicitarea organelor de forță. Serviciul efectuează activ analiza informației analitice întru prevenirea faptelor și tendințelor frauduloase prin elaborarea notelor analitice complexe privind tipologii de lichefiere utilizând terminalele specializate de plată, tendințe criminogene pe piața financiar-bancară, scheme ilegale de săvârșire a infracțiunilor care generează bani „murdari” de proporții, cu implicarea mai multor agenți economici, inclusiv înregistrați în zonele off-shore, metode ilegale de lichefiere utilizând regimul facilitar pentru agricultori, utilizarea sistemelor alternative de plăți etc.
În rezultatul optimizării procesului de analiză desfășurat de către colaboratorii SPCSB, prin aprobarea Instrucțiunii cu privire la procesarea, analiza și arhivarea informațiilor privind activitățile și tranzacțiile primite de la entitățile raportoare a fost introdusă evidența unică a rapoartelor rezultate din analiza informației primate, evidența formularelor primite este reflectată în figura ce urmează.
Fig. 2.8. Formularele primite de la entitățile raportoare [57]
Urmare a examinării formularelor primite de la entitățile raportoare, de către colaboratorii Serviciului au fost înregistrate 221 rapoarte în Registrul de evidență a informațiilor privind activitățile și tranzacțiile primite de la entitățile raportoare, practic fără a suferi modificări în comparație cu 2012, dintre care 79 rapoarte se află la examinare, 93 rapoarte au fost arhivate, în baza a 30 rapoarte au fost pornite cauze penale, iar 20 rapoarte au fost remise în adresa organelor specializate pentru examinare conform competenței.
2.3. Obiective și norme interne corelative privind prevenirea spălării banilor cadrul BC ,,MOLDINDCONBANK”SA
Secția monitorizare,tranzacții și prevenire a spălării banilor (MTPSB )este o subdiviziune funcțională a băncii,integrată în Direcția juridică creată cu scopul organizării,aplicării, generalizării acțiunilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului,precum și de cunoaștere a clientului.Secția MTPSB este responsabilă pentru evaluarea notelor de monitorizare pentru operațiunile și tranzacțiile efectuate de către clienți prin intermediul băncii.
Obiectivul acțiunilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului este identificarea și verificarea persoanelor fizice și juridice pînă la stabilirea relațiilor de afaceri sau pînă la deschiderea conturilor bancare,pentru neadmiterea implicării băncii în activitățile criminale ale persoanelor care rețin conturi în bancă sau efectuiază operațiuni prin intermediul acesteia [13].
Măsurile standard de cunoaștere a clientelei cuprind:
1. identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe bază de documente și, după caz, de informații obținute din surse de încredere independente;
2. identificarea, dacă este cazul, a beneficiarului real și verificarea, în funcție de risc, a identității acestuia;
3. obținerea de informații despre scopul și natura relației de afaceri;
4. monitorizarea continuă a relației de afaceri.
Consiliul băncii este responsabil pentru elaborarea, aprobarea și asigurarea aplicării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Consiliul și organul executiv al băncii sînt responsabili, în limitele competenței lor, de conformarea activității băncii prevederilor legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului luînd măsurile de rigoare în asemenea situații și activități [7]. Politica de acceptare a clienților are în vedere ca consultanții fiscali și societățile comerciale de consultanță fiscală să stabilească categoriile de clienți care urmează să fie expuși la riscurile de spălare a banilor, precum și ale finanțării actelor de terrorism [4].
Pentru identificarea clientului și a altei persoane cu care banca intră în relații de afaceri, precum și pentru asigurarea respectării procedurilor de control intern, inclusiv a celor ce țin de stabilirea activităților și tranzacțiilor (operațiunilor) suspecte, banca, printr-o cerere argumentată, poate solicita informațiile necesare de la autoritățile publice, de la bănci, alte persoane juridice, precum și poate întreprinde alte măsuri pentru obținerea acestor informații din alte surse. Autoritățile publice, băncile, alte persoane juridice sînt obligate să prezinte informațiile solicitate într-un termen cît mai scurt. Prezentarea unor astfel de informații nu se consideră încălcare a prevederilor privind secretul bancar, comercial sau privind un alt secret protejat de lege.
Măsurile de precauție prevăd identificarea clientului și verificarea identității sale, obținerea de informații privind obiectul sau natura relațiilor de afaceri, identificarea eventuală a beneficiarului efectiv și verificarea identității persoanei juridice care deține sau controlează clientul sau în numele căreia este realizată activitatea. Amploarea acestor măsuri se poate stabili pe baza unei abordări fondate pe risc și, de pildă, în funcție de tipul de client sau de relație de afaceri. Statele membre ale UE pot permite entităților și persoanelor reglementate de această directivă să recurgă la terți pentru a îndeplini aceste măsuri de precauție privind clientela. Directiva enumeră și cazurile în care se pot utiliza proceduri simplificate, de exemplu, vigilența în ceea ce privește autoritățile publice naționale, clienții care au polițe de asigurare de viață în care prima anuală nu depășește 1 000 EUR sau deținătorii de bani electronici [58].
Activitatea băncilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismuluinu trebuie să fie excesivă. Din acest motiv, la asigurarea respectării principiului„cunoaste-ți clientul” băncile trebuie să țină cont de nivelul riscului de țară, de serviciu și de client.
Pentru a minimiza riscurile menționate, BNM cere băncilor constituirea programelor interne, inclusiv aplicarea regulilor de cunoaștere a clienților, îndreptate spre preîntâmpinarea folosirii intenționate sau neintenționate a acestora în scopul desfășurării activităților criminale.
Conform exigențelor BNM programele interne ale băncilor trebuie să conțină cel puțin obligațiunile managementului superior de a asigura cunoașterea particularităților clienților cu grad sporit de risc și a surselor de informare de la părțile terțe, obligațiunile managementului superior de a aproba tranzacțiile semnificative ale clienților cu grad de risc sporit, obligația managementului de a determina subdiviziunile vulnerabile ale băncii, precum și de a asigura înlăturarea neconformărilor identificate.
Dacă cumpărătorului îi este cunoscut cazul sustragerii, atunci dobândirea acestui bun de către el alcătuiește cazul favorizării unei sustrageri, dar nu infracțiunea prevăzută de art.199 CP [16, p.7]. Adică, după el, faptul cunoașterii infracțiunii inițiale califică fapta drept favorizare dinainte nepromisă, în timp ce necunoașterea acesteia implică calificarea.
De asemenea, programele băncilor trebuie să conțină elementele cheie ale activității de cunoaștere a clienților, și anume: politica și procedurile de acceptare și identificare a clienților, procedurile de monitorizare continuă a conturilor și tranzacțiilor, procedurile de raportare a operațiunilor suspecte, procedurile privind deținerea și păstrarea informației, precum și procedurile privind controlul riscurilor aferente activității de combatere a spălării banilor și finanțarii terorismului,ținînd cont de faptul că există o multitudine de tipologii de spălare a banilor și fiecare poate fi înlăturată norme și procedure diferite.
Pe lângă măsurile de precauție obișnuite, băncile trebuie să atragă o atenție sporită persoanelor care primesc sau remit bunuri din țările ce nu dispun de norme contra spălării banilor și finanțării terorismului sau dispun de norme inadecvate în acest sens, precum și din țările cu un nivel înalt de infracționalitate, corupție sau sunt implicate în activități teroriste.
Băncile trebuie să examineze atent transferurile electronice, dacă nu există informații suficiente despre identitatea expeditorului, precum și orice alte tranzacții care au loc în conturi care ar putea favoriza anonimatul și a ascunde adevărata destinație a transferurilor [6]. Spălarea banilor este un proces prin care se dă sau se încearcă a se da o aparență de legalitate unor profituri obținute ilegal de către infractorii care, fără a fi compromiși, beneficiază ulterior de veniturile respective.
De cele mai multe ori investigarea și cercetarea infracțiunilor de spălare a banilor se realizează în funcție de formele concrete de manifetare a acestui complex de infracțiuni, iar din practica judiciară au rezultat următoarele tipologii:
1. Spălarea banilor proveniți din contrabandă și evaziune fiscală;
2. Transferarea repetată a unor mari sume de bani din conturile curente ale firmelor ce desfăsoară activități aparent legale în contul unor firme fantomă pe baza unor operarțiuni comerciale fictive, diminuând astfel baza impozabilă și generând fictiv TVA deductibil;
3. Crearea de circuite financiare și comerciale fictive prin folosirea de firme fantomă în scopul obținerii de rambursări ilegale de T.V.A;
4. Spălarea banilor din economia subterană;
5. Spălarea banilor din evaziune fiscală prin intermediul unor circuite financiare;
6. Spălarea banilor din obținerea de credite și evaziune fiscală prin achiziționarea de acțiuni la companii de stat ce detin proprietăți imobiliare importante;
7. Spălarea banilor din contrafacerea și comercializarea băuturilor alcoolice;
8. Spălarea banilor din încheierea și derularea în mod fraudulos a unor contracte de leasing având drept obiect achiziționarea și utilizarea unor mijloace fixe fictive (mașini și utilaje folosite în special în domeniul construcțiilor);
9. Spălarea banilor prin conturi deschise sub o falsă identitate;
10. Sume în valută, deosebit de mari, sunt spălate la ghișeele caselor de schimb valutar;
Atingerea obiectivului va asigura: a) păstrarea unei reputații bune;
b) menținerea unei imagini înalte a băncii pe măsura poziției economice pe care aceasta o deține în cadrul comunităților bancare din țară și din străinătate;
c) constituirea și promovarea unui sistem de tratare cuvenită a clienților noi și a celor existenți; d) crearea unor mijloace sigure care să evite implicarea sau utilizarea băncii în activitățile ilicite [13].
Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele pot fi utilizate ulterior ca mașini de spălare a banilor. În plus, într-o economie în care tehnologia avansată și globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infracțional poate submina stabilitatea financiară. Într-o țară cu o situație financiară precară, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de creștere economică reprezintă un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea și securitatea economică.
Norme interne corelative:
1) a nu admite efectuarea acțiunilor definite prin lege ca spălarea banilor și finanțarea terorismului;
2) a stabili proceduri pentru procesul de prevenire MTPSB; 3) a depista fără întîrziere și de a reacționa; 4) a nu admite deschiderea în bancă a conturilor anonime sau pe numele unor persoane inexistente;
5) a preveni activitățile ilicite ;
6) a evita sau minimiza riscurile aferente.
Pentru efectuarea unei evaluări adecvate a riscurilor și vulnerabilităților băncii față de acțiunile de spălare a banilor și finantare a terorismului se recomandă utilizarea diferitelor surse de informație, cum ar fi: naționale, internaționale, publice, private etc. Banca evaluează riscurile bazîndu-se pe experiența proprie privind diferiți indicatori ce caracterizează clienții și probabilitatea de apariție a acestor riscuri (caracteristicile clientului, tipurile de tranzacții (operațiuni), țările de interes etc.). Acesti indicatori ai activității clienților se utilizează pentru crearea sistemelor automatizate de control al metodologiei și procedurilor de raportare corespunzătoare.Banca stabilește scopul ce urmează a fi atins în timpul evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului și resursele utilizate, precum și informația disponibilă pentru atingerea scopurilor stabilite. La nivel național pot fi utilizate datele statistice privind diferiți indici ce atestă anumite tendințe negative (de exemplu, rata criminalității), în funcție de anumite caracteristici (cum ar fi, zona geografica, vîrsta etc.), alte informații, rapoarte relevante, inclusiv cele plasate pe paginile web ale autorităților publice și ale altor persoane juridice.
Procedurile de acceptare a clientului vor conține o descriere a clienților care par să expună banca la un risc sporit de utilizare a ei în scopul spălării banilor și finanțării terorismului. În vederea minimizării acestui risc, informația privind clienții trebuie examinată sub un sir de aspecte, cum ar fi experiența clienților în domeniul de activitate, țara de origine, poziția socială, activitățile desfășurate sau alți indicatori de risc stabiliți de bancă, tinînd cont de Recomandările cu privire la abordarea bazata pe risc a clientilor de către bănci în vederea prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, aprobate prin Hotarîrea Consiliul de administrație al BNM nr.96 din 5 mai 2011 [7].
CAPITOLUL III. METODE DE PREVENIRE ȘI DE COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR
3.1. Întocmirea programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor în interiorul băncii
Programele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului reprezintă politici, proceduri și alte reguli, inclusiv reguli de cunoaștere a clientului, care promovează normele de etică și profesionalism în sectorul bancar și care previn utilizarea băncii în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, în mod intenționat sau nu, de către elementele criminale. Aceste programe trebuie să asigure efectuarea operațiunilor bancare într-un mod sigur și prudent. Banca elaborează programele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și ținînd cont de practica general acceptată în acest domeniu, inclusiv documentele Comitetului Basel și ale FATF.
Banca este responsabilă de elaborarea și implementarea programelor interne privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului care trebuie să fie adus în concordanță cu modificările în legislație cel puțin o dată pe an. Totodată banca trebuie să identifice beneficiarul efectiv al clientului [46].
La elaborarea programelor se iau în considerație mărimea, complexitatea, natura și volumul activităților băncii, tipurile (categoriile) clienților, gradul (nivelul) de risc asociat cu diferiți clienți sau categoriile acestora și tranzacțiile desfășurate de aceștia.
Saguna D. și Remus J. [38, p.37] consideră că spălarea internațională a banilor are efecte nocive considerabile asupra economiei mondiale prin: deteriorarea operațiunilor eficiente ale economiilor naționale, coruperea lentă a pieței financiare și reducerea încrederii publice în sistemul financiar internațional, mărind riscurile și stabilitatea sistemului, ce duc toate, în final, la reducerea ritmului de creștere economică mondială.
Domeniile de activitate vulnerabile riscului spălării banilor și finanțării terorismului pot fi acelea care au tangența cu: acceptarea depozitelor, utilizarea instrumentelor de plată, operațiunile de credit, operațiunile bancare corespondente, conturile deschise de intermediarii profesioniști în procesul exercitării de către aceștia a activităților de intermediere, sistemele bancare la distanță, sistemele de transfer internațional de mijloace bănești, finanțarea comerțului, operațiunile de brokeraj, de administrare fiduciară etc.;
Programele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului vor prevedea, fără a se limita la următoarele:
1) obligațiile organului executiv al băncii, care trebuie să includa cel puțin:
a) cunoașterea criteriilor (indicilor) clienților cu grad de risc sporit;
b) aprobarea tranzacțiilor semnificative ale clienților cu grad de risc sporit (sau delegarea atribuției de aprobare administratorilor filialelor băncii, după caz);
c) determinarea domeniilor de activitate ale băncii vulnerabile riscului spălării banilor și finanțării terorismului, cu delimitarea exactă a atribuțiilor fiecărei subdiviziuni cu funcție de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
d) asigurarea înlăturării neconformărilor identificate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
e) punerea în aplicare a programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv determinarea responsabilităților personalului la diferite nivele ierarhice;
f) punerea în aplicare a procedurilor interne privind accesul într-un timp rezonabil al personalului responsabil la informația necesara exercitării obligațiunilor de serviciu;
2) proceduri de acceptare a clienților care stabilesc cel puțin categoriile de clienți pe care banca îsi propune să-i atragă și nivelul ierarhic al personalului care aproba începerea relației de afaceri cu aceștia, în funcție de gradul de risc asociat, tipurile de produse și servicii care le sînt furnizate;
3) măsuri de identificare, verificare și monitorizare a clienților și beneficiarilor efectivi în funcție de gradul de risc asociat (regulile de cunoaștere a clientului), criteriile și modul de trecere a clienților dintr-o categorie cu un grad de risc în alta;
4) conținutul măsurilor standard și măsurilor de precauție sporită privind cunoașterea clientilor pentru fiecare dintre categoriile de clienți, produse și servicii ori tranzacții (operațiuni) supuse acestor măsuri;
5) proceduri de monitorizare a operațiunilor efectuate de clienți în scopul depistării tranzacțiilor semnificative, complexe și neordinare, a activităților și tranzacțiilor suspecte;
6) proceduri și cerințe privind acordarea unei atenții sporite la efectuarea tranzacțiilor complexe și neordinare fără un scop legal sau economic clar, a tranzacțiilor semnificative și a celor suspecte;
Banca revizuiește (actualizează), ori de cîte ori este necesar, programele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, dar cel puțin anual, ținînd cont de prevederile legislației în vigoare [7].
Cu ajutorul acestor programe se preconizează:
orientarea resurselor către măsurile de prevenire și combatere a SB/FT;
accesarea asistenței internaționale;
acumularea și stocarea în termen și corect a datelor statistice în vederea excluderii posibilelor erori de date;
intensificarea colaborării cu instituțiile internaționale de profil (MONEYVAL, EAG,FATF, Grupul Egmont, etc.) în vederea preluării experienței internaționale în domeniu și prezentarea progreselor naționale înregistrate în domeniu;
informarea periodică și detaliată a populației și a comunității internaționale privind rezultatele obținute și proiectele de viitor în domeniul SB/FT.
Operațiunile financiare limitate și suspecte se înregistrează prin completarea unui formular special, în care se indică datele privind operațiunea în cauză, confirmate prin semnătura funcționarului care a efectuat-o sau printr-o altă modalitate de identificare. Coordonarea activității autorităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, precum și coordonarea colaborării internaționale în acest domeniu se efectuează de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției [3].
Obiectivele procesului de combatere a spălării a banilor și finanțării terorismului sunt:
protejarea sistemului financiar autohton prin măsuri de combatere a SB/FT (indicatori,cantitatea);
consolidarea capacităților instituționale în domeniul SB/FT;
aplicarea consistentă și eficientă a măsurilor de prevenire a SB/FT;
perfecționarea cadrului normativ existent în conformitate cu evoluția fenomenelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, inclusiv cu standardele internaționale;
asigurarea unei colaborări eficiente atît pe plan național, cît și internațional în domeniul SB/FT;
realizarea recomandărilor organizațiilor internaționale de profil, inclusiv FATF și MONEYVAL etc.;
asigurarea transparenței și informării populației privind SB/FT.
Structura programelor proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară trebuie să prevadă, dar nu să se limiteze la următoarele:
a) obligațiunile organului de conducere și organului executiv, care trebuie să includă:
– cunoașterea circumstanțelor clienților cu grad de risc sporit;
– cunoașterea surselor de informație a părților terțe;
– aprobarea tranzacțiilor semnificative ale clienților cu grad de risc sporit;
– determinarea sectoarelor care pot fi supuse riscului spălării banilor și finanțării
terorismului cu delimitarea exactă a atribuțiilor fiecărei subdiviziuni îndreptate spre prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
– asigurarea înlăturării neconformărilor identificate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară;
b) definirea procesului posibil de spălare a banilor și finanțare a terorismului în dependență de particularitățile caracteristice ale participantului profesionist;
c) măsuri de identificare a clientului (regulile "cunoaște-ți clientul");
d) stabilirea sistemului de asigurare a conformării programului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
e) procedura de raportare privind operațiunile suspecte [60].
3.2. Consolidarea și optimizarea sistemului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului
Consolidarea sistemului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului cuprinde mai multe măsuri care sunt foarte importante în depașirea acestor acțiuni ilegale.
Măsurilor de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului reprezintă un complex de acțiuni care rezidă din aplicarea consecventă și eficientă a prevederilor legale în acest sens cu implicarea obligatorie a societății civile (uniuni și asociații profesionale).
Acest fapt va permite instalarea unui sistem de monitorizare privind executarea corectă a prevederilor cadrului legislativ în domeniu, intensificarea interacțiunii cu entitățile raportoare cu acordarea suportului necesar, instalarea unui grad sporit de conștientizare a pericolului spălării banilor și finanțării terorismului și infracțiunilor predicate acestora.În acest sens, o atenție deosebită este acordată consolidării sistemului de raportare; aplicării măsurilor de precauție „sporită” și respectiv „redusă” în privința unor tipuri de clienți, activități și tranzacții desfășurate; instaurarea uni regim de control și audit intern a entităților raportoare; aplicării în regim continuu a măsurilor de monitorizare a tranzacțiilor și activităților clienților; măsurilor de interdicție de a stabili relații de afaceri cu diferiți clienți în anumite condiții etc.Astfel, aplicarea corectă măsurilor de prevenire va permite minimizarea riscului implicării entităților raportoare în diferite tranzacții de legalizare a activelor de proveniență ilegală sau în acțiuni de finanțare a terorismului.Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului constituie, în special, antrenarea societății civile în astfel de acțiuni și informarea acesteia despre riscurile și efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităților publice, direct și tangențial implicate în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin organizarea unor conferințe de presă, publicarea periodică a comunicatelor referitoare la acțiunile întreprinse etc (vezi Anexa 6).
Consolidarea conține indicatori de monitorizare:
1) numărul formularelor recepționate pe fiecare tip în parte;
2) numărul notelor analitice elaborate în privința tranzacțiilor suspecte identificate;
3) numărul trainingurilor și seminarelor naționale și internaționale în domeniul CSB/CFT la
care au participat funcționarii publici;
4) ponderea entităților raportoare care dispun de programe proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și măsurile întreprinse în vederea redresării situației;
5) ponderea entităților raportoare care nu implementează programe de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
6) numărul recomandărilor elaborate pe sectoarele supravegheate privind situația de fapt și propuneri de redresare în domeniul;
7) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
Optimizarea regimului de combatere a spălării banilor are un rol important în activitatea ecinomică.Procesul de combatere este complex și este inițiat chiar din momentul cînd Serviciul a identificat o tipologie de legalizare a activelor de proveniență ilegală și pregătește nota analitică pentru remitere organului competent.
Conform competenței procesual-penale CNA este organul de drept care efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Totodată, implicarea celorlalte organe care efectuează urmărirea penală în privința altor infracțiuni care pot fi predicate spălării banilor este foarte importantă deoarece Serviciul în dependență de metoda de analiză utilizată poate inițial identifica crima predicată, iar apoi semnele de legalizare a veniturilor obținute din aceste ilegalități, astfel o investigație inversă este strict necesară.
Pentru a dispune de un sistem eficient de combatere urmează ca toate etapele procesului să dispună de o acoperire legală adecvată atît din punct de vedere procesual, cît și instituțional.
Astfel, criminalizarea infracțiunii de spălare banilor va suferi schimbări și completări pentru a corespunde standardelor internaționale în domeniu.
De asemenea, va fi fortificat și regimul de confiscare care determină eficiența sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
Efectuarea investigațiilor financiare obligatorii în cauzele penale privind infracțiunile stabilite în Anexa la Convenția Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracțională și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia); crearea unui cadru legislativ și instituirea unui mecanism eficient, prin care procurorul să fie investit cu atribuția de a iniția acțiune civilă în cadrul urmăririi penale sau în afara acesteia, dar în baza unei sentințe de condamnare, cu asigurarea în aceste cazuri a inversării sarcinii probațiunii, în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului și trecerii în folosul acestuia a proprietăților ce provin din activitatea infracțională.
Intensificarea activității tuturor organelor abilitate cu funcții de combatere întru depistarea infracțiunilor, desfășurarea urmării penale și în final obținerea sentințelor de condamnare în privința infracțiunilor de spălare a banilor depistate.
Optimizarea conține indicatori de monitorizare:
1) numărul tipologiilor identificate și stopate privind spălarea banilor și finațarea terorismului;
2) numărul conturilor bancare sistate și suma mijloacelor financiare aflate în conturi;
3) numărul infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului depistate, inclusive predicate acestora;
4) numărul firmelor delicvente identificate și sumele calcualte și încasate ca rezultat al urmăririi acestora;
5) numărul sentințelor pronunțate în privința cauzelor penale pornite în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
6) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
Reieșind din faptul, că cele mai complexe tipologii și scheme de deghizare a originii bunurilor, implică tranzacții cu entități din diferite jurisdicții, precum și zone off-shore, cooperarea continuă bazată pe un schimb operativ de informații cu serviciile similare din alte state a devenit o necesitate stringent.
Actualmente, în scopul eficientizării acestui proces oficiile de informații financiare din mai multe state s-au asociat în diferite organizații regionale și internaționale care asigură un schimb de informații bazate pe aceleași principii și promovează politici și standarde similare în domeniu.
Grupul Egmont este o organizație internaționala a Oficiilor de Informații Financiare, creata in anul 1995, care asigură cadrul de eficientizare a cooperării privind schimbul de informații, instruire, schimb de experiență si de know-how în domeniul prevenirii si combaterii spălării banilor și a finanțării actelor de terorism. În prezent, Grupul Egmont are 127 membri.
În conformitate cu Cele mai bune practici, Oficiile de Informații Financiare furnizează informații financiare, pe principiul reciprocității, în baza unui Memorandum de înțelegere (MOU) standard, ce este negociat si încheiat între membrii Egmont.Astfel, în luna mai 2008 Republica Moldova a devenit, prin intermediul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției ,membru cu drepturi depline al Grupului Egmont.În perioada 09-12 iulie 2012, delegația Republicii Moldova în cadrul Ședinței Plenare a Grupului Egmont, care a avut loc în or. Sankt Petersburg, Federația Rusă a inițiat semnarea mai multor acorduri de colaborare și a încheiat 2 memorandumuri de colaborare între CCCEC și serviciile similare din Chile și Mexic, pentru a beneficia de un schimb reciproc avantajos de informații în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor.
Pe parcursul ultimilor ani au fost depistate numeroase cazuri de spălare a banilor, printre care se enumeră :
1)A fost identificată și stopată o schemă complexă care presupune majorarea fictivă a capitalului statutar a unei companii, utilizând mijloace bănești „spălați” prin diferite operațiuni financiare.
Astfel, compania SRL „V” pe parcursul anului 2011 a beneficiat de un credit în sumă de peste 2 mln lei de la o bancă comercială, în condițiile subvenționării beneficiate de la stat.Creditul dat a fost transferat la un agent economic din Italia pentru procurarea tehnicii agricole, însă ulterior, suma dată peste o perioadă de timp, pentru a fi legalizată a fost rambursată SRL „V” ca fiind excesivă pentru tehnica care urma a fi procurată.Ulterior, conducerea SRL „V” a introdus ca împrumut pe contul întreprinderii în numerar circa 7,2 mln lei, care au fost comasați cu cei 2 mln lei și transferați către SRL „X” pentru procurarea unui lot de pământ. La rîndul său, la începutul, lunii decembrie 2011 SRL „X” cu încălcarea procedurii legale transferă 9,2 mln lei cu destinația procurarea cotei de 33% dincapitalul companiei „E” S.R.L., care fiind obligată prin norma legală să-și majoreze capitalul statutar până la 15 mln lei, avea necesitate strictă de acești mijloace pentru a nu pierde licența de activitate”. În cadrul urmării penale, suma de 9,2 mln lei a fost sechestrată în conturile bancare în scopul stabiliri originii acesteia.
2) Ca urmare a acțiunilor întreprinse de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a fost pornită urmărirea penală în privința „meciurilor trucate” din divizia națională de fotbal.
Astfel, s-a stabilit că atît factorii de decizie ai mai multor cluburi de fotbal,cît și fotbaliștii acestora au organizat parierea pe scorul meciurilor de fotbal din divizia națională la diferite case de pariuri din străinătate („Bwin Interactive Entertainment” AG, „Bet-at-home Entertainment” etc.), ulterior unii conducătoride cluburi au exercitat presiuni și au impus fotbaliștii pentru ca aceștia să depună eforturi întru obținerea uni anumit scor în anumite jocuri, care poartă un caracter „trucat”.De menționat că pariurile au fost plasate în regim on-line, iar cîștigurile au fost încasate nominal prin intermediul companiilor de pariuri „Moneybookers” Ltd și „Fastengine” Ltd.Ca urmare a acestor acțiuni ilegale de prejudiciere a companiilor de pariuri are loc afectarea ratingului Federației Moldovenești de Fotbal în clasamente care direct a dus la micșorarea grant-urilor obținute de la aceste organizații internaționale.
3) O schemă complexă a fost depistată în sistemul agricol al țării cu implicarea companiilor off-shore și celor înregistrate în regiunea transnistreană. Compania ÎM „A”S.R.L. avînd un acord de parteneriat cu companie off-shore „S” LLP a beneficiat în avans de 15,7 mln dolari SUA pentru procurarea produselor agricole, care urmau a fi exportate în Ucraina. Factorii de decizie ai ÎM „A”S.R.L. în scopul însușirii mijloacelor bănești au efectuat mai multe transferuri în sumă de 40 mln lei către diferite societăți „C”S.R.L., ÎM „R” S.R.L., „O” S.R.L., „G”S.R.L. etc., care prin diferite operațiuni au lichefiat suma nominalizată.
Ulterior, în scopul legalizării mijloacelor bănești obținute ilicit persoaneleresponsabile din cadrul Î M „A”S.R.L. au introdus în numerar mijloacelenominalizate în proiectul „U”, folosind date false ale unor gospodării țărănești din stânga Nistrului în scopul procurării tehnicii agricole.
La rîndul său „U” transferă 4 mln dolari SUA către importatorul oficial S.R.L. „L” S.R.L. pentru procurarea tehnicii agricole, care efectuează un transfer mijloacelor bănești nominalizate către compania înregistrată în zona off-shore „N”LTD. În scopul atribuirii unui aspect legal a mijloacelor însușite compania off-shore „N”LTD transferă altei companii înregistrate în zona off-shore „R”LTD, iar aceasta remite mijloacele financiare legalizate pe contul companiei autohtone „I” S.R.L. în scopuri investiționale.La solicitarea procurorilor și ofițerilor de urmărire penală Serviciul a efectuat 137 de însărcinări separate, inclusiv 24 perchiziții, 60 persoane interogate, 9comisii rogatorii internaționale întocmite etc. Ca urmare a perchizițiilor efectuate în cadrul urmării penale au fost ridicați în numerar peste 2,5 mln lei, fiind reținute 9 persoane și arestate 3.În perioada nominalizată au fost identificată și stopată activitatea a 48 firme delicvente, ulterior au fost adoptate 48 decizii de sistare a operațiunilor în conturile în diferite instituții bancare a companiilor identificate în relații cu acestea, fiind sistate circa 13 mln lei, dintre care 11,6 mln lei ulterior au fost sechestrate în cadrul urmării penale.
4) Urmare a măsurilor întreprinse de către SPCSB s-a stabilit că la moment un grup de persoane din cadrul societăților „A” SRL, „B”SRL, au creat o schemă cu implicarea altor 6 societăți tranzitorii („C”SRL, „D”SRL, „E”SRL, „F”SRL, „G”SRL) pentru a-și deghiza activitatea sa sub aspectul achiziționării produselor agricole, camuflînd prin prin documente false cu o ulterioară lichefeire a mijloacelor financiare în scopul tăinuirii originii acestora.
Societățile exportatoare de produse agricole „A” și „B” transferă mijloace financiare pe conturile societăților tranzitorii pentru produse agricole. La rîndul său societățile tranzitorii se substituiau una pe alta pe parcursul activității sale infracționale. În realitate factorii de decizie ai societăților „C”SRL, „D”SRL, „E”SRL, „F”SRL și „G”SRL, fiind în înțelegere prealabilă cu factorii de decizie ai societăților „A”SRL și „B”SRL întocmesc și eliberează facturi false fără livrări de marfă, precum și întocmesc acte de achiziții false, iar numerarul ridicat îl transmit către ultimii. Ca rezultat Serviciul a sistat activitatea acestor societăți, blocînd 250,0 mii lei. Urmare a verificărilor efectuate s-a stabilit că societățile tranzitorii efectuau transferuri bănești pentru marfă, iar documentele de livrare a mărfii de facto se eliberau de alte societăți tranzitorii în baza contractelor de cesiune. La verificarea activității societății tranzitorii au fost prezentate copiile actelor de achiziție, fără prezenta copiilor buletinelor de identitate și certificatelor eliberate de la primării ce ar confirma că țăranii respectivi au cote de pămînt și cresc floarea soarelui. Selectiv s-au verificat corectitudinea și realitatea actelor de achiziție, stabilindu-se că o parte din cetățeni conform registrelor de evidență a populației nu locuiesc pe teritoriul indicat în acte de achiziție indicați, alții nu cresc floarea soarelui, iar alții au comercializat o cantitate diferită reflectată în acte. Gruparea respectivă prin intermediul a peste 14 societăți a ridicat numerar în valoare de peste 40,0 mln.lei confecționînd documente false și denaturînd natura și originea acestora. ,0 mln.lei confecționînd documente false și denaturînd natura și originea acestora. Pe faptul dat a fost pornită cauza penală nr. 2013978114 în baza art. 243 CP pe faptul spălării banilor. La moment este aplicat sechestru pe suma de 255.033MDL.
5) SPCSB a depistat și a curmat o schemă de spălare a banilor din care fac parte societatea autohtonă “E” SRL, care este specializată în importul și vînzarea angro a cărnii congelate de pui de la producătorii din SUA și societatea off-shore “X” LTD., cu conturi deschise într-o bancă din Letonia. Societățile respective sunt suspectate în diminuarea prețurilor de import a cărnii congelate de pui prin contrafacerea facturilor comerciale (invoice), cu scopul neachitării integrale a taxelor la buget și spălarea banilor prin intermediul companiei off-shore. Astfel, societatea autohtonă “E” SRL avea încheiat contract direct cu compania producătoare și exportatoare a cărnii congelate de pui din SUA, în adresa căreia efectua transferuri de mijloace bănești pentru marfa importată și perfecta documentele vamale respective. La fel, în facturile comerciale (invoice) figura exportatorul și cumpărătorul real, iar tranzacțiile păreau perfect legale. Totodată, urmare a măsurilor de anchetă întreprinse, inclusiv colaborării serviciul similar
din Letonia, s-a stabilit că în invoice-ul original în calitate de cumpărător figura societatea off-shore “X” LTD iar destinatar final societatea autohtonă “E” SRL. La fel s-a stabilit, că aproximativ 30% din valoarea mărfurilor se transferau la contul companiei exportatoare din SUA de pe contul societății off-shore “X” LTD iar societatea autohtonă “E” SRL transfera restul sumei, care era indicată ulterior în invoice-ul contrafăcut, prezentat autorităților vamale autohtone, ca fiind valoare totală a mărfii importate, de la care și se calculau taxele respective. În același timp societatea autohtonă “E” SRL efectua transferuri bănești periodice în adresa societăți off-shore “X” LTD cu titlul „pentru carne congelată”, banii de facto servind pentru transferul ulterior la contul exportatorului real pentru acoperirea diferenței de preț menționate Pe cazul dat a fost pornită cauza penală nr. 2013970413 în baza art. 243 CP pe faptul spălării banilor.
6) Urmare a măsurilor întreprinse de către SPCSB a fost descoperită o schemă de spălare de bani și contrabandă prin importul și introducerea în capitalul statutar a utilajului de filtrare a sucului cu implicare societății „M” S.R.L La 21.03.2012 fondatorul societății „M” S.R.L., cetățeanul Federației Ruse „SV” primește în contul nr. LV, deținut în banca din Letonia, mijloace bănești în sumă de 350 000 EUR de la compania off-shore „DG LTD” (înregistrată în Panama, conturile deschise în Letonia), în aceeași zi fondatorul „SV” transferînd mijloacele bănești în conturile din Moldova a societății „M” S.R.L., avînd ca destinație suport în capitalul statutar. Ulterior, „M” S.R.L. efectuează un transfer de 350 000 EUR în adresa aceleași companii
off-shore „DG LTD”, avînd ca destinație plata în avans pentru importul utilajului. La 22.03.2012, compania off-shore „DG LTD”din suma de 350 000 EUR, transferă 250 000 EUR iarăși în adresa cetățeanul Federației Ruse „SV”, ulterior acesta transferînd suma în adresa societății „M” S.R.L., avînd aceeași destinație – suport în capitalul statutar. Prin urmare, „M” S.R.L. transferă 250 000 EUR în adresa companiei off-shore „DG LTD”, astfel conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat între „M” S.R.L. și companiei off-shore „DG LTD”, utilajul a fost vîndut la prețul de 600 000 EUR. În acest context, la 06.04.2012, „M” S.R.L. efectuează un import al utilajului de filtrare a sucului de tip BF 25D124, exportator figurînd compania off-shore „DG LTD”, iar țara de destinație a utilajului figurează Polonia, producător compania BP S.p.o. Conform documentelor vamale de import valoarea utilajului figurează 600 000 EUR și a fost inclus în capitalul statutar, astfel fiind eliberat de la achitarea taxei vamală la import de 20% din valoarea utilajului. Urmare investigațiilor, s-a stabilit că valoarea reală a utilajului este 283 000 EUR, achitarea pentru acesta a fost efectuat de către compania off-shore „DG LTD”. Totodată, s-a stabilit că în declarația vamală din Polonia, importator figurează direct societatea din Moldova, „M” S.R.L. Este de menționat că beneficiarul efectiv al companiei off-shore „DG LTD” figurează fondatorul societății „M” S.R.L., persoana fizică nerezidentă „SV”.În perioada nominalizată a fost identificată și stopată activitatea a 9 firme delicvente, ulterior au fost adoptate 154 decizii de sistare a operațiunilor în conturile din diferite instituții bancare a 100 companii identificate în relații cu acestea, fiind sistate mijloace bănești, în sumă totală de 31,82mln lei. Ulterior în cadrul urmării penale în privința infracțiunilor depistate de către Serviciu, atît organele de urmărire penală ale Centrul Național Anticorupție, cît și Procuraturii Anticorupției în calitate de măsuri asiguratorii au aplicat sechestru pe mijloace bănești aflate în mai multe conturi bancare, precum și bunuri în valoare totală de 38,14 mln lei. În rezultatul măsurilor speciale de investigații efectuate de către colaboratorii SPCSB pe parcursul anului 2013, au fost pornite 31 cauze penale în temeiul art. 243 Cod penal „spălare de bani”. Totodată, în cadrul altor opt cauze penale au fost remise comisii rogatorii și solicitat suportul subdiviziunilor analogice de pestehotare. În cadrul altor cauze penale se întreprind măsuri procesual penale pentru acumularea probelor necesare remiterii acestora în instanța de judecată. În același timp, se atestă o creștere a cauzelor penale pornite în baza investigațiilor financiare desfășurate de către SPCSB comparativ cu perioada similară a anului precedent cu peste 40%, în anul 2013 fiind pornite 41 de cauze penale, față de 29 cauze inițiate în anul 2012 [57].
3.3. Control intern al procesului de prevenire și combatere a spălării banilor și transparența la nivelul băncii
În scopul asigurării respectării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, banca va dispune de sisteme de control intern care vor asigura conformarea continua a băncii actelor normative și programului intern în domeniu și vor contribui la minimizarea riscurilor aferente.
Sistemul de control intern trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:
1) efectuarea de către personalul băncii sau de o persoană independentă a auditului în vederea verificării respectării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Funcțiile auditului în acest scop sînt:
a) evaluarea independenta a programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și a respectării cerințelor legislației în vigoare;
b) monitorizarea activității personalului prin testarea conformării;
c) testarea tranzacțiilor în caz de necesitate;
d) informarea organului executiv privind rezultatele verificării;
2) desemnarea unui administrator din cadrul organului executiv al băncii, responsabil de asigurarea conformării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cu cerințele legislației și aplicării lor adecvate .În acest scop administratorul responsabil are următoarele atribuții:
a) acordă consultații angajaților băncii în problemele ce apar în timpul realizării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv în ce privește identificarea și examinarea clienților băncii și evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
b) ia decizii în baza informației primite;
c) întreprinde măsuri privind raportarea autorității competente pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a informației în conformitate cu legislația;
d) organizează instruirea angajaților băncii în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
e) prezintă în scris, cel puțin o data pe an, consiliului băncii un raport privind rezultatele realizării programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
f) colaborează cu serviciul de audit în vederea îndeplinirii scopului acestuia privind verificarea conformării activității băncii la legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
3) prevederi interne privind răspunderea angajaților care în mod intenționat nu raportează despre activitățile sau tranzacțiile suspecte persoanei responsabile, serviciului securității sau direct autorității competente și/sau contribuie personal la efectuarea operațiunilor de spălare a banilor. Banca va dispune de programe de selectare și instruire continuă a personalului în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Programele de selectare și instruire vor cuprinde diverse aspecte ale procesului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și obligațiunile conform legislației în domeniu, inclusiv:
a) instruirea personalului nou angajat referitor la importanța și cerintele de bază ale programelor respective;
b) instruirea personalului de „prima linie” (angajații care nemijlocit intra în contact cu clientii) referitor la verificarea identității clientilor noi, monitorizarea conturilor clienților existenți pe bază continuă, depistarea indicilor și raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte și a celor supuse raportării;
c) actualizarea regulată a responsabilităților personalului;
d) noile tehnici, metode și tendințe de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
e) nivelul implicării personalului în procesul de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Conținutul și programul instruirii personalului trebuie să fie adaptat la necesitățile individuale ale băncii.
CCCEC-ului îi revin următoarele sarcini de bază: – prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
– preîntîmpinarea, depistarea, cercetarea și curmarea contravențiilor și infracțiunilor economico-financiare;
– întreprinderea măsurilor în vederea implementării politicilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Principalul act normativ care reglementează procesul de prevenire și contracarare a acțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în Republica Moldova este Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 633-XV din 15.11.2001. Autoritatea abilitată cu executarea prezentei Legi este CCCEC, în cadrul căruia, începînd cu septembrie 2003, activează Serviciul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.Printre atribuțiile subdiviziunii pot fi menționate primirea informațiilor despre persoane fizice și juridice de la instituțiile raportoare, conform prevederilor, pe care le analizează și le prelucrează.Încă de la înființare, subdiviziunea și-a demonstrat din plin viabilitatea, acumulînd o experiență valoroasă. Faptul dat permite realizarea cu succes a sarcinilor trasate pe viitor, în perspectiva implemetării proiectului Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. În activitatea de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, Serviciul colaborează cu instituții similare de peste hotare și cu organisme internaționale specializate (Grupul EGMOND, MoneyVaL F.A.T.R, Banca Mondială, F.M.I.).Colectivul serviciului a conștientizat misiunea dificilă încredințată de conducerea țării și își concentrează eforturile asupra activității de protejare a economiei naționale de efectele negative ale fenomenului spălării banilor și finanțării terorismului [45].
Scopurile principale ale controlului intern al băncii sunt asigurarea gestionării eficiente a băncii, desfășurarea activităților financiare într-un mod sigur și prudent, protejarea intereselor deponenților și ale clienților.
Pentru a institui un sistem eficient de control intern de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului Direcția Audit Intern va verifica conformarea regulamentului respectiv prevederilor legale și statutare [8].
Activitățile de control intern sunt parte integrantă a activităților de bază ale băncii necesare pentru dirijarea prudentă a relațiilor de afaceri.
Obiectivele principale ale controlului intern sunt minimizarea riscurilor aferente activităților financiare, exercitarea controlului asupra respectării legislației în vigoare, asigurarea securității informației, transparenței structurii de proprietate și de control asupra băncii, soluționării conflictelor de interese, asigurarea unui nivel necesar de securitate care ar corespunde naturii, caracterului și volumului tranzacțiilor efectuate.CCCEC acordă calitatea de consultant CAPC. CCCEC poate solicita CAPC elaborarea unor studii asupra fenomenului corupției și spălării banilor, în baza activității desfășurate și a cunoștințelor practice acumulate de CAPC. Părțile pot conlucra în vederea elaborării unor studii comune asupra fenomenului corupției, în vederea elaborării unor norme metodologice de determinare a elementelor de coruptibilitate legislativă și efectuării expertizei coruptibilitătii actelor normative, precum și în vederea organizării trainingurilor în domeniile respective [45].
Banca este obligată să informeze Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre:
1) orice activitate sau tranzactie suspectă de spălare a banilor și finanțare a terorismului, în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată – imediat, în cel mult 24 de ore;
2) activitățile sau tranzacțiile realizate în numerar, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 100 mii de lei (sau echivalentul acesteia) sau prin mai multe operațiuni în numerar care par a avea o legatură între ele – în timp de 10 zile lucrătoare;
3) activitățile sau tranzacțiile realizate prin virament, printr-o operațiune cu o valoare ce echivalează sau depășește 500 mii de lei – cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.
Sînt exceptate de la obligațiile de raportare operațiunile între bănci/ instituții financiare, între bănci/ instituții financiare și BNM, între bănci/ instituții financiare și Trezoreria de Stat, între BNM Și Trezoreria de Stat, precum și operațiunile de încasare a comisioanelor de la deservirea conturilor bancare .
Banca va dispune de:
a) proceduri clare, reieșind din prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, aduse la cunostință întregului personal, care prevăd raportarea de către personal a tuturor activităților și tranzacțiilor suspecte;
b) sisteme de depistare a activităților și tranzacțiilor suspecte conform criteriilor stabilite, inclusiv de autoritățile competente;
c) proceduri de informare a organului executiv și a serviciului de securitate internă privind problemele ce țin de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Banca informează organelle cu funcții de supraveghere a entităților raportoare în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, despre activitățile și tranzacțiile cumulative, suspecte și limitate, cazurile de fraudă ce afectează esențial siguranța, stabilitatea sau reputația băncii.Banca păstreaza documentele și informațiile obținute aferente clienților și beneficiarilor efectivi identificați, precum și tranzacțiilor (operațiunilor) acestora cel puțin cinci ani după terminarea relației de afaceri sau închiderea contului. În același timp, banca păstrează documentele și informația obtinută aferente clienților și beneficiarilor efectivi identificați, precum și tranzacțiilor (operațiunilor) acestora pentru perioada activă a relației de afaceri. Banca, în același timp, ține evidența tranzacțiilor (operațiunilor) în decursul a cinci ani după finalizarea acestora.
De asemenea, băncile au obligația de a înțelege scopul relației de afacere și tranzacțile efectuate. Din acest motiv, banca va poate solicita anumite informații care vor fi tratate întotdeauna cu maximă confidențialitate, făcînd obiectul secretului bancar și al legii confidențialității și protejării datelor cu caracter personal [50].
Procedurile de păstrare a documentelor și informației vor include cel puțin următoarele, după caz:
1) ținerea unui registru al clienților și al beneficiarului efectiv identificați, care va conține cel puțin: denumirea/numele clientului; codul fiscal; numărul contului; data deschiderii; data închiderii);
2) păstrarea tuturor documentelor primare, inclusiv a corespondenței de afaceri;
3) păstrarea dosarelor privind identificarea și verificarea clienților, a beneficiarilor efectivi privind monitorizarea operațiunilor clienților și păstrarea documentelor justificative aferente operațiunilor;
4) păstrarea informației privind tranzacțiile efectuate în fiecare lună sau an, inclusiv cele complexe și neordinare;
5) arhivarea informației privind tranzacțiile și corespondența de afaceri în sistemele tehnologiilor informaționale (TI) și păstrarea arhivei în condiții de siguranță și disponibilitate operativă.
6) În cazul efectuării operațiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar, banca aplica prevederile privind păstrarea informației în conformitate cu Regulamentul cu privire la unitățile de schimb valutar.
Răspunderea pentru organizarea, ținerea contabilității și controlului intern al executării și înregistrării operațiunilor economico-financiare în evidența contabilă revine conducerii (organului executiv) al băncii Controlul intern în cadrul contabilității urmăreste respectarea corectitudinii utilizării și reflectării mijloacelor financiare și materiale, respectarea circuitului documentelor în bancă conform uzanțelor interne și prevederilor legislației în vigoare, precum și existența, respectarea procedurilor de control intern pentru asigurarea veridicității datelor reflectate în evidenta contabilă [9].
Problema spălării banilor a fost abordată, în mod organizat, în conținutul Convenției Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena, în contextul sensibilizării comunității internaționale pentru combaterea traficului de droguri. Părtile semnatare acestei convenții, fiind conștiente ca traficul ilicit reprezintă o sursa de câștiguri financiare considerabile, care permit organizațiilor criminale transnaționale să penetreze și să corupă structurile de stat, activitățile comerciale și financiare legitime, cât și societatea la toate nivelurile sale, au adoptat primele măsuri de impiedicare a acțiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comertul cu droguri. In foarte scurt timp, sursele de bani murdari, la fel și posibilitățile de reciclare a acestora, s-au extins și astfel importante venituri provenind în principal din activități componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode în economia reală. Banca asigură că, în caz de solicitare, documentele și informația privind identificarea și verificarea clienților, a beneficiarilor efectivi, privind monitorizarea operațiunilor clienților, inclusive documentele justificative aferente operațiunilor sînt accesibile și disponibile autorităților competente.
Banca va dispune de proceduri de gestionare și control al riscurilor la care se expune în cadrul desfășurării activității, inclusiv riscul de credit, al ratei dobînzii, valutar, de lichiditate, de țară,operațional (inclusiv al tehnologiilor informaționale), de transfer, de imagine și alte riscuri, care pot apărea în cadrul desfășurării activității. Aceste procedee vor fi elaborate în conformitate cu complexitatea și specificul activității băncii și vor asigura:
1) implementarea politicilor băncii privind gestiunea și controlul riscurilor aferente activității sale, inclusiv aferente externalizării unor activități ale băncii;
2) evaluarea, gestionarea și monitorizarea adecvata a riscurilor, inclusiv aferente externalizării unor activități ale băncii;
3) identificarea și evaluarea în mod continuu a poziției băncii față de riscurile asumate [16, p.45].
Măsuri de remediere și sancțiuni
În cazul în care se constata încalcarea prevederilor, a obligațiilor prevazute de legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, BNM poate aplica măsuri de remediere și sancțiuni în conformitate cu art.38 din Legea instituțiilor financiare.În scopul lichidării încălcărilor și neajunsurilor constatate, precum și a condițiilor ce favorizează comiterea acestora, BNM, pe lîngă măsurile de remediere și sancțiunile menționate, poate dispune următoarele măsuri:
a) să prescrie modificarea programelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
b) să prescrie aplicarea măsurilor de precauție sporită de cunoaștere a clienților pentru produse, servicii, tranzacții (operațiuni) ori clienți, în cazul în care programele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului stabilesc aplicarea de măsuri standard de cunoaștere a clienților;
c) să prescrie înlocuirea administratorului responsabil.
Spălarea banilor săvîrșită prin:
a.convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care știe ori trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracțiunii principale, de a se sustrage de la consecințele juridice ale acestor acțiuni;
b.tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietății reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care știe sau trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite;
c.achiziționarea, deținerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care știe trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite;
d.participarea la orice asociere, înțelegere, complicitate prin acordarea de asistență, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acțiunilor prevăzute la lit.a)-c)
-se pedepsește cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice [1].
Pe lîngă beneficiile induse de încrederea publică, o aplicare efectivă a regulilor de combatere a spălării banilor reduce posibilitatea ca instituțiile financiare să înregistreze pierderi ca urmare a fraudelor. Aplicarea corecta a procedurilor de cunoștere a clientelei și a beneficiarului real, furnizează o mai bună urmărire a conturilor cu risc ridicat și permit monitorizarea activităților suspecte. Astfel de controale prudențiale interne conduc la operațiuni fără risc în interiorul instituției financiare. Un element esențial în percepția și controlul riscurilor este adoptarea unor standarde adecvate privind monitorizarea continuă a conturilor și tranzacțiilor ce țin de clienți. Standardele trebuie să cuprindă prevederi și pentru tranzacțiile suspecte, acestea necesitînd a fi aplicate și la subsidiare, acestea fiind obligate să monitorizeze, pe baza de risc, toate tranzacțiile din conturi, atît cele locale, cît și cele internaționale. Lupta împotriva spălării banilor reprezintă o parte esențială a cadrului general de prevenire și combatere a infracțiunilor economico-financiare, pornind de la traficul de substanțe psihotrope pînă la finantarea terorismului.
Riscurile aferente spălării banilor și finanțării terorismului sunt pe larg studiate pentru a le diminua și a le face mai puțin semnificative în activitatea economică.La elaborarea programelor proprii contra spălării banilor și finanțării terorismului, participanții profesioniști trebuie să ia în considerație riscurile aferente spălării banilor și finanțării terorismului în scopul minimizării acestora.
1. Riscul legal – riscul, că hotărîrile instanței de judecată sau contractele, de fapt, sînt irealizabile și pot afecta negativ operațiunile sau situația participanților profesioniști. În scopul minimizării riscului legal participanții profesioniști trebuie să efectueze o monitorizare corectă la
identificarea persoanelor fizice și juridice, precum și a beneficiarului efectiv.
2. Riscul imaginii – risc aferent spălării banilor și finanțării terorismului, care implică posibilitatea pierderii încrederii ca urmare a apariției publicității adverse privind practicile de afacere a persoanelor fizice și juridice, și a beneficiarului efectiv.
3. Riscul operațional – riscul pierderilor directe sau indirecte, care rezultă din procesele interne inadecvate sau eșuate, persoane sau evenimente externe.
4. Riscul tehnologiilor informaționale – riscul, care poate apărea în urma apariției tehnologiilor informaționale noi și a celor în curs de dezvoltare, cînd acestea pot crea condiții favorabile pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului.
În ultimii ani industria bancară, instituțiile financiare și industria serviciilor financiare au realizat semnificative progrese în detectarea și prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Cu toate acestea, continuă să fie vulnerabile, să fie folosite de infractori pentru spălarea cîștigurilor obținute ilegal sau a fondurilor destinate activităților teroriste.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma efectuării cercetării putem scoate în evidență următoarele concluzii:
1.Spălarea banilor și finanțarea terorismului au importante consecințe economice și sociale pentru țările cu un sistem financiar precar, întrucît acesta este susceptibil de a fi destabilizat de aceste influențe. În ultimă instanță, economia, societatea și securitatea țărilor care sunt utilizate ca platformă pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt toate în primejdie.
2.Adoptarea unor standarde efective privind cunoasterea clientelei reprezintă o parte esențială a politicilor de management al riscului în bănci. Băncile care nu dețin programe efective de management al riscului privind cunoașterea clientelei sunt supuse unor riscuri semnificative, în special a riscului legal și reputațional.
3.Luarea de măsuri adecvate, privind această problemă nu contribuie numai la stabilitatea și siguranța băncilor, ci protejează și integritatea sistemului bancar reducînd pericolul ca băncile sa fie folosite în circuitele de spălare a banilor.
4.Fiind concepută drept o infracțiune economică, prevenirea și combaterea faptelor spălarea banilor este astăzi o preocupare a tuturor națiunilor civilizate.
5.Gândirea politică și cea juridică au condamnat întotdeauna asemenea activități ilegale, dar anume dificultatea de a demonstra efectele nocive ale spălării banilor a constituit unul dintre motivele incriminării întârziate a acestei activități ilicite, îndeosebi pe plan intern, unde s-au făcut și mai înainte încercări de a stabili unele măsuri coercitive împotriva acestei activități. Însă, aceste măsuri purtau, de regulă, un caracter pur declarativ.
6.Globalizarea piețelor și a fluxurilor financiare a devenit mult mai evidentă odată cu dezvoltarea internetului. Realizarea unei singure piețe mondiale înseamnă tranzacții desfășurate în secunde, tranzacții care pot implica fonduri obținute ilegal și foarte greu de detectat, mai ales ca acestea pot strabate în cîteva secunde mai multe jurisdicții.
7.Secolul XXI-lea este caracterizat de o multitudine de schimbări structurale în economia mondială. Aceste schimbări au fost influențate sau determinate de imensele progrese tehnologice înregistrate în domeniile telecomunicațiilor și informațiilor. Pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului este necesar de a înțelegere metodele utilizate de criminali pentru spălarea fondurilor ilegale și finanțarea terorismului. Aceste metode variază de la practicile bine cunoscute utilizate timp de mai mulți ani până la tehnicile moderne care folosesc inovațiile rețelelor globale de plăți, precum și Internetul.
8.O evaluare analitică a riscurilor ce utilizează informații valabile și justificate poate ajuta guvernele să ia decizii privind atragerea investițiilor și stabilirea priorităților în supravegherea industriei și organelor de drept.
Propuneri pentru impulsionarea activității de prevenire și combatere a spălării banilor :
Colectarea tuturor datelor într-o structură colectoare unică care să poata fi ușor accesată și procesată de către funcționari;
Ridicarea gradului de tehnologizare care să permită transmiterea rapidă a datelor concomitent cu asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva accesărilor neautorizate;
Realizarea unei baze de date separată care să centralizeze toate rapoartele de tranzacții suspecte sosite la instituții și care să permită o gestionare mai eficientă a informațiilor cu valoare operativă;
Realizarea accesului direct în bazele de date ale instituțiilor financiare și totodată asigurarea unui terminal conectat permanent la bazele de date ale Inspectoratului Fiscal și Ministerului Finanțelor;
Conectarea on-line cu Ministerul Afacerilor Interne și desfășurarea unui schimb de date și informații continuu;
Desfășurarea unui program de training pentru instruirea personalului din bănci, colaboratorii de poliție, a procurorilor și judecătorilor ce lucrează în acest domeniu ;
Realizarea de programe strategice pe termen lung de cooperare între instituțiile implicate în lupta împotriva reciclării fondurilor;
Extinderea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
Îndrumarea participanților profesioniști la elaborarea programelor proprii în vederea abilitării lor cu dreptul de a presta servicii financiare clienților legitimi;
Emiterea unor proceduri și politici efective;
Reconsolidare a normelor și a obligațiilor deontologice din societate;
Identificarea instrumentelor de prevenire a infracționalității economice și de adaptare;
Implementare a acelor practici care s-au dovedit performante în prevenirea spălării banilor;
Depășirea divergențelor de ordin legislativ,procedural și de practică profesională;
Simplificarea procedurilor de colaborare internațională pentru organizarea la nivel internațional a unui cadru viabil de colaborare împotriva spălării banilor.
Concluzionând, pot afirma că, instituțiile responsabile de menținerea unei situații stabile a sistemului bancar și economiei, și anume,ce ține de combaterea și prevenirea spălării banilor în cadrul Republicii Moldova,au atins un grad înalt de perfecționare, dar încă nu s-a ajuns la apogeu. Contracararea efectelor negative cauzate de procesul sus-menționat se efectuiază prin toate metodele disponibile la moment, cît și cele folosite de UE în cadrul instituțiilor ei financiare.
Magnitudinea acestor consecințe adverse este greu de estimat iar impactul acestora nu poate fi cuantificat cu precizie, fie la nivelul comunității internaționale, fie individual, la nivelul fiecărei țări,dar totuși se tinde spre perfecționarea metodelor de contracarare a acestora.
Spălarea banilor în contextul dispariției sistemelor economice centralizate, a căpătat o anvergură planetară, fiind considerată de majoritatea specialiștilor unul din cele mai grave pericole care pot afecta stabilitatea unui stat. Modalitățile de transfer și legalizarea sunt derulate după tehnici specifice, care folosesc toate lacunele legislative din domeniile bancar-financiare, speculîndu-se necesitățile de capital ale economiilor în tranziție și folosindu-se tot mai frecvent de așa-numitele „bănci-pirat” sau „bănci-fantomă”.
Cu toate că în numeroase jurisdicții spălarea banilor nu este incriminată nici în prezent, nu încape nici o îndoială că, pe plan mondial, actuala tendință este aceea de a se sancționa penal această activitate, iar motivele nu sunt deloc puține. Unul ar fi acceptarea teoriei că nu folosește la nimic prinderea și condamnarea infractorilor, lăsând neatinse profiturile ilegale, acestea constituind atât motivul comiterii infracțiunii generatoare de bani, cât și mijlocul prin care se comit alte infracțiuni. Este clar că, în trecut, cei care comiteau infracțiuni erau pedepsiți, dar cei care facilitau spălarea banilor și asigurau folosul infracțiunii, scăpau nevătămați, situație care trebuia remediată.
Probabil, în momentul cînd vom conștientiza că societatea nu are alte alternative și este obligată să lupte cu acest dușman social, statul va fi obligat să-și mobilizeze toate forțele, începînd cu serviciile speciale și terminînd cu serviciile financiare, la izolarea și, în cazul cel mai fericit, la lichidarea acestui flagel social. Considerăm că marile bătălii încă nu au avut loc, sunt de domeniul viitorului. Evident, în cadrul acestei cercetări a fost abordată o problemă de bază: legislația Republicii Moldova în domeniul combaterii spălării banilor, luînd în considerație și experiența internațională în acest domeniu.
În concluzie, considerăm că fenomenul de spălare a banilor în contextul geopolitic actual afectează deopotrivă bugetul consolidat al statului cât și interesele financiare ale Uniunii Europene iar prevenirea și combaterea acestui fenomen constituie o activitate complexă ce poartă amprenta noii arhitecturi europene și care își găsește finalitatea judiciară în urma unui management investigativ internațional.
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI
1. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72-74.
2. Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81/199.
3. Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului Nr.633-XV din 15.11.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.139-140/1084.
4. Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 05.06.2007 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anul 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 82-85.
II. INSTRUCȚIUNI ȘI MATERIALE METODOLOGICE
5. Hotărîrea Camerei Consultanților Fiscali nr.7/2012 pentru aprobarea Normelor privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării actelor de terorism prin intermediul activității de consultanță fiscală. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I, 2012, nr. 216.
6. Recomandări cu privire la abordarea bazată pe risc a clienților de către bănci în vederea prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării, nr: 80. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 83-85/527.
7. Hotărîrea Băncii Naționale a Republicii Moldova nr. 172 din 04.08.2011 cu privire la aprobarea Regulamentului privind activitatea băncilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170-175.
8. Regulament privind normele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul BC,,Moldindconbank”SA din 30.11.2011.
9. Regulamentul cu privire la sistemele de control intern în bănci, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.98-99/368.
10. Recomandări cu privire la obiectivele de control și măsurile de securitate ale Sistemului de Management al Securității Informației în bănci aprobate prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 98-99.
11. Reglementările naționale și aplicarea abordării în funcție de risc în activitatea băncilor din Republica Moldova de prevenire și combatere a spălării banilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 98-99.
12. Ordinul Ministerului Finanțelor al R.Moldova cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind aplicarea de către societățile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului nr. 63 din 10.08.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.157/714.
13. Regulament privind organizarea contabilității în băncile din Republica Moldova, Hotărîrea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 238 din 10.10.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 144-145/331.
III. MONOGRAFII,ARTICOLE,MANUALE
14. Аliev V., Bolotkii B. Разработка российского законодательства о противодействии легализации (отмыванию) доходов, полученных незаконным путем: некоторые дискуссионные вопросы. Mockва: Государства и право, 1999. 50 p.
15. Basno C., Dardac N. Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată. București: Didactică și Pedagogică, 1996. 252 p.
16. Bezborodov V.,Zarubin А. Уголовная ответственность за ранее не обещанное приобретение или сбыт имущества, добытого преступным путем. Mockва: Уголовное право, 2003. 59 p.
17. Blum J.A., Levi M., Naylor T. Financial havens, banking secrency and money laundering. : United Nations Publications, 1998. 289 p.
18. Craiu N. Economia subterană între ,,Da” și ,,Nu”. București: Economica, 2004. 214 p.
19. Cușnir V., Berliba V. Aspecte juridico-penale ale evaziunii fiscale a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor. Chișinău: Arc, 2002. 208 p.
20. Cutajar C. Le blanchiment des profits illicites. Strasbourg: Presses Universitaires de Strasbourg, 2000. 222 p.
21. Cutajar – Rivière Chantal (préface de Pascal Diener). La société écran. Essai sur sa nation et son régiune juridique. Paris: L.G.D.J., 1998. 517 p.
22. Dascălu I. Centrele financiare off-shore, paradisurile fiscale și secretul bancar. București: Argument, 2001. 142 p.
23. Dicanova Т.А., Осипов В.Е. Борьба с таможенными преступлениями и отмыванием „грязных” денег. Москва: ЮНИТИ, 2000. 310 p.
24. Floret L. Secret bancaire et fiscalité: deux obstacles à la cooperation internationale dans la lutte anti-blanchiment. La criminalité organisée. Paris: Banque et Droit , 1996. 197 p.
25. Franchi F. Le blanchiment, un délit mal né par les banquiers. Paris: Banque et Droit, 2003. 20 p.
26. Ghinea N., Pascu M. Macrocriminalitatea economico-financiară. Ploiești: LVS, 2008. 231 p.
27. Hafner W. Im Schatten der Derivate. Das Schmutzige Geschäft der Finanzelite mit der Geldwäsche. Frankfurt: Derfrankforg, 2002. 217 p.
28. Hérail Jean-Louis, Ramael Patrick. Blanchiment d’argent et crime organisé: la dimension juridique. : PUF, 1996. 196 p.
29. Кerner H., Dah E. Отмывание денег. Путеводитель по действующему законодательству и юридической практике. Москва: Междунородные отношения, 1996. 240 p.
30. Lucașuc I.I., Naumov А.V. Международное уголовное право: Учебник для юридических факультетов и вузов. Москва: Спарк, 1999. 286 p.
31. Mocuta Gh. Metodologia investigării infracțiunii de spălare a banilor. Bucuresti: Noul Orfeu, 2004. 395 p.
32. Мihailov V., Тroșkin E., Banikovskii A. Противодействие легализации “грязных” доходов: правовые и организационные формы. Минск: Тесей, 2001. 398 p.
33. Moldovanu D. Curs de teorie economică. Chișinău: Arc, 2006. 432 p.
34. Мusaev F.А. Вопросы уголовной ответственности за легализацию преступных доходов. Ярославль: Налоговые и иные экономические преступления , 2002. 114 p.
35. Nistoreanu Gh., Păun C. Criminologie. București: Argument,1996. 318 p.
36. Pitulescu I. Considerații referitoare la infracțiunea de spălare a banilor. București: Dreptul, 2002. 151 p.
37. , Dragan Gh. Spălarea banilor și finanțarea terorismului: amenințări planetare pe rute financiare. București: Expert, 2005.315 p
38. Saguna D., Remus J. Spălarea banilor. Elemente de teorie și practică judiciară. Iași: C.H. Beck, 2013. 312 p.
39. Streteanu F., Chiriță R. Răspunderea penală a persoanei juridice. București: Rosetti, 2002. 220 p.
40. Voicu C. Spălarea banilor murdari. București: Sylvi, 1999. 256 p.
41. Voicu C., Ungureanu G., Voicu A. Investigarea criminalității financiar-bancare. București: Polipress, 2003. 241 p.
42. Voicu C. Drept penal al afacerilor. București: ALL Beck, 2003. 168 p.
43. Voicu C., Ungureanu G.,Voicu A. Globalizarea și criminalitatea financiar-bancară. București: Univers juridic, 2005. 126 p.
44. Voljenkin B.V. Экономические преступления. Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 1999. 296 p.
IV. SURSE STATISTICE ȘI PRACTICE
45. Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor. http://www.cccec.md/(vizualizat 12.03.2014).
46. Taxa nouă aplicată băncilor . http://www.kpmg.com (vizualizat 20.04.2014).
47. Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor. http://www.gov.md (vizualizat 27.04.2014).
48. Strategii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. www.biblioteca.ase.ro (vizualizat 28.04.2014).
49. Cooperarea internațională în domeniile de contracarare a spălării banilor și finanțării terorismului. http://www.transparency.md/ (vizualizat 29.04.2014).
50. Măsuri privind prevenirea spălării banilor. http://www.librabank.ro/ (vizualizat 29.04.2014).
51. Ghid privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica . http://www.coe.int (vizualizat 30.04.2014).
52. Economie. Combaterea spălării banilor. http://www.stiucum.com (vizualizat 30.04.2014).
53. Consultanță juridică referitoare la spălarea banilor. http://www.procese-avocat.ro (vizualizat 30.04.2014).
54. Spălarea banilor. http://www.referat .md.com (vizualizat 01.05.2014).
55. Prevenirea și combaterea spălării banilor. http://www.scritube. com (vizualizat 01.05.2014).
56. Economia subterană a Republicii Moldova. http://old.eco.md/ (vizualizat 02.05.2014).
57. Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. http://cna.md/ (vizualizat 03.05.2014).
58. Măsurile de precauție privind identificarea clientului. http://europa.eu (vizualizat 04.05.2014).
59. Manual de instruire privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului http://www.onpcsb.ro (vizualizat 06.05.2014).
60. Structura programelor proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară. http://www.cnpf.md/ (vizualizat 14.05.2014).
ANEXE
Anexa 2
Sectoarele vulnerabile spălării banilor și finanțării terorismului
Anexa 3
Etapele spălării banilor
Anexa 4
Companie „off-shore” implicată în scheme de spălare de bani prin „Work & Travel” FOTO
O nouă schemă marca „Work & Travel”: Spălare de bani de 6 milioane de dolari cu un prejudiciu adus statului în mărime de 15 milioane de lei. Ofițerii Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, în comun cu Procuratura Anticorupție și serviciile similare din SUA, au deconspirat o schemă de spălare a banilor în proporții deosebit de mari utilizată de către o societate autohtonă, lider în programe „Work & Travel” din Republica Moldova. În perioada anilor 2010 – 2013 cetățenii Republicii Moldova, care au participat la programul „Work and Travel” prin intermediul societății respective, ar fi transferat în conturile unei companii „off-shore” mijloace bănești în sumă totală de peste 6 milioane dolari SUA, fiind prejudiciat bugetul de stat cu circa 15 milioane de lei. Astfel, în cadrul investigațiilor efectuate de SPCSB, s-a constatat că societatea autohtonă facilita participarea studenților la programul „Work and Travel”, prin acordarea asistenței în vederea stabilirii contactelor cu angajatorii, pregătirii actelor necesare pentru obținerea vizei și în final deplasarea în SUA.Respectiv, achitarea pentru serviciile acordate nu era efectuată în favoarea societății autohtone de către studenți, ci în adresa unei societăți înregistrate în zona off-shore, care „de facto” era gestionată de către administratorul companiei din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele bănești acumulate în contul companiei „off-shore” erau gestionate de către factori de decizie din cadrul societății autohtone: o parte era redistribuită pentru achitarea salariilor reale angajaților companiei (500 – 2500 USD), iar altă parte intra pe conturile personale ale factorilor de decizie deținute în instituțiile bancare autohtone și din străinătate, bani utilizați pentru procurarea autoturismelor de lux, imobilelor, etc.
În urma perchezițiilor efectuate de angajații Centrului Național Anticorupție, împreună cu procurori la sediul societății moldovenești au fost depistate dispozitive tehnice, prin intermediul cărora erau gestionate de la distanță conturile companiei „off-shore”, documente de înregistrare și ștampile ale nerezidentului respectiv, care erau aplicate pe actele perfectate din numele acesteia, precum și carduri bancare ale angajaților companiei, utilizate pentru primirea salariului neimpozitat.
Pe acest caz a fost deschis un dosar penal pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari.
Anexa 5
Structura sistemului autohton de combatere a spălării banilor și
finanțării terorismului
Anexa 6
Strategia
națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțare a terorismului
pentru anii 2013-2017
Capitolul I
DESCRIEREA SITUAȚIEI
Actualmente în condițiile cînd Republica Moldova se integrează rapid în sistemul financiar global, oricare infracțiune, cum ar fi, corupție, însușiri, escrocherii, delapidări, evaziuni fiscale etc. poate fi privită prin prisma spălării banilor, iar dezvoltarea rapidă a tehnologiilor IT permite un camp larg de manevre în acest sens.
Totodată, eforturile autorităților naționale responsabile de analiza, monitorizarea și investigarea faptelor suspecte de spălarea banilor și finanțare a terorismului sunt orientate pentru reducerea riscului utilizării sistemului financiar-bancar, nebancar și liberilor profesioniști în diferite scheme de legalizare a bunurilor și de finanțare a terorismului.
În acest sens, implementarea standardelor internaționale (cele 40+9 recomandări FATF) a avut un rol determinant în edificarea unui sistem viabil de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT).
Mai mult ca atât, alături de eforturile esențiale depuse de autoritățile naționale competente, Republica Moldova a avut sprijinul organizațiilor și structurilor internaționale cum ar fi Proiectul
comun al Consiliului Europei și al Comisiei Europene împotriva corupției, spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova – MOLICO.
Aceste evenimente în cumul au contribuit la promovarea unei politici guvernamentale unitare în domeniu, care să corespundă exigențelor sistemului autohton de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. În aceste condiții, s-a impus imperativitatea unei reacții strategice clare, prin adoptarea unei Strategii naționale.
Astfel, Guvernul Republicii Moldova încă în 2007 a adoptat Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, care a fost prima încercare de uni forțele tuturor autorităților competente întru realizarea obiectivelor strategice. Ulterior rezultatele obținute în baza acestui document a permis înregistrarea progreselor semnificative în implementarea standardelor internaționale și prezentarea rapoartelor progres în plenarele Comitetului MONEYVAL (Comitetul de experți de pe lîngă Consiliul Europei specializat în evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului).
În continuare începând cu anul 2009 a urmat și noua Strategie națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2009-2012, care deja în baza unui studiu de fezabilitate și feedback puternic din experiența acumulată a permis reformatarea acțiunilor și ca urmare atingerea unor scopuri strategice noi la acest capitol.
Astfel, ca urmare a realizării Strategiei a fost posibil asigurarea unui cadru legislativ conform
normelor internaționale în domeniu, a fost lărgit sistemul autohton de CSB/CFT asupra noilor entități cum ar fi companiile de leasing, brokeri în asigurări, au fost implementate noile programe analitice, au fost desfășurate treninguri pentru entitățile raportoare, au fost identificate noi tipologii și ulterior obținute sentințe de condamnare pe infracțiuni de spălare a banilor etc.
Totodată, au existat și unele deficiențe cum ar fi consolidarea instituțională insuficientă în toate structurile implicate în realizarea Planului de acțiuni, neefectuarea evaluării naționale a riscurilor,cooperare națională insuficientă în domeniu.În aceste condiții, urmând recomandările și propunerile efectuate de către experții Comitetului MONEYVAL în cadrul celei de-a IV runde de evaluare a Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2012 a apărut necesitatea elaborării unei concepții noi cu acțiuni coerente în domeniu prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Astfel, Strategie națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017 (în continuare Strategie) stabilește în următorii 5 ani (anii 2013-2017)prioritățile statului în contracararea spălării banilor și finanțării terorismului. La fel, au fost identificate scopurile și obiectivele care urmează a fi atinse în perioada respectivă implementând.Planul de acțiuni care va fi optimizat odată cu schimbările și evoluțiile în domeniu.
Capitolul II
DEFINIREA PROBLEMEI
Spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt fenomene strâns legate de economia tenebră, percepute ca activități desfășurate cu încălcarea normelor juridice și economice. Acestea presupun căi prin care infractorii procesează mijloace bănești ilegale provenite din practicarea activităților infracționale prin intermediul unor transferuri și tranzacții succesive, pînă cînd sursa fondurilor acaparate ilegal devine neclară și banii capătă aparența fondurilor/activelor legitime.
Finanțarea terorismului poate fi efectuată atît din contul veniturilor provenite din activități ilicite, cît și din contul mijloacelor obținute de la desfășurarea unor activități legale (de obicei organizații de caritate), ceea ce face dificilă depistarea fondurilor destinate organizațiilor teroriste internaționale.
În economia mondială sînt utilizate, în mod fraudulos, tranzacțiile internaționale drept componentă de bază a spălării banilor și a finanțării terorismului, iar în acest sens sunt pe larg utilizate tehnologiile informaționale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informație organele de supraveghere.
Spălarea banilor și finanțarea terorismului pot avea consecințe economice și sociale devastatoare, amenințând atât țările cu economii puternice, cît și în tranziție către economia de piață, precum și cele cu sisteme financiare fragile. Astfel, economia, societatea și securitatea statelorutilizate în calitate de platforme pentru spălarea mijloacelor financiare obținute pe căi ilicite sunt afectate enorm.Este de menționat faptul că o parte substanțială a capitalurilor provenite din activități ilicite sunt orientate în sectorul economic legal, utilizând posibilitățile și facilitățile oferite de piața financiar-bancare, nebancare și liberilor profesioniști în acest sens (instituții financiare bancare și nebancare, jocuri de noroc și pariuri, notari etc.).
În același timp grupările implicate în transferuri ilegale, lichefiere, legalizare de bunuri și finanțare de terorism, utilizează toate pârghiile și măsurile accesibile pentru a evita regimurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, apelând la persoane interpuse și companii delicvente, tranzacții fictive și cesiuni de creanță.
Luând în considerare integrarea rapidă în sistemul financiar global, aceste tendințe sunt proprii și caracteristice inclusiv Republicii Moldova, fapt care motivează la acțiuni adecvate din partea autorităților competente în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În acest sens se recurge la mobilizarea resurselor disponibile spre sectoarele cu un risc sporit de acest tip de fraude, se optimizează cadrul legislativ și instituțional, se aprobă politici de implementare și eficiență etc.
În aceste circumstanțe, activitatea de spălarea banilor și finanțarea terorismului a încetat a fi considerată în exclusivitate o problemă a organelor de drept și de control. Reieșind din consecințele negative majore, aceasta reprezintă o problemă a tuturor autorităților publice, structurilor private și organizațiilor nonguvernamentale, întregii societăți civile.
O asemenea abordare a este intens promovată de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF), care dezvoltă și promovează politici de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.Astfel, această organizație internațională a elaborat „40 de Recomandări privind combaterea spălării banilor” și „9 Recomandări speciale privind combaterea finanțării terorismului”, care au pus bazele sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, acoperind atît sistemul justiției penale și aplicării legii, cît și sistemul financiar și reglementarea acestuia, precum și
colaborarea internațională în domeniu.Luînd în considerare că Comitetul MONEYVAL este membru asociat al FATF, țările member urmează să implementeze prevederile recomandărilor nominalizate, fiind evaluate periodic în acest sens.
Republica Moldova ca membră a Comitetului MONEYVAL în perioada anilor 2011-2012 a fost suspusă celei de-a IV runde de evaluare a Comitetului MOENYVAL, la 04 decembrie 2012 în cadrul celei de-a 40-a Ședință Plenare a fost aprobat Raportul de evaluare a Republicii Moldova privind implementarea celor 40+9 recomandări FATF. Astfel, concluziile și recomandările incluse în Raportul de evaluare au servit ca temei pentru formularea soluțiilor care s-au regăsit în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei.
Capitolul III
PRINCIPIILE DE BAZĂ
1. Principiul respectării drepturilor omului
Acțiunile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului vor fi întreprinse cu respectarea plenară a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, consacrate atît în Constituția Republicii Moldova, cît și în instrumentele juridice internaționale, îndeosebi Declarația universală a drepturilor omului (1948) și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (1950).
2. Principiul legalității
Strategia urmărește executarea corectă și eficientă a prevederilor legilor, actelor normative subordonate legii și convențiilor internaționale, care reglementează combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului. Reprezentând un instrument de implementare a respectivului cadru normativ, prezenta Strategie nu poate să conțină măsuri sau acțiuni care să contravenă acestuia.
3. Principiul eficienței
Fiecare instituție responsabilă de executarea prezentei Strategii are sarcina de a îmbunătăți activitatea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în limitele competenței, prin distribuirea optimă a resurselor limitate către sectoarele cu risc sporit.
4. Principiul oportunității
Toate acțiunile din planurile anuale urmează a fi executate calitativ și în termen. Acest principiu urmează a fi respectat întocmai, deoarece obiectivele au conexiuni directe șiindirecte, iar în cazul în care unele acțiuni vor fi realizate ne calitativ sau cu depășirea termenelor va fi întrerupt lanțul logic de acțiuni, fapt care va afecta în final rezultatul scontat.
5. Principiul aplicării tehnologiilor performante
În condițiile avansării metodelor și mijloacelor utilizate de către infractori, evoluția tehnologiilor avansate inclusiv informaționale și consolidarea capacităților profesionale pentru contracararea infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, precum și infracțiunilor predicate acestora este strict necesară.
6. Principiul interacțiunii și colaborării
Succesul activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului depinde direct de capacitatea schimbului de date atît la nivel național, cît și internațional.Totodată, nivelul de interacțiune atît la etapa inițială, cît și la etapa urmăririi penale este decisive în procesul de combatere a acestor infracțiuni complexe.Mai mult ca atît, Strategia își propune să devină un instrument de asigurare a cooperării între toate instituțiile de stat, organizațiile nonguvernamentale și internaționale, care au drept finalitate combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
7. Principiul transparenței
Strategia are drept scop implementarea în dezvoltarea unui sistem financiar și commercial transparent, bazat pe reguli, previzibil și ne discriminatoriu. Transparența strategiei va spori credibilitatea societății față de autorități și va fortifica colaborarea lor în implementarea unor programe noi de importanță națională.
Capitolul IV
COMPONENTE CHEIE ALE STRATEGIEI
Componentele chei ale Strategiei sunt scopul, obiectivele, rezultate scontate și prioritățile de
acțiuni. Scopul rezidă în dezvoltarea unui sistem național eficient de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului conform standardelor internaționale în domeniu, și în consecință diminuarea acestui viciu în economia Republicii Moldova.
Obiectivele Strategiei sunt: consolidarea sistemului de prevenire, optimizarea regimului de combatere, asigurarea cooperării naționale și internaționale și asigurarea transparenței și feedbackului privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
1. Consolidarea sistemului de prevenire
Măsurilor de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului reprezintă un complex de acțiuni care rezidă din aplicarea consecventă și eficientă a prevederilor legale în acest sens cu implicarea obligatorie a societății civile (uniuni și asociații profesionale).
Acest fapt va permite instalarea unui sistem de monitorizare privind executarea corectă a prevederilor cadrului legislativ în domeniu, intensificarea interacțiunii cu entitățile raportoare cu acordarea suportului necesar, instalarea unii grad sporit de conștientizare a pericolului spălării banilor și finanțării terorismului și infracțiunilor predicate acestora.
În acest sens, o atenție deosebită este acordată consolidării sistemului de raportare; aplicării măsurilor de precauție „sporită” și respectiv „redusă” în privința unor tipuri de clienți, activități și tranzacții desfășurate; instaurarea uni regim de control și audit intern a entităților raportoare; aplicării în regim continuu a măsurilor de monitorizare a tranzacțiilor și activităților clienților; măsurilor de interdicție de a stabili relații de afaceri cu diferiți clienți în anumite condiții etc.
Astfel, aplicarea corectă măsurilor de prevenire va permite minimizarea riscului implicării entităților raportoare în diferite tranzacții de legalizare a activelor de proveniență ilegală sau în acțiuni de finanțare a terorismului.
Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului constituie, în special, antrenarea societății civile în astfel de acțiuni și informarea acesteia despre riscurile și efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităților publice, direct și tangențial implicate în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin organizarea unor conferințe de presă, publicarea periodică a comunicatelor referitoare la acțiunile întreprinse etc.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul formularelor recepționate pe fiecare tip în parte;
2) numărul notelor analitice elaborate în privința tranzacțiilor suspecte identificate;
3) numărul trainingurilor și seminarelor naționale și internaționale în domeniul CSB/CFT la care au participat funcționarii publici;
4) ponderea entităților raportoare care dispun de programe proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și măsurile întreprinse în vederea redresării situației;
5) ponderea entităților raportoare care nu implementează programe de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
6) numărul recomandărilor elaborate pe sectoarele supravegheate privind situația de fapt și propuneri de redresare în domeniul;
7) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
2. Optimizarea regimului de combatere
Procesul de combatere este complex și este inițiat chiar din momentul cînd Serviciul a identificat o tipologie de legalizare a activelor de proveniență ilegală și pregătește nota analitică pentru remitere organului competent.
Conform competenței procesual-penale Centrul Național Anticorupție este organul de drept care efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Totodată, implicarea celorlalte organe care efectuează urmărirea penală în privința altor infracțiuni care pot fi predicate spălării banilor este foarte importantă deoarece Serviciul în dependență de metoda de analiză utilizată poate inițial identifica crima predicată, iar apoi semnele de legalizare a veniturilor obținute din aceste ilegalități, astfel o investigație inversă este strict necesară.
Pentru a dispune de un sistem eficient de combatere urmează ca toate etapele procesului să dispună de o acoperire legală adecvată atît din punct de vedere procesual, cît și instituțional. Astfel, criminalizarea infracțiunii de spălare banilor va suferi schimbări și completări pentru a corespunde standardelor internaționale în domeniu.
De asemenea, va fi fortificat și regimul de confiscare care determină eficiența sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
La acest capitol se impune: efectuarea investigațiilor financiare obligatorii în cauzele penale privind infracțiunile stabilite în Anexa la Convenția Consiliului Europei privind spălarea banilor,
depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracțională și finanțarea terorismului (Convenția de la Vrașovia); crearea unui cadru legislativ și instituirea unui mecanism eficient, prin care procurorul să fie investit cu atribuția de a iniția acțiune civilă în cadrul urmăririi penale sau în afara acesteia, dar în baza unei sentințe de condamnare, cu asigurarea în aceste cazuri a inversării sarcinii probațiunii, în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului și trecerii în folosul acestuia a proprietăților ce provin din activitatea infracțională.
Intensificarea activității tuturor organelor abilitate cu funcții de combatere întru depistarea infracțiunilor, desfășurarea urmării penale și în final obținerea sentințelor de condamnare în privința infracțiunilor de spălare a banilor depistate.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul tipologiilor identificate și stopate privind spălarea banilor și finațarea terorismului;
2) numărul conturilor bancare sistate și suma mijloacelor financiare aflate în conturi;
3) numărul infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului depistate, inclusive predicate acestora;
4) numărul firmelor delicvente identificate și sumele calcualte și încasate ca rezultat al urmăririi acestora;
5) numărul sentințelor pronunțate în privința cauzelor penale pornite în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
6) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
3. Asigurarea cooperării naționale și internaționale
În prezent, odată cu evoluția sistemelor rapide de plăți și implicarea grupărilor transnaționale însăvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, eficiența și eficacitatea combaterii acestor fenomene este direct proporțional de calitatea și structura relațiilor cu autoritățile specializate din diferite state și jurisdicții.
Totodată, comunitatea internațională a unit eforturile prin crearea organizațiilor internaționale cu scopul facilitării schimbului de informații între organele specializate din diferite țări. Acest fapt a implicat participarea activă, a Serviciul la dezvoltarea mecanismelor internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.Mai mult ca atît, implementarea acțiunilor prevăzute în Strategiile anterioare a făcut posibilă aderarea Republicii Moldova la Grupul EGMONT și la Rețeaua de schimb de informații în domeniul recuperării activelor (CARIN). Aceste realizări, stau la baza capacității Serviciul de a efectua un schimb eficient de informații financiară cu alte servicii similare din 127 de țări. Deși legislația națională permite efectuarea schimbului de date în baza principiului reciprocități, Serviciul în scopul creșterii încrederii între parteneri cu privire la schimbul reciproc de informații și convenirea limitării utilizării acesteia, negociază semnarea unor memorandumuri de înțelegere, fiind deja semnate cu serviciile din 42 de state.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul informațiilor și notelor analitice transmise de către instituțiile responsabile și alte organe de drept privind acțiunile ilicite identificate;
2) numărul de solicitări remise și primite de la structurile similare din alte state;
3) numărul comisiilor rogatorii prmite/ remise;
4) numărul acordurilor semnate privind schimbul de informații în domeniu cu serviciile similare din alte țări.
5) gradul de implementare a recomandărilor organizațiilor internaționale de profil;
6) numărul chestionarelor completate și remise organizațiilor internaționale în domeniul;
7) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
4. Asigurarea transparenței și feedbackului privind măsurile de prevenire și combatere a
spălării banilor și finanțării terorismului
Succesul oricărei strategii depinde de gradul ei de acceptare socială. Autoritățile responsabile de combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nu pot neglija componenta comunicativă a combaterii fenomenelor sus-menționate, totodată aceasta nu poate fi absolutizată. Informațiile care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau profesional, nu pot fi divulgate publicului larg conform prevederilor legislației naționale. Din acest motiv, transparența drept obiectiv și ca principiu, nu poate fi invocată pentru solicitarea sau furnizarea informațiilor care nu fac obiectul acesteia.
Concomitent în vederea sensibilizării opiniei publice este necesar asigurarea unui flux informațional vis-a-vis de măsurile întreprinse și rezultatele obținute în domeniu prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv prin actualizarea datelor în spațiul
Internet.De asemenea, comunicarea periodică către entitățile raportoarea (feedback) despre măsurile întreprinse, tipologiile identificare, deciziile luate în privința formularelor expediate etc. este o prioritate pentru Serviciu, deoarece va permite acestora să cunoască deficiențele interne la acest capitol.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul comunicatelor de presă privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului plasate pe paginile web ale instituțiilor de profil;
2) numărul de emisiuni radiofonice și televizate în domeniu la care au participat funcționarii publici cu referire la situația în domeniu;
3) numărul de sesizări cu referire la SB/FT, recepționate și soluționate.
5. Rezultate
Prezenta Strategie poate fi considerată realizată, dacă vor fi atinse obiectivele și obținute următoarele rezultate:
1) riscul redus în sectoarele financiar-bancar, ne-bancar și liberilor profesioniști față de abuzul spălării banilor și finanțării terorismului;
2) activități dezavantajoase și dificil de realizat pentru acțiunile de legalizare a bunurilor obținute ilicit;
3) domeniile vulnerabile SB/FT identificate la nivel național;
4) conformitatea cu standardele internaționale în domeniul CSB/CFT;
5) conformarea cadrului normativ cu evoluția fenomenelor în domeniu, inclusiv cu standardele internaționale;
6) consolidarea capacităților instituționale ale instituțiilor implicate;
7) asigurarea uni schimb operativ de date atât la nivel național, cât și internațional;
8) creșterea gradului de informare și de sensibilizare a opiniei publice în privința pericolului spălării banilor și finanțării terorismului.
Capitolul V
IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA PERFORMANȚELOR STRATEGIEI
Instrumentul de aplicare a Strategiei reprezintă Planul de acțiuni, care urmează a fi implementat în mod consecvent de toți participanții.
Pentru realizarea obiectivelor propuse toate acțiunile au fost separate prin prisma măsurilor legislative, măsuri instituționale și măsuri de implementare.La rândul lor pentru fiecare acțiune este prevăzut termen de realizare, autoritatea responsabilă, indicatorii de monitorizare și rezultatul implementării.Odată ce unele acțiuni sunt continue și urmează a fi persistente este indispensabil asigurarea unei concepții unitare, prin cooperare între autoritățile competente, privind procesul de implementarea prevederilor Planului de acțiuni.
Totodată, fiecare acțiune implementă are ca scop realizarea unei sau mai multor recomandări FATF, iar realizarea acestea va genera în final valoare adăugată sistemului autohton de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.Ca urmarea a exercițiului de evaluare a riscului, va fi posibil identificarea și cuantificarea unor riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului, și în consecință orientarea resurselor disponibile spre domeniile cu risc sporit.
Astfel, Planul de acțiuni al Strategiei devine vectorul principal orientat spre implicarea tuturor instituțiilor de profil și punerea în aplicare a eforturilor acestora în asigurarea securității sistemului financiar al Republicii Moldova.
Evaluarea implementării Strategiei va fi asigurat prin implementarea unui cadru instituțional de supraveghere și de monitorizare periodică a progreselor obținute în domeniul dat.
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (Serviciul) este subdiviziune independentăîn cadrul Centrului Național Anticorupție care este responsabilă de elaborarea Strategiei, de asigurarea realizării Planului de acțiuni, precum și de coordonarea și supravegherea activității instituțiilor implicate în realizarea acestea.
Comisia parlamentară „Securitate națională, apărare și ordine publică” (Comisie parlamentară de profil) este responsabilă de monitorizare și coordonare la nivel național a implementării prevederilor Strategiei.
Serviciul va prezenta Comisiei parlamentare de profil pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a implementării în anul precedent a Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017, iar pînă la 15 februarie, va elabora și va prezenta spre examinare propuneri pentru actualizarea Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei. Entitățile responsabile de implementarea Strategiei vor prezenta semestrial, pînă la data de 10 a lunii imediat următoare perioadei de dare de seamă, note informative Serviciului privind îndeplinirea sau neîndeplinirea fiecărei acțiuni în parte, care le va generaliza, și, pînă la data de 20 a aceleiași luni, va înainta Comisie parlamentare de profil raportul de implementare.
Raportul de implementare elaborat de către Serviciu va fi constituit obligatoriu din sinteza realizărilor acțiunilor din Plan, conținând date privind implementarea totală, parțială și neimplementarea acestora, precum și sinteza detaliată privind entitățile responsabile (instituțiile) care au admis restanțe la capitolul implementare și celor care au evitat prezentarea dărilor de seamă sau le-au prezentat incomplet.
Totodată, entitățile responsabile vor prezenta, anual, pînă la 15 ianuarie, Serviciului propuneri pentru actualizarea Planului de acțiuni.
Capitolul VI
RESURSE FINANCIARE
Fiecare instituție responsabilă va identifica și planifica, după necesitate, fondurile necesare realizării Planului de acțiuni atât din sursele bugetare proprii, cît și din accesarea asistenței organizațiilor internaționale.
Capitolul VII
CONCLUZII
Elaborarea și implementarea prezentei Strategii demonstrează o etapă calitativ nouă în abordarea fenomenului în Republica Moldova, precum și maturitatea pașilor întreprinși în acest sens în baza unei reacții strategice a tuturor instituțiilor competente din stat.
Pentru a realiza scopul propus, urmează a fi respectate următoarele condiții de succes: voință politică; anticiparea rezistenței din parte subiecților implicați în implementarea Strategiei; parteneriat eficient dinte autoritățile publice, societatea civilă și entități raportoarea; resurse (umane, financiare etc.) suficiente și mandatul necesar de utilizare a acestora; suportul și asistența organizațiilor internaționale de profil.
Acest document, care conjugă toate forțele existente în stat, inclusiv societate civilă, va permite evoluția ascendentă de contracarare a fenomenului de spălare de bani și finanțarea terorismului pe teritoriul Republicii Moldova.
ADNOTARE
la teza pentru obținerea gradului științific master în economice cu tema
„PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR PRIN INTERMEDIUL BĂNCILOR”
Gheorghiță Ana, Chișinău, 2014,
Specialitatea 364.1 – Finanțe și bănci
Teza cuprinde introducerea, trei capitole, încheiere (concluzii și recomandări), bibliografia din 60 de titluri, 6 anexe, 73 de pagini text de bază, ilustrat în 8 figuri.
Actualitatea temei. Subiectul tratat este important atât în plan social, cât, îndeosebi, juridic, cu atât mai mult cu cât din cauza complexității spălării banilor și a tehnicilor cu care se operează acestea nu sunt cunoscute organelor antiinfracționale, fapt ce creează dificultăți. Bani „murdari” – o noțiune pe cât de inovatoare, pe atât de neclară. În principal, aceștia sunt utilizați de către organizațiile criminale, fie de către alți subiecți, ca o modalitate de obținere a unor venituri și de neplată a impozitelor.
Domeniul de studiu: finanțe, monedă și credit, activitate bancară.
Scopul principal al lucrării se exprimă în elaborarea concepției teoretice și practice de soluționare a problemei privind spălarea banilor, în determinarea esenței juridice a infracțiunilor legate de spălarea banilor și a conținutului lor juridico-penal, precum și în formularea recomandărilor ce ar permite a stabili în deplinătate semnele obligatorii și elemenetele constitutive ale componenței respective de infracțiune.
Obiectivele cercetării constau în a analiza un șir de ipoteze referitoare la spălarea banilor, de a cerceta fenomenul spălării banilor,cît și a studia efectele și consecințele spălării banilor pentru de a observa vulnerabilitatea sistemului financiar față de spălarea banilor.
Sarcinile cercetării:
stabilirea modalităților laturii obiective a spălării banilor;
specificarea metodelor de realizare a acțiunilor de legalizare;
determinarea momentului consumării infracțiunii spălarea banilor;
evidențierea particularităților ale acestei infracțiuni;
studierea concepțiilor științifice ale doctrinarilor atât naționali, cât, îndeosebi, străini.
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. Identificarea detaliată a factorilor de influență asupra procesului de spălare a banilor, propuneri referitoare la lichidarea consecințelor acestui proces.
Semnificația teoretică constă în dezvoltarea conceptelor cu privire la supravegherea bancară în cadrul procesului de spălare a banilor.
Metodologia cercetării include sistemul de metode, procedee, tehnici, reguli aferent angajate în procesul cercetării, în lucrarea dată am folosit: metoda experimentală, matematică, statistică, istoric-comparativă, aplicativă, fundamentală și predictivă. Teza se bazează pe principiului cauzalității, observabilității, corespondenței etc.
Suportul metodologic include sursele autorilor: Craiu N., Ghinea N., Moldovanu D., Voicu C. și alții, legislația în vigoare, surse statistice și practice.
Cuvintele-cheie: programe strategice, spălarea banilor, banca comercială, terorism, analiză, confidențialitate, reconsolidare, optimizare, confidențialitate, reglementare, operațiuni bancare, legislație,cooperare.
LISTA ABREVIERILOR
BM – Banca Mondială;
BNM- Banca Națională a Moldovei;
CNA- Centrul Național Anticorupție;
CAPC- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției;
C.C.C.E.C. – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției;
CSB/CFT – combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
DIV-Declarație de incasare valutară;
EAG – Grupul Euro – Asiatic pentru combaterea legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită;
EGMONT- organizația internațională a Unităților de Informații Financiare;
FATF–Grupul de Acțiune Financiară Internațională;
FMI-Fondul Monetar International;
GDP- la prețurile de achiziție este suma valorii adăugate de toți producătorii rezidenți în economie, plus orice taxe și produse minus subvențiile nu sunt incluse în valoarea produselor brut.
GUAM- Organization for Democracy and Economic Development;
ICC-International Chamber of Commerce;
MONEYVAL– Comitet de experți de pe lângă Consiliul Europei specializat în evaluarea măsurilor de combaterea spălării banilor;
OECD- Organisation for Economic Cooperation and Development;
ONG – organizații neguvernamentale;
PBG – Prime Bank Guarentee;
PIB- Produsul intern brut;
RM – Republica Moldova;
SAT- Sisteme Alternative de transmitere rapidă a banilor;
SB/FT- Spălarea banilor/Finanțarea Terorimului;
SPCSB– Serviciul Prevenire și Combaterea Spălării Banilor;
TI- tehnologii informaționale;
TVA- taxa pe valoare adăugată;
UE- Uniunea Europeană.
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT
Subsemntatul (a) _________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de masterat cu titlul: ______________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de masterat, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de masterat fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de masterat să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
* Declarația se va completa de absolvent cu pix sau stilou cu cerneală albastră și se înserează în lucrarea de licență a studentului la sfîrșitul acesteia ca parte integrantă.
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI
1. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72-74.
2. Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81/199.
3. Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului Nr.633-XV din 15.11.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.139-140/1084.
4. Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 05.06.2007 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anul 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 82-85.
II. INSTRUCȚIUNI ȘI MATERIALE METODOLOGICE
5. Hotărîrea Camerei Consultanților Fiscali nr.7/2012 pentru aprobarea Normelor privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării actelor de terorism prin intermediul activității de consultanță fiscală. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I, 2012, nr. 216.
6. Recomandări cu privire la abordarea bazată pe risc a clienților de către bănci în vederea prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării, nr: 80. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 83-85/527.
7. Hotărîrea Băncii Naționale a Republicii Moldova nr. 172 din 04.08.2011 cu privire la aprobarea Regulamentului privind activitatea băncilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170-175.
8. Regulament privind normele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul BC,,Moldindconbank”SA din 30.11.2011.
9. Regulamentul cu privire la sistemele de control intern în bănci, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.98-99/368.
10. Recomandări cu privire la obiectivele de control și măsurile de securitate ale Sistemului de Management al Securității Informației în bănci aprobate prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 98-99.
11. Reglementările naționale și aplicarea abordării în funcție de risc în activitatea băncilor din Republica Moldova de prevenire și combatere a spălării banilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 98-99.
12. Ordinul Ministerului Finanțelor al R.Moldova cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind aplicarea de către societățile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului nr. 63 din 10.08.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.157/714.
13. Regulament privind organizarea contabilității în băncile din Republica Moldova, Hotărîrea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 238 din 10.10.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 144-145/331.
III. MONOGRAFII,ARTICOLE,MANUALE
14. Aliev V., Bolotkii B. Pазpабoтка poccийcкoгo закoнoдатeльcтва o пpoтивoдeйcтвии лeгализации (oтмыванию) дoxoдoв, пoлyчeнныx нeзакoнным пyтeм: нeкoтopыe диcкyccиoнныe вoпpocы. Mockва: Гocyдаpcтва и пpавo, 1999. 50 p.
15. Basno C., Dardac N. Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată. București: Didactică și Pedagogică, 1996. 252 p.
16. Bezborodov V.,Zarubin A. Угoлoвная oтвeтcтвeннocть за pанee нe oбeщаннoe пpиoбpeтeниe или cбыт имyщecтва, дoбытoгo пpecтyпным пyтeм. Mockва: Угoлoвнoe пpавo, 2003. 59 p.
17. Blum J.A., Levi M., Naylor T. Financial havens, banking secrency and money laundering. : United Nations Publications, 1998. 289 p.
18. Craiu N. Economia subterană între ,,Da” și ,,Nu”. București: Economica, 2004. 214 p.
19. Cușnir V., Berliba V. Aspecte juridico-penale ale evaziunii fiscale a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor. Chișinău: Arc, 2002. 208 p.
20. Cutajar C. Le blanchiment des profits illicites. Strasbourg: Presses Universitaires de Strasbourg, 2000. 222 p.
21. Cutajar – Rivière Chantal (préface de Pascal Diener). La société écran. Essai sur sa nation et son régiune juridique. Paris: L.G.D.J., 1998. 517 p.
22. Dascălu I. Centrele financiare off-shore, paradisurile fiscale și secretul bancar. București: Argument, 2001. 142 p.
23. Dicanova T.A., Ocипoв B.E. Бopьба c тамoжeнными пpecтyплeниями и oтмываниeм „гpязныx” дeнeг. Mocква: ЮHИTИ, 2000. 310 p.
24. Floret L. Secret bancaire et fiscalité: deux obstacles à la cooperation internationale dans la lutte anti-blanchiment. La criminalité organisée. Paris: Banque et Droit , 1996. 197 p.
25. Franchi F. Le blanchiment, un délit mal né par les banquiers. Paris: Banque et Droit, 2003. 20 p.
26. Ghinea N., Pascu M. Macrocriminalitatea economico-financiară. Ploiești: LVS, 2008. 231 p.
27. Hafner W. Im Schatten der Derivate. Das Schmutzige Geschäft der Finanzelite mit der Geldwäsche. Frankfurt: Derfrankforg, 2002. 217 p.
28. Hérail Jean-Louis, Ramael Patrick. Blanchiment d’argent et crime organisé: la dimension juridique. : PUF, 1996. 196 p.
29. Кerner H., Dah E. Oтмываниe дeнeг. Пyтeвoдитeль пo дeйcтвyющeмy закoнoдатeльcтвy и юpидичecкoй пpактикe. Mocква: Meждyнopoдныe oтнoшeния, 1996. 240 p.
30. Lucașuc I.I., Naumov A.V. Meждyнаpoднoe yгoлoвнoe пpавo: Учeбник для юpидичecкиx факyльтeтoв и вyзoв. Mocква: Cпаpк, 1999. 286 p.
31. Mocuta Gh. Metodologia investigării infracțiunii de spălare a banilor. Bucuresti: Noul Orfeu, 2004. 395 p.
32. Mihailov V., Troșkin E., Banikovskii A. Пpoтивoдeйcтвиe лeгализации “гpязныx” дoxoдoв: пpавoвыe и opганизациoнныe фopмы. Mинcк: Teceй, 2001. 398 p.
33. Moldovanu D. Curs de teorie economică. Chișinău: Arc, 2006. 432 p.
34. Musaev F.A. Boпpocы yгoлoвнoй oтвeтcтвeннocти за лeгализацию пpecтyпныx дoxoдoв. Яpocлавль: Hалoгoвыe и иныe экoнoмичecкиe пpecтyплeния , 2002. 114 p.
35. Nistoreanu Gh., Păun C. Criminologie. București: Argument,1996. 318 p.
36. Pitulescu I. Considerații referitoare la infracțiunea de spălare a banilor. București: Dreptul, 2002. 151 p.
37. , Dragan Gh. Spălarea banilor și finanțarea terorismului: amenințări planetare pe rute financiare. București: Expert, 2005.315 p
38. Saguna D., Remus J. Spălarea banilor. Elemente de teorie și practică judiciară. Iași: C.H. Beck, 2013. 312 p.
39. Streteanu F., Chiriță R. Răspunderea penală a persoanei juridice. București: Rosetti, 2002. 220 p.
40. Voicu C. Spălarea banilor murdari. București: Sylvi, 1999. 256 p.
41. Voicu C., Ungureanu G., Voicu A. Investigarea criminalității financiar-bancare. București: Polipress, 2003. 241 p.
42. Voicu C. Drept penal al afacerilor. București: ALL Beck, 2003. 168 p.
43. Voicu C., Ungureanu G.,Voicu A. Globalizarea și criminalitatea financiar-bancară. București: Univers juridic, 2005. 126 p.
44. Voljenkin B.V. Экoнoмичecкиe пpecтyплeния. Cанкт-Пeтepбypг: Юpидичecкий цeнтp Пpecc, 1999. 296 p.
IV. SURSE STATISTICE ȘI PRACTICE
45. Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor. http://www.cccec.md/(vizualizat 12.03.2014).
46. Taxa nouă aplicată băncilor . http://www.kpmg.com (vizualizat 20.04.2014).
47. Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor. http://www.gov.md (vizualizat 27.04.2014).
48. Strategii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. www.biblioteca.ase.ro (vizualizat 28.04.2014).
49. Cooperarea internațională în domeniile de contracarare a spălării banilor și finanțării terorismului. http://www.transparency.md/ (vizualizat 29.04.2014).
50. Măsuri privind prevenirea spălării banilor. http://www.librabank.ro/ (vizualizat 29.04.2014).
51. Ghid privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica . http://www.coe.int (vizualizat 30.04.2014).
52. Economie. Combaterea spălării banilor. http://www.stiucum.com (vizualizat 30.04.2014).
53. Consultanță juridică referitoare la spălarea banilor. http://www.procese-avocat.ro (vizualizat 30.04.2014).
54. Spălarea banilor. http://www.referat .md.com (vizualizat 01.05.2014).
55. Prevenirea și combaterea spălării banilor. http://www.scritube. com (vizualizat 01.05.2014).
56. Economia subterană a Republicii Moldova. http://old.eco.md/ (vizualizat 02.05.2014).
57. Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. http://cna.md/ (vizualizat 03.05.2014).
58. Măsurile de precauție privind identificarea clientului. http://europa.eu (vizualizat 04.05.2014).
59. Manual de instruire privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului http://www.onpcsb.ro (vizualizat 06.05.2014).
60. Structura programelor proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară. http://www.cnpf.md/ (vizualizat 14.05.2014).
ANEXE
Anexa 2
Sectoarele vulnerabile spălării banilor și finanțării terorismului
Anexa 3
Etapele spălării banilor
Anexa 4
Companie „off-shore” implicată în scheme de spălare de bani prin „Work & Travel” FOTO
O nouă schemă marca „Work & Travel”: Spălare de bani de 6 milioane de dolari cu un prejudiciu adus statului în mărime de 15 milioane de lei. Ofițerii Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, în comun cu Procuratura Anticorupție și serviciile similare din SUA, au deconspirat o schemă de spălare a banilor în proporții deosebit de mari utilizată de către o societate autohtonă, lider în programe „Work & Travel” din Republica Moldova. În perioada anilor 2010 – 2013 cetățenii Republicii Moldova, care au participat la programul „Work and Travel” prin intermediul societății respective, ar fi transferat în conturile unei companii „off-shore” mijloace bănești în sumă totală de peste 6 milioane dolari SUA, fiind prejudiciat bugetul de stat cu circa 15 milioane de lei. Astfel, în cadrul investigațiilor efectuate de SPCSB, s-a constatat că societatea autohtonă facilita participarea studenților la programul „Work and Travel”, prin acordarea asistenței în vederea stabilirii contactelor cu angajatorii, pregătirii actelor necesare pentru obținerea vizei și în final deplasarea în SUA.Respectiv, achitarea pentru serviciile acordate nu era efectuată în favoarea societății autohtone de către studenți, ci în adresa unei societăți înregistrate în zona off-shore, care „de facto” era gestionată de către administratorul companiei din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele bănești acumulate în contul companiei „off-shore” erau gestionate de către factori de decizie din cadrul societății autohtone: o parte era redistribuită pentru achitarea salariilor reale angajaților companiei (500 – 2500 USD), iar altă parte intra pe conturile personale ale factorilor de decizie deținute în instituțiile bancare autohtone și din străinătate, bani utilizați pentru procurarea autoturismelor de lux, imobilelor, etc.
În urma perchezițiilor efectuate de angajații Centrului Național Anticorupție, împreună cu procurori la sediul societății moldovenești au fost depistate dispozitive tehnice, prin intermediul cărora erau gestionate de la distanță conturile companiei „off-shore”, documente de înregistrare și ștampile ale nerezidentului respectiv, care erau aplicate pe actele perfectate din numele acesteia, precum și carduri bancare ale angajaților companiei, utilizate pentru primirea salariului neimpozitat.
Pe acest caz a fost deschis un dosar penal pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari.
Anexa 5
Structura sistemului autohton de combatere a spălării banilor și
finanțării terorismului
Anexa 6
Strategia
națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțare a terorismului
pentru anii 2013-2017
Capitolul I
DESCRIEREA SITUAȚIEI
Actualmente în condițiile cînd Republica Moldova se integrează rapid în sistemul financiar global, oricare infracțiune, cum ar fi, corupție, însușiri, escrocherii, delapidări, evaziuni fiscale etc. poate fi privită prin prisma spălării banilor, iar dezvoltarea rapidă a tehnologiilor IT permite un camp larg de manevre în acest sens.
Totodată, eforturile autorităților naționale responsabile de analiza, monitorizarea și investigarea faptelor suspecte de spălarea banilor și finanțare a terorismului sunt orientate pentru reducerea riscului utilizării sistemului financiar-bancar, nebancar și liberilor profesioniști în diferite scheme de legalizare a bunurilor și de finanțare a terorismului.
În acest sens, implementarea standardelor internaționale (cele 40+9 recomandări FATF) a avut un rol determinant în edificarea unui sistem viabil de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT).
Mai mult ca atât, alături de eforturile esențiale depuse de autoritățile naționale competente, Republica Moldova a avut sprijinul organizațiilor și structurilor internaționale cum ar fi Proiectul
comun al Consiliului Europei și al Comisiei Europene împotriva corupției, spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova – MOLICO.
Aceste evenimente în cumul au contribuit la promovarea unei politici guvernamentale unitare în domeniu, care să corespundă exigențelor sistemului autohton de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. În aceste condiții, s-a impus imperativitatea unei reacții strategice clare, prin adoptarea unei Strategii naționale.
Astfel, Guvernul Republicii Moldova încă în 2007 a adoptat Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, care a fost prima încercare de uni forțele tuturor autorităților competente întru realizarea obiectivelor strategice. Ulterior rezultatele obținute în baza acestui document a permis înregistrarea progreselor semnificative în implementarea standardelor internaționale și prezentarea rapoartelor progres în plenarele Comitetului MONEYVAL (Comitetul de experți de pe lîngă Consiliul Europei specializat în evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului).
În continuare începând cu anul 2009 a urmat și noua Strategie națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2009-2012, care deja în baza unui studiu de fezabilitate și feedback puternic din experiența acumulată a permis reformatarea acțiunilor și ca urmare atingerea unor scopuri strategice noi la acest capitol.
Astfel, ca urmare a realizării Strategiei a fost posibil asigurarea unui cadru legislativ conform
normelor internaționale în domeniu, a fost lărgit sistemul autohton de CSB/CFT asupra noilor entități cum ar fi companiile de leasing, brokeri în asigurări, au fost implementate noile programe analitice, au fost desfășurate treninguri pentru entitățile raportoare, au fost identificate noi tipologii și ulterior obținute sentințe de condamnare pe infracțiuni de spălare a banilor etc.
Totodată, au existat și unele deficiențe cum ar fi consolidarea instituțională insuficientă în toate structurile implicate în realizarea Planului de acțiuni, neefectuarea evaluării naționale a riscurilor,cooperare națională insuficientă în domeniu.În aceste condiții, urmând recomandările și propunerile efectuate de către experții Comitetului MONEYVAL în cadrul celei de-a IV runde de evaluare a Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2012 a apărut necesitatea elaborării unei concepții noi cu acțiuni coerente în domeniu prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Astfel, Strategie națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017 (în continuare Strategie) stabilește în următorii 5 ani (anii 2013-2017)prioritățile statului în contracararea spălării banilor și finanțării terorismului. La fel, au fost identificate scopurile și obiectivele care urmează a fi atinse în perioada respectivă implementând.Planul de acțiuni care va fi optimizat odată cu schimbările și evoluțiile în domeniu.
Capitolul II
DEFINIREA PROBLEMEI
Spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt fenomene strâns legate de economia tenebră, percepute ca activități desfășurate cu încălcarea normelor juridice și economice. Acestea presupun căi prin care infractorii procesează mijloace bănești ilegale provenite din practicarea activităților infracționale prin intermediul unor transferuri și tranzacții succesive, pînă cînd sursa fondurilor acaparate ilegal devine neclară și banii capătă aparența fondurilor/activelor legitime.
Finanțarea terorismului poate fi efectuată atît din contul veniturilor provenite din activități ilicite, cît și din contul mijloacelor obținute de la desfășurarea unor activități legale (de obicei organizații de caritate), ceea ce face dificilă depistarea fondurilor destinate organizațiilor teroriste internaționale.
În economia mondială sînt utilizate, în mod fraudulos, tranzacțiile internaționale drept componentă de bază a spălării banilor și a finanțării terorismului, iar în acest sens sunt pe larg utilizate tehnologiile informaționale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informație organele de supraveghere.
Spălarea banilor și finanțarea terorismului pot avea consecințe economice și sociale devastatoare, amenințând atât țările cu economii puternice, cît și în tranziție către economia de piață, precum și cele cu sisteme financiare fragile. Astfel, economia, societatea și securitatea statelorutilizate în calitate de platforme pentru spălarea mijloacelor financiare obținute pe căi ilicite sunt afectate enorm.Este de menționat faptul că o parte substanțială a capitalurilor provenite din activități ilicite sunt orientate în sectorul economic legal, utilizând posibilitățile și facilitățile oferite de piața financiar-bancare, nebancare și liberilor profesioniști în acest sens (instituții financiare bancare și nebancare, jocuri de noroc și pariuri, notari etc.).
În același timp grupările implicate în transferuri ilegale, lichefiere, legalizare de bunuri și finanțare de terorism, utilizează toate pârghiile și măsurile accesibile pentru a evita regimurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, apelând la persoane interpuse și companii delicvente, tranzacții fictive și cesiuni de creanță.
Luând în considerare integrarea rapidă în sistemul financiar global, aceste tendințe sunt proprii și caracteristice inclusiv Republicii Moldova, fapt care motivează la acțiuni adecvate din partea autorităților competente în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În acest sens se recurge la mobilizarea resurselor disponibile spre sectoarele cu un risc sporit de acest tip de fraude, se optimizează cadrul legislativ și instituțional, se aprobă politici de implementare și eficiență etc.
În aceste circumstanțe, activitatea de spălarea banilor și finanțarea terorismului a încetat a fi considerată în exclusivitate o problemă a organelor de drept și de control. Reieșind din consecințele negative majore, aceasta reprezintă o problemă a tuturor autorităților publice, structurilor private și organizațiilor nonguvernamentale, întregii societăți civile.
O asemenea abordare a este intens promovată de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF), care dezvoltă și promovează politici de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.Astfel, această organizație internațională a elaborat „40 de Recomandări privind combaterea spălării banilor” și „9 Recomandări speciale privind combaterea finanțării terorismului”, care au pus bazele sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, acoperind atît sistemul justiției penale și aplicării legii, cît și sistemul financiar și reglementarea acestuia, precum și
colaborarea internațională în domeniu.Luînd în considerare că Comitetul MONEYVAL este membru asociat al FATF, țările member urmează să implementeze prevederile recomandărilor nominalizate, fiind evaluate periodic în acest sens.
Republica Moldova ca membră a Comitetului MONEYVAL în perioada anilor 2011-2012 a fost suspusă celei de-a IV runde de evaluare a Comitetului MOENYVAL, la 04 decembrie 2012 în cadrul celei de-a 40-a Ședință Plenare a fost aprobat Raportul de evaluare a Republicii Moldova privind implementarea celor 40+9 recomandări FATF. Astfel, concluziile și recomandările incluse în Raportul de evaluare au servit ca temei pentru formularea soluțiilor care s-au regăsit în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei.
Capitolul III
PRINCIPIILE DE BAZĂ
1. Principiul respectării drepturilor omului
Acțiunile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului vor fi întreprinse cu respectarea plenară a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, consacrate atît în Constituția Republicii Moldova, cît și în instrumentele juridice internaționale, îndeosebi Declarația universală a drepturilor omului (1948) și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (1950).
2. Principiul legalității
Strategia urmărește executarea corectă și eficientă a prevederilor legilor, actelor normative subordonate legii și convențiilor internaționale, care reglementează combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului. Reprezentând un instrument de implementare a respectivului cadru normativ, prezenta Strategie nu poate să conțină măsuri sau acțiuni care să contravenă acestuia.
3. Principiul eficienței
Fiecare instituție responsabilă de executarea prezentei Strategii are sarcina de a îmbunătăți activitatea în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în limitele competenței, prin distribuirea optimă a resurselor limitate către sectoarele cu risc sporit.
4. Principiul oportunității
Toate acțiunile din planurile anuale urmează a fi executate calitativ și în termen. Acest principiu urmează a fi respectat întocmai, deoarece obiectivele au conexiuni directe șiindirecte, iar în cazul în care unele acțiuni vor fi realizate ne calitativ sau cu depășirea termenelor va fi întrerupt lanțul logic de acțiuni, fapt care va afecta în final rezultatul scontat.
5. Principiul aplicării tehnologiilor performante
În condițiile avansării metodelor și mijloacelor utilizate de către infractori, evoluția tehnologiilor avansate inclusiv informaționale și consolidarea capacităților profesionale pentru contracararea infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, precum și infracțiunilor predicate acestora este strict necesară.
6. Principiul interacțiunii și colaborării
Succesul activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului depinde direct de capacitatea schimbului de date atît la nivel național, cît și internațional.Totodată, nivelul de interacțiune atît la etapa inițială, cît și la etapa urmăririi penale este decisive în procesul de combatere a acestor infracțiuni complexe.Mai mult ca atît, Strategia își propune să devină un instrument de asigurare a cooperării între toate instituțiile de stat, organizațiile nonguvernamentale și internaționale, care au drept finalitate combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
7. Principiul transparenței
Strategia are drept scop implementarea în dezvoltarea unui sistem financiar și commercial transparent, bazat pe reguli, previzibil și ne discriminatoriu. Transparența strategiei va spori credibilitatea societății față de autorități și va fortifica colaborarea lor în implementarea unor programe noi de importanță națională.
Capitolul IV
COMPONENTE CHEIE ALE STRATEGIEI
Componentele chei ale Strategiei sunt scopul, obiectivele, rezultate scontate și prioritățile de
acțiuni. Scopul rezidă în dezvoltarea unui sistem național eficient de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului conform standardelor internaționale în domeniu, și în consecință diminuarea acestui viciu în economia Republicii Moldova.
Obiectivele Strategiei sunt: consolidarea sistemului de prevenire, optimizarea regimului de combatere, asigurarea cooperării naționale și internaționale și asigurarea transparenței și feedbackului privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
1. Consolidarea sistemului de prevenire
Măsurilor de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului reprezintă un complex de acțiuni care rezidă din aplicarea consecventă și eficientă a prevederilor legale în acest sens cu implicarea obligatorie a societății civile (uniuni și asociații profesionale).
Acest fapt va permite instalarea unui sistem de monitorizare privind executarea corectă a prevederilor cadrului legislativ în domeniu, intensificarea interacțiunii cu entitățile raportoare cu acordarea suportului necesar, instalarea unii grad sporit de conștientizare a pericolului spălării banilor și finanțării terorismului și infracțiunilor predicate acestora.
În acest sens, o atenție deosebită este acordată consolidării sistemului de raportare; aplicării măsurilor de precauție „sporită” și respectiv „redusă” în privința unor tipuri de clienți, activități și tranzacții desfășurate; instaurarea uni regim de control și audit intern a entităților raportoare; aplicării în regim continuu a măsurilor de monitorizare a tranzacțiilor și activităților clienților; măsurilor de interdicție de a stabili relații de afaceri cu diferiți clienți în anumite condiții etc.
Astfel, aplicarea corectă măsurilor de prevenire va permite minimizarea riscului implicării entităților raportoare în diferite tranzacții de legalizare a activelor de proveniență ilegală sau în acțiuni de finanțare a terorismului.
Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului constituie, în special, antrenarea societății civile în astfel de acțiuni și informarea acesteia despre riscurile și efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităților publice, direct și tangențial implicate în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin organizarea unor conferințe de presă, publicarea periodică a comunicatelor referitoare la acțiunile întreprinse etc.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul formularelor recepționate pe fiecare tip în parte;
2) numărul notelor analitice elaborate în privința tranzacțiilor suspecte identificate;
3) numărul trainingurilor și seminarelor naționale și internaționale în domeniul CSB/CFT la care au participat funcționarii publici;
4) ponderea entităților raportoare care dispun de programe proprii de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și măsurile întreprinse în vederea redresării situației;
5) ponderea entităților raportoare care nu implementează programe de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
6) numărul recomandărilor elaborate pe sectoarele supravegheate privind situația de fapt și propuneri de redresare în domeniul;
7) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
2. Optimizarea regimului de combatere
Procesul de combatere este complex și este inițiat chiar din momentul cînd Serviciul a identificat o tipologie de legalizare a activelor de proveniență ilegală și pregătește nota analitică pentru remitere organului competent.
Conform competenței procesual-penale Centrul Național Anticorupție este organul de drept care efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Totodată, implicarea celorlalte organe care efectuează urmărirea penală în privința altor infracțiuni care pot fi predicate spălării banilor este foarte importantă deoarece Serviciul în dependență de metoda de analiză utilizată poate inițial identifica crima predicată, iar apoi semnele de legalizare a veniturilor obținute din aceste ilegalități, astfel o investigație inversă este strict necesară.
Pentru a dispune de un sistem eficient de combatere urmează ca toate etapele procesului să dispună de o acoperire legală adecvată atît din punct de vedere procesual, cît și instituțional. Astfel, criminalizarea infracțiunii de spălare banilor va suferi schimbări și completări pentru a corespunde standardelor internaționale în domeniu.
De asemenea, va fi fortificat și regimul de confiscare care determină eficiența sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
La acest capitol se impune: efectuarea investigațiilor financiare obligatorii în cauzele penale privind infracțiunile stabilite în Anexa la Convenția Consiliului Europei privind spălarea banilor,
depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracțională și finanțarea terorismului (Convenția de la Vrașovia); crearea unui cadru legislativ și instituirea unui mecanism eficient, prin care procurorul să fie investit cu atribuția de a iniția acțiune civilă în cadrul urmăririi penale sau în afara acesteia, dar în baza unei sentințe de condamnare, cu asigurarea în aceste cazuri a inversării sarcinii probațiunii, în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului și trecerii în folosul acestuia a proprietăților ce provin din activitatea infracțională.
Intensificarea activității tuturor organelor abilitate cu funcții de combatere întru depistarea infracțiunilor, desfășurarea urmării penale și în final obținerea sentințelor de condamnare în privința infracțiunilor de spălare a banilor depistate.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul tipologiilor identificate și stopate privind spălarea banilor și finațarea terorismului;
2) numărul conturilor bancare sistate și suma mijloacelor financiare aflate în conturi;
3) numărul infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului depistate, inclusive predicate acestora;
4) numărul firmelor delicvente identificate și sumele calcualte și încasate ca rezultat al urmăririi acestora;
5) numărul sentințelor pronunțate în privința cauzelor penale pornite în privința infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
6) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
3. Asigurarea cooperării naționale și internaționale
În prezent, odată cu evoluția sistemelor rapide de plăți și implicarea grupărilor transnaționale însăvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, eficiența și eficacitatea combaterii acestor fenomene este direct proporțional de calitatea și structura relațiilor cu autoritățile specializate din diferite state și jurisdicții.
Totodată, comunitatea internațională a unit eforturile prin crearea organizațiilor internaționale cu scopul facilitării schimbului de informații între organele specializate din diferite țări. Acest fapt a implicat participarea activă, a Serviciul la dezvoltarea mecanismelor internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.Mai mult ca atît, implementarea acțiunilor prevăzute în Strategiile anterioare a făcut posibilă aderarea Republicii Moldova la Grupul EGMONT și la Rețeaua de schimb de informații în domeniul recuperării activelor (CARIN). Aceste realizări, stau la baza capacității Serviciul de a efectua un schimb eficient de informații financiară cu alte servicii similare din 127 de țări. Deși legislația națională permite efectuarea schimbului de date în baza principiului reciprocități, Serviciul în scopul creșterii încrederii între parteneri cu privire la schimbul reciproc de informații și convenirea limitării utilizării acesteia, negociază semnarea unor memorandumuri de înțelegere, fiind deja semnate cu serviciile din 42 de state.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul informațiilor și notelor analitice transmise de către instituțiile responsabile și alte organe de drept privind acțiunile ilicite identificate;
2) numărul de solicitări remise și primite de la structurile similare din alte state;
3) numărul comisiilor rogatorii prmite/ remise;
4) numărul acordurilor semnate privind schimbul de informații în domeniu cu serviciile similare din alte țări.
5) gradul de implementare a recomandărilor organizațiilor internaționale de profil;
6) numărul chestionarelor completate și remise organizațiilor internaționale în domeniul;
7) numărul proiectelor de acte normative elaborate, modificate și avizate privind implementarea recomandărilor și standardelor internaționale în domeniu.
4. Asigurarea transparenței și feedbackului privind măsurile de prevenire și combatere a
spălării banilor și finanțării terorismului
Succesul oricărei strategii depinde de gradul ei de acceptare socială. Autoritățile responsabile de combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nu pot neglija componenta comunicativă a combaterii fenomenelor sus-menționate, totodată aceasta nu poate fi absolutizată. Informațiile care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau profesional, nu pot fi divulgate publicului larg conform prevederilor legislației naționale. Din acest motiv, transparența drept obiectiv și ca principiu, nu poate fi invocată pentru solicitarea sau furnizarea informațiilor care nu fac obiectul acesteia.
Concomitent în vederea sensibilizării opiniei publice este necesar asigurarea unui flux informațional vis-a-vis de măsurile întreprinse și rezultatele obținute în domeniu prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv prin actualizarea datelor în spațiul
Internet.De asemenea, comunicarea periodică către entitățile raportoarea (feedback) despre măsurile întreprinse, tipologiile identificare, deciziile luate în privința formularelor expediate etc. este o prioritate pentru Serviciu, deoarece va permite acestora să cunoască deficiențele interne la acest capitol.
Indicatori de monitorizare:
1) numărul comunicatelor de presă privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului plasate pe paginile web ale instituțiilor de profil;
2) numărul de emisiuni radiofonice și televizate în domeniu la care au participat funcționarii publici cu referire la situația în domeniu;
3) numărul de sesizări cu referire la SB/FT, recepționate și soluționate.
5. Rezultate
Prezenta Strategie poate fi considerată realizată, dacă vor fi atinse obiectivele și obținute următoarele rezultate:
1) riscul redus în sectoarele financiar-bancar, ne-bancar și liberilor profesioniști față de abuzul spălării banilor și finanțării terorismului;
2) activități dezavantajoase și dificil de realizat pentru acțiunile de legalizare a bunurilor obținute ilicit;
3) domeniile vulnerabile SB/FT identificate la nivel național;
4) conformitatea cu standardele internaționale în domeniul CSB/CFT;
5) conformarea cadrului normativ cu evoluția fenomenelor în domeniu, inclusiv cu standardele internaționale;
6) consolidarea capacităților instituționale ale instituțiilor implicate;
7) asigurarea uni schimb operativ de date atât la nivel național, cât și internațional;
8) creșterea gradului de informare și de sensibilizare a opiniei publice în privința pericolului spălării banilor și finanțării terorismului.
Capitolul V
IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA PERFORMANȚELOR STRATEGIEI
Instrumentul de aplicare a Strategiei reprezintă Planul de acțiuni, care urmează a fi implementat în mod consecvent de toți participanții.
Pentru realizarea obiectivelor propuse toate acțiunile au fost separate prin prisma măsurilor legislative, măsuri instituționale și măsuri de implementare.La rândul lor pentru fiecare acțiune este prevăzut termen de realizare, autoritatea responsabilă, indicatorii de monitorizare și rezultatul implementării.Odată ce unele acțiuni sunt continue și urmează a fi persistente este indispensabil asigurarea unei concepții unitare, prin cooperare între autoritățile competente, privind procesul de implementarea prevederilor Planului de acțiuni.
Totodată, fiecare acțiune implementă are ca scop realizarea unei sau mai multor recomandări FATF, iar realizarea acestea va genera în final valoare adăugată sistemului autohton de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.Ca urmarea a exercițiului de evaluare a riscului, va fi posibil identificarea și cuantificarea unor riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului, și în consecință orientarea resurselor disponibile spre domeniile cu risc sporit.
Astfel, Planul de acțiuni al Strategiei devine vectorul principal orientat spre implicarea tuturor instituțiilor de profil și punerea în aplicare a eforturilor acestora în asigurarea securității sistemului financiar al Republicii Moldova.
Evaluarea implementării Strategiei va fi asigurat prin implementarea unui cadru instituțional de supraveghere și de monitorizare periodică a progreselor obținute în domeniul dat.
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (Serviciul) este subdiviziune independentăîn cadrul Centrului Național Anticorupție care este responsabilă de elaborarea Strategiei, de asigurarea realizării Planului de acțiuni, precum și de coordonarea și supravegherea activității instituțiilor implicate în realizarea acestea.
Comisia parlamentară „Securitate națională, apărare și ordine publică” (Comisie parlamentară de profil) este responsabilă de monitorizare și coordonare la nivel național a implementării prevederilor Strategiei.
Serviciul va prezenta Comisiei parlamentare de profil pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a implementării în anul precedent a Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2013-2017, iar pînă la 15 februarie, va elabora și va prezenta spre examinare propuneri pentru actualizarea Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei. Entitățile responsabile de implementarea Strategiei vor prezenta semestrial, pînă la data de 10 a lunii imediat următoare perioadei de dare de seamă, note informative Serviciului privind îndeplinirea sau neîndeplinirea fiecărei acțiuni în parte, care le va generaliza, și, pînă la data de 20 a aceleiași luni, va înainta Comisie parlamentare de profil raportul de implementare.
Raportul de implementare elaborat de către Serviciu va fi constituit obligatoriu din sinteza realizărilor acțiunilor din Plan, conținând date privind implementarea totală, parțială și neimplementarea acestora, precum și sinteza detaliată privind entitățile responsabile (instituțiile) care au admis restanțe la capitolul implementare și celor care au evitat prezentarea dărilor de seamă sau le-au prezentat incomplet.
Totodată, entitățile responsabile vor prezenta, anual, pînă la 15 ianuarie, Serviciului propuneri pentru actualizarea Planului de acțiuni.
Capitolul VI
RESURSE FINANCIARE
Fiecare instituție responsabilă va identifica și planifica, după necesitate, fondurile necesare realizării Planului de acțiuni atât din sursele bugetare proprii, cît și din accesarea asistenței organizațiilor internaționale.
Capitolul VII
CONCLUZII
Elaborarea și implementarea prezentei Strategii demonstrează o etapă calitativ nouă în abordarea fenomenului în Republica Moldova, precum și maturitatea pașilor întreprinși în acest sens în baza unei reacții strategice a tuturor instituțiilor competente din stat.
Pentru a realiza scopul propus, urmează a fi respectate următoarele condiții de succes: voință politică; anticiparea rezistenței din parte subiecților implicați în implementarea Strategiei; parteneriat eficient dinte autoritățile publice, societatea civilă și entități raportoarea; resurse (umane, financiare etc.) suficiente și mandatul necesar de utilizare a acestora; suportul și asistența organizațiilor internaționale de profil.
Acest document, care conjugă toate forțele existente în stat, inclusiv societate civilă, va permite evoluția ascendentă de contracarare a fenomenului de spălare de bani și finanțarea terorismului pe teritoriul Republicii Moldova.
ADNOTARE
la teza pentru obținerea gradului științific master în economice cu tema
„PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR PRIN INTERMEDIUL BĂNCILOR”
Gheorghiță Ana, Chișinău, 2014,
Specialitatea 364.1 – Finanțe și bănci
Teza cuprinde introducerea, trei capitole, încheiere (concluzii și recomandări), bibliografia din 60 de titluri, 6 anexe, 73 de pagini text de bază, ilustrat în 8 figuri.
Actualitatea temei. Subiectul tratat este important atât în plan social, cât, îndeosebi, juridic, cu atât mai mult cu cât din cauza complexității spălării banilor și a tehnicilor cu care se operează acestea nu sunt cunoscute organelor antiinfracționale, fapt ce creează dificultăți. Bani „murdari” – o noțiune pe cât de inovatoare, pe atât de neclară. În principal, aceștia sunt utilizați de către organizațiile criminale, fie de către alți subiecți, ca o modalitate de obținere a unor venituri și de neplată a impozitelor.
Domeniul de studiu: finanțe, monedă și credit, activitate bancară.
Scopul principal al lucrării se exprimă în elaborarea concepției teoretice și practice de soluționare a problemei privind spălarea banilor, în determinarea esenței juridice a infracțiunilor legate de spălarea banilor și a conținutului lor juridico-penal, precum și în formularea recomandărilor ce ar permite a stabili în deplinătate semnele obligatorii și elemenetele constitutive ale componenței respective de infracțiune.
Obiectivele cercetării constau în a analiza un șir de ipoteze referitoare la spălarea banilor, de a cerceta fenomenul spălării banilor,cît și a studia efectele și consecințele spălării banilor pentru de a observa vulnerabilitatea sistemului financiar față de spălarea banilor.
Sarcinile cercetării:
stabilirea modalităților laturii obiective a spălării banilor;
specificarea metodelor de realizare a acțiunilor de legalizare;
determinarea momentului consumării infracțiunii spălarea banilor;
evidențierea particularităților ale acestei infracțiuni;
studierea concepțiilor științifice ale doctrinarilor atât naționali, cât, îndeosebi, străini.
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. Identificarea detaliată a factorilor de influență asupra procesului de spălare a banilor, propuneri referitoare la lichidarea consecințelor acestui proces.
Semnificația teoretică constă în dezvoltarea conceptelor cu privire la supravegherea bancară în cadrul procesului de spălare a banilor.
Metodologia cercetării include sistemul de metode, procedee, tehnici, reguli aferent angajate în procesul cercetării, în lucrarea dată am folosit: metoda experimentală, matematică, statistică, istoric-comparativă, aplicativă, fundamentală și predictivă. Teza se bazează pe principiului cauzalității, observabilității, corespondenței etc.
Suportul metodologic include sursele autorilor: Craiu N., Ghinea N., Moldovanu D., Voicu C. și alții, legislația în vigoare, surse statistice și practice.
Cuvintele-cheie: programe strategice, spălarea banilor, banca comercială, terorism, analiză, confidențialitate, reconsolidare, optimizare, confidențialitate, reglementare, operațiuni bancare, legislație,cooperare.
LISTA ABREVIERILOR
BM – Banca Mondială;
BNM- Banca Națională a Moldovei;
CNA- Centrul Național Anticorupție;
CAPC- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției;
C.C.C.E.C. – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției;
CSB/CFT – combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
DIV-Declarație de incasare valutară;
EAG – Grupul Euro – Asiatic pentru combaterea legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită;
EGMONT- organizația internațională a Unităților de Informații Financiare;
FATF–Grupul de Acțiune Financiară Internațională;
FMI-Fondul Monetar International;
GDP- la prețurile de achiziție este suma valorii adăugate de toți producătorii rezidenți în economie, plus orice taxe și produse minus subvențiile nu sunt incluse în valoarea produselor brut.
GUAM- Organization for Democracy and Economic Development;
ICC-International Chamber of Commerce;
MONEYVAL– Comitet de experți de pe lângă Consiliul Europei specializat în evaluarea măsurilor de combaterea spălării banilor;
OECD- Organisation for Economic Cooperation and Development;
ONG – organizații neguvernamentale;
PBG – Prime Bank Guarentee;
PIB- Produsul intern brut;
RM – Republica Moldova;
SAT- Sisteme Alternative de transmitere rapidă a banilor;
SB/FT- Spălarea banilor/Finanțarea Terorimului;
SPCSB– Serviciul Prevenire și Combaterea Spălării Banilor;
TI- tehnologii informaționale;
TVA- taxa pe valoare adăugată;
UE- Uniunea Europeană.
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT
Subsemntatul (a) _________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de masterat cu titlul: ______________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de masterat, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de masterat fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de masterat să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
* Declarația se va completa de absolvent cu pix sau stilou cu cerneală albastră și se înserează în lucrarea de licență a studentului la sfîrșitul acesteia ca parte integrantă.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prevenirea Si Combaterea Spalarii Banilor Prin Intermediul Bancilor (ID: 144892)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.