PREVENIREA SI COMBATEREA POLU ARII MARINE [622448]

REFERAT
Disciplina: PROTECTIA MEDIULUI
TEMA : PREVENIREA SI COMBATEREA POLU ARII MARINE
CAUZATE DE NAVE
(CONVENTIA MARPOL 73/75)

UNIV. MARITIMA CONSTANTA
Facultatea de ELECTROTEHNICA
Student: [anonimizat], Gr. 2.1.

INTRODUCERE
Poluarea oceanelor lumii a devenit o problem a deosebit de important a pe
plan interna tional . Multe din cazurile de poluare sunt generate de activit ati de
naviga tie si transport maritim.
Substan tele implicate in procesul de poluare variaz a, insa cel mai important
agent poluant rezultat din activitatea de naviga tie, din punct de vedere al cantit atii
transportate si al poten tialului de a d auna mediului marin, il constituie
hidrocarburile.
Cele mai cunoscute accidente de poluare sunt cele care decurg din
accidentele navelor petroliere. Coliziunile si esuarile sunt propor tie de 80%, din
devers arile majore .
O cantitate mare de hidrocarburi se scurg in apele m arii si ca rezultat al
opera tiunilor efectuate la bordul navelor petroliere, de obicei asociate celor cu m ar
fi cur atirea reziduurilor din tancurile de marf a. Cantitatea de hidrocarburi deversat a
prin sp alare, reprezint a 0,4% din capacitatea de marf a pe care o transport a
tancurile .
Alte cauze ale polu arii sunt cele generate de docurile uscate, santine si
combustibili de la bordul tuturor tipurilor de nave.

Cap. 1 CONVENTIA MARPOL 73/78
Aceasta conventie a fost semnata la data de 02.11.1973 la Londra, cuprinde
prevederi pentru limitarea deterior arii mediului, prin prevenirea accidentelor si este
alcatuita din 20 de articole, dou a Protocoale si cinci Anexe tehnice . Condi tiile de
intrare in viguare au fost indeplinite abia la data de 02.10.1982.
In aceste articole se stipuleaz a urmatoarele :
Art. 1 – Partile la Conven tie se angajeaz a sa puna in aplicare prevedererile
prezentei conven tii si ale acelor anexe de care ele sunt legate, in scopul prevenirii
poluarii mediului marin prin deversarea de substan te daunatoare sau efluen ti
continand astfel de substan te, contrar prevederilor conven tiei.
Art. 2 – Se dau unele defini tii cum ar fi :
„Nav a”- inseamn a orice tip de nav a exploatat a in mediul marin, incluz and
ambarca tiunile cu aripi portante, vehiculele cu pern a de aer, submersibile,
mijloacele plutitoare si platformele fixe sau plutitoare.
„Administra tie”- inseamn a guvernul statului care exercit a autoritatea asupra
navei. Pentru o nav a autorizat a a arbora pavilionul unui stat, Aministra tia este
guvernul acelui stat.
„Substan ta daunatoare” – inseamn a orice substan ta care, introdus a in mare
este susceptibil a a periclita s anatatea omului, a d auna resurselor biologice, faunei si
florei marine, a prejudicia peisajul natural sau a impiedica orice alt a folosire
legitim a a marii si include orice substan ta supus a controlului de c atre prezenta
conven tie.
„Incident” – inseamna un eveniment implic and desc arcarea efectiv a sau
probabil a in mare a unei substan te daunatoare sau efluen ti con tinand o astfel de
substan ta.
„Zon a special a”- inseamn a o zon a a marii in care pentru motive tehnice
recunoscute privind situa tia sa oceanografic a si ecologic a si caracterul deosebit al
traficului s au este necesar a adoptarea de metode obligatorii speciale pentru
prevenirea polu arii m arii cu hidrocarburi.

Art. 3 – Prezenta conven tie se aplic a navelor autorizate a arbora pavilionul
unei p arti la conven tie, cat si navelor neautorizate a arbora pavilionul unei p arti,
dar care sunt exploatate sub autoritatea unei p arti. Prezenta conven tie nu se aplic a
navelor de r azboi, navelor auxiliare si nici celorlalte nave care apar tin unui stat sau
sunt exploatate de acest stat at ata timp c at acesta le folose ste numai in scopuri
guvernamentale necomerciale. Totu si, fiecare parte trebuie s a adopte m asuri
corespunz atoare care s a nu compromit a functionarea sau capacitatea de exploatare
a acestui tip de nave , care ii apar tin sau care sunt exploatate de ea, astfel ca aceste
nave s a actioneze intr-un mod corespunz ator prezentei conven tii, in masura in care
acest lucru este ra tional si realizabil.
Art. 4 – Orice incalcare a prevederilor prezentei conven tii este i nterzis a si
sanctionat a ca atare de legisla tia Administra tiei navei respective, indiferent de
locul in care s -a produs contraven tia.
Orice incalcare a prevederilor prezentei conven tii comis a in limitele
jurisdic tiei unei p arti la conven tie este interzis a si in consecin ta sanctiunile vor fi
stabilite in conformitate cu legisla tia acelei p arti. Ori de c ate ori se produce o astfel
de incalcare, partea trebuie s a intenteze o ac tiune in conformitate cu legisla tia sa
sau, s a comunice Administra tiei de care depin de nava, informa tiile si probele aflate
in posesia sa, dovedind c a a avut loc o contraven tie; in acest caz Administra tia de
care depinde nava va informa promt partea care i -a comunicat informa tiile sau
probele si Organiza tia (IMO) despre m asurile luate. Sa nctiunile prev azute de
legisla tia partii trebuie s a fie de o severitate care s a descurajeze incalcarile
prezentei conven tii, indiferent de locul unde a avut loc contraven tia.
Art. 5 – Un certificat eliberat sub autoritatea unei p arti la conven tie in
conformitate cu prevederile regulilor, trebuie s a fie acceptat de celelalte p arti si
considerat ca av and aceea si valabilitate cu un certificat emis de acesta.
Orice nav a obligat a sa posede un certificat eliberat in conformitate cu
prevederile regulilor, este supus a, in porturile si terminalele din mare aflate sub
jurisdic tia unei p arti, inspect arii efectuate de c atre func tionarii autoriza ti legal de
catre acea parte. Acest fel de inspec tie trebuie s a se limiteze la verificarea
existen tei la bord a unui c ertificat valabil, in afara cazului c and exist a motive
serioase pentru a crede c a starea navei sau a echipamentelor sale difer a apreciabil

de datele inscrise in acel certificat. In acest caz, sau dac a nava are un certificat
valabil, partea care execut a inspec tia va lua m asurile necesare pentru a se asigura
ca nava nu va continua voiajul dec at atunci c and nu va prezenta un pericol excesiv
pentru mediul marin. Totu si acea parte permite navei s a paraseasc a portul sau
terminalul din mare in scopul deplas arii la cel mai apropiat santier de repara tii
existent.
Partile vor aplica prescrip tiile prezentei conven tii navelor statelor care nu
sunt p arti la conven tie, in masura necesar a pentru ca aceste nave s a nu beneficieze
de condi tii mai favorabile.
Art. 6 – Partile la conven tie trebuie s a coopereze la descoperirea
contraven tiilor si la aplicarea prevederilor prezentei conven tii folosind toate
masurile corespunz atoare si realizabile pentru descoperirea contraven tiilor si
supravegherea continu a a mediului, precum si masuri adecvate pentru comunicarea
de informa tii si adunarea de probe.
O nav a careia i se aplic a prezenta conven tie poate fi supus a, in orice port sau
terminal in mare apar tinand unei p arti, inspec tiei func tionarilor numi ti sau
autoriza ti de aceast a parte pentru a verifica dac a nava a desc arcat substan ta
daunatoare viol and prescrip tiile regulilor. Dac a inspec tia constat a o violare a
prevederilor conven tiei, se va inainta Administra tiei un raport cu probele existente,
pentru ca aceasta s a ia m asurile corespunz atoare. Administra tia va comunica
prompt p artii care a semnalat contraven tia prezumtiv a, precum si Organiza tiei,
actiunea intentat a.
O parte poate inspecta de asemenea o nav a caruia i se aplic a prezenta
conven tie atunci c and intr a in porturile sa u terminalele din mare de sub jurisdic tia
sa, dac a prime ste o cerere de cercetare de la orice parte impreun a cu probe
suficiente c a nava a desc arcat substan te daunatoare sau efluen ti con tinand astfel de
substan te in orice loc. Raportul asupra unei astfel d e cercet ari va fi trimis p artii
care a cerut -o precum si Administra tiei, astfel incat sa se ia m asuri corespunz atoare
in conformitate cu prezenta conven tie.

Art. 7 – Se vor depune toate eforturile pentru a se evita re tinerea sau
intarzierea inutil a a navei in conformitate cu prezenta conven tie. C and o nav a este
retinuta sau intarziata in mod inutil, aceasta are dreptul la o desp agubire pentru
orice pierdere sau pagub a suferit a.
In caz de incident, trebuie s a se intocmeasc a fara intarziere un raport cat mai
detaliat posibil in conformitate cu prevedreile protocolului I al prezentei conven tii.
Art. 8 – Orice diferent intre dou a sau mai multe p arti la conven tie, privind
interpretarea sau aplicarea prezentei conven tii, care nu a putut fi reglementat prin
negociere intre p artile in cauz a si dac a aceste p arti nu hot arasc astfel, este supus
arbitrajului, la cererea uneia din p arti, in condi tiile prev azute in protocolul II al
prezentei conven tie.
Art. 9 – Fiecare Administ ratie se angajeaz a sa intreprind a cercet ari asupra
oricarui accident suferit de vreuna din navele sale supus a prevederilor regulilor
daca accidentul a avut un efect d aunator important asupra mediului marin.
Art. 10 – Un stat poate declara la semnarea, acceptarea, aprobarea sau
aderarea la prezenta conven tie ca nu accept a una sau toate Anexele III, IV si V
(denumite Anexe facultative) la prezenta conven tie. Un alt stat care face o
declara tie in conformitate cu cele de mai sus, nu are nici o obliga tie si nici nu este
indrept atit a pretinde nici un privileghiu care rezult a din prezenta conven tie in ceea
ce prive ste problemele tinand de acea anex a, iar toate referirile la p arti din prezenta
conven tie nu au in vedere acel stat in problemele legate de acea an exa.
Un stat care a declarat c a nu este legat de o anex a facultativ a poate accepta
in orice moment o astfel de anex a prin depunerea la Organiza tie a unui instrument
specificat in prezenta conven tie, despre orice astfel de declara tie aratata mai sus.
Art. 11 – O anex a facultativ a intra in vigoare in acelea si condi tii ca si
prezenta conven tie, adic a la 12 luni dup a data la care cel pu tin 15 state, ale c aror
flote comerciale reprezint a cel putin 50% din tonajul brut al flotei comerciale
mondiale, au deven it parti la conven tie, respectiv, la acea anex a facultativ a.

Art. 12 – Prezenta conven tie poate fi modificat a dupa oricare din procedeele
specificate mai jos:
– amendamente dup a examinarea de c atre Organiza tie;
– amendare printr -o conferin ta;
– adoptarea si intrarea in vigoare a unei noi anexe.
Art. 13 – Partile la conven tie vor promova, cu consultarea Organiza tiei si
altor organe interna tionale, cu concursul si coordonarea de c atre Directorul
Executiv al Programului Na tiunilor Unite pentru mediul inconjur ator, sprijinirea
acelor p arti care solicit a asisten ta tehnic a pentru:
– pregatirea personalului stiintific si tehnic;
– procurarea de echipamente si instala tii necesare pentru primire si
supraveghere;
– facilitarea altor m asuri si actiuni pentru a preveni sau reduce poluarea
mediului marin de c atre nave;
– incurajarea cercet arilor;
Art. 14 – Prezenta conven tie sau orice anex a facultativ a poate fi denun tata de
orice parte la conven tie, in orice moment, dup a expirarea a 5 ani de la data la care
conven tia, sau o anex a facultativ a intra in vigoare pentru acea parte.
Denun tarea se efectueaz a prin notificarea in scris adresat a Secretarului
General al Organiza tiei si ea va produce efect la 12 luni dup a primirea notific arii
de catre Secretarul General al Organiza tiei sau dupa expirarea unei perioade mai
lungi indicate in notificare.
Art. 15 – Prezenta conven tie este intocmit a intr-un singur exemplar in limbile
englez a, francez a, rus a, spaniol a, fiecare text av and aceea si valabilitate. S -au
efectuat si traduceri oficiale in limbile arab a, german a, italian a si japonez a.
Protocolul I stipuleaz a obliga tia comandantului navei de a raporta
evenimentele de poluare care au avut loc sau cele probabile, detaliindu -se
urmatoarele:
– cand se fac rapoartele;
– continutul raportului;

– raportul suplimentar;
– procedeele de raportare.
Protocolul II stipuleaz a problemele privind arbitrajul in cazul apari tiei unor
dispute.

Anexele tehnice MARPOL 73/78
Anexele tehnice ale Conven tiei, care stabilesc regulile pentru construc tia si
echipamentul navelor si pentru opera tiunile efectuate la bordul navelor ce pot
produce riscul polu arii sunt de cele mai mare relevan ta pentru opera tiunile curente
efectuate la nave. Fiecare dintre anexe este specializat a intr-un anume tip de
poluare; ast fel, este f acuta o distinc tie clar a intre hidrocarburi (Anexa I), substan te
lichide nocive vrac (Anexa II), substan te daunatoare transportate pe mare sub
form a ambalat a (Anexa III), ape uzate (Anexa IV) si gunoaie (Anexa V). Anexele I
si II sunt a sa- zisele anexe mandatare (obligatorii) iar tarile care ratific a Conven tia
MARPOL 73/78 au obliga tia respect arii acestor anexe. La data de 2 octombrie
1983 era in vigoare numai Anexa I, aplicarea Anexei II urm and sa se fac a dupa trei
ani. Anexa II a intrat in vigo are astfel la 6 aprilie 1987. Anexa V a intrat in vigoare
la 31 decembrie 1988, condi tiile necesare fiind indeplinite pe data de 30 decembrie
1987.
Anexele op tionale, respectiv Anexa III si IV a steapt a inca sa intruneasc a
numarul de ratific ari necesare pentru intrarea in vigoare, chiar dac a s-a hotor at ca
implementarea Anexei III s a se fac a prin Codul Maritim Interna tional pentru
Marfuri Periculoase.
Substan tele lichide nocive cu care se ocup a Anexa II pot fi identificate prin
referirea f acuta la Suplimentul III al Anexei. Substan tele lichide transportate in
vrac sunt evaluate in func tie de daunele pe care acestea le pot produce mediului
marin. Dac a acestea afecteaz a mediul marin, substan tele sunt catalogate in
categoriile A, B, C si D in functie de gradul de poluare pe care il produc, categoria
A afect and in cel mai inalt grad si categoria D in cel mai sc azut. Toate substan tele
evaluate si gasite ca apar tinand uneia dintre cele 4 categorii sunt inscrise in
Suplimentul II. Substan tele care nu sunt d aunatoare mediului marin, sunt

enumerate in Suplimentul III al Anexei. Toate substan tele lichide transportate
trebuie s a fie enumerate in unul dintre Suplimentele II sau III ale Anexei. In cazul
in care o substan ta nu se reg aseste in documentele men tionate, este necesar a o
evaluare provizorie p ana cand va avea loc stabilirea exact a a Suplimentului in care
aceasta s a fie inclus a.
Principiile de baz a care traseaz a actiunile necesare pentru protec tia mediului
marin impotriva polu arii cu substan te nociv e sunt:
– in timpul incarcarii, in vederea transportului acestor substan te, vitalitatea
si protec tia tancurilor de marf a a navelor respective trebuie s a creasc a
corespunz ator, in func tie de categoria de substan te;
– in timpul desc arcarii, reziduurile de marf a obtinute s a fie reduse la
cantit ati atat de mici incat sa poata fi desc arcate in mare f ara sa dauneze
mediului marin.
Anexa III se ocup a cu problema substan telor d aunatoare impachetate; sunt
cele identificate prin Codul Maritim Interna tional pentru M arfuri Periculoase, ca
poluan ti marini. Protec tia mediului marin se face prin prevederi privind
impachetarea, siguran ta, marcarea si documentele necesare pentru astfel de
substan te.
Anexa IV se ocup a cu problema apelor uzate, cum ar fi apele drenate si alte
reziduuri provenite din: instala tia sanitar a (toalete), spa tiile utilizate pentru
transportul animalelor, incaperi medicale. Cerin tele referitoare la desc arcarea,
difer a in func tie de modul de tratare a apelor uzate inainte de aceast a opera tiune.
Daca acestea sunt tratate prin intermediul unei instala tii de tratare aprobate, pot fi
deversate la distan te mai mari de 4 mile de tarm, in timp ce apele uzate complet
netratate pot fi deversate in mare la mai mult de 12 mile distan ta.
Anexa V se ocup a cu proble ma polu arii cu gunoi. In momentul in care
Anexa va intra in vigoare, aruncarea (evacuarea) obiectelor din material plastic, a
paramelor sau a plaselor de pescuit din fire fibre plastice sau sintetice va fi
interzis a. Alte tipuri de gunoaie, cum ar fi spre exemplu resturile de hran a,
materialele de fardaj sau de seuri impachetate, pot fi desc arcate numai in anumite
condi tii (referitoare la distan ta de la tarm, comprimarea, amestecarea de seurilor
inaintea desc arcarii).

Cap. 2 RAPORTAREA INCIDENTELOR
Deversar ea substan telor d aunatoare poate afecta statele riverane in diverse
moduri. Hidrocarburile descompuse pot ajunge pe plaje, lichidele nocive
transportate in vrac pot produce distrugerea at at a faunei c at si a hranei acestora,
marfurile ambalate pierdute peste bord in special containerele si recipien tii
(butoaiele), pot crea nepl aceri navelor de pescuit, f ara a lua in considerare pericolul
pe care acesta il creeaz a vietii marine, sau fiin telor umane care le pot descoperi.
Actiunea statelor riverane este mai mult dec at necesar a si este important ca toate
statele s a fie informate asupra oric arui incident referitor la desc arcarea de substan te
daunatoare, fie ele hidrocarburi, substan te lichide nocive sau substan te daunatoare
impacheta te.
Prevederile articolului 8 si ale Protocolului I al Conven tiei MARPOL 73/78
cer ca orice deversare efectiv a sau probabil a de hidrocarburi s a fie notificat a celui
mai apropriat costier cu privire la orice incident care poate cauza o poluare sau o
amenin tare de poluare a mediului marin, astfel incat sa fie luate imediat m asuri
corespunz atoare de ajustare si salvare.
Procedura de raportare folosit a de comandantul navei sau alt a persoan a de pe
nava imputernicit a cu acest lucru, in cazul unui incident de poluare este in
conformitate cu rezolu tia A.648 adoptat a de IMO in anul 1989.
Daca nava este implicat a intr-un accident de poluare, raportul trebuie f acut
catre statul costier sau portul de contact cel mai apropriat si catre cel c are
reprezint a interesele navei.
Raportul va fi f acut c and un incident implic a:
– o desc arcare efectiv a sau o desc arcare probabil a de hidrocarburi sau de
substan te lichide nocive transportate in vrac, rezultat a din avarierea navei
sau echipamentului s au, sau in scopul asigur arii securit atii unei nave sau
salvarii vie tii omene sti pe mare;
– o desc arcare probabil a de substan te daunatoare ambalate, inclusiv acelea
in containere de marf a, rezervoare portabile, vehicule auto, sau de cale
ferata si barje purtat e;

– o desc arcare, in timpul oper arii navei, de hidrocarburi sau substan te
nocive care dep asesc cantit atile sau cotele instantanee permise conform
prezentei conven tii.
In orice caz rapoartele vor con tine:
– identitatea navelor implicate;
– data, felul si localizarea incidentului;
– cantitatea si felul substan tei daunatoare implicate;
– masuri de ajutor si salvare.
La nevoie se va suplimenta raportul ini tial cu informa tii privitoare la
evolu tia evenimentelor, c at si informa tiile suplimentare cerute de statele implicate

Cap. 3 HIDROCARBURI
Hidrocarburi
Hidrocarburile afecteaz a mediul marin in mai multe feluri. Acestea acoper a
si izoleaz a suprafa ta apei, opunandu -se astfel schimbului de oxigen dintre apa
marii si atmosfer a. Compu sii sai usori acoper a si distrug planctonul, astfel
interpunandu -se in dezvoltarea vie tii animalelor marine, multe din tre elementele
constituente fiind toxice pot intra in lantul substan telor hr anitoare. S e interpune
deasemenea si in utilizarea normal a a plajelor m arii.
Zone speciale .
La data adopt arii Conven tiei Interna tionale MARPOL 73/78 s -a recunoscut
ca pentru mai multe zone maritime prevederile referitoare la devers ari nu sunt
indeajuns de stringente si ca astfel vor fi necesare m asuri speciale pentru
prevederile polu arii. Acestea au fost denumite zone speciale: ex. Marea Baltic a,
Marea Mediteran a, Marea Neagr a, Marea Ro sie si zona Golfului Aden. Cerin tele
deosebite care se impun sunt in special de natur a opera tional a si in general nu
solicit a dotari cu echipamente speciale. In cazul in care navele nu se pot conforma
prevederilor privind deversarea hidrocarburilor, acestea trebuie s a retina aceste
reziduuri la bord pentru a le putea desc arca la instala tiile de colectare aflate la tarm
(in porturi).

Reziduuri de hidrocarburi
Reziduuri de hidrocarburi sunt generate in compartimentul ma sini de c atre o
serie de factori (surse), cum ar fi casetele cu angrenaj sau cu arbori coti ti (blocuri
motoare) din care se scurg uleiurile de ungere si combustibil, care, amestec andu-
se, dau na stere acestor reziduuri, care in cantit ati mari necesit a depozitarea si, la
anumite intervale, predarea.
O parte din aceste reziduuri (ex. Uleiurile de ungere) pot fi recondi tionate, in
timp ce altele, cum sunt reziduurile provenite din procesul de separare a
combustibilor, nu pot fi reciclate. Reziduurile de combustibil pot fi distruse la bord
in cazul in care nava este dotat a cu un incinerator. In caz contrar, se obi snuieste ca
descarcarea acestora s a se fac a in mare. In conformitate cu prevederile Anexei I
acest lucru nu mai este permis si orice reziduu trebuie desc arcat in port prin
intermediul instala tiilor de colectare.
Hidrocarburile si scaparile de ap a in compartimentul ma sini, sunt imposibil
de eliminat complet, chiar printr -o intretinere optim a a agregatelor din
compartimentul ma sini, sunt si ele alte surse de reziduuri de hidrocarburi, care
ajung s a se colecteze in santinele compartimentelor ma sini. Aceste amestecuri
trebuie derenate la anumite intervale astfel incat sa nu devin a un pericol de
incendiu, sau pentru stabilitatea navei. Un mare num ar de nave au fost dotate cu
tancuri pentru depozitarea apei de santin a pentru a se putea p astra tancurile de
marf a si santinele uscate, pe perioada c and nava se afl a in port. In largul m arii
amestecurile sunt desc arcate prin intermediul separatoarelor de ap a si ulei.
Hidrocarburile separate pot fi tratate in acela si mod ca si celelalte reziduuri de
acela si gen .
Reglement ari referitoare la desc arcare
Reglement ari referitoare la desc arcare aplicabile compartimentelor ma sini
sunt prezentate in Regulile 9 si 10 ale Anexei I.
Nu se poate face nici un fel de deversare de hidrocarburi at ata timp c at o
nava nu are in func tiune la bord un separator de santin a si echipamen tul de
asisten ta (monitor). Chiar si in cazul in care aceste echipamente exist a, deversarea
este interzis a in zonele speciale.

Prevederile referitoare la desc arcare nu se aplic a acolo unde con tinutul de
hidrocarburi din apele reziduale este reduc la 15 ppm sau mai pu tin. In mod
similar, dac a o nav a poate asigura o puritate a apelor reziduale de 15 ppm sau sub
aceast a cifra, desc arcarea poate avea loc numai in locuri situate la distan te de peste
12 mile de tarmul cel mai apropiat. Desc arcarea poate avea loc intr-o zon a
special a, numai dac a echipamentul este prev azut cu un dispozitiv care s a opreasc a
automat desc arcarea atunci c and con tinutul de hidrocarburi dep aseste 15 ppm.
Un ultim punct care este bine s a fie notat este acela c a hidrocarburi le
provenite din tancurile de marf a nu se supun aceluia si regim cu cel al produselor
petroliere provenite din compartimentul ma sini, unde nu exist a instala tii de
pompare a m arfii. Avantajele opera tionale oferite de posibilitatea deveres arii
efluen tilor cu continut de hidrocarburi sub 15 ppm, este motivul pentru care
proprietarii prefer a sa-si doteze navele cu echipamente corespunz atoare ( care s a
asigure acest a puritate), chiar dac a acestea nu sunt cerute in conformitate cu
prevederile Anexei I.

Cap. 4 COMPARTIMEN TUL MA SINI
Construc tia si echipamentele compartimentului ma sini
O serie de m asuri de prevedere sunt luate in timpul construc tiei unei nave in
scopul prevenirii gener arii de amestecuri ap a/hidrocarburi. Pentru acest motiv
trebuie eliminate de la nave tancurile cu dubl a destina tie (depozitarea combustibil
si balast).
O alt a masura de protec tie a mediului este interzicerea utiliz arii tancurilor
fore-peak pentru transportul hidrocarburilor, dat fiind faptul c a aceste tancuri sunt
cele mai vulnerabi le in cazul unor accidente. Necesitatea re tinerii reziduurilor de
hidrocarburi la bord p ana cand se vor opera modific arile necesare, reclam a
existen ta unor tancuri in care acestea s a fie depozitate. Pentru ca navele s a poata
preda reziduurile de hidrocarburi in orice port pe care il ating, Anexa I cere ca
ambele (nave si instala tii de colectare) s a fie dotate cu dispozitive standard de
conexiune (cuplare) pentru desc arcare.

Pentru a se asigura c a echipamentul utilizat este ce l mai potrivit, Anexa I
cere ca separatoarele de santin a, sa fie dotate cu filtre iar con tinutul de hidrocarburi
separate s a fie aprobat dup a trecerea printr -un program riguros de testare in
conformitate cu specifica tiile interna tionale aprobate. Specimene din fiecare tip
sunt testate si dac a sunt aprobate, se emite un certificat tip pentru fiecare separator.
Certificatul, care trebuie s a fie p astrat la bord, enumer a particularit atile
echipamentului, printre cele mai importante fiind capacitatea si standard ul de
calitatea ale efluen tilor.

Sisteme de separare hidrocarburi -apa si echipamentul auxiliar
Tehnici pentru separarea hidrocarburilor de ap a
Tehnica utilizat a in mod uzual (tradi tional) pentru separarea hidrocarburilor
de ap a este bazat a pe diferen ta de densitate dintre cele dou a substan te. Acesta este
inca principiul utilizat in aproape majoritatea separatoarelor gravimetrice si de
asemenea joac a un rol important in tehnicile utilizate pentru purificarea apei la
standardul de 15 ppm.
Principiile opera tionale pentru echipamentul de m asurare a
continutului de petrol din ap a
Fluorescen ta ultraviolet a
Principiul fluorescen tei ultraviolete este utilizat in supravegherea
opera tiunilor cu balast. Aceasta s -a bazat pe faptul c a moleculele de hidrocarbona ti
nesaturate se excit a atunci c and sunt iluminate cu lumin a ultraviolet a de mai multe
lungimii de und a, si apoi va radia lumina in spectru. Metoda este sensibil a la
marirea pic aturilor dar este mai pu tin sensibil a la alte impurit ati din hidrocarburi.
Principalul dezavantaj este oricum acela c a diferite tipuri de hidrocarburi con tin
diferite cantit ati de compu si hidrocarbona ti nesatura ti si astfel instrumentul trebuie
sa fie calibrat de fiecare dat a pentru tipul de hidrocarbur a ce ur meaz a sa fie
supravegheat.

Masurarea turbulen tei
Daca un amestec de hidrocarburi/ ap a cu un con tinut sc azut de hidrocarburi
este agitat puternic astfel incat picaturile devin foarte mici, lichidul va c apata un
aspect „l aptos” de diferite grade, func tie de cantitatea de hidrocarburi existent a;
actuala culoare a pic aturilor nu are importan ta. Aceast a metoda poate fi utilizat a
pentru indicarea con tinutului de hidrocarburi, asigura ti fiind de faptul c a condi tiile
pentru omogenizare sunt bine controlate. Dac a un spot luminos este proiectat
printr -o celul a de testare care con tine ap a cu pic aturi de hidrocarburi, spre o
fotocelul a, lumina va fi divizat a iar intensitatea ei va fi redus a propor tional cu
concentra tia lichidului. Lumina laser poate fi utilizat a pentru a ob tine un spot
luminos bine definit si asigur a de asemenea posibilitatea unei bune selectivit ati a
efectului de divizare a luminii.
Absor tia luminii si masurarea con tinutul de gaz
Un instrument care lucreaz a pe un principiu diferit a fost deasemenea
dezvoltat. El este pe o procedur a in trei stadii, const and din:
– filtrarea hidrocarburilor cu o band a lipofilic a filtrat a;
– determinarea decolor arii benzii;
– determinarea cantit atii de gaz ce se evapor a din band a atunci c and aceasta
este incalzita.
Evacuarea rezidurilor
Prohibi tiile cu privire la desc arcarea in mare a hidrocarburilor, duc la
retinerea reziduurilor la bordul navei. Principalele mijloace de desc arcare a
reziduurilor re tinute la bordul navei sunt:
– amestecarea cu p acura din bunc ar; metod a nesatisf acatoare deoarece nu
poate s a conduc a decat la sporirea permanent a a cantit atii de reziduuri si
la cre sterea costurilor pentru cur atirea tancurilor;
– descarcarea la tarm, la instala tiile de colectare; metod a presupune o
dependen ta fata de instala tiile de colectare de la tarm, care nu sunt
intotdeauna disponibile;
– incinererea reziduurilor in incineratoare speciale; dezavantajul inciner arii
este acela de cre stere a consunului de combustibil.

Cap.4 DOCUMENTA TIE

Registrul de hidrocarburi (Oil Record Book)
Opera tiunile efectuate cu hidrocarburi sau cu amestecuri care con tin astfel
de produse trebuie inregistrate in registrul de hidrocarburi.
Partea I -a a acestui registru acoper a opera tiunile ce se efectueaz a in
compartimentul ma sini. Deoarece unul dintre scopurile pentru care a fost infiin tat
acest jurnal este acela de a facilita controlul efectuat de c atre autorit atile portuare,
este important ca formatul jurnalului s a fie uniform pentru toate navele, indifer ent
de pavilion si de asemenea la completare s a fie utilizat a o limb a de circula tie
interna tional a. O.R.B. trebuie p astrate timp de trei ani la bordul navei dup a data
ultimei inregistr ari.
Trebuie notat c a O.R.B. permite inregistrarea in dou a moduri de pompare a
apelor de santin a. Acolo unde pomparea nu este automatizat a (Code D), respectiv
cand pompele si separatorul sunt puse in func tiune de c atre ofi ter, timpul inceperii
si al opririi opera tiunilor trebuie inregistrat iar echipamentul utili zat s a fie
specificat. In cazul pomp arii automate a apelor de santin a (Codul E), pompele si
separatorul intr a in func tiune atunci c and apele de santin a ating un nivel prestabilit.
In cazul in care nu este posibil a inregistrarea inceperii si a opririi, in ultim a instan ta
timpul de func tionare a sistemului trebuie inregistrat.
Certificatul interna tional de prevenire a polu arii cu hidrocarburi
(IOPP).
Conform Regulii 4 din Anexa I – MARPOL 73/78 orice petrolier cu un tonaj
brut de 150 tone si mai mult, precum si orice nav a cu un tonaj brut de 400 tone si
mai mult, vor fi supuse vizitelor specificate mai jos, executate de func tionari ai
Administra tiei:
a)- O vizit a initiala inainte ca nava s a fie pus a in serviciu sau inainte de a i se
elibera un certificat pent ru prima dat a, care va include o vizit a complet a a

structurii, echipamentelor, instala tiilor, arm aturilor, amenaj arilor si materialului
sau, asigur andu-se ca acestea corespund intru totul cerin telor din aceast a anex a.
b)- Vizite periodice la intervale prev azute de Administra tie, dar nedep asind 5 ani,
care vor fi astfel efectuate incat sa se asigure c a structura, echipamentele,
instala tiile, arm aturile, amenaj arile si materialului, corespund intru totul cerin telor
din aceast a anex a.
c)- Cel pu tin o vizit a intermediar a in timpul perioadei de valabilitate a certificatului
care va fi astfel efectuat a incat sa se asigure c a echipamentul si pompele aferente si
instala tiile de tubulaturi, inclusiv instala tiile de supraveghere si control al
descarcarilor de hidrocar buri, instala tiile de sp alare cu titei, echipamentul de
separare hidrocarburi – apa si instala tiile de filtrare a hidrocarburilor, corespund
intru totul cerin telor din prezenta anex a si sunt in bun a stare de func tionare.

Cap.6 INSTALA TII COLECTOARE
Instala tiile de colectare de la tarm
Conform regulii 12 din Anexa I, guvernul fiec arei p arti se angajeaz a sa
asigure amenajarea la terminalele pentru incarcarea de hidrocarburi, in porturile de
repara tii si in alte porturi in care navele au de desc arcat reziduuri de hidrocarburi, a
instala tiilor de colectare pentru astfel de reziduuri si amestecuri de hidrocarburi
ramase de la petroliere si de la alte nave, corespunz atoare pentru a satisface nevoile
care le folosesc f ara a provoca intarzieri excesive nave lor.
Capacitatea instala tiilor de colectare trebuie s a fie determint a dupa cum
urmeaz a:
– sa primeasc a hidrocarburile si amestecurile de hidrocarburi care nu pot fi
descarcate in conformitate cu prevederile regulii 9 din anexa I;
– sa primeasc a reziduurile si amestecurile de hidrocarburi re tinute la bordul
navelor care intr a in santierul de repara tii sau la instala tia de cur atire a
tancurilor;

– sa fie corespunz atoare pentru a primi toate reziduurile re tinute la bord in
conformitate cu regula 17 din anexa I la t oate navele care se anticipeaz a
in mod ra tional s a faca escal a in astfel de porturi si terminale;
– sa primeasc a apa de santin a cu hidrocarburi si alte reziduuri care nu pot fi
descarcate in conformitate cu regula 10 din anexa I;
– sa tina seama in mod coresp unzator de problemele speciale ale navelor de
transport combinat.
Avand in vedere cele ar atate mai sus, majoritatea porturilor solicit a navelor
instiintarea in avans cu privire la desc arcarea reziduurilor de hidrocarburi, cer
informa tii complete si corecte cu privire la natura reziduurilor de hidrocarburi si
descarcarea s a se fac a numai la instala tiile de colectare stabilite.
Din punctul de vedere al autorit atilor portuare competente, instala tiile de
colectare a reziduurilor de hidrocarburi creeaz a uneori mari probleme, deoarece
acestea ar putea produce incendii, poluarea mediului inconjur ator sau s -ar crea
probleme la desc arcare. Uneori trebuie completate si formalit ati vamale cu privire
la desc arcarea reziduurilor de hidrocarburi. De asemenea, se pot ivi o serie de
probleme la desc arcarea reziduurilor de hidrocarburi cum ar fi:
– sa nu fie disponibil a nici o instala tie de colectare;
– sa fie disponibil a o capacitate insuficient a;
– sa necesite un timp foarte mare de desc arcare, datorit a restric tiilor de
pompare, timpului de a steptare, intreruperi de func tionare;
– timpul afectat intocmirii formalit atilor.

CAZUL DE FORTA MAJORA
Regula 11 stabile ste niste excep tii cand nu se aplic a Regula 9 si 10 privind
controlul desc arcarii de hidrocarburi si anume:
a)- descarcarea in mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi
necesar a in scopul asigur arii securit atii navei sau a salv arii vie tii omene sti pe mare;
b)- scurgerea in mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi ca urmare
a avarierii navei sau echipamentului acesteia:
cu condi tia ca dup a ivirea avariei sau dup a descoperirea scurgerii s -au luat toate
masurile de precau tie rationale pentru a impiedica si reducere scurgerea;
cu excep tia cazului c and armatorul sau comandantul a activat fie in mod
inten tionat pentru a provoca paguba, fie din neglijen ta stiind c a este posibil s a
rezulte pagube;
c)- descarcarea in mare de substan te con tinand hidrocarburi, aprobat a de
Administra tie, c and acesta are ca scop combaterea de incidente spe cifice de
poluare, pentru a reduce pagubele din cauza acestei polu arii. Orice desc arcare de
acest fel trebuie s a fie aprobat a de guvernul sub a c arui jurisdic tie se prevede c a va
avea loc desc arcarea.
Se men tioneaz a faptul c a cerin tele de raportare se aplic a pentru toate tipurile
de desc arcare, care sunt mai mari dec at cele permise de prevederile referitoare la
descarcare.