PREVENIREA ȘI COMBATEREA FALSIFICĂRII DE [611252]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE “Alexandru Ioan Cuza”

Doctorand: [anonimizat]:
PREVENIREA ȘI COMBATEREA FALSIFICĂRII DE
MONEDĂ ȘI A ALTOR INSTRUMENTE DE PLATĂ

Conducător de doctorat
Prof.univ.dr.
ROBERT MORAR

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de DOCTOR
în “Ordine publică și siguranță națională”

BUCUREȘTI
2016

1
CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI ………………………………………… ……………… 4

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………… 6

STADIUL A CTUAL AL CUNOAȘTERII TEMEI …………………………………….
10

CAPITOLUL I ………………………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INSTRUMENTELE DE PLATĂ
ȘI FALSIFICAREA ACESTORA ……………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
1.1. Precizări și delimitări terminologice ………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
1.2. Cadrul evolutiv al instrumentelor de plată
……………………………… Error! Bookmark not defined.
1.3. Dimensiunea falsificării de monedă și a altor instrumente de plată la nivel
internațional ……………………………………………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
1.4. Dimensiunea falsificării de monedă și a altor instrumente de plată la nivel
național …………………………………………………………………………………………. …..
Error! Bookmark not defined.
1.5. Considerații parțiale ………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.

CAPITOL UL II ………………………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
ANALIZA TIPOLOGIILOR INFRACȚIONALE SPECIFICE
FALSIFICĂRII DE MONEDĂ ȘI A ALTOR INSTR UMENTE DE
PLATĂ ……………………………………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
2.1. Criminalitatea specifică falsificării de monedă ………………………………….
Error! Bookmark not defined.
2.1.1. Aspecte generale și specifice privind protecția monedei împotriva
falsificării ……………………………………………………………. ……………………………….
Error! Book mark not defined.
2.1.2. Metode și mijloace de falsificare și contrafacere a unor monede …………
Error! Bookmark not defined.
2.2. Fraudarea și falsificarea cardurilor ………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
2.2.1. Aspecte generale privind cardurile …………………………………………. ………
Error! Bookmark not defined.

2 2.2.2. Fraudarea cardurilor …………………………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
2.3. Fraudarea cec urilor de călătorie ………………………….. ………………………….
Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Elemente de siguranță ale cecurilor de călătorie ………………………………
Error! Bookmark not defined.
2.3.2. Modalitățile de fraudare a cecurilor de călătorie ………………………………
Error! Bookmark not defined.
2.4. Concluzii parțiale ……………….. ………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL III ……………………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
SISTEMUL INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN ÎN DOMENIUL
PREVENIRII ȘI COMBATERII FALSIFICĂRII DE MONEDĂ ȘI A
ALTOR INSTRUMENTE DE PLATĂ …………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
3.1. Sistemul internațional și european în domeniul prevenirii și combaterii
falsificării de monedă …………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
3.1.1. Analiza cadrului juridic convențional în domeniul falsificării de
monedă …………………………………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
3.1.2. Incriminarea juridico -penală a falsificării de monedă în legislația unor
state …………………………………………………………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
3.2. Sistemul internațional și european în domeniul prevenirii și combaterii
falsificării altor instrumente de plată decât numerarul …………………………….
Error! Bookmark not defined.
3.3. Mecan ismele instituționale în domeniul prevenirii și combaterii
falsificării de monedă și a altor instrumente de plată ………………………………
Error! Bookmark not defined.
3.3.1. Organizația Internațională de P oliție Criminală (OIPC) Interpol ……..
Error! Bookmark not defined.
3.3.2. Oficiul European de Poliție (Europol) ……………………………………………
Error! Bookmark not defined.
3.3.3. Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale …………………
Error! Bookmark not defined.
3.3.4. Grupul de Descurajare a Falsificării (CBCDG – Central Bank
Counterfeit Deterrence Group) ………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
3.3.5. Consiliul pentru Standarde de Securitate al PCI ……………………………..
Error! Bookmark not defined.
3.3.6. Serviciul Secret din SUA (Secret Service) ……………………………………….
Error! Bookmark not defined.

3 3.3.7. Asociația Industriei ATM (ATMIA) ………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
3.4. Concluzii parțiale …………………………………………………………….. …………
Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL IV ……………………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
SISTEMUL NAȚIONAL ÎN DOMENIUL PREVENIRII ȘI COMBATERII
FALSIFICĂRII DE MONEDĂ ȘI A ALTOR INSTRUMENTE DE
PLATĂ ………………………………………………………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
4.1. Cadrul legislativ în materia prevenirii și combaterii falsificării de monedă
și a altor instrumente de plată ……………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
4.2. Prezentarea sintetică a locului și rolului principalelor instituții competente
în domeniu ………………………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not def ined.
4.2.1. Banca Națională a României …………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
4.2.2. DIICOT ……………………………… ………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
4.2.3. Poliția Română ……………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
4.2.4. Băncile comerciale ………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
4.3. Concluzii parțiale ………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL V …………………………………………………………………………………….
Error! Bookmark not defined.
TEHNICILE DE INVESTIGARE JUDICIARĂ ȘI CRIMINALISTICĂ A
INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE DE MONEDĂ ȘI A ALTOR
INSTRUMENTE DE PLATĂ ………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
5.1. Cadrul general al investigației judiciare și criminalistice în domeniul de
referință ……………………………………………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
5.2. Cercetarea infracțiunilor din domeniul falsului de monedă ……………….
Error! Bookmark not defined .
5.2.1. Activitățile preliminare și modalitățile de sesizare a faptelor ……………
Error! Bookmark not defined.
5.2.2. Activitățile de cercetare și administrare a probatoriului judiciar ………
Error! Bookmark not defined.
5.3. Investigarea fraudelor cu instru mente de plată electronică ………………..
Error! Bookmark not defined.

4 5.3.1. Modalități de sesizare a faptelor ……………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
5.3.2. Activități investigative specifice în cazul infracțiunilor de falsificare a
instrumentelor de plată electronică …………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
5.4. Metodele speciale de supraveghere sau cercetare …………………………….
Error! Bookmark not defined.
5.4.1. Aspecte generale privind metodele speciale de supraveghere sau
cercet are……………………………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
5.4.2. Ope rațiunile sub acoperire ……………………………………………………………
Error! Bookmark not defined.
5.4.3. Supravegherea tehnică …………………………………………………………. ……..
Error! Bookmark not defined.
5.5. Dispunerea și efectuarea de expertize criminalistice și constatări tehnico –
științifice ……………………………………………………………………………. …………….
Error! Bookmark not defined.
5.6. Cooperarea agențiilor de aplicare a legii în contextul investigării judiciare
a falsificării mijloacelor de plată …………………………………………….. …………..
Error! Bookmark not defined.
5.7. Concluzii parțiale ………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL VI …………………………………………………………………………………..
Error! Bookmark not defined.
CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI ………………………………………… …….. 19
6.1. Concluziile finale ale cercetării …………………………………………………….. 19
6.2. Propu neri privitoare la perfecționarea cadrului juridic, instituțional și
procedural în domeniul de referință …………………………………………………….. 22

BIBLIOGRAFIE …….. …………………………………………………………………………… 28

5

LISTĂ DE ABREVIERI
ATMIA Asociația Industriei ATM
BCE Banca Centrală Europeană
BNR Banca Națională a României
CAC Centrului de Analiză a Contrafacerilor
CAN Centrul de analiză națională
CNAM Centru național de analiză a monedelor
CBCDG Central Bank Counterfeit Deterrence Group /
Grupul de Descurajare a Falsificării
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor O mului
CTSE Centrul Tehnic și Științific European
CVV Card Verification Value
DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism
ECA/JIT Echipe comune de anchetă /
Joint Investigation Teams
EMV Europay, MasterCard, Visa

6 IGPR Inspectoratul General al Poliției Române
NCPP Noul Cod de Procedură Penală
OLAF Oficiul European de Luptă Antifraudă
PIN Personal Identification Number
UE Uniunea Europeană
SUA Statele Unit e ale Americii
USD Dolarul american

***
CUVINTE CHEIE:
Falsificare ; contrafacere ; fraudare ; crimă organizată ; instrumente de plată ;
monedă ; card; cec; prevenire ; combatere ; elemente de siguranță ; cash; non-
cash; investigație ; cooperare ; organe de urm ărire penală ; instituții financiar –
bancare ; tehnici de supraveghere .

7

INTRODUCERE

Falsificarea și f raudarea mijloacelor de plată constituie amenințări majore
la adresa sistemului monetar, financiar -bancar, care afectează încrederea publică
în mijloace le de plată și în cele din urmă în economia reală. În egală măsură,
infracțiunile din această sferă produc prejudicii însemnate asupra patrimoniului
titularilor instrumentelor de plată, care devin astfel victime atât ale infractorilor,
dar din păc ate, uneori, și ale propriei neglijențe.
În cadrul instrumentelor de plată, sunt incluse atât instrumentele cash (cu
numerar), cât și non -cash (instrumente de genul pre-paid – cecuri de călătorie,
vouchere, instrumentele electronice de plată, transfer cred it, debitarea directă,
cecuri tradiționale , cambia, biletul la ordin și aplicațiile e -banking ). Din
categoria largă a instrumentelor de plată, am ales să dezvoltăm cercetarea
doctorală cu privire la modalitățile de falsificare și fraudare a trei principale
categorii de astfel de instrumente – moneda -hârtie, cardurile și cecurile de
călătorie.
În timp ce falsificarea de monedă intră în categoria generală a
infracțiunilor (fraudelor) economico -financiare, falsificarea cardurilor și a
instrumentelor de plată f ără numerar (electronice), deși în sens larg intră tot în

8 categoria aceluiași gen de fraudă (economico -financiară), faptul că necesită un
înalt grad de specializare și utilizare a noilor tehnologii, determină abordarea
inclusiv din perspectiva criminalităț ii informatice.
Infracțiunile cu instrumente de plată electronică au drept consecințe
pierderea încrederii în tranzacțiile efectuate cu aceste instrumente, în securitatea
sistemelor informatice și de regulă, conduc la pierderi financiare substanțiale.
În ultima perioadă de timp, activități le infracționale au devenit tot mai
sofisticate și internaționalizate, cu o mai mare implicare a crimei organizate. Așa
cum se menționează în documentele recente ale Europol, tehnologia este un
facilitator al diferitelor t ipuri de infracțiuni tradiționale, inclusiv fraudele
financiare. În plus, utilizarea abuzivă a posibilităț ilor oferite de noile tehnolog ii
a condus la apariția și dezvoltarea a noi forme de criminalitate, în special
criminalitatea transfrontalieră comisă p rin intermediul internetului.
Capturile recente de monedă falsificată la nivel internațional, european și
național sugerează faptul că această activitate infracțională este într -o continuă
dinamică și evoluție, constituind din ce în ce mai frecvent apanaju l grupărilor
infracționale organizate.
În același timp, falsificarea cardurilor nu mai este de mult timp o noutate
în spațiul public, însă gestionarea sa este într -o continuă dinamică și luptă dusă
împotriva metodelor inovatoare ale rețelelor de falsificat ori și fraudatori. Dacă
în privința falsificării fizice a cardurilor au fost introduse metode sporite de
securizare de către instituțiile emitente (prin emiterea de carduri cu standarde
EMV), noile provocări și realități sunt constituite atât de fraudarea online a
instrumentelor de plată, cât și de fraudarea plăților electronice fără card.
Motivația alegerii acestei teme constă în actualitatea domeniului supus
analizei, precum și datorită interesului profesional pe care l -am manifestat în cei
18 ani de acti vitate neîntreruptă în cadrul unităților operative ale Poliției
Române, cu predilecție în zona de investigare a fraudelor.
Pornind de la ipoteza de lucru ( prevenirea și combaterea falsificării de
monedă și a altor instrumente de plată ), principalul scop al cercetării este

9 reprezentat de analiza și cercetarea noilor provocări și realități în materia
investigării activităților infracționale din sfera falsificării de monedă și a altor
instrumente de plată , precum și identificarea celor mai eficiente metode și
mijloace de prevenire și combatere .
Principalele direcții de acțiune ale cercetării doctorale sunt focalizate pe
analiza conexiunii falsului de monedă și a altor instrumente de plată cu
activitățile rețelelor de crimă organizată, analiza tipologiilor infra cționale
specifice acestei forme de criminalitate, reglementările internaționale și interne
cu relevanță în domeniu, metodele și mijloacele de prevenire și combatere a
falsificării de monedă și a altor instrumente de plată , precum și tehnicile de
investiga re judiciară a fenomenului.
Obiectivele propuse în cadrul acestor direcții de acțiune au fost îndeplinite
prin utilizarea unei metodologii complexe de cercetare științifică, bazată pe
următoarele metode și tehnici :
a) analiza documentară , constând în studiul științific teoretic al modului
în care tema supusă cercetării este reflectată în literatura de specialitate
(manuale, studii, monografii, cercetări și alte surse bibliografice), în
diferite surse online, în vederea conceptualizării, analizei și
valorificăr ii informațiilor obținute.
b) interviul , materializat prin efectuarea unei cercetări calitative în rândul
practicienilor din rândul poliției judiciare, specialiști în investigarea
fraudelor cu instrumente de plată. Cercetarea a vizat cunoașterea
directă a rea lității în materie prin interogarea practicienilor pe baza
unui ghid de interviu menit să identifice printre altele, obstacolele,
dificultățile și noile provocări în acest domeniu. Cercetarea calitativ ă a
urmărit interogarea specialiștilor cu privire la ur mătoarele aspecte,
structurate în cadrul unui ghid de interviu cuprinzând următoarele
întrebări deschise:

10  Vă rugăm să menționați care sunt principalele moduri de operare
utilizate în cadrul comiterii infracțiunilor cu instrumente de
plată .
 Care este locul și rolul instituțiilor implicate la nivel național în
prevenirea și combaterea falsificării de monedă și a altor
instrumente de plată ?
 Care sunt instrumentele investigative folosite pentru
documentarea faptelor penale din sfera falsificării de monedă și
a altor instrumente de plată ?
 Care sunt principalele canale de cooperare internațională folosite
în practică pentru schimbul de date și informații cu autoritățile
competente ale altor state în contextul investigării falsificării de
monedă și a altor instru mente de plată ?
 Care sunt principalele obstacole și dificultăți (legale și practice)
întâmpinate în practica judiciară cu ocazia investigării
falsificării de monedă și a altor instrumente de plată ?
 Care sunt recomandările și propunerile dvs. pentru îmbun ătățirea
cadrului legislativ, procedural și instituțional în domeniu ?
c) studiul de caz , menit să dezvolte componenta practică -aplicativă a
cercetării, prin identificarea modalităților concrete de comitere a
infracțiunilor în acest domeniu, dar și a celor ma i eficiente metode de
investigare judiciară și criminalistică a fenomenului.
d) analiza comparativă a urmărit studiul și analiza elementelor și
aspectelor legislative și procedurale ale altor state în materie, dar și
cercetarea modului în care reglementările convențiilor și altor acte
juridice adoptate la nivel internațional și european au fost
implementate în legislația națională.
Precizăm faptul că limitele prezentei cercetări au fost determinate de
imposibilitatea prezentării în textul tezei a unor aspecte detaliate privind atât
elementele de siguranță ale instrumentelor de plată ori a mecanismelor de

11 verificare utilizate de către emitenți în prevenirea fraudelor, cât și a redării
exhaustive a tehnicilor de investigații utilizate de agențiile de aplicare a l egii în
cercetarea cauzelor de acest gen, unele dintre acestea intrând în categoria
informațiilor confidențiale ori a celor clasificate potrivit legii.

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII TEMEI

Lupta împotriva falsificării de monedă și a altor instrumente de plată
necesită cooperare a statelor la nivel internațional și european, f alsificarea
constituind o preocupare în întreaga Uniune Europeană (UE) . Abordarea
amenințărilor reprezentate de grupuri criminale implicate în producerea și/sau
distribuire a de bani falși și care operează în diferite țări necesită cooperarea între
autoritățile competente din statele membre, precum și cu omologii lor din țările
terțe.
În contextul actual, autoritățile tuturor statelor sunt interesate în inițierea
și consolida rea formelor și modalităților de cooperare privind prevenirea și
combaterea falsificării instrumentelor de plată . Instituțiile monetare, instituțiile
financiar -bancare, instituțiile emitente ale cardurilor, agențiile de aplicare a legii ,
organele judiciare , forurile politice și legislative și, alături de acestea, cetățenii și
formele de asociere din cadrul societății civile , sunt factorii sociali interesați în
securitatea deplină a circuitului financiar.

12 În trecut, realizarea unei bancnote false care să poa tă fi distribuită ușor,
cerea abilități tehnice deosebite și accesul la diverse instrumente precum presă,
cerneluri și hârtie de calitate superioară. Odată cu avansarea tehnologiei, apariția
calculatoarelor, imprimantelor performante, a scannere lor, s-a înregistrat o
creștere spectaculoasă a numărului cazurilor de fals de monedă, datorită
reducerii costurilor și abilităților necesare pentru a falsifica. Astfel, odată cu
apariția copiatoarelor și a computerului personal, a crescut simțitor și numărul
bancnot elor falsificate , uneori falsul fiind de o calitate superioară celor
înregistrate anii precedenți .
Infracțiunea de falsificare de monedă cuprinde, în principal , următoarele
activități /etape infracționale : duplicarea și falsificarea (alterarea valorii)
banc notelor, plasarea banilor falsificați în circuitul financiar legal, posesia,
procurarea sau transportul bancnotelor falsificate, confecționarea și distribuirea
de instrumente pentru producerea banilor falsificați. În acest sens, grupările de
falsificatori sunt constituite din persoane ce dețin cunoștințe în materia
confecționării bancnotelor falsificate, traficanți și plasatori de monedă falsă.
La nivel european, responsabilitățile de prevenire și combatere a
contrafacerii monedei EURO sunt partajate între Comisia Europeană, Banca
Centrală Europeană, Europol și Eurojust. Comisia pregătește iniț iative
legislative, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în numele Comisiei,
organizează și finanț ează instruiri și asistență tehnică statelor membre și
gestio nează Centrul Tehnic și Științific European (CTSE), iar Banca Centrală
Europeană (BCE) efectuează o analiză tehnică a noilor tipuri de bancnote EURO
falsificate, stochează datele tehnice și statistice privind bancnotele și monedele
falsificate într -o bază de date centrală și le difuzează la toți cei implicați în
combaterea contrafacerii. Europol sprijină agențiile de aplicare a legii din statele
membre, precum și țările terțe cu care sunt încheiate acord uri
operaț ionale /strategic e (de exemplu, anumite țări din America de Sud). Acest
sprijin urmărește prevenirea și combaterea contrafacerii EURO prin facilitarea
schimbului de informații, oferind analize operaționale și strategice, sprijin

13 financiar pentru operațiunile transfrontaliere, precum și suport operați onal la fața
locului. În domeniul cooperării judiciare, Eurojust facilitează cercetările și
urmăririle penale desfășurate de autoritățile competente din statele membre,
precum și executarea cererilor de asistență judiciară reciprocă și oferă sprijin
financ iar pentru operaționalizarea echipelor comune de anchetă (ECA/JIT) .
În privința falsificării și fraudării instrumentelor de plată fără numerar
(non-cash), activitatea infracțională în această materie cunoaște o dinamică
fără precedent . Infractorii sunt mer eu în căutarea de oportunități pentru a comite
infracțiuni prin care să eludeze sistemele financiare , în special cardurile bancare ,
dar și plățile electronice fără card . În contrapartidă, instituțiile financiar -bancare
caută noi soluții atât de protejare ș i securizare a instrumentelor de plată fără
numerar, cât și a tranzacțiilor efectuate prin sisteme de tipul internet banking ori
online banking.
În ipoteza fraudelor în care cardul este prezent (deținătorul de card este
prezent), mișcarea spre cardurile EMV1, transpuse prin tehnologia Chip& PIN ca
metodă de autentificare a tranza cțiilor, a contribuit în mare măsură la reducerea
fraudei asociate cu carduri le furate și pierdute , în special în Europa .
Punerea în aplicare a tehnologiei EMV în UE este văzut ă ca fiind
factorul -cheie pentru reducerea fraudelor cu carduri . Trebuie subliniat că datele
confidențiale ale posesorilor de carduri sunt mai sigur e pe un card cu Chip
încorporat decât pe un card cu bandă magnetică. Carduri le cu Chip încorporat
sprijină autenti ficare a dinamic ă, necesită valori din amice pentru fiecare
tranzacție și nu pot fi ușor copiate. Cardul EMV este astfel mult mai bine
protejat împotriva copierii datelor de tip skimming2.
Cu toate acestea, frauda de tip skimming a crescut în ultimii ani. În
această situație, banda magnetică a cardurilor fără Chip este copiată în
terminalele de plată sau, mai des, în ATM -uri sau terminale de plată
nesupravegheate (de exemplu, cele din stațiile de benzină). Datele copiate (în

1 EMV (Europay, MasterCard, Visa) – un standard global pentru cardurile de plată bazate pe tehnologia Chip .
2 Payment Card Fraud in the European Union. Perspective of Law Enforcement Agencies , EUROPOL, 2012 .

14 unele cazuri, codul PIN este, de a semenea, capturat) sunt folosite pentru
producerea de carduri contrafăcute și ulterior utilizate în terminalele non -EMV
(în Europa sau în țările în care tehnologia EMV nu a fost pus ă în aplicare) sau
pentru tranzacțiile online prin carduri bancare (de exem plu, cea mai mare parte
fiind reprezentată de tranzacțiile pe internet).
Implementarea tehnologiei EMV facilitează prevenirea în cazul a două
tipuri tradiționale de fraudă: utilizarea abuzivă a cardurilor pierdute sau furate și
contrafacerea și utilizarea ulterioară a cardurilor falsificate. Utilizarea de carduri
pierdute sau furate în cazul tranzacțiilor cu cardul prezent s -a diminuat în mod
substanțial în ultimii ani datorită introducerii de către industria cardurilor de
plată a tehnologiei Chip&PIN: atun ci când această tehnologie va fi utilizată pe
deplin, este mai mult ca sigur faptul că infractorii nu vor mai fi în măsură să
efectueze tranzacții bazate pe simpla prezentare a cardului pierdut sau furat,
deoarece vor avea nevoie de codul PIN pentru a aute ntifica tranzacția.
Principala slăbiciune a tehnologiei EMV constă în faptul că banda
magnetică este încă menținută în cardurile echipate EMV, în esență, întrucât
cardurile au tendința de a fi acceptate la nivel internațional, iar tehnologia EMV
nu este de zvoltată în alte regiuni ale lumii sau nu în același ritm. În măsura în
care banda magnetic ă poate fi contrafăcută (ceea ce nu este cazul tehnologiei
Chip&PIN până în prezent), cardurile de plată sunt încă vulnerabile.
Succesul standardului EMV a dus la o scădere generală a pierderilor
generate de fraudele cu carduri, dar, în același timp, a generat o schimbare de
facto a fraudelor cu carduri la distanță, mai ales în mediul Internet -ului, așa –
numitele fraude online cu carduri bancare (card -not-present) . Ace st tip de
fraudă este în creștere în Europa și este considerat ă cea mai mare amenințare
pentru cardurile de plată.
Potrivit analizei Europol, în anul 2011, aproximativ 60% din pierderile
cauzate de fraudele cu carduri, în valoare totală de 900 de milioane de euro, au
fost cauzate de fraude online cu carduri bancare .

15 În ceea ce privește frauda e -banking (care include phishing -ul), băncile
își îmbunătățesc în mod progresiv metodele de autentificare a clienților în
cadrul tranzacțiilor. O imagine de ansamblu c u privire la metodele de
autentificare a utilizatorilor în cadrul plăților fără numerar este prevăzută într -un
studiu realizat pentru Comisia Europeană în anul 2007. Frauda de acest tip este
legată de fraudă/furt de identitate și criminalitate informatică. Frauda e -banking
are loc în mediul tranzacțiilor la distanță. Datele clienților băncii se obțin prin
spoofing, phishing, pharming, troieni (sau alți viruși și malware), hacking de
baze de date etc. Datele obținute în mod ilegal sunt apoi utilizate pentru
retragerea sumelor de bani din cont.
Investigațiile și urmărirea penală a fraudelor de acest gen trebuie să se
completeze cu luarea unor măsuri preventive. Legislația UE în acest domeniu a
fost adoptată în anul 2001 și este pusă în aplicare în majoritatea statelor membre
ale UE. În timp ce efectul disuasiv al sancțiunilor penale pentru infracțiunile
legate de frauda cu instrumente de pl ată ar trebui să fie un element -cheie al
luptei împotriva fraudei, unele state consideră că sancțiunile aplicate în practic ă
la nivel național în acest domeniu sunt în general prea mici pentru a fi disuasive.
Există dificultăți practice suplimentare pentru agențiile de aplicare a legii pentru
a asigura o reacție rapidă împotriva fraudei. Probleme le specifice includ găsirea
probelor suficiente pentru a dovedi comportamentul infracțional (și din cauza
dimensiunii de înaltă profesionalizare a comportament ului fraudulos) și
dimensiunea transfrontalieră a multor atacuri. Statele membre au reacț ionat prin
crearea/ consolidarea unități lor de poliție specializate pentru combaterea
criminalității informatice. În plus, cooperare a și asistența polițienească și
judiciară transfrontalieră au fost consolidate, în special prin intermediul
anchetelor comune sprijinite de Europol și Eurojust, cu rezultate încurajatoare.
În ultimii ani , Europol a furnizat formare specializată autorităților naționale de
aplicare a legii cu privire la aspectele operaționale ale fraudelor cu carduri , în
special pe componenta fraudelor de tip skimming și a criminalităț ii hi-tech cu
carduri pe Internet. Această formare specializată îmbunătățește experiența și

16 capacitatea de investigare financiară a autorităților de aplicare a legii în acest
domeniu. În perioada 2004 -2007, a fost adoptată o nouă legislație europeană în
domeniul serviciilor financiare ce conține dispoziții care abordează direct sau
indirect prevenirea fraudei cu in strumente de plată. Această nouă legislație a
contribuit astfel la crearea unui mediu juridic mai robust la nivelul UE. Nou a
directivă privind se rviciile de plată în cadrul pieței interne (PSD)3 a fost adoptată
în anul 2007.
De-a lungul timpului, d omeniul falsificării de monedă și al altor
instrumente de plată a fost supus analizei, prin intermediul monografiilor,
studiilor și cercetărilor realiza te la nivel național și internațional. Pe măsura
evoluției mijloacelor de protecție, dar și de falsificare a instrumentelor de plată,
acestea au făcut obiectul reglementării juridice prin intermediul unor acte
normative menite să asigure cadrul de prevenir e și combatere a falsificării,
constituindu -se în instrumente utile de lucru și de sprijin al activității instituțiilor
specializate.
Falsificarea de monedă, pe de o parte, și a instrumentelor de plată
electronică, pe de altă parte, au fost analizate și c ercetate în mod distinct, nefiind
abordate într -o viziune integrată, care să asigure eficiența și eficientizarea
metodelor de prevenire și combatere a falsificării. Este și motivul pentru care ne
propunem să analizăm într -un context comun, integrat, formel e și modalitățile
de prevenire și combatere a falsificării de monedă și a altor instrumente de plată.
Această abordare unitară a falsificării de monedă și a altor instrumente de plată
este în acord și cu noua reglementare penală din legislația internă, car e a
incriminat atât falsificarea de monede, cât și falsificarea de titluri de credit sau
instrumente de plată, punerea în circulație de valori falsificate și deținerea de
instrumente în vederea falsificării de valori, în cuprinsul aceluiași capitol
(capito lul I intitulat Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori ) al titlului
VI Infracțiuni de fals din Partea specială a Noului Cod Penal. Până la data

3 Directiva 2007/64/CE a Parlame ntului European ș i a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind s erviciile de
plată în cadrul pieț ei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 200 5/60/CE și 2006/48/CE ș i
de abrogare a Directivei 97/5/CE.

17 adoptării Noului Cod Penal, infracțiunile în discuție erau supuse unui regim
juridic incriminatoriu c uprins în acte normative diferite. Falsificarea de monedă
era, ca și în prezent, inclusă în categoria infracțiunilor de fals incriminate de
Legea nr.15/1968 – Codul Penal al României, în timp ce falsificarea și
contrafacerea cărților de credit făceau obiec tul incriminării prin dispozițiile
cuprinse în Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

CONȚINUTUL TEZEI

Structura tezei este alcătuită din șase capitole, ultimul capitol fiind
destinat concluziilor finale și propunerilor identificate în urma cercetării
realizate. Fiecare capitol este finalizat cu identificarea unor considerații
(concluzii) parțiale ce se des prind din cercetarea științifică, considerații ce
preced și stau la baza capitolelor următoare ale tezei.

În Capitolul I am abordat aspectele generale privitoare la instrumentele
de plată și falsificarea acestora . În context au fost analizate elemente de ordin
conceptual care asigură o bună înțelegere și delimitare a termenilor utilizați în
acest domeniu, precum și descrierea dimensiunii actuale a fenomenului .

18 Capitolul II, intitulat „ Analiza tipologiilor infracționale specifice
falsificării de monedă ș i a altor instrumente de plată ”, tratează pe larg
criminalitatea specifică în domeniul de referință, prin prezentarea atât a
elementelor de siguranță și protecție a instrumentelor de plată, dar și a
modalităților principale de falsificare întâlnite în prac tica judiciară .

Cel de -al treilea capitol constituie o analiză sistemică a cadrului
legislativ și instituțional în domeniu, atât la nivel internațional, cât și european.
În economia capitolului sunt analizate atât actele normative adoptate la nivel
supra național, prin voința statelor de a coopera prin adoptarea și punerea în
aplicare a unor texte legislative eficiente, dar și resursele legislative naționale
aflate la dispoziția statelor, fiind abordate principalele reglementări juridice
relevante în mater ie. În finalul capitolului, s -a subliniat faptul că, cooperarea
statelor se realizează în acest domeniu atât la nivelul instituțiilor emitente
financiar -bancare și agențiilor de aplicare a legii, cât și prin interconectarea
acestora. Din punct de vedere le gislativ, măsurile cu impact deosebit la nivel
internațional au constat în adoptarea și implementarea Convenției din 1929
privind stoparea falsificării de monedă , a cadrului juridic european în materia
protecției EURO împotriva falsificării de monedă, prec um și ultimul act juridic
european în domeniu, respectiv Directiva Parlamentului European și a
Consiliului nr. 62/2014. Aceasta din urmă a fost adoptată în scopul consolidării
măsurilor penale sancționatorii a falsificării de monede, extinderii mijloacelor
speciale de investigare judiciară și de expertizare a monedelor suspecte de
falsificare încă din faza activităților judiciare inițiale.

Capitolul IV descrie sistemul intern în domeniul de referință, atât din
perspectivă legislativă, cât și instituțională . Sistemul național în domeniul
prevenirii și combaterii falsificării instrumentelor de plată este alcătuit dintr -un
complex de instituții, resurse legislative și proceduri de lucru specifice. Țara
noastră a manifestat de -a lungul timpului un interes deose bit în protejarea

19 instrumentelor de plată împotriva falsificării și a tranzacțiilor frauduloase cu
acestea. În acest context, au fost semnate, ratificate și implementate în dreptul
intern majoritatea actelor normative adoptate la nivel internațional în ace st
domeniu. De asemenea, BNR a luat în mod constant măsuri legislative și tehnice
de protecție a monedei naționale împotriva contrafacerii, culminând cu decizia
introducerii bancnotelor din suport pe polimer, ce a condus la reducerea
semnificativă a cantit ății de bani falși depistați în circuitul financiar. Cooperarea
dintre BNR și agențiile de aplicare a legii se desfășoară la parametri optimi,
principalul scop al activităților instituționale în acest domeniu fiind protejarea
instrumentelor de plată împotr iva falsificării și destructurarea rețelelor de
falsificatori. Noile provocări în materie sunt determinate și de identificarea
fraudelor interne din cadrul instituțiilor financiar -bancare, acestea consolidându –
și în ultimii ani organizarea și funcționarea unor structurii proprii de prevenire a
fraudelor.

Capitolul V are un profund caracter practic -aplicativ, prin analiza
tehnicilor de investigare judiciară și criminalistică utilizate în acest domeniu de
criminalitate . Investigarea activităților infracționa le de falsificare a
instrumentelor de plată prin metode judiciare și criminalistice constituie sarcini
complexe ale anchetatorilor din cadrul agențiilor de aplicare a legii. Odată cu
evoluția criminalității în acest domeniu și exploatarea resurselor tehnol ogice
care au condus la profesionalizare și specializare infracțională, s -a impus cu
necesitate adaptarea mijlocelor tehnice și investigative ale autorităților. În acest
sens, ultimii ani au evidențiat atât nevoia consolidării arsenalului legislativ și
procedural intern, dar și a cooperării judiciare și polițienești la nivel
internațional. Analiza efectuată în acest capitol îmbină prezentarea procedurilor
investigative cu aplicabilitatea acestora rezultată din studiile de caz redate în
cuprinsul tezei.

20

CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI

Concluziile finale ale cercetării

Cercetarea pe care am realizat -o a condus la confirmarea ipotezei conform
căreia fraudarea instrumentelor de plată, în special cea refe ritoare la moneda
euro ori la f rauda online și p rin cardurile de plată constituie amenințări majore
la adresa securității interne a UE, fenomenul neputând fi gestionat decât printr –
o cooperare eficientă a statelor la nivel internațional, european dar și național.
Problematica în materia instrumentelor d e plată fără numerar este una
extrem de dinamică și în strânsă legătură cu progresul tehnologic. De-a lungul
timpului, de la apariția cardurilor, emitenții au luat măsuri sporite de securitate,
constând în introducerea benzii magnetice ori a tehnologiei C hip&Pin.

21 Principalele provocări în privința instrumentelor de plată fără numerar sunt
reprezentate de creșterea înțeleger ii naturii și amplo rii problemei în scopul de a
evalua riscurile, de a pune în aplicare măsurile necesare de prevenire și
combatere a fr audei și evaluarea eficacității lor. În al doilea rând, fraudarea
instrumentelor plată este o țintă în mișcare. În acest cadru, apar noi amenințări,
în special cele legate de furtul de identitate/fraudă și, în general, de
criminalitatea informatică. Frauda rea online a cardurilor constituie cea mai mare
amenințare pentru cardurile de plată. Creșterea acestui tip de fraudă a dat naștere
în plus la dezvoltarea de site -uri dedicate pentru vânzarea masivă de date de card
obținute ilegal, în vederea utilizării lo r frauduloase.
În contextul fraudelor cu instrumente de plată non -cash, fraudarea online
a cardurilor constituie una dintre principalele manifestări actuale infracționale ,
constatându -se următoarele vulnerabilități privitoare la capacitatea de reacție a
agențiilor de aplicare a legii:
 Incapacitatea de reacție generată de lipsa sesizărilor ori de nivelul scăzut
de sesizări primite din partea instituțiilor financiare,
 Natura transfrontalieră a faptelor, cu diferite etape ale activității
infracționale comise î n state diferite,
 Legislație distinctă a statelor care poate crea obstacole în calea cooperării,
 Insuficienta securizare a tranzacțiilor bancare online,
 Nivelul scăzut al sancțiunilor penale și financiare aplicabile în cazul
faptelor de acest gen,
 Necesita tea perfecționării pregătirii profesionale a personalului, astfel
încât să se țină pasul cu noile moduri de operare și dezvoltări tehnologice
utilizate în comiterea infracțiunilor.
O modalitate de abordare a fraudelor de tip e -banking constă în creșterea
nivelului de securitate asociat cu metode de autentificare a clienților . În prezent,
băncile tind să ia în considerare caracteristicile de securitate ale sistemelor lor
eBanking, ca parte a politicii comerciale.

22 Urmărirea penală eficientă a cazurilor de fr audă cu instrumente de plată
este un element cheie al luptei împotriva fenomenului . Există, totuși, dificultăți
practice pentru agențiile de aplicare a legii în a asigura o reacție rapidă
împotriva fraudelor de acest gen. Mai întâi de toate, comportamentul infracțional
în legătură cu fraudarea și falsificarea instrumentelor de plată a devenit extrem
de tehnic și sofisticat. Ca urmare, obținerea unor probe suficiente pentru
investigarea comportamentului infracțional nu este întotdeauna o sarcină facilă.
În acest sens, se pare că tendința actuală a forțelor naționale de poliție este de a
crea unități specializate pentru combaterea criminalității informatice, inclusiv a
fraudelor comise în acest mediu, care este cel mai rapid tip de fraudă în curs de
dezvoltare .
În plus, fraudarea și falsificarea instrumentelor de plată sunt manifestări
infracționale transfrontaliere, în timp ce agențiile de aplicare a legii sunt limitate
de constrângerile teritoriale tradiționale. Această dimensiune transfrontalieră
este în con tinuare complicată de faptul că fraudele de acest gen sunt comise de
membrii criminalităț ii transnaționale organizate și/ sau grupuri etnice
specializate, extrem de mobile.
În ceea ce privește frauda e -banking și în special cazurile de phishing,
victimele, în special instituțiile financiare, sunt reticente în a raporta astfel de
cazuri. Riscul de a deteriora reputația firmei este examinat cu atenție de către
instituțiile financiare înainte de a decide sesizarea atacurilor informatice. Ca
urmare, nu există ni cio imagine fiabilă cu privire l a amploarea problemei. De
asemenea, trebui remarcat faptul că, în cazu rile de phishing, instituțiile
financiare sunt de departe țintele cele mai vizate de infractori.
Cooperarea interinstituțională este una dintre cele mai eficiente metode
de prevenire și combatere a falsificării de monedă și a altor instrumente de
plată. Activitățile de cooperare trebuie să se realizeze în mod integrat, atât la
nivel național, european și internațional, între instituțiile financiar -bancare (atât
cele emitente, dar și cele care manipulează instrumentele de plată) și agențiile de
aplicare a legii.

23 Dincolo de canalele birocratice și formale ale cooperării
interinstituționale, mai ales în contextul cooperării între profesioniștii din același
mediu (financiar -bancar, polițienesc sau judiciar), stabilirea unor relații bazate
pe încredere reciprocă și pe legături informale, contacte rapide poate eficientiza
activitatea de investigare a falsificării de monedă și a altor instrumente de plată.
În aces t context al cooperării, diseminarea periodică a informațiilor între
agențiile de aplicare a legii din diferite state cu privire la identificarea
eventualelor tipografii clandestine, poate contribui la realizarea unor conexiuni
cu privire la rețelele inter naționale de falsificatori și plasatori.
O altă problemă vizează necesitatea armonizării instrumentelor
investigative, de expertiză și de cercetare utilizate de agențiile naționale
competente în materia investigării falsificării instrumentelor de plată .
Nu în ultimul rând, conștientizarea de către toate persoanele (fizice și
juridice) a riscurilor la care se expun în situația neglijenței manifestate cu
ocazia utilizării instrumentelor de plată (cash și non -cash), poate contribui la
prevenirea fraudelor de a cest și limitarea prejudiciilor de natură financiară. Un
rol esențial în această privință îl au și campaniile de prevenire, informare și
conștientizare derulate de instituțiile financiar -bancare și agențiile de aplicare a
legii.

Propuneri privitoare la pe rfecționarea cadrului juridic,
instituțional și procedural în domeniul de referință

a) Pentru a ține pasul cu ultimele capturi realizate la nivel internațional în
materia falsificării instrumentelor de plată, acestea fiind uneori din ce în ce mai
performa nte, precum și datorită disponibilității online a instrumentelor utilizate
la falsificare, este necesară creșterea gradului de securizare a instrumentelor de
plată, atât prin introducerea de noi elemente de siguranță (în cazul bancnotelor
ori a cardurilor) , precum și de metode din ce în ce mai sigure de autentificare a
tranzacțiilor financiare online . Propunerea are la bază și rezultatele recente ale

24 unui studiu european conform căruia 35% dintre cetățenii UE sunt îngrijorați cu
privire la siguranța instrum entelor de plată. În aceeași ordine de idei, se impune
perfecționarea continuă atât a instrumentelor utilizate la verificarea
instrumentelor de plată, cât și a metodelor criminalistice de expertizare, având în
vedere falsurile din ce în ce mai profesionist e constatate în ultimii ani.

b) În scopul eficientizării activităților de identificare și anihilare a
grupărilor de criminalitate organizată implicate în falsificarea de monedă,
considerăm necesară implementarea următoarelor măsuri :
 Schimbul operativ de d ate și informații între oficiile naționale centrale de
combatere a falsului de monedă, atât în mod direct, prin crearea unei liste
de contacte cu specialiștii în această materie, cât și prin intermediul
canalelor de cooperare polițienească (utilizându -se în special resursele
oferite de Interpol, Europol și SELEC), în vederea stabilirii eventualelor
conexiuni ale rețelelor de falsificatori . În acest context, propunerea
noastră vizează crearea unei rețele a șefilor oficiilor naționale centrale în
domeniul fal sificării de monedă , după modelul existent în domeniul
antidrog, care să adune laolaltă, în mod periodic, practicienii din cadrul
agențiilor de aplicare a legii direct implicați în lupta împotriva falsificării,
asigurându -se astfel un schimb direct de info rmații și de bune practici
privind identificarea noilor amenințări, moduri de operare, capacitatea de
reacție și cooperarea inter -instituțională, noi metode de expertizare a
falsurilor etc. ;
 Identificarea și monitorizarea atentă a seriilor bancnotelor cont rafăcute ce
vor apare în circulație, în vederea stabilirii locurilor predispuse mai
frecvent la plasare, a tipului de bancnote și a posibilei implicări a
mânuitorului de valori monetare;
 Pregătirea antiinfracțională a populației pentru prevenirea și identi ficarea
contrafacerilor de monedă , activitate menită să conducă la dobândirea de

25 către toate persoanele a unor minime informații practice de autoprotecție
și siguranță în privința banilor .

c) Efectul disuasiv al sancțiunilor penale pentru infracțiunile le gate de
fraudarea instrumentelor de plată ar trebui să fie primul element cheie al luptei
împotriva fraudei . Sancțiunile aplicate în practică la nivel național în acest
domeniu sunt în general prea mici pentru a fi disuasive. Europol a semnalat încă
din an ul 2005 că legile penale naționale sunt extrem de indulgent e vis -a-vis de
fraudă , invitând astfel crima organizată de a recurge mai mult la acest tip
profitabil și relativ sigur de infracțiuni, frauda fiind considerată infracțiune cu
risc scăzut și profit ridicat. Faptul că falsificarea instrumentelor de plată se
pedepsește mai drastic în unele state membre și mai blând în altele, poate
conduce la o repartizare inegală a resurselor alocate de către state prevenirii și
combaterii acestui gen de infracționali tate, precum și la unele blocaje în
cooperarea judiciară.
La nivelul statelor membre ale UE, protecți a eficientă a monedei
împotriva falsificării necesită o armonizare a cadrului legislativ în domeniu,
atât în materie penală cât și procedural -penală , difer ențele existente în prezent
putând constitui piedici și obstacole în calea cooperării agențiilor de aplicare a
legii. Astfel, considerăm necesară armonizarea sancțiunilor penale, precum și
adoptarea unei definiții comune privind falsificarea de monedă.

d) De asemenea, în pofida aspectelor cuprinse în Directiva 2014/62/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 cu privire la
valorificarea datelor prin instrumentele de anchetă similare celor adoptate în
combaterea criminalității, traficului de droguri și altor cazuri grave de
criminalitate organizată, conform practicienilor încă există o subutilizare a
acestora, în special în privința agenților sub acoperire, livrărilor controlate ori
achizițiilor fictive de monedă contrafăcută sau instrumen te folosite la
contrafacere. În acest scop, propunem sporirea gradului de utilizare a unor

26 anchete judiciare proactive, care să aibă la bază utilizarea tehnicilor speciale
de supraveghere și cercetare (tehnici speciale de investigație) . În acest cadru al
propunerilor, considerăm necesară extinderea utilizării metodei livrărilor
supravegheate de mijloace da plată contrafăcute sau echipamente utilizate la
contrafacere, măsură investigativă menită să asigure identificarea și tragerea la
răspundere a întregului lanț infracțional , de la plasatori la falsificatori . În opinia
noastră, metoda livrării supravegheate în contextul cooperării judiciare a
autorităților statelor își poate dovedi eficiența inclusiv în materia livrării
echipamentelor de skimming utilizate l a fraudarea cardurilor de plată, ajutând nu
doar la reținerea unui simplu pion al grupului infracțional, ci contribuind la
identificarea finanțatorilor, liderilor ori beneficiarilor majori ai activităților
infracționale.
e) De asemenea, în contextul inves tigării judiciare a falsificării de
monedă, considerăm necesară consolidarea cooperării dintre agențiile de
aplicare a legii și autoritățile competente în furnizarea de asistență tehnică,
precum CTSE, CAC și CAN .

f) Una din propuneri vizează și punerea în aplicare a unui număr de
telefon unic în UE pentru notificarea de către utilizatori a pierderii sau furtului
cardului de plată . Notificarea promptă a pierderii sau furtului unui card este
importantă pentru utilizatori, deoarece serviciile de plată încetea ză să mai fie
răspunzătoare pentru orice pierderi generate de fraudă după o astfel de
notificare. Această notificare este la fel de importantă pentru bănci, care pot să
ia măsuri imediate pentru a opri pierderile financiare. Memorarea numărului de
apel pen tru a raporta carduri pierdute sau furate poate fi o sarcină dificilă în
cazul în care clientul deține mai multe carduri, călătorește în străinătate sau este
într-o situație de primejdie. Prin urmare, un număr de telefon unic pentru
declararea cardurilor d e plată pierdute sau furate în Europa ar fi de o valoare
semnificativă pentru cetățeni .

27 g) În același timp, suntem de părere că UE ar trebui să ia măsuri urgente
pentru a promova standardul EMV ca o soluție globală împotriva falsificării
cardurilor de pla tă. În acest sens, este necesară consolidarea cooperării la nivel
internațional între statele care au implementat tehnologia EMV și cele non –
EMV . De asemenea, sunt necesare s oluții juridice europene comune pentru
siguranța plăților on -line, precum și rapor tarea obligatorie a încălcări i securității
datelor financiare . Prevenirea și combaterea fraudelor online cu carduri necesită
reglementări specifice privind identificarea clientului (3D Secure) și de
securitate a mediului de plată on -line.

h) O altă propu ne vizează și dezvoltarea la nivelul agențiilor de aplicare
a legii de noi soluții tehnice, platforme și baze de date care să asigure
eficientizarea investigării activităților infracționale din zona
falsificării/fraudării instrumentelor de plată fără numer ar.

i) În vederea eficientizării activităților instituțiilor statului implicate în
prevenirea și combaterea falsificării instrumentelor de plată, propunem
adoptarea unei strategii naționale menită să asigure atât protecția
instrumentelor de plată împotriv a falsificării, creșterea gradului de încredere
publică în mijloacele de plată, dar și consolidarea cooperării inter -agenții. Având
în vedere evoluția fenomenului infracțional în domeniul instrumentelor de plată,
în vederea prevenirii și combaterii eficien te a acestuia, se impune desfășurarea
unor acțiuni specifice comune, la care să -și aducă aportul atât agențiile de
aplicare a legii, dar și alte instituții din zona financiar -bancară, asociații
profesionale din zona societății civile, furnizorii de servici i Internet etc.
Strategia propusă are drept obiective generale: adaptarea și compatibilizarea
permanentă a cadrului juridic, instituțional și procedural la cele mai bune
practici internaționale și europene în materie, creșterea eficienței intervenției
instituțiilor statului în acțiunile de prevenire și combatere a fenomenului,
dinamizarea cooperării interinstituționale la nivel național și internațional,

28 conștientizarea și informarea permanentă a populației cu privire la pericolul pe
care-l reprezintă fenom enul falsificării instrumentelor de plată.

j) Cooperarea interinstituțională între agențiile de aplicare a legii și
instituțiile financiar -bancare este o componentă esențială în contextul
activităților de prevenire și combatere a falsificării și fraudării instrumentelor de
plată. În acest cadru, propunem încheierea de parteneriate și protocoale de
cooperare între băncile comerciale și organele de urmărire penală (poliție și
parchet) , în vederea schimbului direct de date și informații, precum și crearea
unor modele de sesizări a fraudelor online cu carduri. Punerea în aplicare a
acestor protocoale ar trebui să se realizeze în concret prin cooperarea directă
dintre departamentele antifraudă din cadrul instituțiilor financiar -bancare și
structurile specializat e din cadrul organelor de urmărire penală.

k) O altă propunere vizează și perfecționarea pregătirii profesionale a
specialiștilor în materie, prin r ealizarea unor sesiuni comune de instruire în
domeniul prevenirii și combaterii falsificării instrumentelor de plată , la care să
participe atât personalul autorităților judiciare, dar și reprezentanți din sistemul
financiar -bancar, al companiilor emitente de carduri etc. în vederea identificării
noilor amenințări în domeniu, dar și a celor mai bune practici de prevenire și
combatere .

l) În cele din urmă, suntem de părere că, în vederea eficientizării
activităților de cercetare penală derulate de lucrătorii de poliție judiciară din
cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate desemnați conform
Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare , este
necesară materializarea proiectelor inițiate în ultimii ani la nive lul Ministerului
Public, prin detașarea acestor categorii de polițiști în cadrul DIICOT, după
modelul polițiști lor detașați în cadrul DNA. Argumentul nostru în sprijinul
acestei propuneri constă în similitudinea raporturilor profesionale procuror –

29 polițist din cadrul DNA cu cele existente în cadrul DIICOT, având în vedere că
aceste categorii de polițiști derulează a ctivități pe baza delegărilor emise de
procuror, atât infracțiunile de corupție, cât și cele din sfera criminalității
organizate reglementate de Legea nr. 508/2004, fiind în ancheta proprie a
procurorului.

BIBLIOGRAFIE
Legislație
1. *** Convenția int ernațională privind stoparea falsificării de monedă
semnată la Geneva, la 20 aprilie 1929, împreună cu protoco lul și cu
protocolul facultativ.
2. *** Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică ,
adoptată de Consiliul Europei la 23 noiembrie 2 001.
3. *** Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 62/2014 privind
protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede
împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei -cadru 2000/383/JAI a
Consiliului.
4. *** Regulamentul (CE) n r. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind
introducerea euro ( JO L 139, 11.5.1998, p. 1).

30 5. *** Regulamentul (CE) nr. 1339/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001
privin d extinderea efectelor Regulamentului (CE) nr. 1338/2001 de
definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării
la statele membre care nu au adoptat euro ca monedă unică ( JO L 181,
4.7.2001, p. 11).
6. *** Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de
definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării
(JO L 181, 4.7.2001, p. 6).
7. *** Decizia 2005/511/JAI a Consiliului din 12 iulie 2005 privind
protecția monedei euro împotriva falsificării, prin desemnarea Europol ca
fiind biroul central pentru combaterea falsificării mone dei euro .
8. *** Decizia 2001/887/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 privind
protecția monedei euro împotriva falsificării (JO L 329, 14.12.2001, p. 1 ).
9. *** Decizia -cadru a Consiliului 2001/413/JAI de combatere a fraudei și a
falsificării mijloacelor de p lată, altele decât numerarul .
10. *** Decizia -cadru 2000/383/JAI a Consiliului din 29 mai 2000 privind
consolidarea, prin sancțiuni penale și de altă natură, a protecției împotriva
falsificării, cu ocazia introducerii monedei euro ( JO L 140, 14.6.2000,
p. 1).
11. *** Decizia Băncii Centrale Europene (BCE/2001/11) din 8 noiembrie
2001 privind anumite condiții referitoare la accesul la Sistemul de
Monitorizare a Falsificărilor (SMF) .
12. *** Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, publicată în
„Monitorul oficial al României”, partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu
modificările și completările ulterioare.
13. *** Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal
14. *** Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în
cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism .
15. *** Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale ,

31 publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 664 din 23 iulie
2004, cu modificările și completările ulterioare.
16. *** Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României,
publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 582 din 30 iunie
2004.
17. *** Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în
mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției , publicată în
„Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
18. *** Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, publicată în
„Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 483 din 5 iulie 20 02 și
republicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 959 din 29
noiembrie 2006.
19. *** Regulamentul Bănc ii Naționale a României nr. 4/2013 privind
verificarea calității bancnotelor românești în vederea recirculării .
20. *** Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 17/2011 privind
asigurarea autenticității bancnotelor și monedelor euro.
21. *** Regulamentul Bănci i Naționale a României nr. 6/20 06 privind
emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre
participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente.
22. *** Circulara Băncii Naționale a României nr. 14/2005 privind punerea în
circulați e a bancnotelor și monedelor, emisiunea 2005 .

Monografii, studii, rapoarte
1. Borchardt, K. -D., The ABC of EU Law . Luxembourg: Publications Office
of the EU, 2010.
2. Brandibur, Claudiu -Nicolae, Traficul ilegal de migranți, factor de risc la
adresa ordinii publ ice și siguranței naționale (teză de doctorat) ,
Academia de Poliție „A.I. Cuza”, București, 2014.

32 3. Budhram, Trevor , Examining the unique security features of a credit card
with the aim of identifying possible fraudulent use , University of South
Africa, Sept ember 2007.
4. Butoi, Tudorel, Investigatorul acoperit (posibilități și limite) , Revista
“Lumea Detectivilor” nr. 15/2005.
5. Buzatu, Nicolae ; Popa, Gheorghe, Expertizarea bancnotelor și a altor
instrumente de plată , Editura Little Star, București, 2005.
6. Dascălu , Ioan; Marin -Claudiu Țupulan, Laurențiu Giurea, Cristian -Eduard
Ștefan, Metodologia investigării infracțiunilor , Editura Sitech, Craiova,
2008.
7. Filip, Cristina, Noi mijloace de investigare cu aplicabilitate în
contrafacerile de bancnotă , în Revista de cri minologie, de criminalistică și
de penologie nr. 1/2007.
8. Gheorghe, Anton Cristian, Grupările infracționale nestructurate – nucleu
de macrocriminalitate (teză de doctorat) , Academia de Poliție „A.I.
Cuza”, București, 2014.
9. Ghinea, Nicolae, Investigarea frau delor , Editura Sitech, Craiova, 2008.
10. Kaczorowska, A., European Union Law . London – New York:
Routledge -Cavendish, 2008.
11. Kirițescu, Costin C. , Sistemul bănesc al leului și precursorii lui , Editura
Academiei Române, București, 1964 .
12. Loedel, Peter ; John D. O cchipinti, Combating Euro -Counterfeiting within
the European Union: Implications for Policy Cooperation , Paper
Presented at: European Union Studies Association 13th Biennial
Conference Baltimore, May 9 -11th, 2013.
13. Marsh, D., The Euro: The Politics of the N ew Global Currency . New
Haven – London: Yale University Press, 2009.
14. Masters, Gerry ; Turner, Philip , Forensic data recovery and examination
of magnetic swipe card cloning devices , Digital Investigation 4 S (2007)

33 15. Mircea , Alexandru ; Albu , Petre, Banii între certitudinea autenticității și
îndoiala contrafacerii , Editura M.I., București, 1996.
16. Popescu, Gheorghe ; Elena Floarea, Unele considerații privitoare la
infracțiunea de falsificare de monedă , în Revista Studii de Securitate
Publică nr. 2/2013.
17. Pradel, Jea n, Droit penal compare, troisieme edition, Dalloz, 2008.
18. Prime, Emma L.; David H. Solomon, Australia’s Plastic Banknotes:
Fighting Counterfeit Currency , Angew. Chem. Int. Ed. 2010, 49.
19. Rowell, R. , Counterfeiting and Forgery. A Practical Guide to the Law,
London, 1986.
20. Vervaele, J.A.E., Counterfeiting the single european currency (Euro):
Towards the federalization of enforcement in the European Union .
Columbia Journal of European Law , 8(1), 2002.
21. Vochescu, Ion; Bercheșan, Vasile, Bancnota și falsificatorii d e bancnote,
Casa de editură și presă „ȘANSA” S.R.L., București, 1996.
22. Williams, Marcela M. ; Anderson, Richard G. , Currency Design in the
United States and Abroad: Counterfeit Deterrence and Visual
Accessibility , Federal Reserve Bank of St. Louis Review ,
September/October 2007, 89(5).
23. *** Banca Centrală Europeană. Eurosistemul. Sistemul european al
băncilor centrale, 2009.
24. *** ECB Report on the legal protection of banknotes, November 1999.
25. *** Evaluation of the PERICLES programme. Final rapport, June 2013.
26. *** Scurt istoric al bancnotelor și monedelor EURO. Cum a devenit
EURO moneda noastră, Banca Centrală Europeană, 2007.
27. *** Proiectul de concluzii privind consolidarea cooperării și a schimbului
de informații în domeniul luptei împotriva falsificării de mone de, în
special a monedei euro, Consiliul UE, Bruxelles, 25.11.2011 .
28. *** Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire
la punerea în aplicare și la rezultatele programului Pericles pentru

34 protecția monedei euro împotriva falsificării în 2014 .
29. *** Raportul Comisiei din 20 februarie 2006 – Al doilea raport pe baza
art. 14 din Decizia -cadru din 28 mai 2001 a Consiliului privind
combaterea fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât
numerarul [COM(2006) 65 final – Nepublic at în Jurnalul Oficial] .
30. *** Raportul Comisiei din 30 aprilie 2004 pe baza art. 14 din Decizia –
cadru din 28 mai 2001 a Consiliului privind combaterea fraudei și a
falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul [COM(2004)
346 final – Nepublicat î n Jurnalul Oficial] .
31. *** Raportul anual 2011, Banca Națională a României .
32. *** Inițiativa Comună a Secretarului General OIPC -Interpol și a
Directorului Europol privind combaterea falsificării de monedă, în special
a monedei euro, Bruxelles, 2001.
33. *** Compre hensive Study on Cybercrime, UNODC, February 2013.
34. *** Dezvoltarea unui modul de instructaj anti -trafic pentru judecători și
procurori. Manual provizoriu de instructaj, Centrul Internațional pentru
Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD), 2004.
35. *** Situation Report. Payment Card Fraud in the European Union.
Perspective of law enforcement agencies, Europol, 2012.
36. *** Primul raport principal de evaluare si descriere pentru dezbatere
internă (Raportul M.A.D.R.I.D), Consiliul UE, Bruxelles, 26 mai 2010.
37. *** Report on fraud regarding non cash means of payments in the EU: the
implementation of the 2004 -2007 EU Action Plan, Commission of the
European Communities, Brussels, 22.4.2008.

Resurse Internet

1. *** http://www.interpol.int/Crime -areas/Financial -crime/Pay ment -cards
2. *** http://www.bep.treas.gov/section.cfm/4/27
3. *** www.bnr.ro/files/d/Monede%20si%20bancnote/R20050421guv .pdf

35 4. ***http://www.interpol.int/fr/Crime -areas/Financial -crime/Counterfeit –
currency -and-security -documents/Counterfeit -currency
5. ***http://www.rulesforuse.org/pub/index.php?lang=en&page=pressreleas
es
6. *** https ://www.pcisecuritystandards.org/organization_info/index.php
7. *** http://www.secretservice.gov/mission.shtml
8. *** http://www.efrauda.ro/pag es.do?idPage=2364