Prevenirea Riscului de Explozie Dintr O Fabrica de Mobila

Agronomie

Prevenirea Riscului de Explozie Dintr O Fabrica de Mobila

Byadmin ianuarie 1, 2024

[NUME_REDACTAT] 1- Legislatia UE comparativ cu legislatia RO (pag 15)

Figura 1- Schema fluxului tehnologic al trelucrarii materialului lemnos. (pag 15)

Fig. 2 Hala pentru prelucrarea materialului lemnos. (pag 25)

Fig. 3 Proiectie in programul [NUME_REDACTAT] al sistemului de ventilare si refulare. (pag.31)

Fig.4 Hala pentru vopsirea materialului lemnos.(pag. 32)

Figura 5- Filtru de aer pentru particule de vopsea ( pag 38)

Fig.6 Proiectie in programul [NUME_REDACTAT] al sistemului de ventilare si refulare. (pag.49)

Figura 7- Evaluarea riscului la explozii. (pag 40)

Figura 8- Zonele avariate la explozie (pag 41)

Fig. 9 Diagrama I-X (folosita pentru realizarea calculelor)

Fig.10 Incinta firmei de prelucrare a materialului lemnos realizata in [NUME_REDACTAT]

Fig. 11. Planul fabricii de prelucrare al materialului lemnos

Bibliografie

1) [NUME_REDACTAT], Elemente de hazard si risc in industrii poluante, Editura academiei Romane, Bucuresti 2006

2) M. Popescu, R. Popescu, C. Stratula, Metode fizico-chimice de tratare a poluantilor industriali atmosferici, Editura academiei Romane, Bucuresti 2006

3) Dorin Stãnicã-Ezeanu, "[NUME_REDACTAT]", Editura U.P.G. , Ploiești, 2005.

4) Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A. – Utilajul și [NUME_REDACTAT] Mobilei și a altor [NUME_REDACTAT] din Lemn, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică – București 1997.

5)http://europa.eu/youreurope/business/doing-business-responsibly/keeping-to-environmental-rules/romania/index_ro.htm

6)http://europa.eu/youreurope/business/doing-business-responsibly/keeping-to-environmental-rules/index_ro.htm

7) J.A Raub,- Health effects of exposure to ambient carbon monoxide 1998

8) Kandasamy G. Moodley, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Passive monitoring of nitrogen dioxide in uban air, Departament of Chemistry; South-Africa, 2010

9) Mohamad G. Mustafa, Biochemical basis of ozone toxicity, Departament of [NUME_REDACTAT] Sciences, University of California, [NUME_REDACTAT] 1990

10) N. Niculescu, G. Duta, P. Stoenescu, I. [NUME_REDACTAT] de ventilare si climatizare [NUME_REDACTAT] si Pedagogica, Bucuresti 1994;

Cuprins

I Studiu de literatura

Cap.1. Poluarea factorilor de mediu

Poluarea aerului

Poluarea solului

Poluarea apelor de suprafata si de adancime

Combaterea poluării factorilor de mediu

Cap.2.Aspecte legislative

Cap.3. Prelucrarea si vopsirea materialului lemnos in fabricile de mobila

3.1. Date privind prelucrarea materialului lemnos in industria lemnului

3.2. Date privind procedeele de vopsire in industria lemnului

II Partea experimentala

Cap.4.Proiectarea sistemului de ventilatie

4.1Hala I (producție

4.2.Hala II (vopsitorie)

Cap.5. Evaluarea riscului la explozii

5.1 Evaluarea impactului fabricii asupra mediului

Concluzii si propuneri

[NUME_REDACTAT]

Lista cu abrevieri

Lucrare de licență

“Prevenirea riscului de explozie dintr-o fabrică de mobilă”

[NUME_REDACTAT] chemical industry plays a key role in the overall industrial activity by the diversity of products made starting with food for humans, drugs and finally, weapons of mass destruction. Thus, a large group of people associates chemical processes with the main sources of humanitarian disasters, which is not an appropriate reality.

This paper is based on air quality in a wood processing establishment, and includes two major parts.

In this paper I have done research on the environmental pollution (water, air, soil), to combat these type of pollution, and about the legal aspects of our country and the [NUME_REDACTAT].

In the second part of my work I designed a system for proper ventilation and air conditioning for two halls (Hall of processing wood and wood hall finished painting), to avoid unwanted accidents from leakage of vapors of substances and last all human health.

Cuprins

I Studiu de literatura

Cap.1. Poluarea factorilor de mediu

Poluarea aerului

Poluarea solului

Poluarea apelor de suprafata si de adancime

Combaterea poluării factorilor de mediu

Cap.2.Aspecte legislative

Cap.3. Prelucrarea si vopsirea materialului lemnos in fabricile de mobila

3.1. Date privind prelucrarea materialului lemnos in industria lemnului

3.2. Date privind procedeele de vopsire in industria lemnului

II Partea experimentala

Cap.4.Proiectarea sistemului de ventilatie

4.1Hala I (producție

4.2.Hala II (vopsitorie)

Cap.5. Evaluarea riscului la explozii

5.1 Evaluarea impactului fabricii asupra mediului

Concluzii si propuneri

[NUME_REDACTAT]

Lista cu abrevieri

STUDIU DE LITERATURA

[NUME_REDACTAT] chimică are un rol cheie in cadrul general al activitățiilor industriale prin diversitatea de produse realizate incepand cu alimentele pentru om, medicamentele și putand incheia cu armele de distrugere in masă. Astfel, o mare categorie dintre oameni asociaza procesele chimice cu sursele producerii unor mari dezastre ecologice si umanitare, ceea ce nu este corespunzator realitatii.

Această lucrare se bazează pe calitatea aerului intr-o instituție de prelucrare a materialului lemnos, si cuprinde doua parti importante.

In prima parte a lucrării am facut cercetari cu privire la poluarea factorilor de mediu (apa, aer, sol), combaterea acestor factori de mediu, aspectele legislative din tara noastra cat si cele ale [NUME_REDACTAT].

In partea a doua a lucrarii am conceput un sistem de ventilare si climatizare pentu cele doua hale ( hala de prelucrare a materialului lemnos si hala de vopsire a materialului lemnos finit), pentru evitarea accidentelor nedorite de la scurgerea de vapori de substante si nu in ultimul rand pentru sanatatea omului.

Scop si obiective

Scopul lucrarii dupa cum ii spune si numele este „Prevenirea riscului de explezie intr-o fabrica de mobila” pentru sanatatea omului. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea paramatriilor confortului termic, prin compozitia chimica si puritatea aerului.

Motivatia temei

Am ales aceasta tema deoarece am fost surprins sa vad ca in unele fabrici nu se pune accent pe sanatatea si siguranta omului ci doar pe profitul lor. Dupa parerea mea, ar trebui ca sanatatea si siguranta omului la locul de munca sa fie pe primul loc si companiile care activeaza in acest domeniu sa aiba un sistem de ventilare si climatizare performant pentru diminuarea riscului de accidente si mai ales pentru sanatatea mediului inconjurator si al omului.

Contributie personala

Contibuția personală este studiul sistemelor de ventilare si climaticare in vederea calității mediului in care oamenii iși desfășoară activitatea, atăt sub aspect igienico-sanitar cat și pentru productivitatea muncii.

Studiul privind legislatia Romaniei in comparatie cu cea a [NUME_REDACTAT].

Cap.1. Poluarea factorilor de mediu

1.1. Poluarea aerului

Aerul curat este un amestec de gaze a căror proporție se menține constant in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezintă una din condițiile de bază ale menținerii vieții și dezvoltării viețuitoarelor pe Terra. Compoziția aerului: azotul – 78,09%, oxigenul – 20,94%, argonul – 0,93%, CO2 – 0,03%, neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon (O3) si vapori de apa.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Ozonul este oxidantul major al smogului fotochimic. Efectul său biologic este dat de stabilitatea sa de a provoca oxidarea sau peroxidarea de biomolecula direct și / sau prin intermediul unor reacții cu radicali liberi. O successiune de evenimente poate include peroxidarea lipidică și pierderea unor grupuri funcționale de enzime, modificarea permeabilității membranei, afectarea unei celule sau chiar moartea acesteia. O expinere acut la ozon produce leziuni pulmonare care implica celulele ciliate din caile respiratorii si celulele epiteliale de tip 1 din regiunea alveolara. Efectele sunt localizate in special la intersectia bronhiolelor terminale cu conductele alveolare, evident, de la o pierdere de celule si o acumulare de celule inflamatorii.

[Mohamad G. Mustafa-1990].

Prin poluare apare o impurificare a aerului datorită particulelor solide, gazelor, vaporilor de apă, particulelor radioactive și microorganismelor de tipul bacteriilor, virusurilor. In aerul poluat din zonele industriale și urbane se găsesc impurități sub forma particulelor solide (aerosoli), picături (aerosoli lichizi), gaze și vapori.

În funcție de starea lor de agregare, poluanții din aer pot fi poluanți gazoși și solizi.

Poluanții gazoși reprezintă 90% din masa totală a poluanților emiși în atmosferă, fiind sub formă de gaze, aerosoli lichizi (vapori).

Dioxidul de carbon (CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentrației sale din aer, devine un element perturbator climatic. Concentrația sa a înregistrat o creștere încă de la sfârșitul secolului trecut, datorită consumului de combustibili fosili folosiți în industrie în scopul producerii de energie, transportului auto, cât și a despăduririlor masive.

Concentrația maximă normală de CO2 admisă în atmosferă este de 0,3mg/mc de aer, iar creșterea concentrației peste 2-3% îl face toxic pentru om, cu efecte mortale la creșteri de 10-20%. Prin arderea pădurilor si a oxidării humusului forestier din zonele despădurite, se eliberează anual în atmosfera 8x109t CO2.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Oxidul de carbon(CO2)-este cel mai răspândit poluant atmosferic cu o concentrație medie de 0,1-0,2ppm. Sursele naturale de CO sunt erupțiile vulcanice, fermentațiile anaerobe din mlaștini, descărcările electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil (benzina, cărbune, lemn, deșeuri). Concentrația sa se menține constantă datorită bacteriilor din sol care absorb CO si îl transformă în CO2 sau metan(CH4).Gazele atmosferice precum monoxidul de carbon sunt esențiale pentru sănătatea plantelor și a animalelor, dar și a mediului înconjurător. Organismele biologice nu doar se adaptează la nivelurile de fond ale monoxidului de carbon dar și produc și folosesc acest gaz pentru procesele normale ale vieții. Creșterea concentrațiilor de monoxid de carbon provenit din surse antropice a devenit o problemă de sănătate publică. Din păcate gazele atmosferice comune nu sunt întotdeauna considerate poluanți ai mediului înconjurător. Preocupările cu privire la efectele potențiale asupra sănătății au fost abordate în numeroase studii cu diferite specii de animale ca subiecți. În anumite condiții experimentale s-au strâns numeroase informații cu privire la toxicitatea monoxidului de carbon, efectele sale directe asupra sângelui și a țesuturilor, precum și indicații ale acestor efecte sub formă de modificări ale funcțiilor unor organe.

Mortalitatea provocată de expunerea la concentrații foarte mari de monoxid de carbon este foarte cunoscută, insă celelalte efecte sunt tratate cu superficialitate. Efectele asupra sănătății provocate de concentrații scăzute de monoxid de carbon, cum ar fi nivelurile găsite în aerul înconjurător sunt considerate mult mai puțin amenințătoare pentru publicul larg. [J.A.Raub, 1998]

Hidrocarburile sunt eliminate prin arderea incompletă a carburanților (la autotransport), concentrația lor în atmosferă devenind periculoasă pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu: (clorantrenul si benzopirenul).

Ca sursa naturala de hidrocarburi este și vegetația Terrei care produce 109t/an hidrocarburi terpenice.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Aldehidele: acroleina, foarte toxică și iritantă pentru om, substanță eliminată în natură de rafinăriile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere.

Bioxidul de sulf (SO2)-provine din erupțiile vulcanice, din arderile combustibililor si din acțiunile industriei metalurgice. Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor, producând leziuni foliare și nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca plopul, castanul, teiul, mesteacănul, cedrul, etc.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Hidrogenul sulfurat H2S- apare datorită fermentațiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimică, farmaceutică, coloranților, cauciucului, care elimină anual 3x106t/an. Hidrogenul și sulful afectează sistemul nervos, aparatul respirator și sângele, atât la om cât și la animale.

Compușii azotului (NO, NO2)-dintre care NO2 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere internă și automobile.

Pentru a elabora si implemaneta strategii pentru gestionarea calitatii aerului urban,un oras are nevoie de date de poluare a aerului pe care se poate forma un plan de gestionare a calitatii aerului. Desi poluantii aerului pot veni din mai multe surse, mai multe rapoarte sugereaza ca dioxidul de azot provenit de la emisiile autovehiculelor are contributia majora la poluarea aerului dintr-un oras. Deoarece vehiculele se opresc des sau se misca incet prin intersectii,concentratiile dioxidului de azot din acest zone se asteapta sa fie foarte mari. [Kandasamy G. Moodley, 2010]

Derivații halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF)-sunt poluanți toxici care acționează asupra organismelor și provin din industria chimică. Foarte sensibile la fluor(F) sunt coniferele și pomii fructiferi care, la o concentrație de 60-100 ppb, mor.

Poluanții solizi reprezintă circa 10% din totalul poluanților și se manifestă sub formă de fum, pulberi, aerosoli, etc.

Astfel, poluarea reprezintă distrugerea mediului înconjurător datorată infectării cu materii reziduale, cu deșeuri industriale, cu gaze de eșapament etc.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani, este amenințat acum de activitatea omului. Din sirul de pericole sunt cunoscute efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după ce la sfârșitul secolului XIX a apărut automobilul.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități mari de metan și oxizi de azot în atmosferă. Poluarea atmosferică implică emanarea de substanțe dăunătoare organismelor vii, în atmosferă. Poluanți, precum oxizii de sulf și dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, și funinginea (cărbunele) sunt principalii contribuitori la poluarea atmosferică. Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice și terestre dacă poluanții se dizolvă în apă sau precipita sub formă de ploaie.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Poluanții primari sunt acei poluanți atmosferici emanați direct în atmosferă, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf și oxizii de azot. Poluanții secundari sunt produși prin reacții între poluanții primari. De exemplu, ozonul se formează deasupra arealelor urbane prin reacții dintre poluanții primari și componenții normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon și oxizii de azot sunt principalii poluanți emiși de arderile de combustibil. Funinginea și dioxidul de sulf sunt poluanții primari produși în principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul și cărbunele. În fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra în compoziția atmosferei prin aceste procese. Poluanții au tendința de a se găsi numai în anumite zone.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

O semnificativă parte a industriei și a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Pe măsura ce acești combustibili sunt consumați, în atmosferă sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. Cu toate că un mare număr de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferică, cele mai multe dintre ele conțin carbon, sulf si azot. Combustia carbonului, a petrolului și a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluanților atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf, 50% din oxidul de azot, și între 30 și 40% din materia poluantă emanată în atmosferă, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale și furnale reziduale; 80% din monoxidul de carbon și 40% din oxidul de azot și hidrocarburi rezultă din arderea gazului și a combustibililor diesel. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment și cele în care se obține acidul azotic și acidul sulfuric. Aceste chimicale interacționează între ele dar și cu razele ultraviolete din razele solare cu intensități periculoase.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc, colectează, captează sau rețin poluanți înainte ca ei să intre în atmosferă. Din punct de vedere ecologic, reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic și prin măsuri de conservare, precum arderea de mai puțin combustibil este strategia preferată. Influențând oamenii să folosească transportul în comun în locul autovehiculelor personale ajută de asemenea la îmbunătățirea calității aerului urban.

Poluanții potențiali pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzină). Metode de controlare a poluării atmosferice includ și îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut, înainte ca acesta să fie folosit, sau imediat după ce s-a format, dar și alterarea proceselor chimice ce duc l-a obținerea produsului finit, astfel încât produșii poluanți să nu se formeze sau să se formeze la nivele scăzute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiți de către automobile este posibilă și prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator și motor, dar și prin descompunerea gazelor în elemente puțin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluanții industriali pot fi la rândul lor captați în filtre, precipitatori electrostatici etc.

În întreaga lume sunt pornite campanii care încearcă să convingă guvernele să renunțe la distrugerea pădurilor ecuatoriale. În ciuda tuturor contribuțiilor populației, atmosfera este în pericol, ca urmare este în pericol întregul mediu de viața. Un singur lucru este cert: în zilele noastre nu mai putem spera să respirăm aer curat. Freonii au fost scoși din procesele industriale, ca urmare a presiunii exercitate de opinia publică, fiind înlocuiți cu alte substanțe. Este nevoie de un control riguros și de măsuri radicale pentru ca viitorul Pământului să fie sigur.

[ M. Popescu, R. Popescu.C. Stratula 2006]

1.2 Poluarea solului

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu, 2005].

Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):

Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu, 2005].

Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor.

Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.

Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de [NUME_REDACTAT] și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în [NUME_REDACTAT] din Pakistan, [NUME_REDACTAT] în Egipt și [NUME_REDACTAT] din California.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu, 2005].

1.3. Poluarea apelor de suprafata si de adancime

Poluarea apelor de suprafata si de adancime este foarte mica deoarece fabrica dispune de o statie de epurare proprie, urmand ca apa sa se deverseze in statia de epurare a orasului. Ne exista deseuri din material lemnos deoarece fabrica il refoloseste facand panouri din rumegus presat.

1.4 Combaterea poluării factorilor de mediu

Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. [NUME_REDACTAT] Unite a fost creat Actul pentru [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Act – 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Act – 1977) și Actul pentru [NUME_REDACTAT] Curată ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru [NUME_REDACTAT] Toxice ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – 1976) și Actul pentru Conservarea și [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] – 1976) au fost create pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste acte și alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluării dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme cu privire la zonele cu contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor în aplicarea legilor.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu 2005]

Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care [NUME_REDACTAT] de Ozon (1987) a fixat date internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se știe că distruge stratul de ozon. [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Internaționale ale [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările internaționale ce se ocupă de transportarea deșeurilor periculoase și depozitarea lor.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu 2005]

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care produc efectul de seră. În 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfărșitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat; negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu 2005]

Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniței dintre S.U.A. și Mexic, pe partea mexicană, creează industrie și locuri de muncă pentru Mexic dar majoritatea lor aparțin unor corporații non-mexicane care au fost atrase de forța de muncă ieftină și de lipsa legilor cu privire la poluanți. Ca rezultat, această regiune de graniță, incluzând [NUME_REDACTAT] este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice și sărăcia, țările în curs de dezvoltare necesită ajutor și tehnologie de la țările și corporațiile străine, participarea comunității în inițiativele de dezvoltare și crearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu 2005]

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, național și internațional pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizații răspândesc informații și ajută oameni și alte organizații, care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. [NUME_REDACTAT] Pesticidelor răspândește informații tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O mișcare bine organizată de justiție pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecția echitabilă a mediului înconjurător. Greenpeace este o organizație activistă care concentrează atenția internațională asupra industriilor și guvernelor care contaminează terenul, apele sau atmosfera cu deșeuri toxice. Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenuri agricole; -indirect,prin depunerea agentilor poluanti ejactati initial in atmosfera,apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata.

[Dorin Stãnicã-Ezeanu 2005]

Cap.2. Aspecte legislative

Țara noastră este integrată in preocupăriile comunității internaționale privind conservarea și proțectia mediului. Dezvoltarea industrială durabilă nu poate fi realizată doar prin efortul factorilor de decizie din domeniul producției idustriale, ci necesită participarea tuturor sectoarelor societății. Guvernul trebuie să joace un rol important, prin intermediul legilor, reglementărilor, sistemelor de impunere a taxelor și alte diferite activități. Pentru integrarea țării noastre in [NUME_REDACTAT], legislația europeana de mediu trebuie transpusă in legislția romaneasca si apoi implementată in practica. Există aproximativ 250 Directive europene de mediu. Primul pas s-a făcut prin proiectele din PHARE: perfecționarea managementului de mediu, creșterea conștientizării populației, imbunătățirea nivelului de pregătire a oficialitățiilor și furnizarea de autor logistic pentru [NUME_REDACTAT], Pădurilor și [NUME_REDACTAT] (MAPPM)

[[NUME_REDACTAT], 2006]

Prima lege de protecție a mediului a fost introdusă in Romȃnia in 1973. Aceasta nu includea cerinte explicite pentru evaluarea impactului asupra mediului in sensul actual. Nu a existat o metodolorie anume și nu era clar in ce fel considerentele ecologice puteau afecta procesul de luare de deciziei. Autoritațiile de mediu erau responsabile pentru monitorizarea mediului.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

Intre 1990 si 1995, anumite cerințe de evaluare a impactului asupra mediului au fost incluse in ordinele ministerului de resort nr. 1770/1990, nr. 113/1990 și nr. 619/1992. Dupa o așteptare lungă, in decembrie 1995 a fost promulgată Legea nr. 137 a [NUME_REDACTAT] (LPM). Reglementările referitoare la EIM sunt cuprinse in ordinul MAPPM nr.125/1996, pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitățiilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurător. Avȃnd la bază Directiva 85/337/EEC, aceasta contine: precizări cu caracter general privind EIM, competențe, obiective si activități care necesită un studiu de impact, etapele procedurii de emitere a autorizației de mediu, programul de conformare, revizuirea sau suspendarea acordului de mediu și a autorizației de mediu, dispoziții finale si 11 anexe: competența de emitere a acordului de mediu, lista activitățiilor pentru care este obligatorie obținerea autorizației de mediu, procedura de dezbatere publică, metodologia de elaborare a studiului de impact asupra mediului, conținutul minim al Raportului privind studiul de impact asupra mediului, normative de conținut pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului de mediu, formularul acordului de mediu, conținutul cadru al fisei de prezentare si de declarație, conținutul cadru al autorizației de mediu, procedura de obținere a bilanțului de mediu și conținutul programului de conformare.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

Ordinul MAPPM nr. 278 conține Regulamentul de atestare pentru elaborarea studiilor de impact asupra mediului și a bilanțurilor de mediu. Ordinul MAPPM nr.184/1997 conține aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu: de nivel 0, 1 si 2 și reevaluarea riscului. Sunt descrise modurile in care se vor efectua aceste studii. Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului se refera la reglementăriile privind poluarea apelor, solului si aerului și a valorilor de referință pentru poluanții specifici.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

De importanță majoră in cadrul legislativ de mediu din țară este introducerea directivei SEVESO, CEE 82/501 din 1982 privind hazardul accidentelor majore din activitățiile industriale, amendată de Directivele 87/216/CEE si 88/610/CEE. Aceste directive sunt dedicate prevenirii accidentelor majore care ar putea rezulta din activități industriale și limitarea consecițelor pentru om și mediu.

Principiile de bază ale [NUME_REDACTAT] sunt:

Cea mai bună politică de mediu constă in prevenirea poluării la sursele potențiale ( procesul tehnic trebuie direcționat să intȃlnească obiectivele protecției mediului )

Cea mai bună politica de mediu constă in evitarea accidentelor posibile prin asigurarea securității incă din faza de proiectare, in construcție si operare ( sigurantță intrinsecă )

O atenție deosebită se va acorda activitățiilor industriale care pot cauza accidente majore.

Fabricanții trebuie să ia toate măsurile necesare de prevenire a accidentelor și de limitare a consecințelor.

Pregătirea și informarea personalului muncitor poate juca un rol deosebit de important in prevenirea accidentelor majore.

Orice persoană din afara perimetrului instalației care poate fi afectată de un accident trebuie să fie informată in detaliu despre măsurile de siguranță necesare.

Fabricanții trebuie șa informeze in cel mai scurt timp autoritățiile competente și să comunice informațiile necesare pentru evaluarea impactului accidentului.

Statele membre UE trebuie șa transmită comisiei informații complete cu privire la orice accident major intamplat pe teritoriul lor.

Reglementarea OSHA 1910.119 – „Process saftey Management of [NUME_REDACTAT] Chemicals” a constituit obiectivul principal al unui program PHARE de transpunere a directivelor Ue in legislația romȃnească. Au fost alese doua judete Vȃlcea si Prahova – ca piloți pentru dezvoltarea sistemelor de management al deseurilor periculoase, compatibile cu capacități locale – economice si culturale. S-au purtat discuții cu producătorii de deșeuri, cu autoritățiile locale si cu unități posibil interesată in prestarea de servicii de management al deșeurilor. S-au formulat propuneri pentru o structura națională de management al deșeurilor periculoase. Cu toate acestea nu exista o reglementare explicită care să conțină Directiva SEVESO II 96/82/CEE privind controlul hazardului accidentelor majore implicȃnd substanțe periculoase.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

[NUME_REDACTAT] I a fost introdusa in țările UE in 1982. S-a aratat că ideea principală a acestei directive este necesitatea prevenirii accidentelor industriale, dupa ce s-au produs gravele accidente de la Flixborough ( [NUME_REDACTAT]., 1974 ) si Seveso ( [NUME_REDACTAT] Co., 1976). Faptul că prima directivă Seveso a fost introdusă in 1982 și că in Romȃnia incă nu există reglementări clare, corespondente directivelor menționate, impune luarea unor măsuri urgente din partea factorilor de decizie politică și administrativă. In procesul de integrare a Romȃniei in UE nu se poate sări peste ascest pas.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

Avȃnd in vedere impactul major pe care il genereaza asupra mediului inconjurator, intreprinderile trebuie sa se conformeze normelor UE de protectie a mediului in multe domenii, precum calitatea aerului si gestionarea substantelor chimice sau a deseurilor.

Politica de mediu a UE adera la doua principii fundamentale:

principiul precautiei – daca o politica sau o activitate risca sa dauneze mediul sau sanatatii umane, se iau masuri urgente.

Principiul „poluatorul plateste” – poluatorul are responsabilitatea de a preveni si remedia eventualele daune asupra mediului.

[[NUME_REDACTAT], 2006]

In tabelul ce urmeaza, am enuantat criteriile de legislatie atat in UE cat si in Romania.

Tabel. 1. Legislatia UE comparativ cu legislatia RO

Cap.3. Prelucrarea si vopsirea materialului lemnos in fabricile de mobila

In capitolul trei este prezentata schema fluxului tehnilogic, prelucrarea si vopsirea materialului lemnos in fabricile de mobila. Materialul lemnos brut este stocat pentru a se usca intr-un depozit, dupa ce acesta ajunge la standardele uscarii el este prelucrat (taiere la lungimea si forma dorita, slefuit pentru a se evita anumite imperfectiuni), ulterior acesta se vopseste si se depoziteaza intr-un cuptor pentru a se usca. Materialul lemnos finit se stocheaza intr-un depozit pana la comercializarea sa.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Schema fluxului tehnologic al trelucrarii materialului lemnos.

– aceasta schema este realizata in programul specializat de grafica [NUME_REDACTAT].

Fig.1 Schema fluxului tehnologic al trelucrarii materialului lemnos.

3.1. Date privind prelucrarea materialului lemnos in industria lemnului

Lemnul are o mare importanta in cadrul economiei nationale,fiind folosit in industria constructiilor,in industriachimica,ca materie prima la fabricarea celulozei,a hartiei,a filtrelor chimice artificiale,a materialelor plastice,a explozivilor etc.si in industria de prelucrare a lemnului,pentru fabricarea mobilei si a diferitelor obiecte casnice.Lemnul si produsele din lemn fiind combustibile,sunt necesare o serie de masuri pentru prevenirea incendiilor in toatesectoarele unde acesta se prelucreaza.Existenta,in intreprinderi,a unor mari cantitati de materiale lemnoase sub forma bruta sausemifabricate,sub forma finita sau deseuri,favorizeza aparitia si propagarea incendiilor,daca nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor.Acest pericol este mai accentuat in intreprinderile cu cladiri vechi,construite fara respectarea normelor de prevenire a incendiilor.Lemnul sub actiunea caldurii degajate pe timpul arderii componentilor combustibili,sufera,in partile necurprinse deflacari,diferite modificari fizice si chimice,in imediata apropiere a zonei de ardere.Aceste modificari se produc in toata masa materialului combustibil. In urma incalzirii lemnului pana la temperatura de 110C,se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor volatile.Intre 110 si 150C,intensitatea degajarii substantelor volatile creste,incepe descompunerea lemnului si schimbarea culorii. Descompunerea se accentueaza la peste 230C,producanduse degajari puternice de gaze combustibile.Intre 230 si270C,la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic,foarte avid de oxigen,contribuind la aparitia starii deincandescenta.Dupa depasirea temperaturii de 270C,adsorbtia de oxigen de catre stratul de carbune piroforic este tot maimare,astfel incat la circa 290300C se produce arderea cu flacara.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Sectii de prelucrare mecanica a lemnului

In sectiile in care se prelucreaza lemnul prin taiere cu ferastraie,prin rindeluire si rectificare,se produc mari cantitati de praf,care este cu atat mai fin,cu cat masinile folosite au turatia mai mare.

a.Praful.

Acesta rezulta de la prelucrarea mecanica a lemnului in atelierele de tamplarie,croit etc.,fata de cel produs lafabricile de cherestea,este mai mult uscat si acesta contribuie la marirea pericolului de incendiu,aprinderea lui facanduse latemperaturi mai scazute.Datorita finetei si unei eventuale turbionari,praful se mentine un timp mai indelungat in aer,depunanduse la inceput numai particule de o greutate mai mare.In cazul instalatiilor de ventilatie defecte insuficient dimensionate,sau datorita lipsei acestora,praful de lemn se depune pe grinzi,pereti,masini si in special in locuri inaccesibile (colturi) marind astfel pericolul de incendiu si de propagare a acestuia.In sectiile de prelucrare a lemnului, in afara prafului si rumegusului de lemn,mai rezulta si talas.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

b.Talasul.

Acesta se aprinde cu multa usurinta de la orice sursa de foc deschis,corp incandescent si chiar de la scanteileelectrice.La talasul afanat,arderea se propaga cu repeziciune.Sursele de aprindere cele mai frecvente in sectiile de prelucrare a lemnului sunt: scurtcircuitul,radiatiile termice,caldura radiata de lampile electrice (becuri) neprotejate (energie termica provenita din energie electrica),focul deschis,scanteielectrice,scantei de natura electrostatica,foc deschis de la sudura,tigari sau chibrituri aprinse aruncate.In inteprinderile de prelucrare a lemnului in care functioneaza si instalatii de cazane alimentate cu rumegus si talas,inafara de explozii se pot produce si rabufniri.Acestea se produc datorita turbionarii in focar a amestecului (norului) de praf,rumegus si talas si contactului cu peretii foarte incalziti (incandescenti) ai acestora.Norul de praf se produce la alimentareamanuala a cazanului cu rumegus si talas sau la folosirea unor instalatii mecanice de alimentare necorespunzatoare.La alimentarea manuala a cazanelor,prin aruncarea cu lopata din buncar in focar a combustibilului,se poate transmitefocul datorita particulelor incandescente vehiculate prin manipularile repetate ale lopetii.Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a patrunderii in carcasa a cuielor,piulitelor sau a altor obiectemetalice,se pot produce scantei.De asemenea,scantei se pot produce pe timpul slefuirii diferitelor materiale care contincuie,precum si la contactul benzii de slefuit,cu capacul de protectie de la masina sau de la capotele de aspiratie.In interiorul sectiilor pot lua nastere turbinoari ale prafului de lemn depus pe grinzi,pereti ferestre,masini,datoritacurentilor de aer,care se formeaza.Din aceasta cauza se produc amestecuri care se pot aprinde la contactul norilor de praf cucorpuri incalzite (lagare,sobe de topit cleiul,conducte de abur insuficient izolate,lampi electrice neprotejate etc.).Praful de lemn si rumegusul cu urme de ulei si rasina si cu o anumita umiditate,depozitate timp indelungat,se potautoaprinde.Scanteile si flamele electrice produse la contactoare,la intrerupatoare,la motoarele electrice,la prize etc.,pot aprinde praful de lemn,pericolul fiind mult mai mare la formarea arcurilor electrice si la scurtcircuitelor.Sarcinile electrostatice care se formeaza la frecarea particulelor de praf cu aerul sau intre ele,produc aprinderea,fenomen explicat la hala gaterelor.Pericolul de incendiu intro sectie de prelucrare a lemnului este marit si din cauza stocurilor prea mari de material lemnos,de deseuri rezultate de la masini,in special de la cele de productivitate mare.Depozitarea deseurilor lemnoase in apropierea lagarelor calde,a corpurilor de incalzire,a motoarelor electrice (in cazulunor scurtcircuite) creeaza un pericol de aprindere.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Pentru inlaturarea pericolului de incendiu,in primul rand este necesar sa se restranga posibilitatile depropagare a incendiului prin masuri constructive,fapt ce se asigura inca de la faza de proiectare.Cea mai recomandabila solutie pentru evacuarea prafului,a talasului si rumegusului o constituie instalatiile detransport pneumatic,dimensionate corespunzator.

Daca acest lucru nu se realizeaza pe deplin,deseurile de material lemnos seaglomereaza in locurile de munca,masinile se „sufoca” avad drept urmare si o marire a pericolului de incendiu.De fapt,aceastaconstituie una dintre cele mai mari dificultati intalnite astazi in intreprinderile industriale de prelucrare a lemnului.Pentru evacuarea prafului si rumegusului din intreprinderile mai mici de prelucrare a lemnului,cum ar fi de exemplutamplariile mecanice,este recomandabil sa se foloseasca instalatii individuale de aspiratie pentru fiecare masina,iar refularea sase faca printrun ciclon asezat in exterior.Conducta de aspiratie racordata la exhaustor,se prevede cu un subar pentru reglareadebitului,eventual pentru a fi folosit la oprirea propagarii incendiului.La construirea si exploatarea unei instalatii de aspiratie,trebuie sa se tina seama de tipurile si de felul de montare amasinilorunelte,de durata de functionare,precum si de alti factori.Instalatia de aspiratie din sectiile in care se produc rumegus,talas,praf,se prevede cu un separator.La masinile de slefuit se recomanda o instalatie de aspiratie individuala,prevazuta cu dispozitive de retinere a prafului(ciclon,filtru de praf,sac etc.).

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

La instalatia de aspiratie este admisa,racordarea unui numar limitat de masini,in raport cu capacitatea pentru care a fostcalculata.Verificarea instalatiei se face ori de cate ori se introduce sau se scoate o masina din functiune.Pentru ca instalatia safunctioneze in bune conditii trebuie sa nu primeasca aer fals,fiind necesara deci o buna etanseitate,in special la imbinareatronsoanelor detasabile.In cazul infundarii conductelor cu talas,nu este admisa desfundarea cu bare de fier,deoarece se produc scantei,care potaprinde praful de lemn.Se folosesc prajini (bare) de lemn sau se demonteaza portiunea infundata.Pentru functionarea instalatiei de aspiratie,se folosesc ventilatoare centrifuge,de o constructie speciala pentru talas sicare nu trebuie sa aiba un numar prea mare de palete,deoarece se pot infunda.In caz de incendiu sau explozie,prima si cea maide seama masura este oprirea imediata a ventilatorului.In unele intreprinderi,deseurile lemnoase se depoziteaza intrun buncar,din care se alimenteaza focarele cazanelor.Pentru functionare sigura,praful de lemn este transportat pneumatic,cu ajutorul unor instalatii speciale care separa praful de talas,folosinduse si dispozitive de umplere.Conductele care duc de la ventilator la arzator,trebuie sa aiba peretele din interior fara asperitati pentru a nu favorizainfundarea.Pentru a preveni producerea unor rabufniri si trecerea flacarilor in conductele instalatiei pneumatice sau in buncar,viteza de insuflare trebuie sa fie superioara vitezei de ardere a prafului de lemn.Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s sideci cea de insuflare trebuie sa fie superioara,ea variind intre 15 si 20 m/s.In scopul inlaturarii propagarii flacarilor prin conducte,de la focar spre buncar,se intercaleaza o clapeta de retinere carese deschide sub actiunea curentului de aer si se inchide automat la incetarea acestuia.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Dupa terminarea lucrului,conductele de transport si separatorul se golesc,clapetele si registrele de la masini si conductese inchid,iar separatorul de rumegus se izoleaza de buncar.Este recomandabil ca traseul conductelor de transport din instalatiade aspiratie sa fie ales numai prin sectiile de la care se face aspiratie.Instalatia de aspiratie se confectioneaza din materiale incombustibile si se leaga la pamant,pentru scurgereaelectricitatii statice.Buncarele pentru depozitarea deseurilor lemnoase (praf,rumegus,aschii,talas) asezate in ateliere sau cele alipite decladiri,trebuie sa fie rezistente la foc. Deschiderile folosite la scoaterea deseurilor,care dau in sala cazanelor sau in alte incaperi,in care se gaseste o instalatiede ardere,se prevad cu usi rezistente la foc. Datorita pericolului pe carel prezinta scanteile,masinile de ascutit panzele si cutitele se aseaza in incaperi separate decele de prelucrare a materialului lemnos. In casa scarilor,pe coridoare,in ganguri,in curtile de lumina,nu este admisa scandurilor si obiectelor din lemn.Incalzirea cu sobe metalice improvizate,alimentate cu rumegus,nu este admisa.Cel mai bun sistem de incalzire este celcentral,cu apa calda sau abur de joasa presiune.Uscarea si asezarea obiectelor deasupra sobelor,a corpurilor de incalzire,sunt interzise.Este necesar ca intreaga retea deconducte a sistemului de incalzire centrala,inclusiv corpurile de incalzire sa fie curatate de praf.Incalzirea cleiului la foc direct se admite numai in atelierele mici si numai daca se protejeaza cu un paravan de tabla deotel sau din materiale rezistente la foc.Fierberea si incalzirea cleiului in sectiile mai mari trebuie sa se faca intro incapereseparata prin pereti rezistenti la foc,de sectia de prelucrare a lemnului.Pentru fierberea si incalzirea cleiului este recomandabilsa se foloseasca recipiente cu abur,in care caz fierberea se poate efectua si in sectiile de productie.Instalatiile electrice de iluminat si forta trebuie sa corespunda prevederilor normativului pentru incaperi cu pericol deincendiu si explozie.O atentie deosebita se va acorda conectarii motoarelor electrice la circuitele de cabluri pana la motor,functionariinormale a intrerupatoarelor si a altor aparate si dispozitive electrice.In principiu,in sectiile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile,lipiturile cu flacari sau cu corpurisupraincalzite; aceste operatii se pot executa insa dupa ce se opreste productia si se indeparteaza materialele combustibile si praful pe o raza de cel putin 5 m de la punctul de lucru.In cazuri deosebite,aceste operatii se pot executa respectanduse regulilearatate la sudura.

Avanduse in vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn,depunerea lui pe plansee,pereti,grinzi simasini,pe pervazurile ferestrelor,pe instalatiile de incalzire si pe corpurile de iluminat,acestea trebuie indepartate cu regularitate (a norilor de praf),din cauza curentilor de aer si asa zisul „trasnet de praf”.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

3.2. Date privind procedeele de vopsire in industria lemnului

Vopsirea diferitelor piese si agregate este folosita pe scara larga in constructii,in industrie (automobile,nave,avioane,tractoare,combine,vagoane de cale ferata etc.),precum si industria bunurilor de consum,atat pentru pentru scopuri de protectie contra agresivitatii agentilor fizicochimici,cat si din punct de vedere estetic.Vopsirea (lacuirea) se poate executa prin pensulare,scufundare,pulverizare sau folosind principiul electrostatic,careconstituie un procedeu modern.Operatia de scufundare consta in introducerea pieselor intro baie de vopsea sau de lac si uscarea lor ulterioara.Vopsirea prin pulverizare se realizeaza pulverizand solutia de vopsea sau lac cu ajutorul unui curent (jet) de aer comprimat,folosindu-se un aparat usor de manevrat,numit pulverizator.Exista mai multe variante de vopsire electrostatica,insa principiul de baza este acelasi si anume: aplicarea vopselei pe piese prin pulverizare si injectie,intrun camp electric de inalta tensiune (80000-120000 V).

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Vopsirea electrostatica implica un complex de operatii ca:

· asezarea pieselor care se vopsesc;

· spalarea cu apa rece;

· spalarea cu apa calda;

· fosfatarea (tratament impotriva coroziunii);

· spalarea cu apa rece;

· spalarea cu apa calda;

· uscarea in uscatoare tunel cu raze inflarosii;

· stropirea preliminara manuala;

· aplicarea electrostatica a vopselei;

· uscarea curaze inflarosii si scoaterea pieselor.

Materialele folosite la vopsire sunt in marea lor majoritate,combustibile,iar parte dintre ele inflamabile.Cele mai intrebuintate vopsele sunt fabricate pe baza de ulei de in,cu rasini naturale sau sintetice,pe baza de nitroceluloza sau acetilceluloza etc.

Ca solventi si diluanti se folosesc:

benzina,whitespirtul,toluenul,xilenul,,acetona,terebentina,alcoolulmetilic,benzenul,eterul acetic etc.

Majoritatea acestor solventi au punctul de inflamabilitate sub 21°C.Vopselele sunt emulsii formate din coloranti,ulei,apa etc.; cele pe baza de ulei,se pot aprinde,in schimb cele pregatite sub forma de emulsie cu apa nu prezinta pericol de incendiu.Intrun atelier de vopsitorie exista,de obicei,o atmosfera plina de vapori emanati din vopsele (lacuri) sau dinsolventi,materiale si piese vopsite sau care urmeaza a fi supuse acestei operatii,bai pline cu vopsea etc.,deci conditii prielnice pentru declansarea cu usurinta a unui incendiu sau a unei explozii.In scopul asigurarii continuitatii productie,la fiecare loc de munca se gaseste o rezerva determinata de vopsea,de lacurisau solventi.De cele mai multe ori,lacurile si vopselele sunt preparate din vopsele de mare consistenta si din solventi.Acesteaimpune inmaganizarea produselor in depozite (magazii),precum si existenta unor locuri amenajate special pentru preparare.Pentru ca vopseaua sa nu se stratifice,se amesteca in vase de preparare,prin diferite procedee,folosinduse chiar si aerulcomprimat; prin folosirea acestui procedeu se accelereaza producerea de vapori. La lacuri si vopsele,pierderile de solventi prinevaporare sunt extrem de mari.Astfel,de exemplu,un lac avand ca solvent benzina usoara,pierde in medie pe ora,1 m² desolvent.Oricare ar fi procedeul de vopsire sau lacuire,in atmosfera locului de munca se degaja mari cantitati de vaporiinflamabili,concentratia lor depizand de gradul de suprafata de evaporare,precum si de eficacitatea instalatiei de ventilare.Lavopsirea prin pulverizare,se degaja cei mai multi vapori si acesta deoarece la pulverizarea vopselei cu aer comprimat seformeaza,intrun timp foarte scurt,o multime de mici particule,care se ridica in aer sub forma de aerosoli,crescanduse,dinaceasta cauza,o mare suprafata de evaporare a solventilor.Din particulele care formeaza aerosoli,cele mai usoare plutesc in aer un timp oarecare,dupa care se depun,pe diferiteobiecte si instalatii; depunerea celor mai grele particule are loc imediat si in apropierea locului de munca. Existenta amestecurilor explozive de vaporiaer creeaza in permanenta un pericol de explozie si incendiu.Din cauza depunerii particulelor de vopsea sau a eventualelor scurgeri pe la imbinari,la locurile de munca nu se poatementine o buna curatenie si acest fapt contribuie la marirea pericolului de incendiu.La partea mecanica a instalatiei de aspiratie (la exhaustor) exista cel mai mare pericol de incendiu; aici se pot aprindecu usurinta reziduurile de lac,din cauza frecarii paletelor la carcasa,precum si datorita scanteilor de la motorul electric etc.Practica si experimentarile au dovedit ca materialele fibroase,saturate cu terebentina sau uleiuri prezinta tendinte spreautoaprindere,la temperaturi de circa 50°C. Resturile de vopsele pe baza de nitroceluloza,de asemenea se autoaprind.Tendinta spre autoaprindere mai prezinta si resturile (praful) de lacuri pe baza de ulei,atunci cand vin in contact culacuri de alta provenienta,ca de exemplu cu nitrolacuri.La o instalatie de pulverizare la cald,folosind lac pe baza de nitroceluloza,se produce o incalzire,apoi descompunereanitrocelulozei si aparitia chiar a fenomenului de autoaprindere.Cele mai frecvente surse de aprindere,in atelierele de vopsitorie,sunt insa focul deschis,tigara aprinsa si scanteile electrice de la motoarele electrice sau de la vopsirea electrostatica.Folosirea focului deschis este necesara,de obicei,la executarea unor lucrari de reparatii (sudura etc.),la arderea vopseleidepuse pe instalatii,la incalzirea vopselei spre ai micsora viscozitatea,bineinteles fiind interzis a se efectua aceste operatii in interiorul sectiilor si in timpul functionarii instalatiilor respective.Scanteile care se produc,fie din cauza izbirii intre ele ametalelor feroase,fie la motoarele electrice necapsulate sau datorita deteriorarilor conductoarelor electrice si descarcarilor deelectricitate statica,pot aprinde vapori emanati de diferiti solventi si chiar vopsele nitro sedimentate.Descarcarile electricitatii statice,se produc atat pe timpul transvazarii solventilor,cat si la pulverizatoare.Dupa uneledate,pe timpul pulverizarii lacurilor,la o distanta de 1 m de pulverizator pot apare sarcini electrostatice cu un potential de 5000V.Vopseaua de aluminiu,aplicata pe obiecte metalice si incalzite la 150200°C,la o lovire de uneltele de otel.producescantei,din cauza unei reactii locale la aluminotermice,intre praful de aluminiu si oxidul de fier (rugina).Pe timpul vopsirii electrostatice,pot apare caderi de tensiune de circa 7000 V/cm,iar scanteile care se produc,aprindvaporii si solventii.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

Pentru a preintampina incendiile si exploziile,in atelierele de vopsitorie trebuie luate o serie de masuri deprevenire:

·asigurarea desfasurarii procesului tehnologic in cladiri prevazute cu instalatii corespunzatoare;

·reducereacantitatii de substante inflamabile;

·micsorarea cantitatii de vapori;

·inlaturarea posibilitatilor de aparitie a surselor deaprindere;

·dotarea cu mijloace de stingere adecvate.Atelierul de vopsitorie prin pulverizare si scufundare,trebuie sa functioneze,pe cat posibil,in cladiri cu parter si compleseparate.In cazul cladirilor cu mai multe nivele,cel mai indicat este ca asemenea vopsitorii sa functioneze la ultimul etaj.

[Năstase V., Zamfira A., Grigorescu A 1997.]

II PARTEA EXPERIMENTALA

Pentru partea practică s-a conceput un sistem de ventilare avansat pentru prevenirea riscului de explozie intr-o fabrică de mobilă. Fabrica de mobilă dispune de o hală de prelucrare a materialului lemnos brut (busteni), o sectie de vopsitorie, si un depozit. (vezi figura 7 la anexe.)

Procesul de productie are drept obiective: tǎierea și rindeluirea lemnului, fabricarea ambalajelor din lemn , fabricarea de mobilǎ pentru birouri, magazine, fabricarea de mobilǎ pentru uz casnic , lucrǎri de tâmplǎrie și dulgherie , si comerț.

Unitatea de productie produce si uși de interior din HDF (HDF= lemn presat de mare densitate), iar la comandă se pot fabrica și lambriuri din același material și scăderi de mansardă cu ridicare în tavan.

Predominant, fabrica s-a axat pe producerea de usi. Ușile au următoare structură: interior alveolar, montanți de structură din lemn masiv, fețe de uși sau MDF. Ușa pregătită pentru livrare cuprinde fața de ușă, tocul, balamalele, broască, șild, iar pentru cele cu gol se pune și sticla. La alegere ușile pot fi dotate cu pervaz, pervaz pe o parte, contratoc.Ușile se realizează la comandă , iar termenul de execuție este de 15 zile, în cazul în care clientul dorește uși la dimensiuni standard, dimensiunile standard sunt 660 x 2040, 760 x 2040, 860 x 2040, 960 x 2040, 1060 x 204, acestea vor fi livrate la un termen mult mai mic.

Producția actuală de uși se ridică la un număr de aproximativ 1.000 bucăți/ lună, se previzonează o creștere cu încă 20%, datorită îmbunătățirii tehnologiei, prin achiziționarea unor utilaje mai performate. Aceste noi utilaje va determina scăderea termenului de realizare și se vor comasa trei activități într-una singură.

Pentru o productie mai buna si pentru evitarea accidentelor nedorite am conceput un sistem de ventilare si climatizare avansat. Acesta contine grile de aspiratie si refulare, aerul este filtrat si introdus in hala ca fiind un aer “proaspat”.

Cap.4. Proiectarea sistemului de ventilatie

Proiectarea sistemului de ventilatie pentru hala 1

4.1 Hala I (producție)

Fig. 2 Hala pentru prelucrarea materialului lemnos.

Dimensiunile halei:

Lungimea halei: L = 69,8 m

Latimea halei: l = 8,5 m

Inaltimea halei: h = 3,5 m

Suprafata halei: S = 593

Volumul halei: V = 2075,5 m3

Numărul de muncitori: „N”

N = 8

Toate datele sunt reale si sunt inspirate din “Instalatii de ventilare si climatizare” [NUME_REDACTAT] si Pedagegica, Bucuresti.

Spațiul de lucru pe fiecare persoană: “s”

s = S/N = 593/8 = 74,125 m2/persoană

Se alege în funcție de natura clădirii:

Aportul de caldură prin insolație vara:

qi = 6,37 [W/m3 ]

Pierderile de căldură ale construcției iarna: “qp”

qp = 21,44 [W/m3 ]

1) Procesul de tratare al aerului în sezonul cald:

a) Parametrii aerului exterior

temperatura de calcul: tev = tem + Az

tem – temperatura medie zilnică în timpul lunii iulie care se alege în funcție de localitate și gradul de asigurare necesar, iar gradul de asigurare necesar se alege în funcție de destinația clădirii;

Az – amplitudinea oscilației de temperatură;

Xev – conținutul de vapori de apă dintr-un kilogram de aer uscat ; se alege în funcție de localitate și gradul de asigurare necesar.

tev = 30,1 OC

xev = 11,5 g/kg

φev = 42,5 %

tem = 24,1 OC, Xev = 11,5 g/kg; Az = 6, rezultă tev = 30,1 OC

Parametrii aerului interior

tiv = (20+tev) / 2 = 25,05

φiv = 45 … 60 %

tiv = 25,05 OC

xiv = 9,85 g/kg

φev = 50 %

iev = 11,95 Kcal/[NUME_REDACTAT] de caldură de la oameni: “Qo”

Qo = N x qom = 8 x 87 = 696 [W] = 600 Kcal/h

qom – se alege în funcție de tipul activității : 87

Degajări de umiditate de la oameni: “G0”

G0 = N x qom = 8 x 45 = 360 [g/h] = 0,36 [kg/h]

Aportul de caldrură prin instalații: “Qi”

Qi = qi x V = 6,37 x 2075,5 = 13220,935 [W] = 13220,935 [Kcal /h]

V = volumul de aer din încăpere

Sarcina termică a încăperii: “QT”

QT = Q0 + Qi = 600 + 13220,935 = 13820,935 [Kcal /h]

Raportul de termoumiditate: “Єv”

Єv = QT [Kcal /h] / G0 [kg/h] = 13820,935 / 0,36 = 38391,486 [Kcal /kg]

Parametrii aerului climatizat: “tACV”

tACV = tiv – (5 … 7) OC

tACV = 20 OC

xACV = 9 g/kg

φACV = 63 %

iACV = 10,2 Kcal/[NUME_REDACTAT] debitelor de aer

Debitul de aer pentru diluarea căldurii: “DQ”

DQ = QT / (iiv – iACV) [kg/h] = 13820,935 / (11,95 – 10,2) = 18427,913 [kg/h] = 15356,594 [m3/h]

Debitul de aer pentru diluarea umiditatii: “DG”

DG = G0 / (xiv – xACV) [kg/h] = 360 / (9,85 – 9) = 425,53 [kg/h] = 352,94 [m3/h]

Debite de aer pentru diluarea dioxidului de carbon: “DCO2”

DCO2 = (N x g CO2) / 1,5 [l/h ∕ l/m3] = (8 x 23) / 1,5 = 10 [m3/h]

g CO2 – se alege in functie de tipul activitatii

Debitul total de aer: “DT”

DT = max (DQ, DG, DCO2) = 15356,594 [m3/h]

Debitul de aer proaspat: “DAP”

DAP = DCO2 = 10 [m3/h]

Debitul de aer recirculat: “DR”

DR = DT – DAP = 15346,594 [m3/h]

Procesul de tratare a aerului în sezonul rece:

Parametrii aerului exterior: “tei, xei”

tei, xei se aleg în funcție de localitate și anume: tei = – 18 OC; xei = 0,6 g/kg

Parametrii aerului interior

tii = 20 OC

xii = 7,2 g/kg

φii = 50 %

iii = 9,2 Kcal/[NUME_REDACTAT] de caldură de la ocupanți: “Q0”

Q0 = N x qom [W] = 8 x 87 = 696 [W] = 600 [Kcal /kg]

Degajări de umiditate de la ocupanți: “G0”

G0 = N x qom = 8 x 87 = 696 [g /h]

Pierderi de căldură ale sălii: “Qp”

Qp = V x qp [W] = 2075,5 x 21,44 = 44498,72 [W]

Sarcina termică a încăperii: “QTi”

QTi = Q0 – Qp [W] = 600 – 44498,72 = – 43898,72 [W] = – 37843,724 [Kcal /h]

Raportul de termoumiditate: “Єi”

Єi = QT [Kcal /h] / G0 [Kg /h] = 13820,935 / 0,36 = 38388,888 [Kcal /kg]

Debitele de aer (se impun cele de vară): “DT”

DT = 15356,594 [m3/h]; DR = 15346,594 [m3/h]; DAP = 10 [m3/h]

.

Sistemul de distributie a aerului (aspirare și refulare)

Alegerea numărului de anemostate de refulare (de tavan fals): “nA”

nA = DT / (400 … 500) = 1535,6594 / 400 = 3,8391 => două rânduri a câte patru anemostate

3.2) Alegerea numărului de grille de aspirație: “nG”

nG = DT / (300 … 400) = 1535,6594 / 300 = 5,1188 => două rânduri a câte cinci grille

Alegerea numărului de filtre

Alegerea numărului de filtre pentru aer proaspăt: “DAP”

Pentru aer proaspăt avem: DAP = 10 [m3/h], iar δ = 492 [m3 / h x m2] debitul de aer încărcat cu praf ce poate fi filtrat de 1m2 de suprafață filtrată .

Sf = DAP / δ = 10 / 492 = 0,02 m2 => se alege un filtru pentru aerul proaspăt

4.2) Alegerea numărului de filtre pentru aerul recirculat: “DR”

Pentru aerul recirculat avem: DR = 15346,594 [m3/h], iar δ = 492 [m3 / h x m2] debitul de aer încărcat cu praf ce poate fi filtrat de 1m2 de suprafață filtrată .

Sf = DR / δ = 15346,594 / 492 = 31,192 m2 => se aleg treizeci filtre pentru aer recirculat, în plus se mai adaugă încă un filtru special pentru particule de praf.

Fig. 3 Proiectie in programul [NUME_REDACTAT] al sistemului de ventilare si refulare.

4.2. Hala II (vopsitorie)

Fig.4 Hala pentru vopsirea materialului lemnos.

Proiectarea sistemului de ventilatie pentru hala 2

Dimensiunile halei:

Toate datele sunt reale si sunt inspirate din “Instalatii de ventilare si climatizare” [NUME_REDACTAT] halei: L = 12,5 m

Latimea halei: l = 12 m

Inaltimea halei: h = 3,5 m

Suprafata halei: S = 150 m2

Volumul halei: V= 525 m3

Numărul de muncitori: ”N”

N = 2

Spațiul de lucru pe fiecare persoană: “s”

s = S/N = 150/2 = 75 m2/persoană

Se alege în funcție de natura clădirii:

Aportul de caldură prin insolație vara: “qi”

qi = 6,37 [W/m3 ]

Pierderile de căldură ale construcției iarna: “qp”

qp = 21,44 [W/m3 ]

Procesul de tratare al aerului în sezonul cald:

Parametri aerului exterior

Pentru a calcula parametrii aerului exterior, folosim formula de mai jos. [Instalatii de ventilare si climatizare]

tev = tem + Az

temperatura de calcul: tem – temperatura medie zilnică în timpul lunii iulie care se alege în funcție de localitate și gradul de asigurare necesar, iar gradul de asigurare necesar se alege în funcție de destinația clădirii;

Az – amplitudinea oscilației de temperatură;

tev = 30,1 OC

xev = 11,5 g/kg

φev = 42,5 %

iev = 14,2 Kcal/[NUME_REDACTAT] – conținutul de vapori de apă dintr-un kilogram de aer uscat ; se alege în funcție de localitate și gradul de asigurare necesar.

Din diagrama I-X avem:

Aceste date sunt standart [Instalatii de ventilare si climatizare]

tem = 24,1 OC

Xev = 11,5 g/kg

Az = 6, iar

tev = 30,1 OC

Parametrii aerului interior

Pentru a calcula parametrii aerului interior, folosim formula de mai jos. [Instalatii de ventilare si climatizare]

tiv = (20+tev) / 2 = 25,05

φiv = 45 … 60 %

Aceste date sunt standart [Instalatii de ventilare si climatizare]

tiv = 25,05 OC

xiv = 9,85 g/kg

φev = 50 %

iev = 11,95 Kcal/[NUME_REDACTAT] de caldură de la oameni: “Q0”

Qo = N x qom = 2 x 87 = 174 [W] = 150 Kcal/h

qom – se alege în funcție de tipul activității : 87

Degajări de umiditate de la oameni: “G0”

G0 = N x qom = 2 x 45 = 90 [g/h] = 0,09 [kg/h]

Aportul de caldrură prin instalații: “Qi”

Qi = qi x V = 6,37 x 525 = 3344,25 [W] = 2882,964 [Kcal /h]

V = volumul de aer din încăpere

Sarcina termică a încăperii: “QT”

QT = Q0 + Qi = 150 + 2882,964 = 3032,964 [Kcal /h]

Raportul de termoumiditate: “Єv”

Єv = QT [Kcal /h] / G0 [kg/h] = 3031,964 / 0,009 = 33699,6 [Kcal /kg]

Parametrii aerului climatizat- acestea sunt standard.” tACV”

tACV = tiv – (5 … 7) OC

Aceste date sunt standart [Instalatii de ventilare si climatizare]

tACV = 20oC

XACV = 9 g/kg

φACV = 63 %

iACV = 10,2 Kcal/[NUME_REDACTAT] debitelor de aer

Debitul de aer pentru diluarea căldurii: “DQ”

DQ = QT / (iiv – iACV) [kg/h] = 3032,964 / (11,95 – 10,2) = 1733,122 [kg/h] = 1444,27 [m3/h]

Debitul de aer pentru diluarea umiditatii: “DG”

DG = G0 / (xiv – xACV) [kg/h] = 90 / (9,85 – 9) = 105,88 [kg/h] = 88,24 [m3/h]

Debite de aer pentru diluarea dioxidului de carbon: “DCO2”

DCO2 = (N x g CO2) / 1,5 [l/h ∕ l/m3] = (2 x 23) / 1,5 = 30,(6) [m3/h]

g CO2 – se alege in functie de tipul activitatii din

Debitul total de aer: “DT”

DT = max (DQ, DG, DCO2) = 1444,27 [m3/h]

Debitul de aer proaspat: “DAP”

DAP = DCO2 = 30,(6) [m3/h]

Debitul de aer recirculat: “DR”

DR = DT – DAP = 1413,60 [m3/h]

Procesul de tratare a aerului în sezonul rece

Parametrii aerului exterior

tei, xei se aleg în funcție de localitate și anume: tei = – 18 OC; xei = 0,6 g/kg

Parametrii aerului interior. Aceste date sunt standart [Instalatii de ventilare si climatizare]

tii = 20 OC

xii = 7,2 g/kg

φii = 50 %

iii = 9,2 Kcal/[NUME_REDACTAT] de caldură de la ocupanți: “Q0”

Q0 = N x qom [W] = 2 x 94 = 188 [W] = 162,07 [Kcal /kg]

Degajări de umiditate de la ocupanți: “G0”

G0 = N x qom = 2 x 23 = 46 [g /h]

Pierderi de căldură ale sălii: “Qp”

Qp = V x qp [W] = 525 x 21,44 = 11256 [W]

Sarcina termică a încăperii: “QTi”

QTi = Q0 – Qp [W] = 188 – 11256 = – 11068 [W] = – 9541,38 [Kcal /h]

Raportul de termoumiditate: “Єi”

Єi = QT [Kcal /h] / G0 [Kg /h] = – 9541,38 / 0,46 = – 20742,13 [Kcal /kg]

Debitele de aer (se impun cele de vară): “DT”

DT = 1444,27 [m3/h]; DR = 1413,60 [m3/h]; DAP = 30,(6) [m3/h]

.

Sistemul de distributie a aerului in hala 2 (aspirare și refulare)

Alegerea numărului de anemostate de refulare (de tavan fals) : “nA”

nA = DT / (400 … 500) = 1444,27 / 400 = 3,61 => două rânduri a câte două anemostate

3.2) Alegerea numărului de grille de aspirație: “nG”

nG = DT / (300 … 400) = 1444,27 / 300 = 4,82 => două rânduri a câte trei grille

Alegerea numărului de filter . Conform [Instalatii de ventilare si climatizare]

Fig.5 Filtru de aer pentru particule de vopsea

Alegerea numărului de filtre pentru aer proaspăt: “DAP”

Pentru aer proaspăt avem: DAP = 30,(6) [m3/h], iar δ = 492 [m3 / h x m2] debitul de aer încărcat cu praf ce poate fi filtrat de 1m2 de suprafață filtrată .

Sf = DAP / δ = 30,(6) / 492 = 0,06 m2 => se alege un filtru pentru aerul proaspăt

Alegerea numărului de filtre pentru aerul recirculat: “DR”

Pentru aerul recirculat avem: DR = 1413,60 [m3/h], iar δ = 492 [m3 / h x m2] debitul de aer încărcat cu praf ce poate fi filtrat de 1m2 de suprafață filtrată .

Sf = DR / δ = 1413,60 / 492 = 2,87 m2 => se aleg trei filtre pentru aer recirculat, în plus se mai adaugă încă un filtru special pentru particule de vopsea.

Fig.6 Proiectie in programul [NUME_REDACTAT] al sistemului de ventilare si refulare.

Datorită faptului că în procesul de vopsire multe particule de vopsea ajung în aer aceasta hală este prevazută cu așa numiții “pereți absorbanți” special creeați pentru acest mediu.

Cap.5. Evaluarea riscului la explozii

In programul de simulare ALOHA, am realizat un experiment, cu toluen, ce s-ar fi putut intampla daca o vopsitorie nu ar avea un sistem avansat de filtrare a aerului.

Fig.7. Evaluarea riscului la explozii

5.1 Evaluarea impactului fabricii asupra mediului

Fig.8. Zonele avariate la explozie

Zona rosie reprezinta zona cea mai avariata si totodata cea mai periculoasa cuprinzandu-se pe o raza de 92 metrii. Pe aceasta suprafata vegetatia este distrusa, iar daca exista oameni surprinsi de deflagratie, efectele asupra lor sunt fatale.

Zona galbena este si ea o zona periculoasa datorita vaporilor de substanta eliberati. Aceasta se intinde pe o suprafata de 181 metrii. Daca exista oameni surprinsi in aceasta zona elfectele vaporilor asupra lor ar fi grave dar nu fatale daca li se acorda urgent primul ajutor.

Concluzii si propuneri

Ar mai fi multe de spus la aceasta lucrare de licenta, dar dupa parerea mea, studiul facut asupra sistemelor de ventilare si climatizare este unul dintre cele mai importante care trebuie facute intr-o fabrica de prelucrare a materialului lemnos deoarece este cel mai eficient mod de a preveni poluarea din punctul de vedere al sanatatii omului si a mediului inconjurator.

Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine.