PREVEN IE I INTERVEN IE Ț Ș Ț Lucrare de doctorat Coordonator: Doctorand: Prof. univ. dr. Muata Boco-Bininan Irina Sullivan ș ș ț ț 1 1.ALEGEREA… [618561]

IMPACTUL
ABANDONULUI
PARENTAL
TEMPORAR
ASUPRA
DEZVOLTARII
COLARULUIȘ
MIC.
METODE I Ș
TEHNICI DE
PREVEN IE I INTERVEN IE Ț Ș Ț
Lucrare de doctorat
Coordonator: Doctorand: [anonimizat]. univ. dr. Muata Boco-Bininan Irina Sullivan ș ș ț ț
1

1.ALEGEREA METODOLOGIEI DE STUDIU
Grupul de studiu este alc tuit dintr-un num r de 30 elevi de ciclu primar, cu ă ă
vârste cuprinse între 6-10 ani, din dou comune mari din judeul Neam: ă ț ț
comuna Girov i comuna Bodeti. Din aceti 30 de copii, 15 sunt în situaia de ș ș ș ț
abandon parental temporar (4 copii abandonai de ambii p rini, 3 copii ț ă ț
abandonai de mame i 8 copii abandonai de tai) i 15 copii locuiesc împreun ț ș ț ț ș ă
cu p rinii lor.ă ț
Judeul Neam este unul din judeele grav afectate de criza economic , de omajț ț ț ă ș
i de s r cie dup 1989, aa încât a devenit unul din principalele bazine aleș ă ă ă ș
migraiei forei de munc în str in tate înc din anii ’90, atunci când cei careț ț ă ă ă ă
reueau s plece din ar alegeau cu prec dere Germania i Austria. Cum însș ă ț ă ă ș ă
obinerea rezidenei în aceste ri era un proces dificil pentru cet enii româniț ț ț ă ăț
înainte de accederea României în Uniunea European (2007), cei mai muli ă ț
migrani reveneau în ar dup câteva luni – un an. Începând îns din 2001-ț ț ă ă ă
2002 atunci când Italia, Spania, Israel, dar i alte state comunitare i-au deschis ș ș
pieele forei de munc pentru cet enii români, cu deosebire pentru lucr toriiț ț ă ăț ă
agricoli i lucr tori în construcii, judeul Neam a cunoscut un adev rat exod alș ă ț ț ț ă
p rinilor, în timp ce copiii lor au r mas acas . ă ț ă ă
Chiar i în timpul boomului economic din 2006-2008, acest jude a avut oș ț
dezvoltare economic slab , prelucrarea lemnului i micile industrii locale fiind ă ă ș
insuficiente pentru a oferi suficiente locuri de munc populaiei active. Nivelul ă ț
de salarizare i nivelurile veniturilor populaiei sunt apropiate de cele mai mici ș ț
din ar (1546 lei comparativ cu 1480 lei în judeul Harghita – cel mai s rac dinț ă ț ă
ar ), judeul Neamt fiind chiar i în 2016, unul dintre cele mai s race 10 judeeț ă ț ș ă ț
din România. Prin urmare, nu este surprinz tor faptul c acest jude a r mas un ă ă ț ă
bazin pentru migraia româneasc peste hotare, ri precum Italia, Spania, ț ă ț ă
Anglia i Germania fiind foarte atractive pentru fora de munc local .ș ț ă ă
2

Comunele Bodeti i Girov au fost alese consultând datele furnizate de ș ș
Inspectoratului colar Judeean Neam. În cele dou coli gimnaziale se Ș ț ț ă ș
înregistreaz în prezent cel mai mare num r de copii de ciclu primar cu p rini ă ă ă ț
plecai la munc în str in tate din judeul Neam. Fiind comune limitrofeț ă ă ă ț ț
oraului Piatra Neam, muli dintre p rinii r mai acas lucreaz în ora, darș ț ț ă ț ă ș ă ă ș
sunt i muli p rini care tr iesc i muncesc în aceste comune i în sateleș ț ă ț ă ș ș
administrate de prim riile acestor comune: ă
1.satele Boe ti, C ciuleti, D neti, Doina, Gura V ii, Popeti, Turturesti, ț ș ă ș ă ș ă ș
Vere ti (aparinând comunei Girov)ș ș ț
2.satele Bodetii de Jos, Corni, Olobeni (aparinând comunei Bodeti) ș ș ț ș
Am cuprins în cercetare toi elevii de ciclu primar din cele dou coli ai c ror ț ă ș ă
p rini lucreaz în str in tate (15) i un num r egal de copii din aceleai claseă ț ă ă ă ș ă ș
ai c ror p rini nu sunt plecai la munc în str in tate (15), astfel:ă ă ț ț ă ă ă
3

Tabel 1
ClasaMama
plecataTata
plecatAmbii p rin i pleca iă ț țAmbii p rin i ă ț
acasăP rin i divor a i,ă ț ț ț
ambii acas ă
Preg titoară
e211 4
Cls. I 21 3
Cls. a II-a131 3
Cls. a III-a 11 21
Cls. a IV-a 11 2
TOTAL384 14 1
În ambele eantioane de lucru exist câte un copil ai c ror p rini sunt divorai. ș ă ă ă ț ț ț
Consider m c eantionul de lucru este reprezentativ din mai multe motive:ă ă ș
-comunele sunt periurbane, accesul în oraul Piatra Neam fiind foarte uor. ș ț ș
Muli p rini lucreaz în oraul Piatra Neam, unele familii provin din ora,ț ă ț ă ș ț ș
dar i-au construit o locuin în aceast comun . Din aceste motive,ș ț ă ă ă
eantionul de lucru este reprezentativ i pentru populaia urban .ș ș ț ă
-comunele deservesc împreun un num r de 11 sate, prin urmare, eantionul ă ă ș
este reprezentativ i pentru populaia rural . ș ț ă
-colile sunt reprezentative i dintr-o alt perspectiv : din num rul total deș ș ă ă ă
copii ai c ror p rini sunt plecai la munc în str in tate, 20% au mamele ă ă ț ț ă ă ă
plecate, 53% au taii plecai, iar 27% ambii p rini plecai, adic foarte ț ț ă ț ț ă
apropiat de distribuia naional (20% mama plecat , 50 % tat l plecat, 30 ț ț ă ă ă
% ambii p rini plecai) aa cum reiese i din alte surse de informare ă ț ț ș ș
(statistici ale Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale – ANPC, ș ț
studii i referateș2 publicate în România).
-toi copiii aflai în situaia de abandon parental temporar sunt, conformț ț ț
cerinelor legale în vigoare, plasai în grija unui p rinte sau a bunicilor.ț ț ă
Niciun copil nu este aflat în grija serviciilor sociale. Acest lucru ne va ajuta s ă
înelegem dac reglement rile legale din 2013 aduse în completare la Legeaț ă ă
272/2004 privind protecia copilului au efectele benefice scontate. Aceste ț
reglement ri se refer la: ă ă
-notificarea autorit ilor cu privire la plecarea din ar i ăț ț ă ș
1Unul dintre cei doi copii are p rin ii divor a i ă ț ț ț
2Bodea Rozalia, „Insuccesul colar i munca în str in tate”, octombrie 2010, Practica în asisten a ș ș ă ă ț
social , www.teologie.central.ucv.ro.ă
4

-desemnarea persoanei care se va ocupa de întreinerea copilului pe ț
perioada absenei p rinilor. ț ă ț3
Toi cei 30 de copii care au participat la cercetare sunt elevi de ciclu primar,ț
dup cum urmeaz :ă ă
Tabel 2
ClasaNr. copiiCu ambii
p rin iiă țF r mamaă ăF r tataă ăF r ambiiă ă
p rin iă ț
preg titoareă74210
I74021
II72131
III53011
IV42011
Dintre copiii aflai în abandon parental cu ambii p rini plecai, ț ă ț ț
-un copil (1), o feti , este crescut de bunicii ei materni de la vârsta de 3 ț ă ă
zile, ambii p rini abandonând-o. Acest copil ine extrem de rar leg tura cu ă ț ț ă
mama ei (la câiva ani o dat ) i nu i-a cunoscut niciodat tat l. ț ă ș ș ă ă
-un copil (1) are p rinii divorai, întâlnirile cu mama fiind foarte rare, mai ă ț ț ț
mult în vacane, copilul fiind crescut de tat . ț ă
Dintre copiii care cresc al turi de p rinii lor, un copil (1) are p rinii divorai, ă ă ț ă ț ț ț
copilul petrecând timp în egal m sur cu ambii p rini i familiile acestora, ă ă ă ă ț ș
relaia dintre foti soi, p rinii copilului fiind una foarte bun .ț ș ț ă ț ă
3Notificarea se va face cu minim 40 de zile înainte de plecarea din ar , la DGASPC sau prim rie. ț ă ă
Persoana desemnat s aib grij de minor trebuie s fac parte din familia extins , s aib peste 18 ă ă ă ă ă ă ă ă ă
ani, s îndeplineasc condi iile materiale i garan iile morale c poate avea grij de copil, iară ă ț ș ț ă ă
acordul acestei persoane desemnate se exprim direct în fa a instan ei, prezentând acte din care s ă ț ț ă
rezulte îndeplinirea condi iilor prev zute de lege. ț ă
5

2. ANALIZA COMPLEX A E ANTIONULUI DE LUCRU Ă Ș
În alegerea criteriilor de analiz , am luat în considerare câteva aspecte – cheie: ă
1.Specificul vârstei copilului colar mic i nevoile sale de dezvoltare fizic , ș ș ă
psihic i social pentru a observa dac acestea sunt satisf cute. Neă ș ă ă ă
intereseaz : starea de s n tate a copilului pentru care am ales metoda ă ă ă
chestionarului i interviul; inteligena nativ (la aceste vârste, inteligena ș ț ă ț
cristalizat este destul de puin reprezentativ , de exemplu, cei de grupa ă ț ă
preg titoare de abia înv ând s scrie i s citeasc ), pentru care am alesă ăț ă ș ă ă
Testul cuburilor (Kohs); performana colar , pentru care am ales ț ș ă
chestionarul i interviul. ș
2.Obiectivul plec rii la munc în str in tate a p rinilor este îmbun t irea ă ă ă ă ă ț ă ăț
condiiilor de via ale familiei. Pentru aceasta, am ales utilizareaț ț ă
chestionarelor i a interviului. ș
3.Cercet ri anterioare au pus în eviden faptul c exist o inciden crescută ț ă ă ă ț ă ă
a comportamentelor antisociale la copiii aflai în abandon parental ț
temporar, de aceea, un criteriu de analiz este comportamentul. Ca mijloc ă
de analiz am ales aplicarea testului BASC pentru copiii de vârsta colară ș ă
6-7 ani i 8-11 ani, chestionarul i interviul.ș ș
colarul mic. A treia copil rie. Ș ă Caracteristici
Teoria lui Jean Piaget . La aceast vârst copilul se afl în perioada dezvolt rii ă ă ă ă
gândirii operaional-concrete. Îi dezvolt capacitatea de a gândi sistematizat ț ș ă
în relaie cu obiecte i activit i concrete, îi dezvolt raionamentul tiinific.ț ș ăț ș ă ț ș ț
Gândirea lui devine mai flexibil , iar comportamentul mai puin egocentric. ă ț
Începe procesul de emancipare personal (se preg te te s devin „cet ean al ă ă ș ă ă ăț
lumii”, cum afirm Dr. Benjamin Spock): ă rela iile cu p rin ii r mân în fundalț ă ț ă
în timp ce rela iile cu persoane din afara casei cap t importan (prietenii, ț ă ă ță
înv torul, antrenorul, alte persoane).ăță Copilul este mai interesat de ce spun
al ii -ț de aceea prietenii, grupul s u social ă capat o importan mai mare decâtă ț ă
în perioada precolar . ș ă
Copilul manifest tendina de independentizare ( ă ț devine treptat ner bd tor cu ă ă
p rin ii care îi tot reamintesc ce are de f cut) i vrea s fie tratat ca un individ careă ț ă ș ă
6

tie ce are de f cut (p rin ii cred c se obr znice te). Dezvolt interes pentruș ă ă ț ă ă ș ă
subiecte impersonale i șdevine foarte responsabil fa de subiectele pe care el le ță
consider importante.ă Nu îi mai place s fie tratat ca un copil mic, de aceea pot ă
respinge s fie pupat, stânjenit i chiar distant fa de adul ii care continu s îl ă ș ță ț ă ă
trateze ca pe o p pu (p rin ii i bunicii se simt adesea jigni i i irita i). ă șă ă ț ș ț ș ț
Manifest mai multă autocontrol i este atras de reguli, putând deveni strict în ș
anumite privin e (mici manii), dar i tentat s schimbe regulile dup cum îi ț ș ă ă
convine. Înva negocieze regulile, iar în jocurile sale, acest aspect este mai ță șă
important chiar decât jocul în sine. Începe s colec ioneze (timbre, capace, ă ț
erve ele etc), fiind preocupat s clasifice/sorteze/ordoneze lucrurile pe categoriiș ț ă
(expresie a faptului c gândirea devine mai logic i structurat ), chiar dac ă ă ș ă ă
atrac ia nu dureaz prea mult. Încalc mici reguli care nu reprezint o abatere de laț ă ă ă
normele morale (de pild , manierele la mas sunt nepotrivite, dar acest lucru ă ă
survine ca urmare a dorin ei de afirmare a independen ei i arat c tie cum ar ț ț ș ă ă ș
trebui s procedeze, dar c poate s fac lucrurile i altfel dac vrea!)ă ă ă ă ș ă
Nevoia de a fi ca ceilal i de vârsta lui este extrem de puternic i nu trebuie ț ă ș
descurajat întrucât se poate repercuta asupra abilit ilor sale sociale (vrea s aib ă ăț ă ă
aceea i tunsoare/haine, s fac acelea i lucruri ca al i copii chiar dac nu îl atragș ă ă ș ț ă
foarte tare etc). Vrea s fie popular i se îngroze te de ideea de a fi l sat în afara ă ș ș ă
grupului, iar când se întâmpl sufer i e nefericit. Tinde s se asocieze unui grup/ ă ă ș ă
ga c creat pe diverse principii menite s -i fac pe cei din exterior s – i doreascș ă ă ă ă ă ș ă
s intre în ga c /club. Aceste g ti pot avea locuri de întâlnire/semne deă ș ă ăș
recunoa tere/reguli secrete (din nevoia de independen , nu vor s tie p rin ii sauș ță ă ș ă ț
al ii de ele) i se mândresc cu acestea.ț ș
Nevoia de apartenen la un grup este atât de mare, încât, ca s fie acceptat, este ță ă
gata s încalce anumite norme stabilite de p rin i i educatori. Cu cât copilul esteă ă ț ș
mai neglijat de p rin i i de educator, cu atât nevoia lui de acceptare din partea ă ț ș
grupului este mai mare! Popularitatea este esen ial pentru c îl ajut s fie ț ă ă ă ă
acceptat, dar i s aib identitate în cadrul grupului. P rin ii i educatorul au un rol ș ă ă ă ț ș
esen ial pentru c pot oferi copilului ansa de a- i afirma talente/priceperi care s -lț ă ș ș ă
fac admirat i acceptat în grup. ă ș
7

Probleme frecvente de comportament la aceast vârst : ă ă
-min itulț: de multe ori, fac anumite lucruri pe care tiu c nu trebuie, dar nu ș ă
se pot ab ine i mint pentru c î i spun c dac ț ș ă ș ă ă n-au vrut, cumva, n-au
chiar f cut,ă deci n-au f cut!ă
-tri atulș (la jocuri) – acesta este scopul, s câ tige, mai mult decât pl cerea ă ș ă
jocului în sine. În timp, vor începe s in mai mult la pl cerea jocului ă ț ă ă
decât la rezultatul jocului.
-apelarea la for ță (b t i, tachin ri pline de cruzime, remarci jignitoare)ă ă ă
pentru a tran a disputele sau a respinge al i copii; ș ț
-comportamentele compulsive ( trecerea peste cr p turile din asfalt, ă ă
atingerea dup un pattern a stâlpilor de iluminat, scuipat în urm , degete ă ă
încruci ate, pe scurt, supersti ii). Cauza poate fi anxietatea copilului,ș ț
stricte ea excesiv i, mai rar, o infec ie streptococic sever . Sentimenteleț ă ș ț ă ă
de ostilitate fa de p rin i/fra i/educatori/prieteni/colegi pe care copilul nu ță ă ț ț
le poate recunoa te sunt deseori sursa acestei anxiet i i a instal rii de ș ăț ș ă
comportamente compulsive.
-ticurile: apar ca i comportamentele compulsive în jurul vârstei de 9 aniș
(dar se poate i mai înainte): clipit, tu it, forn it, ridicat din umeri. Dispar ș ș ă
dup câteva s pt mâni, dar pot fi molipsitoare pentru cei de vârsta lui careă ă ă
îl admir sau pentru fra ii mai mici. Pot fi generate de situa ii concreteă ț ț
(r ceal , haine prea largi, o infec ie ocular etc), dar, mai des, de tensiuneă ă ț ă
psihic (p rin i i educator prea strict), suprasolicitarea copilului cu totă ă ț ș
felul de activit i, standarde prea ridicate i critic frecvent . ăț ș ă ă
-postura i șmanierele – ambele îi ofer posibilitatea de a se abate de la ă
regulile stabilite de p rini, f r s încalce totui nite reguli prea mari. ă ț ă ă ă ș ș
Acest lucru le d ocazia s simt c dein controlul i “fac ce vor” f r s ă ă ă ă ț ș ă ă ă
fie nevoii s fac greeli prea mari. ț ă ă ș
Teoria lui Erik Erikson . Din perspectiva teoriei sale asupra dezvolt rii, la ă
vârsta colarit ii mici, copilul traverseaz cel de-al patrulea stadiu (sau criz ):ș ăț ă ă
competen versus inferioritate (5-12). ță În acest stadiu, copilul dobândete ș
competene importante pentru toat viaa: scris, citit, socotit, înva s fac o ț ă ț ț ă ă ă
mulime de lucruri pentru ei îni i. Profesorii devin foarte importani în aceastț șș ț ă
8

perioad pentru c îi înva pe copii multe dintre aceste competene specifice.ă ă ț ă ț
Pentru c grupul de prieteni i colegi devine mult mai important pentru copilă ș
decât la vârsta precolar , acest cerc social va deveni o surs important ș ă ă ă
pentru stima de sine a copilului. Acesta simte nevoia s obin aprobarea ă ț ă
celorlali demonstrând c deine anumite competene apreciate de societate iț ă ț ț ș
este mândru de realiz rile sale. Dac sunt încurajai i sprijinii în iniiativele ă ă ț ș ț ț
lor, vor începe s se simt competeni i încrez tori în sine. Dimpotriv , dac ă ă ț ș ă ă ă
sunt criticai i restricionai excesiv de p rini i educatori, vor începe s se ț ș ț ț ă ț ș ă
simt inferiori i incapabili, ezitani, evitani, îndoindu-se de competenele iă ș ț ț ț ș
abilit ile lor i nu îi vor atinge potenialul. i eecul le este de folos pentru căț ș ș ț Ș ș ă
le dezvolt tolerana la frustrare, modestia i tenacitatea ă ț ș .
Teoria dezvolt rii moralit ii a lui Lawrence Kohlberg ă ăț . Din perspectiva
moralit ii, dezvoltarea psihic a copilului parcurge dup ase stadii:ăț ă ă ș
Nivelul preconven ional al judec ii morale ț ăț (4-10 ani): Judecat bazat peă ă
nevoi personale i pe regulile altora. ș
-Stadiul 1 – al pedepsei i supunerii ș: regulile sunt respectate pentru a evita
sanc iunea ț(Cum s evit pedeapsa?). ă Binele i r ul sunt evaluate dupș ă ă
consecin ele fizice ale ac iunii: este bine ceea ce este recompensat; r u -ț ț ă
ceea ce este pedepsit)
-Stadiul 2 – al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismul ș
instrumental naiv – Mie ce îmi iese?). Binele i r ul sunt evaluate dupș ă ă
nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; r u este ceea ce nu ă
aduce beneficii; orientarea se face în direc ia ob inerii ț ț recompensei;
Nivelul conven ional al judec ii morale ț ăț (13 –16 ani): Judecat bazat peă ă
aprob rile celorlal i, pe a tept rile familiei, valorile i legile comunit ii.ă ț ș ă ș ăț
-Stadiul 3 – al conformit ii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor ăț
rela ii): binele i r ul sunt apreciate dup cum ac iunile produc pl cere iț ș ă ă ț ă ș
dup cum sunt apreciate de al ii (ă ț Copilul bun/copilul r u ă)
-Stadiul 4 – al sistemului social i al con tiin ei (moralitatea ordinii i ș ș ț ș
datoriei): autoritatea trebuie respectat i ordinea social men inut . ă ș ă ț ă
Preadolescentul nu se mai raporteaz acum doar la grupul s u restrâns, ci la ă ă
întreaga comunitate social . Normele i valorile sociale încep s fie ă ș ă
interiorizate, iar tân rul ajunge s dobândeasc treptat sensul integrit ii ă ă ă ăț
9

personale. Se contureaz sentimentele datoriei i al responsabilit ii, al ă ș ăț
necesit ii men inerii ordinii sociale concomitent cu integrarea acestoraăț ț
într-un sens intern al demnit ii i onoarei. Respectarea autorit ii, a ăț ș ăț
normelor i a legii dobânde te acum valoare de principiu ce reglementeaz ș ș ă
comportamentul tuturor oamenilor, deci i pe al s u. Deciziile privind ș ă
supunerea în fa a legii nu mai sunt determinate de ob inerea aprob rii sau ț ț ă
dezaprob rii celorlal i, ci de evitarea sentimentului de vinov ie.ă ț ăț
Nivelul postconven ional al judec ii morale (16-20 ani): ț ăț Judecat bazat peă ă
concepte abstracte.
-Stadiul 5 – al drepturilor prioritare i al contractului social: binele este ș
apreciat dup ceea ce socialul stabile te ca standarde ale drepturilor ă ș
individuale. Cu cât individul servete mai mult societatea, cu atât va putea ș
beneficia de reciprocitate. Înc lcarea contractului social va duce la ă
pierderea respectului membrilor grupului s u de referin . ă ț ă
-Stadiul 6 – al principiilor etice universale: binele i r ul sunt probleme ale ș ă
con tiin ei individuale i implic o serie de concepte abstracte ca justi ia,ș ț ș ă ț
demnitatea uman i egalitatea. ă ș
Prin urmare, din perspectiva acestei teorii, copiii judec ce este bine i ce este ă ș
r u în funcie de consecinele directe pe care faptele i aciunile lor le auă ț ț ș ț
asupra lor. În cel de-al doilea stadiu al nivelului preconvenional, copilul ț
(inclusiv cel de vârsta ciclului de coal primar ) este interest de beneficii: ș ă ă
Mie ce îmi iese dac fac cutare lucru? ă Copilul este interest de beneficiile pe
care fapta bun le are, unul dintre aceste beneficii fiind chiar reputaia în ă ț
cadrul grupului (“copil bun”, “copil ascult tor” etc). La acest nivel, copilul ă
manifest un oarecare interes (dar limitat) fa de nevoile altora, dar numai înă ț ă
m sura în care acest lucru este i în interes propriu. Cu alte cuvinte, nu putemă ș
vorbi de respect intrinsec sau de loialitate, ci mai curând de o co-interesare
(“Eu te scarpin pe tine, tu m scarpini pe mine” ă ). Tocmai de aceea, în aceast ă
etap a form rii moralei copilului este nevoie de prezen a unor modeleă ă ț
adecvate de comportament, altfel existând riscul form rii unor principii de ă
via lipsite de etic i riscul instal rii unor comportamente anti-sociale peță ă ș ă
termen mediu i lung. ș Am considerat c este interesant s analiz m ă ă ă
comportamentele copiilor i din aceast perspectiv a moralit ii, întrucât ș ă ă ăț
studii anterioare au ar tat c abandonul parental temporar poate avea printre ă ă
10

efectele sale negative i instalarea unor comportamente anti-sociale i riscul ș ș
form rii unor caractere lipsite de integritate.ă
Teoria dezvolt rii copilului Ursula chiopu si Emil Verza ă Ș4. În lucrarea
"Psihologia vârstelor. Ciclurile vieii", autorii identific patru mari cicluri ale ț ă
vietii care subsumeaza mai multe perioade de vârst sau substadii. ă
-prenatal
-de la 0-20 ani (copil ria, pubertatea i adolescena) ă ș ț
-vârstele adulte active (20-65 ani)
-vârstele de involutie (> 65 ani)
Din perspectiva acestei clasific ri, la vârsta colarului mic apar particularit i ă ș ăț
care se refer la dezvoltarea ă fizic , psihic i social . “Trecerea de la joc laă ă ș ă
înv tur ca activitate dominant marcheaz obinerea unor progreseăț ă ă ă ă ț
constante în toate compartimentele dezvolt rii copilului”. ă
Dezvoltarea fizic ă se caracterizeaza prin:
-fortificarea generala a organismului
-osificarea scheletului nefiind terminat , impune grija privind postura ă
corect pentru a evita deformarile coloaneiă
-dezvoltarea intens a muchilor striai face ca motricitatea general a ă ș ț ă
copilului (alergare, s rituri, balans) s se manifeste ca o necesitate ă ă
deosebit , în timp ce mic rile fine, scurte (motricitatea fin a mâinii)ă șă ă
solicit i obosesc foarte mult copilul.ă ș
Dezvoltarea psihic ăse caracterizeaz prin: ă
-restructur ri la nivelul cogniiei; sunt antrenate i exercitate capacit ile ă ț ș ăț
senzorial-perceptive care devin mai eficiente
-dezvoltarea sensibilit ii discriminative, a capacit ii de orientare spatial , ăț ăț ă
mai ales la nivelul spaiului mic (foaia de hârtie), dar i în spaiul geografic ț ș ț
(curtea colii, curtea casei, vecin tatea, dar nu oraul sau toate ulieleș ă ș ț
satului).
-reprezent rile se îmbog esc i câtig în precizieă ăț ș ș ă
-în planul gândirii, se realizeaz un progres evident, concretizat prin aparitia ă
operaiilor logiceț
4Ursula chiopu, Emil Verza: Psihologia vârstelor. Ciclurile vie ii, Editura Didactic i Ș ț ă ș
Pedagogic , Bucure ti, 1997, p.32 ă ș
11

-trecerea treptat de la gândirea intuitiv la gândirea operativ care permite ă ă ă
procesarea informaiei pentru a trece dincolo de ceea ce ofer cunoaterea ț ă ș
intuitivă
-se surprinde invariana materiei (7-8 ani), greutatii (9 ani), volumului (11- ț
12 ani).
-operaiile gândirii, dei se desf oar pe plan mintal, sunt în continuareț ș ăș ă
legate de obiecte, ceea ce face ca gândirea s aib un caracter concret. ă ă
-progrese evidente se înregistreaz i în planul memoriei, conturându-se ă ș
diferite tipuri de memorie (vizual , auditiv , kinestezic ). ă ă ă
-imaginaia, dei este cenzurat de un spirit critic mai pronuntat, seț ș ă
manifest în compuneri, desen, jocuri.ă
-copilul începe s îneleag cauzalit ile de tip tiinific, s -i elaboreze ă ț ă ăț ș ț ă ș
noiuni fundamentale (de num r, timp, spaiu, micare etc.), chiar dacț ă ț ș ă
gândirea r mâne predominant concret ă ă
-dimensiunea afectiv se îmbog este, tr irile afective fiind puternic ă ăț ă
influenate de rezonana social a activit ii colare.ț ț ă ăț ș
-se manifest primele aptitudini generale care treptat se difereniaz sub ă ț ă
influena activit ilor desf urate cu predilecie de elevi. Cel mai frecventț ăț ăș ț
se afirm aptitudinile muzicale, apoi cele mecanice, sub forma unoră
îndemân ri tehnice, a pl cerii de a mânui uneltele etc. Are loc un proces deă ă
apropiere a intereselor de aptitudini, acestea fiind intuite ca atare de copil
prin caracterul valoric mai înalt al produselor activitatii sale.
Via a socialț ă este mai intens . Este "vârsta prieteniei", când apare nevoia de a ă
tr i i activa în colectiv. colarul mic se familiarizeaz treptat cu cerineleă ș Ș ă ț
vieii sociale, cu regulile de conduit individual i colectiv , în funcie de careț ă ă ș ă ț
îi regleaz atitudinile i relaiile fa de alte persoane.ș ă ș ț ț ă
inând cont de aceste teorii i de aspectele specific pe care le pun în evidenȚ ș ț ă
la copilul de vârsta ciclului primar, am analizat urm toarele criterii: ă
paramentrii dezvolt rii fizice, starea de s n tate i de boal , performana ă ă ă ș ă ț
colar , comportament, inclusive comportamente antisociale i devianeș ă ș ț
comportamentale.
2.1. Analiza condi iilor de via a minorilor afla i în situa ia de abandon ț ță ț ț
12

temporar comparativ cu cei care cresc în familia de origine .
Scopul acestei analize este de a aprecia dac plecarea p rinilor la lucru în ă ă ț
str in tate are ca efect îmbun t irea condiiilor de via ale familiilor lor i înă ă ă ăț ț ț ă ș
ce privine, dac aceti copii care au cel puin un p rinte plecat la munc înț ă ș ț ă ă
str in tate pe o perioad mai mare de 6 luni au un nivel de trai superioră ă ă
colegilor lor de clas ai c ror p rini lucreaz în România i tr iesc împreun ă ă ă ț ă ș ă ă
cu copiii lor.
Pentru ca analiza s fie relevant , am c utat s compar m situaia acestor copii ă ă ă ă ă ț
aflai în abandon parental temporar cu ai colegilor lor de clas ai c ror p riniț ă ă ă ț
au un nivel de preg tire profesional cât mai asem n tor p rinilor lor, ă ă ă ă ă ț
provenind din acelai mediu i aceeai localitate. În cazul în care p rinii au ș ș ș ă ț
niveluri de preg tire profesional mult diferite sau familiile provin din ă ă
localit i diferite, analiza ar fi putut r mâne nerelevant . Prin urmare, singureleăț ă ă
variabile sunt locul unde p rintele/p rin ii î i desf oar activitatea ă ă ț ș ăș ă
profesional ăi șvenitul lunar pe cap de membru de familie.
Ca metod de lucru am utilizat chestionarul (vezi Anexa 1) i interviul, ă ș
urm rind s obinem date despre:ă ă ț
-venit – întrucât plecarea la munc în str in tate are ca premis creterea ă ă ă ă ș
veniturilor familiale;
-locuina familiei – condiiile de via depind în mod esenial de calitateaț ț ț ă ț
locuinei, de accesul la utilit i, la coal i la mijloacele de transportț ăț ș ă ș
necesare;
-alimentaia copilului este un criteriu important în stabilirea niveluluiț
condiiilor sale de via , calitatea i cantitatea de alimente depinzând directț ț ă ș
de veniturile familiei chiar i în mediul periurban-rural unde gospod riile ș ă
au i resurse proprii de hran (precum p s ri de curte, animale de lapte iș ă ă ă ș
carne, gr dini de legume i zarzavaturi) ă ș
-accesul la servicii medicale este un criteriu relevant pentru c sistemul ă
asigur rilor de stat nu deconteaz toate tipurile de servicii, acestea fiindă ă
asigurate în sistemul cu plat . Dac veniturile familiale sunt sc zute, este ă ă ă
evident c accesul la servicii medicale private este limitat.ă
13

-mijloacele de transport folosite de membrii familiei sunt un alt criteriu al
nivelului de trai; mijloacele de transport personale asigur un confort ă
sporit, dar implic cheltuieli suplimentare fa de mijloacele de transport în ă ț ă
comun.
-activit ile de loisir, hobbiurile i activit ile extracolare toate sunt i oăț ș ăț ș ș
m sur a resurselor financiare de care dispune o familie au un individ;ă ă
astfel de activit i asigur o anume calitate a vieii, iar pentru copii, ăț ă ț
activit ile extracolare (cercuri, sporturi, excursii, tabere, canto, muzicăț ș ă
etc) sunt deosebit de valoroase prin experienele de înv are pe care le ț ăț
ofer .ă
-sarcinile zilnice extracolare sunt relevante în mod deosebit pentru copiii ș
din mediul rural; cu cât familia are venituri mai mari, cu atât depinde mai
puin de sustenabilitatea gospod riei, iar copiii au mai puine sarciniț ă ț
domestice de îndeplinit comparativ cu ceilali copii ce provin din familii ț
mai s race. ă
-îngrijirea copilului (cine îi face de mâncare, cine îl duce la medic, cine îl
îngrijete când este bolnav) este un alt aspect important pentru calitateaș
vieii sale; dac colarul mic are (sau nu) o persoan adult care s îiț ă ș ă ă ă
asigure hrana, îngrijirea medical este relevant pentru calitatea vieii sale, ă ț
deoarece nivelul s u de autonomie este suficient de mare încât s se ă ă
hr neasc , s se spele, s se îmbrace/dezbrace i s îi in ordine în micileă ă ă ă ș ă ș ț ă
posesiuni, s dea o mân de ajutor la treburile casei, îns nu atât de mare ă ă ă
încât s poat s îi fac de mâncare singur i s se îngrijeasc singură ă ă ș ă ș ă ă
atunci când este bolnav. Dac aceste sarcini cad în grija sa, este foarte ă
probabil ca acestea s nu fie îndeplinite corespunz tor ori deloc, ceea ce ă ă
poate avea ca urm ri malnutriie/subnutriie sau agravarea bolilor. ă ț ț
2.1.1.Alimenta ie. ț
Alimentaia adecvat , s n toas , este esenial pentru creterea i dezvoltarea ț ă ă ă ă ț ă ș ș
copiilor. Consider m c analiza acestui parametru este important pentru ă ă ă
înelegerea modului în care copiii aflai în abandon parental temporar suntț ț
îngrijii în comparaie cu cei care tr iesc împreun cu ambii p rini. Hranaț ț ă ă ă ț
neadecvat este o form de abuz împotriva copilului prin neglijare, mai ales c , ă ă ă
la vârsta ciclului primar, copiii nu au înc abilit ile necesare pentru a-i g ti ă ăț ș ă
singuri, ci de abia încep s învee. ă ț
14

Tabel 3
Paste/
paineCarnePe teșOuăFructeLegumeLactateDulciuri
B
3
mese4
100%3
75%3
75%3
75%4
100%4
100%4
100%3 din
care 2
zilnic
75%
T
2 cu 3
mese3
100%2
66,66%1
33,33%2
66,66%3
100%2
66,66%3
100%2 din
care 1
zilnic
66,66%
M
5 cu 3
mese7
87,5%7
87,5%5
62,5%6
75%5
62,5%5
62,5%4
50%8, din
care 3
zilnic
100%
Medie95,83%76,38%56,94%73,22%87,576,38%83,33%80,55%
P
6 cu 3
mese13
86,66%12
80%7
46,66%13
86,66%12
80%11
73,33%13
86,66%12 din
care 7
zilnic
80%
B = copii abandona i temporar de ambii p rin i i crescu i de bunici/turori ț ă ț ș ț
T = copii abandona i temporar de mam i crescu i de tat ț ă ș ț ă
M = copii abandona i temporar de tat i crescu i de mam ț ă ș ț ă
P = copii crescu i de ambii p rin i ț ă ț
Copiii din ambele grupuri consum mâncare preg tit de un adult, niciunul nu ă ă ă
este l sat s îi fac singur de mâncare. În ceea ce privete num rul de mese peă ă ș ă ș ă
zi:
-copiii care locuiesc cu bunicii sunt singurii care m nânc trei mese pe zi ă ă
(100%)
-din grupul de copii crescui de tat , doi copii copii au trei mese pe zi, unul ț ă
are o mas sau dou (75%) ă ă
-din grupul copiilor crescui de mam , 5 copii au trei mese pe zi, iar 3 copii ț ă
m nânc haotic sau au doua una-dou mese pe zi (62,5%)ă ă ă
-din grupul copiilor care cresc cu ambii p rini, doar 6 copii au trei mese pe ă ț
zi, restul mâncând haotic sau având una-dou mese (40%). ă
În privina aportului de nutrieni, dieta majorit ii copiilor beneficiaz de toateț ț ăț ă
cele necesare, neexistând diferene sensibile între cele dou grupuri. Desigur, ț ă
ne lipsesc evalu rile cantitative. Se remarc un consum sc zut de pete (în ă ă ă ș
15

pofida beneficiilor pentru copii) i de produse lactate (în cazul copiilor crescui ș ț
de mam ). De asemenea, se remarc faptul c alimentaia copiilor este bogată ă ă ț ă
în fructe i legume proaspete (probabil graie faptului c locuiesc în mediul ș ț ă
rural), îns exist un consum crescut de dulciuri, la acest capitol, copii crescui ă ă ț
de mame fiind “campioni” (100% dintre ei), urmai îndeaproape de cei crescui ț ț
de ambii p rini (80%) i de cei crescui de bunici (75%), taii oferind copiilor ă ț ș ț ț
cele mai puine dulciuri. ț
Alimentaia corect a copiilor se reflect în greutatea lor normal (pentru ț ă ă ă
majoritatea). În grupul copiilor crescui de bunici, exist un procent crescut de ț ă
copii supraponderali, dei alimentaia lor este corect . Acest lucru se datoreaz ș ț ă ă
îns activit ii fizice reduse, aa cum se va vedea mai departe în studiulă ăț ș
nostrum atunci când vom analiza principalele activit i de petrecere a timpului ăț
liber al copiilor.
2.1.2. Locuin a ț
În grupul copiilor care locuiesc cu ambii p rini: ă ț
-6 locuiesc în case de beton, beton i c r mizi de bca ș ă ă
-8 locuiesc în case de c r mid tradiional i grinzi de lemn ă ă ă ț ă ș
-1 locuiete într-o cas de lemnș ă
Dintre acestea: 6 case au 5-6 camere, 8 case au 3-4 camere, o cas are 2 ă
camere. Toate locuinele au curent electric. Zece (10) locuine au ap curent , ț ț ă ă
5 se alimenteaz din pu sau fântân . De canalizare dispun 10 locuine din 15. ă ț ă ț
În dot rile tuturor acestor locuine, exist televizor i telefoane mobile, iar înă ț ă ș
11 dintre acestea exist calculator, internet, linie telefonic fix . Doar în 4 ă ă ă
locuine nu exist calculator, îns una din aceste gospod rii are internet mobil.ț ă ă ă
Comparativ cu acestea, locuinele copiilor aflai în abandon parental temporar ț ț
sunt:
-2 locuine din beton i c r mizi de bca;ț ș ă ă
-8 locuine din c r mid tradiional i lemn;ț ă ă ă ț ă ș
-3 locuine de chirpici;ț
-2 locuine din lemn.ț
16

Dintre acestea: 3 case au 5-6 camere, 7 case au 3-4 camere, 4 case au 2
camere. Toate locuinele au current electric. Ap curent au 9 locuine, 6 se ț ă ă ț
alimenteaz cu ap din pu sau fântân . De canalizare dispun 10 locuine din ă ă ț ă ț
15. În dot rile acestor locuine 8 au televizor, calculator, internet, telefonie fix ă ț ă
i mobil , 1 locuin are televizor, internet i telefon mobil, 1 locuin areș ă ț ă ș ț ă
televizor, calculator i telefon mobil, 3 locuine au doar televizor i telefon fix ș ț ș
i mobil. ș
Prin urmare, condiiile de locuire ale copiilor care cresc al turi de ambii p rini ț ă ă ț
sunt puin mai bune decât ale copiilor aflai în abandon parental temporar: ț ț
-construciile sunt mai bune, spaiul de locuit este mai generos;ț ț
-dot rile difer doar în privina calculatorului i accesului la internet, întreă ă ț ș
copiii aflai în abandon parental temporar sunt mai muli cei care nu au ț ț
calculator i acces la internet. ș
Este evident c , în familiie unde un p rinte a plecat la munc în str in tate, ă ă ă ă ă
motivul a fost s r cia, îns cercetarea evideniaz c nici în prezent familiile ă ă ă ț ă ă
lor nu dispun de mari beneficii materiale. Locuinele au fost îns îmbun t ite, ț ă ă ăț
chiar dac nu au putut fi ridicate altele noi. Cele mai s r c cioase locuine suntă ă ă ă ț
cele ale bunicilor, în general case vechi, tradiionale, din chirpici, care nu au ț
suferit prea multe moderniz ri. ă
2.1.3 Acces la educa ie i servicii medicale ț ș
Accesul la educaie i s n tate este deosebit de important pentru calitatea vieii ț ș ă ă ț
copiilor. Am investigat acest aspect pentru c multe rapoarte, articole i tiri de ă ș ș
pres vorbeau despre îngr direa accesului la educaie i servicii medicale aă ă ț ș
copiilor abandonai temporar de unul sau de ambii p rini. ț ă ț
Tabel 4
Cabinet
medicalCabinet
stomatoProfilaxieProfilaxie
stomatoDispensarCabinet
stomato
Copii f ră ă
ambii
p rin i: 4ă ț320122
Copii
crescu i deț
tata: 3322032
Copii733153
17

crescu i deț
mama: 8
Total
Copii
abandona ț
i temporar
1513752107
Copii care
cresc cu
ambii
p rin iă ț
15157021210
Dintre cei 15 copii în situaia de abandon parental temporar, 13 îi cunosc ț ș
medicul de familie, 7 au apelat la serviciile unui medic stomatolog. În scop
profilactic, doar 5 copii merg la medicul de familie i 2 copii la medicul ș
stomatolog. Zece (10) copii tiu de existena unui dispensar medical în ș ț
localitatea lor, iar 7 copii tiu de existena unui cabinet stomatologic în ș ț
localitatea lor.
Dintre copiii care locuiesc împreun cu p rinii lor, 15 au declarat c îi cunosc ă ă ț ă ș
medicul de familie, 7 c au apelat la serviciile unui medic stomatolog, 12 ă
dintre ei au declarat c în localitatea lor exist dispensar medical, 10 tiau de ă ă ș
existena unui cabinet stomatologic în localitate. Doar doi (2) copii ajung laț
medicul stomatolg în scop profilactic, niciun copil nu merge la medicul de
familie în scop profilactic. Acest lucru reflect necunoaterea de c tre p rini a ă ș ă ă ț
importanei aciunii profilactice i nicidecum o neglijen . Se impun, în modț ț ș ț ă
cert, mai multe aciuni de educare a p rinilor i copiilor pentru s n tate, lipsa ț ă ț ș ă ă
m surilor cu caracter profilactic având consecine negative pentru s n tatea iă ț ă ă ș
dezvoltarea copilului.
Dei s n tatea cavit ii bucale este esenial pentru starea de s n tate generalș ă ă ăț ț ă ă ă ă
a individului, 16 copii (câte 8 din fiecare grup) au declarat c nu au fost ă
niciodat la un medic stomatolog. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât înă
perioada ciclului primar, copiilor li se schimb dentiia de lapte, iar problemele ă ț
18

care apar acum le pot afecta dentiia i starea de s n tate pentru tot restul vieii. ț ș ă ă ț
Un singur copil dintre cei care locuiete cu ambii p rini poart aparat dentar, ș ă ț ă
dei, cu siguran , num rul celor care ar avea nevoie este mai mare. Nu este deș ț ă ă
mirare c , în evaluarea dentiiei (prezentat într-un subcapitol care urmeaz ),ă ț ă ă
am remarcat apariia de carii multiple i tartru dentar la doi copii (13%) i mici ț ș ș
carii incipiente la 3 copii (20%) din grupul celor care locuiesc cu ambii p rini, ă ț
dar în grupul copiilor abandonai temporar de unul sau ambii p rini, situaia ț ă ț ț
este surprinz toare, 14 având o dantur s n toas i doar 1 singur prezint mici ă ă ă ă ă ș ă
carii (în grupul copiilor ai c ror tat este plecat). ă ă
2.1.3 Venitul pe persoan i modul în care se cheltuie veniturile familiei ă ș
În grupul copiilor aflai în abandon parental temporar, veniturile pe membru de ț
familie sunt dup cum urmeaz : ă ă
-Copiii cu ambii p rini plecai (4) au toi venituri cuprinse între 100-300 lei ă ț ț ț
pe membru de familie/lun . ă
-Copiii ai c ror tat este plecat (8) au venituri mai bune: sub 100 ă ă
lei/membru de familie/lun (1), venituri între 100-300 lei /lun /membru de ă ă
familie (4), venituri cuprinse între 400-700 lei/lun /membru de familie (2) ă
i venituri de peste 1000 lei/lun /membru de familie (1).ș ă
-Copiii ale c ror mame sunt plecate (3) au: venituri de peste 1000 ă
lei/lun /membru de familie (1), venituri între 400-700 lei/lun /membru deă ă
familie (1) i venituri între 100-300 lei/lun /membru de familie (1). ș ă
-Copiii care locuiesc cu ambii p rini au venituri de peste 1000 ă ț
lei/lun /membru de familie(4), venituri cuprinse între 800-1000ă
lei/lun /membru de familie (2), venituri cuprinse între 400-700ă
lei/lun /membru de familie (4), venituri cuprinse între 100-300ă
lei/lun /membru de familie (4), venituri sub 100 lei/luna/membru deă
familie (1)
Rezult c veniturile cele mai mari pe lun pentru fiecare membru de familieă ă ă
se înregistreaz în familiile care unde p rinii au r mas acas s îi creasc ă ă ț ă ă ă ș ă
copiii. Familiile unde mama este plecat la munc în str in tate par s se ă ă ă ă ă
descurce mai bine din punct de vedere financiar decât cele în care tat l este ă
plecat la munc în str in tate, acest lucru datorându-se faptului c , majoritatea ă ă ă ă
19

tailor r mai în ar sunt salariai, în timp ce majoritatea mamelor r mase înț ă ș ț ă ț ă
ar nu lucreaz , singurele venituri fiind cele provenind din alocaia copiilor iț ă ă ț ș
ceea ce soul trimite acas . Paradoxal, în familiile unde ambii p rini sunt ț ă ă ț
plecai la munc în str in tate (i unde, teoretic, ar fi trebuit s fie bani maiț ă ă ă ș ă
muli pentru familia r mas în ar ) situaia este cea mai dificil din punct deț ă ă ț ă ț ă
vedere financiar, bunicii întreinându-i nepoii din pensiile lor, din alocaia ț ș ț ț
copilului, iar unii din ceea ce câtig muncind cu ziua prin sat. ș ă
În ceea ce privete modul în care se cheltuie veniturile în familie, constat m ș ă
c :ă
-Taii care îngrijesc copiii (mama fiind plecat ) cheltuie banii astfel:ț ă
prioritar, facturi i produse de îngrijire, apoi alimente, dulciuri, rechizite i ș ș
c ri, medici i tratemente medicale, juc rii i articole sportive, haine. Nuă ț ș ă ș
se înregistreaz datorii la b nci. ă ă
-Mamele care îngrijesc copiii (taii fiind plecai) cheltuie banii astfel: ț ț
medici i tratamente medicale prioritar, juc rii i articole sportive, dulciuri,ș ă ș
rechizite i c ri, produse de îngrijire, haine i înc l minte, facturi, ș ă ț ș ă ț ă
alimente, datorii la b nci ă
-Bunicii i tutorii legali care îngrijesc copiii ai c ror p rini sunt plecaiș ă ă ț ț
cheltuie veniturile prioritar pe produse de îngrijire i rechizite i c ri, ș ș ă ț
juc rii i articole sportive, tratamente medicale i medici, haine iă ș ș ș
înc l minte, alimente, facturi. Nu au deloc datorii la b nci i nu cheltuieă ț ă ă ș
bani pe dulciuri.
În familiile copiilor aflai în abandon parental temporar, veniturile se cheltuie ț
prioritare pentru: produse de îngrijire (9pct), rechizite, c ri i articole necesare ă ț ș
copiilor la coal (8pct), medici i tratamente medicale, inclusiv medicamente ș ă ș
(7pct), juc rii i articole sportive (6 pct), facturi (5 pct), alimente (4 pct) urmat ă ș
foarte îndeaproape de dulciuri (3pct), haine i înc l minte (2pct), datorii la ș ă ț ă
b nci (1 pct).ă
P rinii care îi cresc copiii locuind împreun cu acetia îi cheltuie veniturileă ț ș ă ș ș
astfel: prioritar pe juc rii i articole sportive (9pct), rechizite, c ri i articole ă ș ă ț ș
pentru coal (8pct), haine i înc l minte (7pct), produse de îngrijire (6 pct) iș ă ș ă ț ă ș
20

aproapte tot pe atâta pentru dulciuri (5 pct), medici i tratamente medicale ș
(4pct), alimente (3pct), datorii la b nci (2 pct), facturi (1 pct). ă
Din comparaia celor dou categorii de chelturieli, rezult clar c , în familiile ț ă ă ă
care îi cresc singuri copiii, acetia primesc mai multe juc rii i articoleș ș ă ș
sportive, haine, înc l minte i dulciuri, în timp ce în privina rechizitelor i ă ț ă ș ț ș
articolelor necesare pentru coal , toi p rinii i tutorii legali cheltuie sume ș ă ț ă ț ș
sensibil egale. Se constat clar efortul financiar mai mare al p rinilor care ă ă ț
îngrijesc singuri un copil, cel lalt p rinte fiind plecat la munc în str in tate i, ă ă ă ă ă ș
cu atât mai mult, str daniile financiare ale bunicilor i tutorilor legali ai ă ș
copiilor abandonai temporar de ambii p rini. ț ă ț
2.1.4.Sarcini i activit i gospod re ti ș ăț ă ș
Tr ind în mediul rural, aceti copii implicai în cercetarea noastr au miciă ș ț ă
gospod rii r neti în jurul locuinelor, majoritatea având o gr din de legumeă ț ă ă ș ț ă ă
i câteva animale, precum i p s ri de curte i animale de companie (pisic ,ș ș ă ă ș ă
câine, hamster). De asemenea, majoritatea familiilor au teren agricol pe care îl
cultiv . ă
Studii mai vechi referitoare la situaia copiilor aflai în abandon parental ț ț
temporar evideniau faptul c muli dintre acetia preiau munci spcifice ț ă ț ș
adulilor în detrimentul celor specific copiilor, munci care le pot afecta seriosț
dezvoltarea fizic i psihic i le r pesc timp preios pentru studiu i joac . ă ș ă ș ă ț ș ă
Cercetarea noastr pune în eviden o realitate mult diferit , anume c ă ț ă ă ă
majoritatea copiilor au foarte puine sarcini în gopod rie, unii nu au niciun fel ț ă
de sarcini, ceea ce, din nou, nu este potrivit pentru dezvoltarea lor psihic , ă
afectându-le sentimentul competenei, valorii de sine, încrederii în sine. Copiii ț
de vârsta colarului mic au nevoie s fie implicai în viaa familiei contribuind ș ă ț ț
dup puterile i priceperile lor la bunul mers al gospod riei asumându-i miciă ș ă ș
responsabilit i i oferind ceva celorlali membri, nu doar primind tot ceea ce ăț ș ț
au nevoie din partea celorlali. Implicarea copiilor în treburile gospod reti ț ă ș
este important pentru formarea caracterial , în ceea ce privete tr s turi ă ă ș ă ă
precum: responsabilitatea, contiinciozitatea, h rnicia. ș ă
21

Tabel 5
Mic
menajÎngrijire
a fra ilorț
mai miciTreburi
casnice
greleÎngrijit
animale
compani
eÎngrijit
viteTreabă
în
gr dină ăMunca
la câmpAlte
sarcini
grele
B:43
75%003
75%1
25%000
T:31
25%001
25%0000
M:85
62,5%002
25%0000
P:159
60%1
6,66%2
13,3%4
26,66%3
20%4
26,66%1
6,66%0
B = copii abandona i temporar de ambii p rin i i crescu i de bunici/turori ț ă ț ș ț
T = copii abandona i temporar de mam i crescu i de tat ț ă ș ț ă
M = copii abandona i temporar de tat i crescu i de mam ț ă ș ț ă
P = copii crescu i de ambii p rin i ț ă ț
Aa cum se poate constata din tabelul de mai sus, copiii cei mai puin implicaiș ț ț
sunt cei care cresc doar cu tata. Acesta îi asum toate sarcinile grele, în cele ș ă
legate de menaj fiind ajutai de alte rude (bunicii copilului, surori, cumnate). ț
Copiii cei mai implicai în efectuarea de sarcini domestic sunt cei care cresc cu ț
bunicii i cu ambii p rini. Primii, sunt ei îni i în situaia de a avea nevoie deș ă ț șș ț
ajutor, iar p rinii au multe sarcini zilnice, inlcusiv serviciu, aa încât munca în ă ț ș
gospod rie este divizat între membrii familiei într-un mod cât mai echitabil.ă ă
Principalele sarcini domestic sunt micul menaj (pusul i strânsul mesei, mici ș
cump r turi, ordine, m turat, ters praful, ajutor la buc t rie), urmat deă ă ă ș ă ă
îngrijirea animalelor de companie i de îngrijirea gr dinii de legume i ș ă ș
zarzavat. Puini copii sunt implicai în efectuarea de sarcini domestic mai grele ț ț
(b tutu covoarelor, sp lat pe jos, c lcat i sp lat rufe) i îngrijirea animaleloră ă ă ș ă ș
mari (vite i p s ri de curte) sau munca la câmp. ș ă ă
2.1.5. Timp liber i activit i de loisir ș ăț
Cei 30 de copii care au participat la cercetare îi ocup timpul liber cu ș ă
activit i de joac , sport, excursii cu coala, drumeii, întreceri i participarea laăț ă ș ț ș
cercuri colare dup cum urmeaz :ș ă ă
Tabel 6
22

CititJocur
i
videoTVClubur
i pt
copiiSpor
tPlimbar
eJoac
a cu
al iț
copiiVizit
eShoppin
g
Copii
care
cresc
f r ă ă
ambii
p rin i:ă ț
44
100
%3
75%3
75%2
50%1
25%4
100%2
50%2
50%1
25%
Copii
crescuț
i de
tat ă
(mama
plecată
)1
33%3
100%3
100
%0
0%2
75%2
75%2
75%2
75%1
33%
Copii
crescuț
i de
mam ă
(tat l ă
plecat)5
63%7
88%5
63%1
13%2
25%2
25%3
38%2
25%1
13%
Total10
67%13
87%11
73%3
20%5
33%8
53%7
47%6
40%3
20%
Copii
cu
ambii
p rin iă ț8
53%7
47%12
80%2
13%8
53%10
67%8
53%9
60%3
20%
Observ m c cea mai popular activitate de petrecere a timpului liber iă ă ă ș
relaxare, în ambele grupuri de copii este urm rirea programelor de ă
televiziune, procentul fiind uor mai mare în rândul copiilor care cresc cu ș
ambii p rini. O alt activitate foarte popular sunt jocurile video, procentulă ț ă ă
fiind semnificativ mai mare în cazul copiilor aflai în abandon parental ț
temporar decât al celor care cresc cu p rinii (aproape dublu). Punem acest ă ț
lucru pe seama faptului c p rinii împreun reuesc s menin un control ă ă ț ă ș ă ț ă
mai bun în ceea ce privete timpul de ecran al copiilor, pe de o parte, iar pe de ș
alt parte, le ofer o mai mare varietate de activit i. ă ă ăț
23

Plimb rile i lectura reprezint alte preocup ri importante pentru ambeleă ș ă ă
grupuri, cei din grupul de crescut de ambii p rini fiind mai preocupai de ă ț ț
plimbare, iar cei din grupul aflat în abandon temporar fiind mai preocupai de ț
lectur . Joaca cu ali copii este o activitate mai des întâlnit în grupul crescută ț ă
de p rini decât în cel aflat în abandon parental temporar (ceea ce seă ț
repercuteaz pozitiv în dobândirea unor competene i abilit i deosebit de ă ț ș ăț
importante cum sunt: autocontrolul, imaginaia, ț vorbirea, logica, creativitatea,
mobilitatea, abilit ile sociale, îi confer o stare general fizic i psihic bun ăț ă ă ă ș ă ă
i îl ajut s ob in performan e colare mai bune). Din p cate, numai 43% dinș ă ă ț ă ț ș ă
cei 30 de copii practic un sport, i un procent înc i mai mic, doar 16% sunt ă ș ă ș
înscri i într-un club pentru copii (fa de 20% câ i î i petrec timpul liberș ță ț ș
f când shopping).ă
Analizând modul în care copiii î i petrec timpul liber în interiorul grupurilor ș
lor, constat m urm toarele: ă ă
-copiii afla i în grija bunicilor citesc cel mai mult (100% din ace ti copii). ț ș
Acest lucru s-ar putea explica prin sedentarismul bunicilor i lipsa lor de ș
cunoa tere i interes pentru jocurile video. De asemenea, ei se angajeazș ș ă
cel mai mult în efectuarea plimb rilor (100%) – probabil înso indu- i ă ț ș
bunici;
-copiii care se afl în grija tat lui (mama fiind plecat ) joac cel mai mult ă ă ă ă
jocuri video (100% din ace ti copii). Aceasta s-ar putea explica prin faptul ș
c i ta ii lor sunt mai înclina i s joace astfel de jocuri i in pasul cuă ș ț ț ă ș ț
tehnologia mai bine decât mamele sau bunicii. Tot ace ti copii se ș
angajeaz cel mai mult în activit i sportive (75% dintre ei), în joaca cu al iă ăț ț
copii i vizite (75%), dar citesc cel mai pu in (33%) i merg cel mai pu inș ț ș ț
la cluburi pentru copii (0%);
-copii crescu i doar de mame tind s î i împart timpul liber ceva mai ț ă ș ă
echitabil între mai multe tipuri de activit i, dar se plimb , se joac cu ăț ă ă
ceilal i copii. Ace ti copii se uit la televizor cel mai pu in prin compara ieț ș ă ț ț
cu copii din celelalte grupe, dar citesc cel mai mult în compara ie cu ț
ceilal i copii crescu i de unul sau de ambii p rin i. Acest lucru s-ar puteaț ț ă ț
24

explica prin faptul c mamele sunt preocupate de activit ile colare ale ă ăț ș
copilului i mai pu in interesate de activit ile fizice i sport. ș ț ăț ș
2.2. Analiza st rii de s n tate. ă ă ă
2.2.1În l ime, greutate, denti ieă ț ț .
Greutate i în l ime. Indice de mas corporal . ș ă ț ă ă În grupul celor 15 copii aflai ț
în abandon parental, avem:
-12 copii cu greutate, în lime i indice de mas corporal cu valori normale ă ț ș ă ă
pentru vârsta lor
-3 copii sunt supraponderali, dintre care un copil cu supraponderabilitate
grav . Dintre copiii supraponderali, doi (2) au ambii p rini plecai i ună ă ț ț ș
(1) copil are tat l plecat, acest copil având i o mam supraponderal c reia ă ș ă ă ă
îi seam n foarte mult.ă ă
-Niciunul dintre aceti copii nu este subponderal, niciunul nu are în limea ș ă ț
mai mica decât valoarea normal pentru vârsta sa. ă
În grupul celor 15 copii care locuiesc împreun cu p rinii lor, toi copiii au ă ă ț ț
greutate, în lime i indice de mas corporal normale pentru vârsta lor. ă ț ș ă ă În
România, aproximativ 30% din populatie sufera de obezitate:
-20% este supraponderal ; ă
-num rul copiilor supraponderali, în cretere cu 18% fa de primul deceniu ă ș ț ă
din secolul XXI;
-cele mai afectate sunt persoanele cu vârsta cuprins între 15-64 de ani. ă
(Sursa: Centrul de calcul i statistic sanitar din cadrul Ministerului ș ă ă
S n t ii Publice)ă ă ăț
-40% dintre copii sunt supraponderali;
-60% dintre aduli sunt supraponderali, iar 30% sunt obezi; procentul ț
b rbailor obezi este de 27%, iar cel al femeilor de 29%. ă ț (Sursa: Societatea
de Endocrinologie)
-7,7% din totalul populaiei masculine este obez i 9,5% din totalul ț ă ș
populaiei feminine este obez .ț ă
Concluzii:
25

-în grupul copiilor care locuiesc împreun cu p rinii lor, niciunul nu este ă ă ț
supraponderal, ceea ce s-ar putea explica prin faptul c , provenind din ă
mediul rural, au o libertate de micare de care muli copii din orae i din ș ț ș ș
aglomer rile urbane nu se pot bucura din raiuni de securitate; ă ț
-din num rul copiilor aflai în abandon parental temporar, 20% suntă ț
supraponderali, o valoare la jum tate din media naional la nivelul ă ț ă
populaiei minore, dar egal cu media naional a persoanelorț ă ț ă
supraponderale. Din nou, am putea argumenta c mediul rural contribuie la ă
meninerea unei greut i mai apropiate de cea normal prin faptul c minoriiț ăț ă
se pot mica mai liber i efectua mai multe activit i fizice i mai des decât ș ș ăț ș
copiii de la ora; ș
-copiii crescui de bunici au tendina de a fi mai puin activi decât cei ț ț ț
crescui de p rini, proporia de copii supraponderali fiind de 50% dinț ă ț ț
num rul total al acestor copii, deci peste media naional , dei acetiaă ț ă ș ș
locuiesc în mediul rural.
Prin urmare, prezena p rinilor în viaa copiilor sau, în tot cazul a unor ț ă ț ț
persoane adulte active este esenial pentru stilul de via activ vs. sedentar al ț ă ț ă
copiilor i starea lor de s n tate. ș ă ă
Sedentarism vs. via activ ță ă. Din grupul celor 15 copii aflai în abandon ț
parental:
-8 sunt activi i foarte activi. Toi copiii ale c ror mame sunt plecate sunt ș ț ă
foarte activi.
-2 copii au activit i de joac i sportive de 2-3 ori pe s pt mân , f când ăț ă ș ă ă ă ă
micare în mod moderat;ș
-4 copii fac puin micare s pt mânal i se joac preponderant în cas , unul ț ă ș ă ă ș ă ă
(1) fiind deosebit de sedentar (nef când educaie fizic i nici jucându-se ă ț ă ș
altfel decât în cas ). ă
Nu este de mirare c , în aceste condiii, 3 copii din acest grup sunt ă ț
supraponderali, dintre care 2 au ambii p rini plecai i unul are tat l plecat. ă ț ț ș ă
Din grupul celor 15 copii care locuiesc împreun cu p rinii lor: ă ă ț
26

-8 sunt foarte activi, având activit i de joac zilnice i sportive de cel puin ăț ă ș ț
2-3 ori pe s pt mân ; ă ă ă
-3 sunt activi, 2 nu fac sport aproape deloc sau foarte puin i se joac mai ț ș ă
mult în cas , iar unul (1) nu are activit i de joac i sportive decât în ă ăț ă ș
cadrul colii. ș
Concluzii:
-copiii crescui de tai singuri sunt mai implicai în activit i fizice decât cei ț ț ț ăț
crescui de mame singure (ceea ce se explic prin faptul c b rbaii auț ă ă ă ț
tendina natural de a se implica mai mult în activit i fizice decât femeile,ț ă ăț
procentul de b rbai din populaia obezitat i supraponderal a rii este ă ț ț ă ș ă ț ă
mai mic decât cel al femeilor );
-copiii crescui de bunici au tendina de a fi mai puin activi decât cei ț ț ț
crescui de p rini, proporia de copii supraponderali fiind de 50% dinț ă ț ț
num rul total, deci peste media naional , lucru explicabil prin faptul că ț ă ă
bunicii nu se mai pot implica ei îni i în activit i fizice solicitante i nu șș ăț ș
pot asigura supravegherea adecvat a copiilor în timpul activit ilor lor ă ăț
fizice, dar mai ales pentru c stilul lor de via mai sedentar se imprim i ă ț ă ă ș
asupra copiilor crescui de ei în absena p rinilor; ț ț ă ț
-stilul de via activ al persoanelor de îngrijire li se imprim i copiilor, fie ț ă ă ș
c este vorba de p rini sau de alte persoane. Unul dintre copiii ai c ruiă ă ț ă
p rini sunt plecai la munc în str in tate este crescut de o m tu (sor aă ț ț ă ă ă ă ș ă ă
mamei) i familia acesteia, iar copilul are o via foarte activ . ș ț ă ă
-copiii crescui de ambii p rini sunt în general mai activi i mai implicai în ț ă ț ș ț
activit i sportive decât cei aflai în abandon parental i îngrijii doar deăț ț ș ț
mam sau de bunici, ceea ce subliniaz înc o dat faptul c prezenaă ă ă ă ă ț
tat lui în viaa copilului se reflect pozitiv pentru activit ile fizice iă ț ă ăț ș
sportive ale acestuia.
Denti ie. țStarea de s n tate a dinilor i dezvoltarea s n toas a dentiiei este ă ă ț ș ă ă ă ț
un indicator important pentru starea general de s n tate a persoanei. Dup ă ă ă ă
cum se tie, gura este poarta de intrare a multor boli în organism i multeș ș
dintre acestea (unele foarte grave) se datoreaz unei danturi neîngrijite, cu ă
tartru i carii multiple netratate. Anumite deform ri ale dinilor, mai ales înș ă ț
27

perioada de schimbare a dinilor (ce coincide cu vârsta colarului mic) impun ț ș
purtarea aparatului dentar pentru a corecta aceste deform ri i preveni suferine ă ș ț
ulterioare grave ale aparatului dentar (bruxism, malocluzie, depunere de tartru,
pierderea dinilor). O igien oral precar i o alimentaie bogat în zaharuri ț ă ă ă ș ț ă
conduce la apariia cariilor dentare, depunere de tartru, pierderea dinilor i ț ț ș
boli grave (gingivit , sinuzit maxilar , infecii ale aparatului auditiv i ă ă ă ț ș
respirator, boli de inim – miocardit , endocardit , diabet, infecii renale, ă ă ă ț
dureri osoase, poliartrit ). ă
Copiii au nevoie înc de la vârste fragede s învee i s se obinuiasc s ă ă ț ș ă ș ă ă
p streze o igien oral bun , iar vizitele la cabinetul stomatologic pot ajutaă ă ă ă
copiii s aib o dantur s n toas . Prin contrast, o dantur neîngrijit , cu cariiă ă ă ă ă ă ă ă
multiple, mari, denot o igien precar , o alimentaie bogat în zah r i s rac ă ă ă ț ă ă ș ă ă
în calciu i vitamina D2. P rinii sunt cei care ar trebui s urm reasc evoluiaș ă ț ă ă ă ț
s n toas a dentiiei copilului lor. Am dorit s vedem dac lipsa p rinilor areă ă ă ț ă ă ă ț
consecine semnificative pentru dentiia copiilor.ț ț
Tabel 7
Denti ieț
s n toasă ă ăMici carii
incipienteDantură
neîngrijit i cariiă ș
multipleAparat dentar
Copii abandona i ț
temporar de
ambii p rin i: 4ă ț4000
Copii abandona i ț
temporar de
mam (în grijaă
tat lui): 3ă2110
Copii abandona i ț
temporar de tat ă
(în grija mamei):
87100
Copii care cresc
al turi de ambiiă
p rin i:15ă ț9321

Din grupul celor 15 copii aflai în abandon parental temporar: ț
-14 au o dentiie s n toas i îngrijit ț ă ă ă ș ă
-1 are mici carii – (acesta are tat l plecat) ă
28

-niciunul nu poart aparat dentar. ă
Din grupul celor 15 copii care locuiesc împreun cu p rinii lor: ă ă ț
-10 au dantur s n toas i îngrijit ă ă ă ă ș ă
-3 au o dantur cu mici carii ă
-2 au carii multiple, cu tartru dentar
-1 are aparat dentar
Concluzia este c absena p rinilor sau a unui p rinte nu se repercuteaz ă ț ă ț ă ă
negativ în dezvoltarea dentiiei copilului i în îngrijirea dinilor dac aceti ț ș ț ă ș
copii sunt crescui de cel lalt p rinte sau, în cazul în care ambii p rini lipsesc, ț ă ă ă ț
un tutore implicat i atent. În mod neateptat, probleme dentare mai serioase ș ș
sunt printre copiii din grupul copiilor care cresc cu ambii p rini, acestea ă ț
datorându-se mai degrab unor obiceiuri alimentare nes n toase i unei igiene ă ă ă ș
insuficient observat , dar i neglijenei de a se prezenta la cabinetul ă ș ț
stomatologic pentru tratament.
2.2.2.Stare de s n tate i boal . ă ă ș ă
Starea de s n tate i de boal este un indicator important care ne ajut s ă ă ș ă ă ă
înelegem mai bine dezvoltarea copiilor i dac abandonul parental temporarț ș ă
are un impact negativ asupra s n t ii fizice i psihice a copiilor. ă ă ăț ș Am dorit s ă
elimin m alte variabile, precum influena motenirii genetice, malformaiiă ț ș ț
congenitale, tulbur ri de dezvoltare pervaziv , bolile obinuite ale copil riei ă ă ș ă
(bolile fiziologice) i accesul dificil la servicii de s n tate (sau chiar ș ă ă
inaccesibilitatea acestora), astfel încât s putem stabili dac eventualele ă ă
suferine i afeciuni ale copiilor aflai în abandon parental temporar suntț ș ț ț
cauzate de aspecte ce in strict de plecarea p rinilor (sau a unui p rinte): ț ă ț ă
– îngrijire necorespunz toare ă
-neglijenț ă
-distress
-alimentaie necorespunz toareț ă
-condiii de via precareț ț ă
Rezultatele sunt centralizate în tabelul de mai jos.
Tabelul 8
Afec iuniț Copii cu ambii
p rin i pleca iă ț țCopii cu mama
plecatăCopii cu tat l plecat ăCopii cu ambii
p rin i acasă ț ă
29

Boli fiziologice i boli de ș
care a suferit copilul pân ă
în prezent11 3 (boli fiziologice)
1 (cu meningit A) ă4 (boli fiziologice)
1(bron ioliteș
repetate)
Boli cronice 000 0
Boli rare i autoimune ș 000 0
Supraponderbilitate 201 0
Istoric de boal în familie ă 003 (2 copii ai c ror ă
bunici cu diabet i ș
afec iuni cardiace, ț
unul dintre ace ti ș
copii având i o ș
mam ă
supraponderal i ă ș
fiind el îsu i ș
supraponderal, 1
copil al c rui tat ă ă
are psoriasis)4 (diabet, gut , HTA, ă
tromboflebit la ă
bunici, tat i unchi) ă ș
Interven ii chirurgicaleț 001 (fimoz )ă 0
Malforma ii congenitale ț 000 0
Contuzii la cap, pierderea
cuno tin eiș ț001 (traumatism
cranian la vârsta de
4 ani)0
Accidente i traumatisme ș
altele decât craniene01(accidentare
u oar în urma ș ă
unui accident de
ma in – acela i ș ă ș
copil ca mai sus)01 (mâna rupt ) ă
Afec iuni ale coloanei iț ș
sistemului osos000 0
Afec iuni ale pieliiț 000 0
Afec iuni ale ochilorț 001(u oar miopie)ș ă1 (strabism)
Alergii + oc anafilactiv ș 01(alergic la
anumite fructe –
acela i copil deș
mai sus)2 (alergic la
algocalmin, tata are
psoriasis i esteș
alergic la
ampicilina)1 (în ep turi insecte)ț ă
Boli psihice, afec iuni ț
neuronale, epilepsie01(anxietate i ș
nervozitate
ridicat – acela i ă ș
copil de mai sus)1(anxietate, teama
de e ec)ș0
Istoric de boli psihice i ș
afec iuni neuronale înț
familie0001 (bunica-depresie)
1 (Mama –tulbu rri ă
anxioase)
1 (bunic cu
epilepsie)
Tulbur ri de dezvoltareă
pervazivă0001 (întârziere mare în
dezvoltarea
limbajului, pân la 6 ă
ani)
1 (retard moderat in
dezv neuropsihica si
motorie si intârziere
30

de limbaj)
Suicid i tentative de suicidș
în familie 1 (unchiul fetei,
fiul bunicilor
materni care o
cresc)00 0
Concluzii: Din cei 15 copii aflai în abandon parental temporar, niciunul nu ț
sufer de malformaii congenitale, tulbur ri de dezvoltare pervasive, boliă ț ă
cronice, boli rare i autoimune, afeciuni ale coloanei i sistemului osos. ș ț ș
Niciunul nu este subponderal. Copiii care sunt în grija bunicilor sau ai unei
rude (m tu )ă ș ă par s fie cei mai s n toi dintre toi copiii care au participat laă ă ă ș ț
studiu. Unul singur a suferit de v rsat de vânt, în rest, sunt copiii cu cele mai ă
puine afeciuni, f r accident ri i traumatisme. În acelai timp, în aceastț ț ă ă ă ș ș ă
categorie de copii se înregistreaz num rul cel mai mare de copii ă ă
supraponderali (2 din 3). Grija excesiv a bunicilor i faptul c acetia, fiind ă ș ă ș
oameni în vârst , sunt mult mai vigileni în privina pericolelor i nu îi ă ț ț ș
încurajeaz s fie foarte activi (pentru c nu îi pot supraveghea), s previn , pe ă ă ă ă ă
de o parte, accident rile i îmboln virile, dar, pe de alt parte, se repercuteaz ă ș ă ă ă
negativ asupra greut ii lor, copiii ducând o via mai degrab sedentar decât ăț ț ă ă ă
activ , activit ile de joac i sportive fiind legate aproape exclusiv de coal . ă ăț ă ș ș ă
Din cei 15 copii aflai în abandon parental temporar, exist un singur caz de ț ă
suicid în familia unui singur copil, în rest, nu exist niciun istoric de boli i ă ș
afeciuni psihice. Este îns foarte posibil ca respondenii s nu tie/ s nuț ă ț ă ș ă
recunoasc anumite afeciuni i tulbur ri psihice precum depresia, tulburarea ă ț ș ă
de anxietate generalizat , tulburarea obsesiv-compulsiv , tulbur rile de ă ă ă
personalitate etc. Niciun copil nu are tulbur ri de dezvoltare pervazive, ă
afeciuni neuronale, afeciuni psihice, alergii i nu au suferit accident ri sauț ț ș ă
traumatisme, nu are malformaii congenitale. ț
Copiii aflai în grija tat lui (mama fiind plecat ) ț ă ă au o stare de s n tate foarte ă ă
bun , f r accidente, boli, traumatisme, cu greutate normal i un stil de viaă ă ă ă ș ț ă
deosebit de activ. Un singur copil din trei sufer de alergii, tulburare de ă
anxietate i nervozitate ridicat . Este, de altfel, singurul copil (b iat) dintre ș ă ă
toi cei 15 aflai în abandon parental temporar care a avut o integrare colarț ț ș ă
dificil din cauza anxiet ii sale puternice de separare, a nervozit ii iă ăț ăț ș
31

toleranei sc zute la frustrare. Tat l se ocup îndeaproape de el, fiind ajutat deț ă ă ă
profesorul înv tor i consilierul colar. B iatul are i un frate mai mare (12 ăț ă ș ș ă ș
ani). Din interviu, nu rezult c mai exist i alte persoane în familie cu ă ă ă ș
suferine similare, aa c este foarte probabil ca plecarea mamei de lâng copilț ș ă ă
la o vârst atât de fraged s îl fi tulburat emoional, copilul manifestându-se ă ă ă ț
fizic violent fa de educatoare, în trecut, iar în prezent fa de înv toare ț ă ț ă ăț ă
(este la clasa preg titoare) – ambele figuri materne, dar foarte rar fa de copii ă ț ă
(doar fetie). Se înfurie foarte des i în aceste momente distruge tot ce ț ș
nimerete, ventilându-i frustrarea i agresivitatea de natur incontient peș ș ș ă ș ă
care o resimte împotriva mamei care l-a abandonat. A f cut i câteva edine ă ș ș ț
de terapie, îns problemele persist . ă ă
Dintre copiii aflai în abandon parental temporar, cei aflai în grija mamei ț ț
(tat l fiind plecat la munc în str in tate) par s fi suferit de cele mai multeă ă ă ă ă
boli fiziologice (3) i prezint alergii (2), intervenii chirurgicale (1), ș ă ț
traumatisme (1), anxietate (1), suprabonderabilitate (1), miopie (1). Tot în
aceast grup de copii se întâlnesc cele mai multe cazuri de diabet i alte boliă ă ș
cronice în familie (3) Ar putea s par c mamele sunt mai neglijente decât ă ă ă
taii, îns este foarte posibil ca ele s cunoasc , de fapt, mai bine decât taii,ț ă ă ă ț
istoricul de boli al copilului. (La acest chestionar, au r spuns p rinii care au ă ă ț
r mas s îngrijeasc copiii acas sau tutorele legal).ă ă ă ă
Dintre cei 15 copii ce locuiesc împreun cu p rinii lor: ă ă ț
-4 au suferit de boli fiziologice
-4 au bunici suferinzi de afeciuni cardiac, diabet i gut ) ț ș ă
-1 a suferit o fractur ă
-1 este alergic
-3 au istoric de boli psihice la rude de gradul I i II ș
-2 au avut tulbur ri de dezvoltare – întârzire în dezvoltarea limbajului i ă ș
întârziere în dezvoltarea motorie
Acesta este grupul copiilor cu cele mai multe probleme de s n tate, mult mai ă ă
numeroase i mai serioase decât în rândul copiilor aflai în abandon parental ș ț
temporar. Este îns posibil ca în cazul copiilor ce au unul sau ambii p rini ă ă ț
32

plecai, adulii care îngrijesc copiii s fie mult mai ateni la s n tatea acestora.ț ț ă ț ă ă
Alternativ, aceste persoane pot s minimizeze importana unor aspecte ale ă ț
st rii de s n tate i de boal sau s uite anumite afeciuni ceea ce va face ca laă ă ă ș ă ă ț
interviu i chestionar s nu le menioneze. Cert este îns c elevii nu au lipsitș ă ț ă ă
de la coal pe motiv de boal , iar profesorii înv tori atest acest lucru. ș ă ă ăț ă ă
Un alt fapt semnificativ dovedit de studii este acela c , atunci când sufer de ă ă
distress, copiii au tendina de a se îmboln vi de pân la 6 ori mai mult decât ț ă ă
majoritatea copiilor din grupul lor de vârst i, de asemenea, sunt mult mai ă ș
predispui la accident ri. Absena prelungit a unui p rinte sau a ambilorș ă ț ă ă
p rini este cu certitudine o perioad dificil din punct de vedere emoional (iă ț ă ă ț ș
nu numai) în viaa copiilor, cu atât mai mult cu cât sunt mai mici, prin urmare, ț
dac ar suferi de distress, aceti copii ar putea avea mai multe accidente (chiară ș
mici) decât ceilali copii din grupul cu ambii p rini acas . Cercetarea arat ț ă ț ă ă
îns c nu exist nicio astfel de accidentare (în afar de cazul în care copilulă ă ă ă
era în maina condus de tat l s u), în schimb, în grupul copiilor cu ambii ș ă ă ă
p rini, exist un copil care a suferit o fractur la mân , în timp ce era laă ț ă ă ă
coal . Acesta este singurul copil din grupul s u ai c rui p rini sunt divorai,ș ă ă ă ă ț ț ț
iar accidentul a avut loc în perioada în care existau anumite dificult i la coal ăț ș ă
în relaia cu înv torul. ț ăț ă
În grupul de copii aflat în abandon parental temporar au fost 4 copii din 15
(26,66%) identificai cu probleme emoionale: ț ț
-un b ieel în vârst de 6 ani, în clasa preg titoare, crescut de tat (care areă ț ă ă ă
grij i de fiul mai mare, de 12 ani), mama fiind în Germania. Acest b iată ș ă
sufer de tulburare de anxietate, crize de afect i comportamente agresiveă ș
ce însoesc aceste crize. Este un copil “plâng cios”, interacioneaz destulț ă ț ă
de puin cu ceilali copii, se “aga ” de doamna înv toare, se teme s seț ț ț ă ăț ă ă
desprind de aceasta, are tendina s stea retras, s nu participe prea des laă ț ă ă
jocurile celorlali colegi. Manifest neîncredere accentuat fa de persoane ț ă ă ț ă
necunoscute sau puin familiar i refuz s interacioneze cu acestea dac ț ș ă ă ț ă
nu este însoit de tat l sau sau de profesorul înv tor. Este i singurul copil ț ă ăț ă ș
cu alergie din grupul s u. ă
33

-O feti în vârst de 6 ani, coleg de clas cu b ieelul prezentat mai sus,ț ă ă ă ă ă ț
crescut de mam (tat l plecat) i ea cu tulburare de anxietate, pe de oă ă ă ș
parte, legat de fratele ei mai mare care o tachineaz i o sâcâie, i, pe de ă ă ș ș
alt parte, cu o v dit neîncredere în sine i anxietate de performan (seă ă ă ș ț ă
îngrijoreaz dac face bine ceea ce face, îi este team s nu greeasc ). ă ă ă ă ș ă
-o feti de 8 ani aflat în grupul copiilor în abandon parental temporar cuț ă ă
tat l plecat, a refuzat s r mân la coal f r bunica ei o perioad de 2ă ă ă ă ș ă ă ă ă
s pt mâni. Pe fondul plec rii tat lui dup vacana de var , dar i pentru că ă ă ă ă ț ă ș ă
la clasa a doua au început s apar sarcini colare mai dificile i mai ă ă ș ș
numeroase, copilul a dezvoltat o stare de anxietate care, dimineaa, în ț
momentul plec rii la coal , era însoit de somatiz ri (vomitisme). Situaia ă ș ă ț ă ă ț
nu a fost gestionat corespunz tor de mam i nici de bunic , ambele foarte ă ă ă ș ă
iubitoare, dar i foarte permisive. Fetia a descoperit în foarte scurt timp c ș ț ă
alternativa la participarea la ore era s stea acas i s se joace. Bunica ei, ă ă ș ă
fiind în vârst de 49 ani i salariat , nu a putut s stea cu ea la ore, aa cum ă ș ă ă ș
fetia dorea decât în câteva zile când i-a luat concediu. În zilele urm toare,ț ș ă
copilul a r mas acas cu mama, care nu lucra. Insistena copilului de a ă ă ț
r mâne la coal doar cu bunica (care nu putea) i nu cu mama (care ar fiă ș ă ș
putut) justifica o dat în plus faptul c anxietatea fetiei era mai curând ă ă ț
alimentat de un sentiment profund de incompeten i neîncredere în sine,ă ț ă ș
decât de lipsa tat lui. Mama i bunica o tratau în continuare ca pe un copil ă ș
mic, cultivându-i neputina, împiedicând achiziia de competene i ț ț ț ș
sabotând imaginea de sine a copilului i încrederea în sine. Dup câteva ș ă
edine de consiliere parental i terapie, copilul i-a reluat treptatș ț ă ș ș
activitatea normal la coal . Este important s preciz m c inea leg tura ă ș ă ă ă ă ț ă
cu tat l s u zilnic pe Skype i la telefon, iar acesta venea acas destul deă ă ș ă
frecvent (o data la lun ) dei lucra în Marea Britanie. El reprezenta singura ă ș
autoritate în faa fetiei, mama i bunica neputând s îi impun copilului ț ț ș ă ă
nicio limit , îns i el, fiind un p rinte destul de permisiv, a intrat în ă ă ș ă
programul de consiliere parental , copilul revenind la coal chiar dup ă ș ă ă
primele edine de terapie.ș ț
-o feti în vârst de 9 ani, de clasa a III-a, n scut dintr-o relaieț ă ă ă ă ț
morganatic . Ea este singurul copil din acest studiu aflat în abandon ă
parental permanent. Mama este în Italia unde a plecat imediat dup ce a ă
34

n scut-o, l sând-o în grija bunicilor materni de la vârsta de 3 zile, iar tat lă ă ă
biologic nu a cunoscut-o niciodat . Niciunul dintre p rini nu o viziteaz , ă ă ț ă
nu o contacteaz telefonic, nu îi trimit bani i nu se îngrijesc deloc de ea, ă ș
fetia fiind cu totul în întreinerea bunicilor ei. Fetia se plânge uneoriț ț ț
bunicii sale c nu are p rini i spune c i-ar dori s aib , dar nu prezint ă ă ț ș ă ș ă ă ă
simptome specifice tulbur rilor emoionale i comportamentale, ă ț ș
mecanismul s u de coping fiind structurat pe suportul social (familie – ă
bunicii, colegi, prieteni), distragere (cu ajutorul activit ilor specific vârstei ăț
– joc, i activit i colare i extracolare, sentimente religioase (buniciiș ăț ș ș ș
fiind ortodoci practicani). ș ț În familia acestei fetie, fratele mamei s-a ț
sinucis i exist suspiciuni c i mama sufer de depresie, deci exist unș ă ă ș ă ă
fond genetic favorizant pentru instalarea depresiei la copil, îns dragostea ă
i îngrijirea devotat a bunicilor, pe de o parte, i coala, profesorulș ă ș ș
înv tor i viaa social normal a fetiei, pe de alt parte, contribuieăț ă ș ț ă ă ț ă
semnificativ la meninerea unui echilibru psihic foarte bun la acest copil. ț
-o feti de 10 ani prezint comportamente agresive verbal (ipete, urlete,ț ă ă ț
vorbit r stit) i fizic (impinge, bruscheaz , lovete), ea având o toleran laă ș ă ș ț ă
frustrare sc zut i dificult i în controlul impulsivit ii (ceea ce se vede i ă ă ș ăț ăț ș
în activitatea de la clas unde r spunde adesea neîntrebat i produce ă ă ș
rumoare). Fetia este crescut de bunicii ei, ambii p rini fiind plecai. ț ă ă ț ț
În grupul copiilor crescui de ambii p rini, sunt 3 copii care au atras atenia ț ă ț ț
prin comportamentele lor legate de posibile tulbur ri emoionale: ă ț
-un b iat în vârst de 8 ani (singurul care are p rini divorai din grupulă ă ă ț ț ț
s u) a avut probleme de management al furiei i comportament opoziionistă ș ț
(în aceste situaii) având o toleran sc zut la frustrare, dar a f cut terapie ț ț ă ă ă ă
i la data efectu rii chestionarelor, se comporta foarte bine, cu progreseș ă
remarcabile în ceea ce privete controlul furiei. ș
– 2 copii, un b iat în vârst de 7 ani i unul de 10 ani manifest ă ă ș ă
comportamente agresive fa de colegii lor. B iatul în vârst de 7 ani se ț ă ă ă
manifest violent doar fizic (bate, pune piedici, trage de p r, lovete, vineă ă ș
la coal cu obiecte pe care le folosete pe post de arme). Acest copil areș ă ș
un tat dominator, rece afectiv i agresiv, care îl bate adesea, îlă ș
intimideaz , îl critic i ironizeaz , pedepsindu-l cu deosebit asprime. ă ă ș ă ă
Copilul a fost consiliat la coal , dar orice încercare de consiliere parental ș ă ă
35

a tat lui fost sortit eecului, acesta refuzând de fiecare dat . Mamaă ă ș ă
menine o bun leg tur cu coala, dar influena ei este foarte redus , tat lț ă ă ă ș ț ă ă
manifestându-se i ca un so deosebit de autoritar. B iatul în vârst de 10 ș ț ă ă
ani este foarte agresiv verbal (ip , url , jignete, se r stete) i mai puin ț ă ă ș ă ș ș ț
fizic (impinge i bruscheaz ). În ciuda acestor comportamente agresive, ș ă
copilul se bucur de mult popularitate în rândul colegilor, lucru valabil i ă ă ș
pentru b iatul de 10 ani.ă
Prin urmare, în ceea ce privete starea de s n tate fizic , putem conchide c , ș ă ă ă ă
din acest punct de vedere, nu exist diferene semnificative între copiii îngrijii ă ț ț
de ambii p rini i cei aflai în abandon parental temporar, dar copiii îngrijii de ă ț ș ț ț
bunici au o tendin mai accentuat c tre sedentarism i supraponderabilitate, ț ă ă ă ș
iar cei îngrijii numai de tat sunt deosebit de activi din punct de vedere fizic. ț ă
Tabel 9
Nr. copii /vârst ăProbleme emo ionale ț
constatate
Copii afla i în abandon ț
parental temporar cu ambii
p rin i pleca iă ț ț1 fat (10 ani)ă
25% din grupul eiViolen fizic i verbal ,ță ă ș ă
control slab al impulsivit ii, ăț
toleran la frustrare sc zutță ă ă
Copii afla i în abandon ț
parental temporar cu mama
plecat (crescu i de tat )ă ț ă1 b iat (6 ani)ă
(33,33% din grupul lui)Anxietate, nervozitate ridicat , ă
crize de furie, comportamente
de agresivate fizic fa de ă ță
înv toare i, ocazional, faăță ș ță
de feti e, distrugeri de bunuriț
atunci când se înfurie
Copii afla i în abandon ț
parental temporar cu tat l ă
plecat (crescu i de mam ) ț ă1 fat (6 ani)ă
1 fat (8 ani)ă
(25% din grupul lor)1.Anxietate de performan , ță
timiditate pe fondul
încrederii sc zute în sine, ă
teama de rejectare, teama
de fratele ei mai mare
care o tachineaz acas . ă ă
2.Anxietate de separare,
somatiz ri (vomitisme)ă
Total copii cu probleme
emo ionale din grupul celorț
afla i în abandon parentalț
temporar4 copii (1 b iat i 3 fete) cu ă ș
vârste de 6 i 10 ani ș
(26,66%)
Total copii cu probleme
emo ionale din grupul celorț3 b ie i (7, 8 i 10 ani)ă ț ș
(20%)Tulburari de comportament:
furie înso it de agresivitate ț ă
36

care cresc al turi de ambii ă
p rin iă țverbal i opozi ionism, ș ț
violen fizic i verbal ță ă ș ă
În ceea ce privete starea de s n tate emoional , copiii ale c ror mame sunt ș ă ă ț ă ă
plecate au cele mai semnificative probleme emoionale dintre toi copiii aflai ț ț ț
în situaia de abandon parental temporar (un copil din trei, adic 33,33%).ț ă
Problemele lor vizeaz anxietatea, tolerana sc zut la frustrare, exploziile de ă ț ă ă
afect, abilit i sociale sc zute, emotivitate ridicat , retragere social . Dintre ăț ă ă ă
copiii ai c ror tat este plecat, doi copii din opt (ambele fetie) au prezentat ă ă ț
probleme emoionale (25%), iar dintre cei crescui de bunici, cu ambii p rini ț ț ă ț
plecai, un copil prezint impulsivitate i comportamente agresive (25% dinț ă ș
grupulei). Per ansamblu, 26,66% din copiii aflai în abandon parental ț
temporar au probleme de natur emoional . Este o cifr uor mai mare decât ă ț ă ă ș
cea înregistrat în rândul copiiilor crescui de ambii p rini unde exist trei ă ț ă ț ă
copii cu probleme emoionale (20%). ț
2.3.Analiza parametrilor dezvolt rii neuro-psihice. ă
2.3.1.Coeficientul de inteligen : Q.I. ță
Inteligena este facultatea de a descoperi propriet ile fenomenelor iț ăț ș
obiectelor i a relaiilor dintre acestea, cu posibilitatea de a înelege relaiile ș ț ț ț
care se stabilesc între acestea i de a rezolva probleme noi. Este o aptitudine ș
general a individului de a-i adapta în mod contient gândirea la cerine noi,ă ș ș ț
dar i capacitate general a individului de a se adapta la noile cerine i condiiiș ă ț ș ț
de via . ț ăÎn psihologie, inteligenaț este atât un fapt real, cât i unul potenial, ș ț
atât ca proces, cât i ca aptitudine sau capacitate, atât form i atribut al ș ǎ ș
organiz rii mintale, cât i a celei comportamentale (Paul Popescu –Neveanu,ǎ ș
Dicionar de psihologieț5). Primele teste psihometrice de m surare a inteligenei ă ț
au fost puse la punct de Alfred Binet6 la începutul secolului al XX-lea .
Evaluarea coeficientului de inteligen al copiilor care au participat la cercetare ț ă
este un indicator important pentru dezvoltarea lor psihosocial i am dorit s ă ș ă
înelegem dac exist diferene sensibile între copiii aflai în abandon parentalț ă ă ț ț
5Paul Popescu-Neveanu, Dic ionar de psihologie, Editura Albatros, Bucure ti, 1978, pp 365 ț ș
6Alfred Binet, psiholog francez care a inventat primul test de inteligen practic, Scala Binet- ță
Simon (1905)
37

temporar i cei care cresc împreun cu p rinii lor ș ă ă ț . Pentru evaluarea
coeficientului de inteligen la vârsta colarit ii mici, am utilizat testul Kohs. ț ă ș ăț
Acesta este una dintre cele mai consacrate metode de screening a abilit ilor ăț
cognitive. Este una dintre probele timpurii i dei are o vechime de aproape ș ș
100 de ani nu s-a devalorizat, ci, dimpotriv , a fost absorbit ca prob de sine ă ă
st t toare în multe din bateriile comprehensive de testare a inteligenei.ă ă ț
Testul este complet lipsit de înc rc tur verbal : itemii pot fi rezolvai i ă ă ă ă ț ș
evaluai, iar instruciunile pot fi transmise chiar i f r vorbe. Testul seț ț ș ă ă
remarc i prin rapiditate – adesea, la testarea copiilor sub 10 ani, timpul mediuă ș
pentru testare este de chiar 15 minute. Prin faptul c sarcina este perceput ca ă ă
un joc de cuburi, testul Kohs este ideal pentru interaciunea cu copiii întrucât ț
nu induce un climat de examinare. Principiile lui au fost preluate i se reg sesc ș ă
în multe alte teste i baterii de teste de inteligen , precum WISC sau WAIS ș ț ă
sau proba “Mozaic” în testul SON-R. Exist sute sau chiar mii de studii care ă
atest validitatea testului, câteva zeci fiind realizate în România.ă
Testul se bazeaz pe faptul (confirmat în nnum rate rânduri) c toate operaiile ă ă ă ț
“inteligente” implic funcionarea a trei activit i primare: ă ț ăț aten ia țla problema
prezentat , o încercare contient a subiectului de a se ă ș ă adapta la situaie înț
mod adecvat i exercitarea șautocriticii pentru a determina cât de eficient a
rezolvat problema (adaptarea respectiv ). Punctul din care progresia de ă
rezolv ri a desenelor-stimul de c tre subiect începe s eueze este o m sură ă ă ș ă ă
aproximativ a dezvolt rii abilit ii sale de a se concentra, adapta i de a se ă ă ăț ș
observa în mod critic în planul s u general de performan . Binet (1908) face ă ț ă
unele afirmaii valabile i pentru testul cuburilor: “Este un joc, dar i un ț ș ș
rezultat al inteligenei. Când cineva analizeaz operaia, constat m c aceasta ț ă ț ă ă
este compus din urm toarele elemente: ă ă
-contientizarea scopului de atins, scop care trebuie îneles i memorat;ș ț ș
-încercarea unor combinaii diferite sub influena unei idei directoare, care ț ț
adesea determin incontient alegerile f cute; ă ș ă
-aprecierea combinaiei create, comparând-o cu modelul i decizând care ț ș
din ele doua seam n . ă ă
38

Dac inteligena implic operaiile mintale de analiz , combinarem comparare,ă ț ă ț ă
deliberare, completare, discriminare, judecata, critica i decizia, atunci acest ș
joc ce apeleaz la aceste funcii ale inteligenei este o m sur a capacit ii ă ț ț ă ă ăț
mentale”. Tot Alfred Binet a introdus i conceptul de vârst mental pentru a ș ă ă
diferenia nivelul intelectual infantil de vârsta cronologic . Vârsta mental seț ă ă
stabilete îns prin calculul statistic al performanelor intelectuale de care suntș ă ț
capabili copiii normali la anumite vârste, obinând astfel un sistem de etalonare ț
aproximat genetic. Testul Kohs ne ofer i posibilitatea de a identifica vârsta ă ș
mental a fiec rui copil pe scorului brut obinut. ă ă ț Toi copiii au fost testai cuț ț
acest test, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 10
Nr.
copiiI.QVârstaVârsta
mentală
Copii care au ambii p rin i pleca i ă ț ț
(3 crescu i de bunici i 1 de m tu )ț ș ă șă488
135
138
1458 ani + 3 luni
9 ani + 1 lun ă
7 ani + 4 luni
10 ani +1luna6 ani + 3 luni
11 ani + 2 luni
9 ani + 1 lun ă
15 ani + 11 luni
Media scorurilor/vârsta medie 1269 ani + 0 luni10 ani + 4 luni
Copii ale c ror mame sunt plecate ă
(crescu i de ta i)ț ț3114
115
1206 ani + 1 lun ă
7 ani + 0 luni
8 ani + 7 luni5 ani + 10 luni
7 ani + 1 lun ă
9 ani + 3 luni
Media scorurilor/vârsta medie 1167 ani + 2 luni7 ani + 4 luni
Copii ai c ror ta i sunt pleca i ă ț ț
(crescu i de mame)ț8108
133
143
145
145
145
–
-8 ani + 1 lun ă
6 ani + 10 luni
7 ani + 5 luni
7 ani + 4 luni
8 ani + 6 luni
8 ani + 9 luni7 ani + 8 luni
8 ani + o luni
9 ani + 9 luni
13 ani + 6 luni
14 ani + 6 luni
12 ani + 4 luni
Media scorurilor/vârsta medie 1367 ani + 8 luni10 + 6 luni
Copii care cresc cu ambii p rin i ă ț1560
73
77
94
110
117
117
1248 ani + 9 luni
8 ani + 0 luni
7ani + 3 luni
8 ani + 2 luni
9 ani + 8 luni
6 ani + 9 luni
10 ani+11 luni
9 ani + 8 luni4 ani + 3 luni
4 ani + 10 luni
4 ani + 7 luni
5 ani + 8 luni
9 ani + 8 luni
6 ani + 11 luni
11 ani + 7 luni
11 ani + 1 lun ă
39

126
133
143
145
145
145
14510 ani + 2 luni
6 ani + 10 luni
6 ani + 8 luni
8 ani + 11 luni
7 ani + 2 luni
8 ani + 1 lun ă
6 ani + 2 luni 11 ani + 9 luni
8 ani + 0 luni
8 ani + 10 luni
16 ani + 2 luni
11 ani + 4 luni
11 ani + 7 luni
8 ani + 6 luni
Media scorurilor/vârsta medie 1177 ani + 6 luni8 ani + 6 luni
Tabelul 11
Valoarea
medieCu ambii p rin i ă ț
pleca i (crescu i deț ț
bunici)Cu mama
plecat (copiiă
crescu i de ta i)ț țCu tat l plecată
(crescu i de mam )ț ăCopii crescu i ț
de ambii p rin i ă ț
I.Q.126116136107
Vârstă
cronologic ă
(Vc)9 ani i 0 luniș7 ani i 2 luniș7 ani i 8 luniș7 ani i 6 luniș
Vârstă
mentală
(psihic ) (Vm)ă10 ani i 4 luniș7 ani i 8 luniș10 ani i 6 luniș8 ani i 6 luniș
Diferen aț
dintre Vm i ș
Vc1 an i 4 luniș6 luni2 ani i 2 luniș1 an i 0 luniș
Rezultatele testului ne arat c în medie, copiii crescui de mam au realizat ă ă ț ă
un scor mai ridicat al I.Q. (136) decât toi ceilali copii. Tot aceti copii au i ț ț ș ș
cea mai avansat vârst mental , cu 2 ani i 2 luni peste vârsta lor ă ă ă ș
cronologic . În schimb, copiii crescui doar de tat , au înregistrat cel mai mic ă ț ă
scor mediu al I.Q. (116) i cea mai mic diferen între vârsta cronologic i ș ă ț ă ă ș
cea mental , cu un avans al vârstei mentale de doar 6 luni fa de cea ă ț ă
cronologic (comparative cu o diferen de 2 ani i 2 luni la cei crescui doar ă ț ă ș ț
de mame sau de 1 an i 4 luni la cei crescui de bunici i de 1 an la cei crescui ș ț ș ț
de ambii p rini). ă ț
Acest rezultat coreleaz cu rezultatele cercet rilor în domeniul geneticii i ă ă ș
dezvolt rii inteligenei la copii înc de acum 20 de ani, când, în 1997, Robertă ț ă
Lehrke i Seymour W. Itzkoff au publicat cartea “Sex Linkage of Intelligence:ș
The X-Factor”7 cu rezultatele studiilor lor. Teoria celor doi psihology const ă
7Lehrke, Robert i Itzkoff, Seymour W. , Leg tura dintre sex i inteligen : factorul X”, Praeger ș ă ș ță
Publishers, Westport, Connecticut, USA, 1997
40

în aceea c principalele gene care conroleaz dezvoltarea inteligenei la om, ă ă ț
atât în emisfera dreapt , cât i în cea stâng , se afl pe cromozomul X (din ă ș ă ă
perechea XY/XX care d sexul copilului). Femeile au doi cromozomi X, în ă
timp ce b rbaii au numai unul, prin urmare, ansele lor de a determina ă ț ș
inteligena copiilor sunt duble fa de cele ale tat lui. Mai mult decât atât,ț ț ă ă
omenii de tiin consider c este foarte posibil ca genele care sunt ș ț ă ă ă
responsabile de funciile cognitive avansate motenite de la tat s fie automat ț ș ă ă
dezactivate. De ce? Pentru c o anume categorie de gene – denumite ă
“conditioned genes” – se pare c nu funcioneaz decât dac provin de la ă ț ă ă
mam în anumite cazuri i de la tat în alte cazuri. Inteligena este legat deă ș ă ț ă
genele condiionate care provin de la mam . ț ă Prin urmare, genele mamei
determin cât de inteligeni vor fi în mod nativ copiii, tat l nefiind relevant înă ț ă
aceast privin .ă ț ă
Un articol publicat de www.independent.co.uk la data de 2 februarie 2017,
afirm c , cit m: “Studiile de laborator pe oareci modificai genetic au ar tată ă ă ș ț ă
c o doz suplimentar de gene de la mam au condus la o mai mareă ă ă ă
dezvoltare a capului i a creierului, dar corpuri mici. ș Cercet torii au identificată
celule ce provin numai de la mam sau numai de la tat în ase zone diferite ă ă ș
ale creierului oarecilor, gene care controlau funcii cognitive diferite, de la ș ț
obinuinele alimentare, la memorie. Celulele ce provin de la gene paterne s-ș ț
au acumulat în p ri ale sistemului limbic implicate în funcii sexuale, ă ț ț
alimentare i legate de agresivitate. Dar cercet torii nu au descoperit nicio ș ă
celul de provenien patern în cortexul cerebral, acolo unde au loc cele maiă ț ă ă
importante funcii cognitive, precum planificarea, judecata, gândirea i ț ș
vorbirea. Îngrijorai c la oameni aceste aspecte ar putea fi diferite, ț ă
cercet torii din Glasgow au intervievat 12 686 de tineri cu vârste cuprinseă
între 14-22 ani, an de an începând din 1994 i au descoperit c aceste rezultate ș ă
obinute pe oareci sunt valabile i la oameni. ț ș ș Ei au confirmat c , dintre toi ă ț
factorii care influeneaz inteligena, de la educaie, la ras i statut socio- ț ă ț ț ă ș
economic, cel mai bun predictor r mâne coeficientul de inteligen al mamei. ă ț ă
Tinerii cu vârsta între 18 i 22 de ani au coeficientul de inteligen foarte ș ț ă
apropiat de cel al mamelor lor, diferena medie dintre ei fiind doar de 15 ț
puncte. Cercetarea lor a confirmat îns i faptul c inteligena este determinat ă ș ă ț ă
41

genetic doar în proporie de 40-60%, restul determinanilor fiind factori ceă ț ț
in de mediu.”ț
Relaiile copiilor cu p rinii sau cu persoanele de îngrijire au un rol deosebitț ă ț
de important în dezvoltarea lor intelectual graie contactului emoional i ă ț ț ș
fizic. Importana unei leg turi puternice din punct de vedere emoional pentruț ă ț
dezvoltarea bun a creierului a fost demonstrat de cercet torii de la ă ă ă
Universitatea din Washington. Acetia au descoperit c o relaie plin de ș ă ț ă
dragoste i afeciune a copiilor cu mama este crucial pentru evoluarea a unorș ț ă
p ri din creier. Tot în articolul citat mai sus se menioneaz rezultatele acesteiă ț ț ă
cercet ri: “Dup ce au studiat vreme de apte ani un grup de mame i a copiiiă ă ș ș
lor, cercet tori au descoperit c acei copii care ă ă au avut sprijin emoional din ț
partea lor i nevoile intelectuale le-au fost satisf cute, aveau un hipocamp mai ș ă
mare cu 10% la vârsta de 13 ani decât copiii ale c ror mame erau distante din ă
punct de vedere emoional.” Dac ne gândim la faptul c hipocampul este ț ă ă
asociat cu memoria, înv area i r spunsul la stress, înelegem mai bine de ce ăț ș ă ț
copiii care cresc f r mame sau cu mame distante emoional au dificult i de ă ă ț ăț
ajustare emoional , sunt anxioi, au performane colare mai slabe, mai multe ț ă ș ț ș
comportamente problematice i un IQ mai sc zut, aa cum se vede i în ș ă ș ș
cercetarea noastr (tabelul 3). ă
2.4 Analiza nivelului i calit ii preg tirii colare a copiilor afla i în ș ăț ă ș ț
situa ia de abandon parental temporarț
2.4.1. Performan e colare i nivel de colarizare ț ș ș ș
În ceea ce privete competenele colare necesare categoriei lor de vârst , ș ț ș ă
putem constata c în cea mai mare parte, copiii i-au însuit competenele ă ș ș ț
colare necesare i c îi îndeplinesc bine sarcinile colare.ș ș ă ș ș
Niciunul dintre cei 30 de copii nu a fost identificat cu dificult i de înv are ăț ăț
(disgrafie, dislexie, discalculie), dar unii dintre ei nu reuesc s r mân ateni ș ă ă ă ț
i activi la ore în mod frecvent.ș
Tabel 12
Competen ț
e de citireCompeten ț
e de scriereCompeten e ț
de calcul
matematicAten ie iț ș
participar
e la oreSarcinile
de lucru la
clasăTemele
pentru
acasă
42

4 Copii
abandona i ț
temporar
de ambii
p rin iă ț3 FB8
1 B93 FB
1B3 FB
1 B2 I10
2 D111 I
3 D2 I
2 D
3 Copii
abandona i ț
temporar
de mam ă
(afla i înț
grija
tat lui)ă1FB
2B1FB
2 B0 FB
3 B2 D
1AD123 D1 I
2 D
8 Copii
abandona i ț
temporar
de tat ă
(afla i înț
grija
mamei)4 FB
3 B
1 S134 FB
3 B
1 S3 FB
3 B
2 S3 I
3 D
1 AD
1 AN143 I
4 D
1 A155 I
2 D
1 IS16
15 Copii
care cresc
împreună
cu ambii
p rin iă ț11 FB
4 B11 FB
4 B12 FB
3 B10 I
4 D
1 AD11 I
4 D11 I
4 D
Cei 15 copii care cresc împreun cu p rinii lor au rezultate colare bune i ă ă ț ș ș
foarte bune (73%) i bune (27%), fiind silitori, ateni la ore i activi, ș ț ș
îndelinindu-i sarcinile de lucru i temele pentru acas . Chiar i cei care au ș ș ă ș
comportamente agresive fa de colegii lor sunt silitori i ateni la ore. Un ț ă ș ț
singur copil de clas preg titoare îi pierde uor atenia (reprezentând 6,66% ă ă ș ș ț
dintre copiii care cresc împreun cu ambii p rini), acesta fiind suspect de ă ă ț
tulburare de deficit de atenie. ț
8F = foarte bine
9B = bine
10I = întotdeauna,
11D = deseori (de cele mai multe ori),
12AD = aten ie dificil de men inut pentru c obose te relativ u or i î i pierde concentarea ț ț ă ș ș ș ș
13S = suficient
14AN = se concentreaz cu greutate, adesea neatent ă
15A = doar ajutat
16I S = lucrează superficial și cu multe greșeli,
43

Din cei 15 copii aflai în abandon parental temporar, 53,33% au rezultate ț
colare foarte bune, 40% au rezultate colare bune, 6,66% au rezultate colareș ș ș
suficient de bune. În mod surprinz tor, cele mai bune rezultate la înv tur le ă ăț ă ă
au copiii aflai în abandon parental cu ambii p rini plecai (75% dintre aceti ț ă ț ț ș
copii au rezultate foarte bune i 25% au rezultate bune). În interiorul acestui ș
grup, copilul l sat în grija unei m tui (sora mamei) i a familiei ei are ă ă ș ș
rezultate foarte bune la înv tur , iar dintre copiii l sai în grija bunicilor 66% ăț ă ă ă ț
au rezultate foarte bune i 33% rezultate bune. Prin urmare, dac ambii p rini ș ă ă ț
sunt plecai i copilul este l sat în grija bunicilor sau a unei rude foarte ț ș ă
apropiate mai tinere, acetia susin în foarte mare m sur activit ile colare ș ț ă ă ăț ș
ale copilului acordând mare atenie îndeplinirii sarcinilor de lucru i sprijin la ț ș
nevoie.
Dintre copiii abandonai temporar de tat în grija mamei, 50% au rezultate ț ă
colare foarte bune, 30% au rezultate colare bune i 20% rezultate colareș ș ș ș
suficient de bune. Este îns foarte posibil ca în aceast grup , media s fie ă ă ă ă
alterat de un copil care a suferit o form de meningit la o vârst foarte mic .ă ă ă ă ă
Excluzând rezultatele la înv tur ale acestui copil care se concentreaz cu ăț ă ă ă
dificultate, lucreaz superficial i obosete uor pierzându-i atenia, media ă ș ș ș ș ț
crete la 56% copii cu rezultate la înv tur foarte bune i 44% copii cuș ăț ă ă ș
rezultate la înv tur bune, deci mai slabe decât în categoria copiilor aflai în ăț ă ă ț
grija bunicilor.Dintre copiii abandonai temporar de mam , doar 22% au ț ă
rezultate foarte bune la înv tur bune, 78 % având rezultate bune. ăț ă ă
În ceea ce privete realizarea sarcinilor de lucru la clas i a temelor pentru ș ă ș
acas , din nou, cel mai bine stau copiii îngrijii de ambii p rini, ei realizândă ț ă ț
întotdeauna aceste sarcini în proporie de 73% i de cele mai multe ori în ț ș
proporie de 27%. Copiii abandonai temporar de tat i le îndeplinescț ț ă ș
întotdeauna în proporie de 50% i deseori 37,5%, 12,5% dintre ei ț ș
îndeplinindu-le cu dificultate, destul de superficial i cu greeli. Copiii ș ș
abandonai temporar de ambii p rini realizeaz întotdeauna aceste sarcini în ț ă ț ă
proporie de 37,5% i 62,5 % de cele mai multe ori, iar cei abandonaiț ș ț
temporar le mam i le îndeplinesc întotdeauna de 12,5% i de cele mai multe ă ș ș
44

ori în proproie de 87,5%. i în aceast privin , cel mai bine stau copiii care ț Ș ă ț ă
cresc împreun cu ambii p rini, urmai de cei îngrijii de bunici i de mam , ă ă ț ț ț ș ă
iar cel mai deficitari sunt copiii îngrijii de tat . ț ă
Aceste rezultate ale cercet rii s-ar putea explica prin faptul c bunicii i ă ă ș
mamele sunt mult mai preocupai de rezultatele la înv tur ale copiilor, le cer ț ăț ă ă
s învee i s îi îndeplineasc contiincios sarcinile colare i îi verific maiă ț ș ă ș ă ș ș ș ă
des, dar mai ales prin faptul c sunt mai disponibili s îi ajute i poate chiar ă ă ș
mai r bd tori i mai pricepui decât majoritatea tailor, îns atunci când ambiiă ă ș ț ț ă
p rinii sunt al turi de copilul lor, intervenia lor conjugat i valorizareaă ț ă ț ă ș
înv rii conduce la îndeplinirea sarcinilor de lucru mai atent i maiăț ă ș
contiincios acas i la coal în majoritatea timpului.ș ă ș ș ă
În ceea ce privete atenia i paticiparea la ore, din nou, copiii abandonai ș ț ș ț
temporar de mam (aflai în grija tat lui) sunt deficitari în proporie de 33,33% ă ț ă ț
i deseori ateni în proproie de 66,66%, dar niciunul nu este atent întotdeauna,ș ț ț
aa cum sunt de exemplu 66% din copiii îngrijii de ambii p rini, 50% dinș ț ă ț
copiii care cresc f r p rini, dar îngrijii de bunicii sau o rud apropiat i ă ă ă ț ț ă ă ș
37,5% din copiii abandonai de tat i îngrijii de mam . ț ă ș ț ă
Comparând cele dou grupuri de elevi, cei care cresc al turi de p rinii lor i ă ă ă ț ș
cei abandonai temporar de p rini, constat m c primii au rezultate sensibil ț ă ț ă ă
mai bune la înv tur decât cei (75% au rezultate foarte bune, comparativ cu ăț ă ă
49%). Prin urmare, prezena ambilor p rini în viaa copilului se reflect ț ă ț ț ă
pozitiv în performanele colare ale copilului, atenia la ore i rigurozitatea ț ș ț ș
îndeplinirii sarcinilor colare, dei media coeficientului de inteligen este mai ș ș ț ă
mic decât la cei abandonai temporar de c tre p rini sau de un p rinte (107ă ț ă ă ț ă
comparativ cu 126).
În ceea ce privete activit ile extracolare, copiii crescui de ambii p rini au ș ăț ș ț ă ț
acces la o gam mai larg de activit i: ă ă ăț
-aproximativ 30% practic un sport, pe lâng excursii i drumeii cu coala; ă ă ș ț ș
-24% particip cu regularitate la cercuri, concursuri i întreceri colare pe ă ș ș
lâng excursiile i drumeiile organizate de coal ; ă ș ț ș ă
45

-26% nu particip decât la excursiile i drumeiile organizate de coal , ă ș ț ș ă
-20% au i alte preocup ri (dans, arte plastic) pe lâng excursii i drumeiiș ă ă ș ț
cu coala.ș
Copiii aflai în abandon parental temporar se angajeaz i ei în activit i ț ă ș ăț
extracolare, dar mai puin decât copii care sunt crescui de ambii p rini.ș ț ț ă ț
Niciunul nu practic vreun sport în afara orelor de educaie fizic din coal : ă ț ă ș ă
-13% nu se angajeaz în niciun fel de activit i extracolare cu excepia ă ăț ș ț
serb rilor colare, nici în excursiile i drumeiile organizate de coal ;ă ș ș ț ș ă
-30% particip doar la excursii i drumeii cu colegii de coal ; ă ș ț ș ă
-22% particip i la concursuri i întreceri colare, pe lâng excursii i ă ș ș ș ă ș
drumeii cu coala; ț ș
-22% particip i la activit i artistice i practice pe lâng excursii i ă ș ăț ș ă ș
drumeii cu coala; ț ș
-13% particip la alte activit i (dans) pe lâng excursii i drumeii cu ă ăț ă ș ț
coala. ș
Expunerea copiilor aflai în abandon parental temporar la o varietate mai ț
redus de activit i extracolare a se va reflect tot mai mult în experiena loră ăț ș ă ț
limitat i dificultatea de a se cunoate pe sine, de a-i descoperi interesele iă ș ș ș ș
pasiunile, de aface alegeri mai potrivite în ceea ce privete obiectivele ș
personale importante, precum alegerea liceului, a profesiei, a stilului de via , a ț ă
partenerului, dar i în alte privine precum socializarea, alegerea prietenilor, ș ț
experiena de via , dezvoltarea personalit ii.ț ț ă ăț
În ceea ce privete conduita copiilor la coal , nu exist probleme majore, aa ș ș ă ă ș
cum am ar tat i la subcapitolele anterioare, dar s-au semnalat: ă ș
1)Manifest ri de disrupere a activit ii la ore:ă ăț
-Copii cu ambii p rini acas : 2 copii (de 6 ani i de 7 ani) ă ț ă ș
-Copii în abandon parental temporar: 2 copil (6 ani i 10 ani) ș
2)Agresivitate verbal : ă
-Copii aflai în abandon parental temporar: 1 (10 ani) ț
-Copii cu ambii p rini acas : 1 (10 ani) ă ț ă
3)Agresivitate fizic : ă
46

-Copii în abandon parental temporar: 2 (6 ani i 10 ani) ș
-Copii cu ambii p rini acas : 2 (7 ani i 10 ani) ă ț ă ș
4)Comportamente de bravur i risc: ă ș
– Copii cu ambii p rini acas :1 copil (9 ani) ă ț ă
5)Reverii diurne (visare cu ochii deschii) i închidere în sine: ș ș
-Copii aflai în abandon parental temporar: 2 copii (7 ani i 9 ani) ț ș
M suri disciplinare nu au fost luate împotriva niciunui copil. De consiliere iă ș
terapie au beneficiat 3 copii:
-un b iat de 6 ani abandonat temporar de mam (crescut de tat ), terapieă ă ă
pentru tulburarea de anxietate i comportament agresiv, iritabilitate i ș ș
nervozitate
– un b iat de 7 ani crescut de ambii p rini, cu un comportament agresivă ă ț
(bully)
-o feti de 8 ani abandonat temporar de tat (crescut de mam i deț ă ă ă ă ă ș
bunica matern ) cu anxietate de separare i refuz colar ă ș ș
2.4.2. Abandon colar ș
Niciunul dintre copiii care au participat la cercetare nu a avut nicio tentative de
a abandona coala i nici nu a abandonat coala la un moment dat (dup care s ș ș ș ă ă
o reia). Un singur copil, o feti de 8 ani aflat în grupul copiilor în abandon ț ă ă
parental temporar cu tat l plecat, a refuzat s r mân la coal f r bunica ei o ă ă ă ă ș ă ă ă
perioad de 2 s pt mâni, dar, ulterior terapiei, i-a reluat activitatea colară ă ă ș ș ă
f r probleme (cazul este descris în am nunt la subcapitolul “Starea deă ă ă
s n tate i boal ”. ă ă ș ă
2.4.3. Analiza comportamental . ă
Pentru evaluarea comportamental am decis s utiliz m testul BASC-2 ă ă ă
(Sistemul de evaluare comportamental pentru copii, ediia a II-a). ă ț BASC 2
reprezint un sistem multidimensional i multimetodic utilizat în evaluareaă ș
comportamentului i a percepiei de sine a copiilor i tinerilor cu vârste între 2 ș ț ș
i 25 de ani. Sistemul conine urm toarele metode de evaluare care pot fiș ț ă
utilizate fie în mod individual, fie în oricare din posibilele lor combinaii: ț
47

-dou scale de evaluare, una pentru profesori (ă TRS) i o alta pentru p riniș ă ț
(PRS). Fiecare scal este împ rit pe mai multe grupe de vârst . Cu ă ă ț ă ă
ajutorul acestor scale, se pot colecta descrieri referitoare la
comportamentul observabil al copilului.
-o scala de autoevaluare ( SRP) prin intermediul c reia copilul (sau adultul ă
tân r) îi poate descrie emoiile sau percepiile asupra propriei persoane.ă ș ț ț
-un interviu structurat, referitor la istoricul dezvolt rii persoanei evaluate ă
(SDH).
-o foaie de observaie care poate fi folosit pentru înregistrarea i ț ă ș
clasificarea comportamentelor observate în mod direct în timpul orelor de
curs (SOS).
BASC-2 a fost construit pentru a facilita diagnosticul diferenial i clasificarea ț ș
educaional a unei variet i de probleme emoionale i comportamentale careț ă ăț ț ș
pot fi întâlnite la copii, precum i pentru a ajuta în stabilirea planurilor de ș
tratament i de intervenie. Când sunt utilizate individual, componentele ș ț
BASC-2 reprezint instrumente stabile i sofisticate din punct de vedere ă ș
psihometric care ofer o palet larg de informaii utile. Când este folosit ca un ă ă ă ț
sistem integrat, BASC-2 ofer informaii despre un copil sau tân r, informaii ă ț ă ț
ce provin din surse variate, furnizând clinicianului un set coordonat de
instrumente pentru evaluare, pentru diagnostic i pentru stabilirea unui plan de ș
tratament.
Comportamente violente i devian e ș ț
Niciunul dintre copiii cuprini în cercetare nu înregistreaz absene nemotivate ș ă ț
i nu a avut comportamente antisociale. Toi copiii au r spuns Exist câtevaș ț ă ă
cazuri de comportamente agresive dup cum urmeaz : ă ă
Tabelul 13
Copii afla i în abandon parental ț
temporar cu ambii p rin i ă ț
pleca iț1 fat (10 ani)ă
25% din grupul
eiViolent fizic i verbal fa de colegi,ă ș ță
deranjeaz orele. ă
Copii afla i în abandon parental ț
temporar r ma i în grija tat lui ă ș ă
(mama plecat ) ă1 b iat (6 ani)ă
33,33% din
grupul s uăEste violent fizic fa de profesorul ță
înv tor i, uneori, fa de colegeleăță ș ță
sale, distruge lucruri când este furios
(cu i f r motiv), pe fondulș ă ă
48

instabilit ii sale emo ionale,ăț ț
nervozit ii i anxiet ii.ăț ș ăț
Copii afla i în abandon parental ț
temporar r ma i în grija mamei ă ș
(tat l plecat)ă0
Copii care cresc al turi de ă
ambii p rin iiă ț2 b ie i (7 i10ă ț ș
ani) 13,33% din
grupul lorViolen verbal i fizicță ș ă
Constat m c , totalul copiilor care manifest comportamente violente este egală ă ă
în ambele grupuri: 13,33%. Privind în interiorul grupului de copii aflai în ț
abandon parental temporar, constat m c , între copiii crescui de mame (cu ă ă ț
tat l plecat) nu s-au înregistrat comportamente violente; în rândul copiilor cuă
ambii p rini plecai, procentul este de 25%, iar în rândul copiilor crescui doară ț ț ț
de tat (a c ror mam este plecat ), acest procent este cel mai ridicat 33,33%.ă ă ă ă
2.5. Inciden a factorilor de risc la care sunt supu i minorii afla i în situa ia ț ș ț ț
de abandon parental temporar, în mediul urban i în mediul rural ș
2.5.1 Abuz
Între toi cei 30 de copii intervievai, singurul copil supus abuzurilor în familiaț ț
sa este un b iat de 7 ani care este agresat fizic i verbal de tat l s u, adept al ă ș ă ă
disciplinei coercitive, punitive. Rezultatul: b iatul a adoptat aceast metod a ă ă ă
argumentului forei în relaii cu colegii lui la coal , având serioase probleme ț ț ș ă
de comportament.
Niciunul dintre copiii aflai în abandon parental temporar nu este supus ț
abuzurilor de niciun fel.
Cadrele didactice de la clas au fost intervievate în acest sens, la fel p rinii, ă ă ț
tutorii legali i copiii pentru coroborarea informaiilor. ș ț
2.5.2. Îmboln viri i accidenteă ș
Aa cum reiese din interviurile i chestionarele la care au r spuns copiii iș ș ă ș
p rinii sau tutorii lor legali, se poate constata c , în aceast privin , copiiiă ț ă ă ț ă
care sunt în grija bunicilor (sau ai unei rude foarte apropiat ) par s fie cei mai ă ă
s n toi dintre toi copiii care au participat la studiu, dar sunt copiii cu cea maiă ă ș ț
mare tendin de a fi supraponderali (75% dintre ei), sedentarismul fiind cea ț ă
mai mare ameninare pentru s n tatea lor. Niciun copil nu are tulbur ri de ț ă ă ă
49

dezvoltare pervazive, afeciuni neuronale, afeciuni psihice, alergii i nu au ț ț ș
suferit accident ri sau traumatisme, nu are malformaii congenitale. ă ț
Copiii aflai în grija tat lui (mama fiind plecat la munc în str in tate) au o ț ă ă ă ă ă
stare de s n tate foarte bun , f r accidente, boli, traumatisme, cu greutate ă ă ă ă ă
normal i un stil de via deosebit de activ. Un singur copil din trei sufer deă ș ț ă ă
alergii, tulburare de anxietate i nervozitate ridicat . Este, de altfel, singurul ș ă
copil (b iat) dintre toi cei 15 aflai în abandon parental temporar care a avut oă ț ț
integrare colar dificil din cauza anxiet ii sale puternice, a nervozit ii i ș ă ă ăț ăț ș
toleranei sc zute la frustrare. ț ă
Dintre copiii aflai în abandon parental temporar, cei aflai în grija mamei (tat l ț ț ă
fiind plecat la munc în str in tate) par s fi suferit de cele mai multe boli ă ă ă ă
fiziologice. Ei prezint alergii, intervenii chirurgicale, traumatisme, anxietate, ă ț
supraponderabilitate (mai sc zut decât în grupul copiilor crescui de bunici), ă ă ț
miopie. Tot în aceast grup de copii am întâlnit cele mai multe cazuri de ă ă
diabet i alte boli cronice în familie. ș
În mod surprinz tor, grupul copiilor cu cele mai multe probleme de s n tate ă ă ă
este cel al copiilor care locuiesc cu p rinii lor: boli fiziologice, traumatisme, ă ț
accident ri, întârzieri în dezvoltare, alergii.ă
Este îns posibil ca în cazul copiilor ce au unul sau ambii p rini plecai, aduliiă ă ț ț ț
care îngrijesc copiii s fie mult mai ateni la s n tatea acestora. Alternativ, ă ț ă ă
aceste persoane pot s minimizeze importana unor aspecte ale st rii de ă ț ă
s n tate i de boal sau s uite anumite afeciuni ceea ce va face ca la interviuă ă ș ă ă ț
i chestionar s nu le menioneze. Cert este îns c elevii nu au lipsit de laș ă ț ă ă
coal pe motiv de boal , iar profesorii înv tori atest acest lucru.ș ă ă ăț ă ă
2.5.3.Vagabondaj
Niciunul dintre copiii care au participat la cercetare nu a vagabondat i nu ș
vagabondeaz . Cadrele didactice de la clas au fost intervievate în acest sens, ă ă
la fel p rinii, tutorii legali i copiii pentru coroborarea informaiilor. ă ț ș ț
50

2.5.4. Exploatare sexual ă
Niciunul dintre copiii care au participat la cercetare nu a fost i nu este în ș
situaia de a fi exploatat sexual. Cadrele didactice de la clas au fostț ă
intervievate în acest sens, la fel p rinii, tutorii legali i copiii pentru ă ț ș
coroborarea informaiilor. ț
2.5.5. Exploatarea prin munc ă
Copiii care au participat la cercetare locuiesc în mediul rural i familiile lor au ș
mici gospod rii r neti, tradiionale, precum gr dina de legume i câteva ă ț ă ă ș ț ă ș
animale i p s ri de curte. Copiii sunt obinuii de mici s dea o mân deș ă ă ș ț ă ă
ajutor în gospod rie, dup puterile lor, îns niciunul dintre copii nu a fost ă ă ă
exploatat prin munc . Cu toii au ca preocupare principal coala, restul ă ț ș
timpului liber fiind împ rit între activit i de joac i relaxare, activit i ă ț ăț ă ș ăț
extracolare (concursuri, sport, dumeii, excursii, cercuri colare) i miciș ț ș ș
sarcini domestice. Nu toi copiii primesc sarcini domestice, unii nu au niciun ț
fel de r spunderi în familie ceea ce contribuie la infantilizarea lor, laă
îngreunarea autonimiz rii lor. Au fost intervievai copiii, dar i cadrele ă ț ș
didactice de la clas i p rinii sau tutorii legali ai copiilor pentru coroborarea ă ș ă ț
informaiilor. ț

2.5.6. Delincven i cer etorie ță ș ș
Niciunul dintre copiii care au participat la cercetare nu a cerit i nu cere te. ș ș ș ș
Niciun copil nu a participat i nici nu a comis vreun act de delincven . ș ț ă
Cadrele didactice de la clas au fost intervievate în acest sens, la fel p rinii, ă ă ț
tutorii legali i copiii pentru coroborarea informaiilor. ș ț
2.5.7 Consum de substan e (droguri, alcool, ig ri) ț ț ă
Niciunul dintre copiii care au participat la cercetare nu a consumat i nu ș
consum niciun fel de substane. Cadrele didactice de la clas au fostă ț ă
intervievate în acest sens, la fel p rinii, tutorii legali i copiii pentru ă ț ș
coroborarea informaiilor. ț
3. M SURI DE PREVEN IE I LIMITARE A ABANDONULUIĂ Ț Ș
PARENTAL TEMPORAR
51

Cei mai muli p rini deprind abilit i i cunotine parentale în familiile de ț ă ț ăț ș ș ț
origine i se mulumesc doar cu ceea ce au achiziionat în acest fel. În plus,ș ț ț
convingerile, credinele i atitudinile lor legate de rolul i importana lor ca ț ș ș ț
p rinte, de atept ile pe care s le au de la copil i de la partener, de maniera înă ș ă ă ș
care trebuie s se deruleze întreaga via de familie provin tot din familiile de ă ț ă
origine în cea mai mare parte. În acest fel, se transmit cunotine i experien ș ț ș ț ă
de via valoroas , dar, tot aa se pot perpetua convingeri, atitudini, atept ri iț ă ă ș ș ă ș
comportamente greite, p guboase i d un toare pentru creterea i ș ă ș ă ă ș ș
dezvoltarea copilului.
La polul opus, sunt p rinii moderni care caut cu aviditate informaii legate de ă ț ă ț
creterea i educaia copiilor, care doresc s se implice în creterea iș ș ț ă ș ș
dezvoltarea copiilor lor mai mult i mai bine decât au f cut-o p rinii lor cu ei. ș ă ă ț
Sunt p rini curioi s îi îneleag mai bine copiii, dornici s îi ajute i să ț ș ă ș ț ă ă ș ă
construiasc cu ei relaii calde, bazate pe încredere i respect reciproc, profund ă ț ș
mtivai s îi ajute s îi dezvolte optim potenialul de care dispun. Adeseori,ț ă ă ș ț
îns în demersurile lor admirabile, aceti p rini contiincioi pot fi confuzai iă ș ă ț ș ș ț ș
pot aciona greit prin neînelegerea sau prin înelegerea parial corect -parialț ș ț ț ț ă ț
greit a unor principii, tehnici i metode de educaie, dar i de “teoriile” maiș ă ș ț ș
mult sau mai puin validate tiinific ale multor psihologi i pedagogi care ț ș ț ș
promoveaz idei i concepte proprii, bazate, din p cate, prea mult pe ă ș ă
experiena lor personal de p rinte i prea puin pe fapte dovedite tiinific, peț ă ă ș ț ș ț
experien profesional i pe principia, tehnici i metode care i-au dovedit înț ă ă ș ș ș
timp valabilitatea.
Informaiile valoroase sunt, cel mai adesea, contra cost. C rile, cursurile,ț ă ț
seminariile, ateliere de lucru pe teme de educaie parental pot fi inaccesibile ț ă
unei mase mari de p rini, mai ales din mediul rural, multe având costuri mari. ă ț
În plus, succesul de care se bucur multe astfel de activit i de educaie ă ăț ț
parental (conduse ca adev rate business-uri), se bazez mai mult pe oă ă ă
strategie de marketing reuit mai mult decât pe competenele trainerilor i pe ș ă ț ș
valoarea coninutului cursului. ț
52

Pentru cei mai muli p rini, informaiile la liber pe internet devin cea mai ț ă ț ț
important surs , iar în aceast categorie, la loc de frunte sunt forumurile, ă ă ă
bloggurile i vloggurile unor m mici care vorbesc strict din experiena ș ă ț
personal de p rinte, nu de profesionist. Cele mai accesateă ă
blogguri/vlogguri/forumuri confer acestor m mici puterea de a valida sau ă ă
invalida anumii experi cu care se întâmpl s fie, respectiv, s nu fie de acord ț ț ă ă ă
strict în funcie de convingerile i experiena lor personal . ț ș ț ă
Cu alte cuvinte, asist m la apariia de noi generaii de p rini, poate mai ă ț ț ă ț
contieni ca niciodat de responsabilitatea creterii i educ rii copiilor, deș ț ă ș ș ă
provoc rile i de capcanele pe care societatea modern li le pune în misiuneaă ș ă
lor. Aceste generaii noi de p rini au mai mult acces la un volum impresionant ț ă ț
de informaii decât toate generaiile de dinaintea lor. Din toate aceste motive, ț ț
aceti p rini au nevoie de un ghid, de o busol intern care s îi ajute s caute,ș ă ț ă ă ă ă
s discearn i s descopere informaiile de valoare, validate tiinific, să ă ș ă ț ș ț ă
îneleag corect ceea ce afl i, mai ales, s aplice în mod adecvat ceea ce auț ă ă ș ă
înv at, nu s îi supun copiii unor experimente educaionale regretabile.ăț ă ș ă ț
O minim educaie parental înc de pe b ncile colii ar fi cea mai bun bază ț ă ă ă ș ă ă
de plecare într-un astfel de demers, mai ales dac , aceast educaie ar fi însoit ă ă ț ț ă
i de o educaie pentru viaa de cuplu.ș ț ț
Abandonul parental temporar are efecte negative asupra copiilor îndeosebi în
ceea ce privete dezvoltarea lor emoional . De asemenea, dezvoltarea ș ț ă
intelectual a copilului i performanele lui colare sunt influenate în mod ă ș ț ș ț
benefic de îngrijirea afectuoas a mamei. În educaia tradiional , tat l ă ț ț ă ă
îndeplinete rolul de susin tor al familiei, acesta muncind pentru a asigura ș ț ă
cele necesare traiului, iar mama este cea care administreaz gospod ria i se ă ă ș
ocup de creterea i educaia copiilor. Desigur, i tat l este implicat înă ș ș ț ș ă
educaia copiilor i în deciziile privitoare la acetia, dar mult mai puin iț ș ș ț ș
preponderant în situaii de criz i decizii majore legate de coal (alegerea ț ă ș ș ă
colii i, ocazional, fapte i comportamente grave ale copilului ce reclamș ș ș ă
discuia educatorilor cu tat l), achiziii de bunuri, s n tatea copilului,ț ă ț ă ă
aprobarea anumitor activit i (precum înscrierea la anumite sporturi, excursii, ăț
53

tabere sau cercuri ce implic cheltuieli financiare suplimentare care au nevoie ă
de aprobarea tat lui), alegerea liceului, a facult ii c s torie etc. ă ăț ă ă
Prezena tat lui în viaa copilului este benefic mai ales pentru dezvoltarea luiț ă ț ă
fizic , aa cum reiese din cercetare, dar i în plan social, prin contribuia peă ș ș ț
care o are tat l la formarea imaginii de sine a copilului i prin dezvoltarea ă ș
abilit ilor lui sociale.ăț
Consider m c sunt posibile i utile urm toarele m suri de educare parental aă ă ș ă ă ă
tinerilor i p rinilor, precum i a persoanelor desemnate ca tutori legali iș ă ț ș ș
asisteni maternali:ț
1.O platform online de materiale de informare, brouri i cursuri gratuite ă ș ș
(sau la costuri foarte mici) pentru p rini, bunici i ali tutori legali pentru ă ț ș ț
contientizarea efectelor abandonului parental temporar asupra copiilor.ș
Astfel de cursuri ar trebui organizate cu prec dere în bazinele migraiei ă ț
româneti, dar i în celelalte regiuni, cu accent deosebit pe informarea înș ș
mediul rural. Menirea acestor cursuri este ca p rinii s decid cum, cât i ă ț ă ă ș
dac pleac la munc în str in tate pe deplin contieni de efectele pe careă ă ă ă ă ș ț
plecarea lor le poate avea asupra copiilor. Aceste resurse pot fi utile i ș
pentru tutorii legali ai copiilor aflai deja în abandon parental temporar, ț
ajutându-i s îneleag cum s r spund cât mai adecvat nevoilor acestor ă ț ă ă ă ă
copii pe care îi au în grij . ă
2.Cursuri i materiale de informare online gratuite pentru p rinii care deja seș ă ț
afl la lucru în str in tate. În acest fel, ei se vor informa i vor ti cum să ă ă ș ș ă
îi organizeze timpul, cum s îi renegocieze contractele de munc sau sș ă ș ă ă
caute alte locuri de munc ce le-ar putea permite s fie în contact direct ă ă
mai des cu copiii lor. De asemenea, fiind mai bine informai, ei vor putea ț
s ă
3.Cursuri, resurse i materiale gratuite pentru asisteni maternali, pentru ș ț
asisteni sociali pentru a înelege mai bine nevoile copiilor aflai înț ț ț
abandon parental temporar i cum s îi ajute minimizând efectele acestui ș ă
abandon.
54

4.O linie verde pentru tutorii legali la care s poat obine informaii sprijin ă ă ț ț ș
în cazuri deosebite, dar mai ales atunci când nu au resursele financiare
pentru a asigura intervenia terapeutic în cazul copiilor aflai în abandon ț ă ț
parental temporar pe care îi au în grij , dar i pentru ei îni i. ă ș șș
5.Cursuri de educaie parental i de cuplu pentru adolescenii cu vârste ț ă ș ț
cuprinse între 15-19 ani. Aceste cursuri ar putea fi integrate în programa
colar (educaie pentru via ) i ar putea fi un ghid foarte bun suplinindș ă ț ț ă ș
lipsa de informaie din familie, înlocuind modelele inadecvate nevrotice, ț
abuzive din familie, incluzând capitole de educaie sexual . Astfel de ț ă
cursuri i-ar putea ajuta s se îneleag pe ei îni i mai bine, dar i pe proprii ă ț ă șș ș
p rini, contribuind la detensionarea relaiilor cu acetia, dar i la cultivareaă ț ț ș ș
unor relaii mai stabile i pozitive cu cei de vârsta lor.ț ș
6.Cursuri facultative de educaie parental i de cuplu pentru studeni, ț ă ș ț
integrate în structura orarului lor de cursuri. Este vârsta la care unii dintre
ei îi întemeiaz o familie, iar cei mai muli sunt interesai de g sirea unuiș ă ț ț ă
partener de via . ț ă
ANEXA 1
1. CHESTIONAR PRIVIND CONDI IILE DE VIA Ț ȚĂ
1.Unde locuieti? ș
-Sat
-Oraș
2.Locuina ta este alc tuit din:ț ă ă
-Num r de camere……ă
-Baie
-Buc t rieă ă
-Situat într-un blocă
-Este o cas ă
3.Construcia este din:ț
-Beton
-C r midă ă ă
-Chirpici
-Lemn
-Nu tiuș
4.Curent electric în locuin : ț ă
-Locuina are curent electricț
-Locuina nu are curent electricț
5.Ap curent în locuin :ă ă ț ă
55

-Locuina are ap curentț ă ă
-Ne aliment m cu ap de la fântân sau pu ă ă ă ț
6.Toalet în casă ă
-Toaleta este în cas ă
-Toaleta este în afara locuinei ț
7.Exist în cas (bifeaz tot ce ai în cas ):ă ă ă ă
-televizor
-calculator
-internet
-linie telefonic fix ă ă
-telefon mobil
8.Câte persoane locuiesc în aceast locuin i cine sunt acestea: ă ț ă ș
-eu cu mama i cu tata ș
-eu cu mama, tata i fraii/surorile mele (câi frai/surori ai i ce vârste au) ș ț ț ț ș
-eu cu fratele/fraii mei….. sora/surorile mele…… bunicul/bunicii mei…. ț
-eu împreun cu (trece numele acestor persoane, cine sunt ele în relaie cu ă ț
tine, ce vârst au)……………………………………………………… ă
9.Ai animale pe lâng casa ta: (bifeaz orice animal ai): ă ă
-animale de companie (câine/pisic /hamster/papagal/broscu ) ă ț ă
-animale de consum (g ini – gâte-rae/porc/vac /cal/oi/capre) ă ș ț ă
10.Câte mese g tite pe zi consumi: ă
-Una sau dou ă
-Trei mese (mic dejun, prânz i cin , eventual cu gust ri între aceste mese) ș ă ă
-M nânc când apuc (uneori mai multe mese pe zi, alteori mai puine, după ț ă
cum am sau nu de mâncare).
11.Cine îi preg tete mâncarea:ț ă ș
-O persoan adult : bunica, tata, mama, un frate/sor peste 18 ani, unchi, ă ă ă
m tu , v ră ș ă ă
-Un frate/sor cu vârsta sub 18 ani ă
-Eu
-Nimeni, mânânc ce g sesc ă
12.De câte ori consumi într-o s pt mân : ă ă ă
-pâine i paste f inoase, ș ă
-carne,
-pete, ș
-ou , ă
-fructe proaspete,
-legume proaspete,
-lapte i produse din lapte (brânz , smântân , iaurt, lapte b tut), ș ă ă ă
-dulciuri i sucuri (pepsi, cola, mirinda, fanta etc)ș
13. Ce sarcini de lucru ai zilnic (bifeaz toate activit ile pe care le faci în mod ă ăț
obinuit):ș
-teme i proiecte pentru coalș ș ă
-ajutor în gospod rie (ca de exemplu: cur enie i ordine, pus/strâns masa, ă ăț ș
mici cump r turi, m turat, ters praf, ajutor la buc t rie) ă ă ă ș ă ă
-îngrijirea frailor mai mici/ îngrijirea unor copii ț
-treburi grele: sp lat/c lcat rufe, b tut covoare, ă ă ă
-îngrijit animale de companie
-îngrijit animale mari (porci, vaci, cai, p s ri de curte), ă ă
56

-treab în gr din ă ă ă
-munc la câmpă
-alte munci grele (menioneaz care): ț ă
14.Cum îi petreci timpul liber (bifeaz toate activit ile pe care le faci în modț ă ăț
obinuit):ș
-citesc
-m joc la calculator/tablet /telefonă ă
-m uit la televizoră
-merg la un club pentru copii
-fac sport
-m plimbă
-m joc cu ali copii ă ț
-merg la cump r turi, la mall ă ă
-merg în vizite la prieteni, rude, cunotine ș ț
-alte activit i (menioneaz care): ăț ț ă
15.Care este venitul mediu lunar pentru fiecare membru al familiei:
-sub 100 lei/membru de familie
-între 100-300 lei/membru de familie
-între 400-700 lei/ membru de familie
-între 800-1000 lei/membru de familie
-peste 1000 lei/membru de familie
16.Cum sunt banii cheltuii în familia ta? Ordoneaz cu numere de la 1 la 7, ț ă
unde 1 reprezint cea mai mare cheltuial , iar 7 cea mai mic cheltuial : ă ă ă ă
-facturi la ap , curent electric, telefon, lemne, c ldur , chirie, ă ă ă
-datorii la b nci ă
-alimente (lapte, carne, pâine, ou , fructe, legume, pete) ă ș
-dulciuri i sucuriș
-haine i înc l minteș ă ț ă
-produse de îngrijire (s pun, ampon, periu i pasta de dini, detergent de ă ș ț ă ș ț
rufe, hârtie igienic , creme, loiuni, deodorant etc) ă ț
-c ri i rechiziteă ț ș
-juc rii i articole sportive (role, bicilet , board, minge, rachet de tenis etc)ă ș ă ă
-medici, tratamente medicale i medicamente ș
17.Ai medic de familie?
-Da, am, îl cunosc.
-Nu, nu am.
-Nu tiu.ș
18.Câte de des apelezi la medic (inclusiv la medicul dentist):
-merg la medic de câteva ori pe an, chiar dac nu sunt bolnav. ă
-merg la medic doar atunci când sunt bolnav sau m simt r u. ă ă
-merg la medic foarte rar, doar atunci când sunt foarte bolnav i nu îmi trece ș
boala sau m simt din ce în ce mai r u ă ă
-nu merg niciodat la medic ă
-merg la medicul dentist de câteva ori pe an (cel puin de dou ori) chiar ț ă
dac nu m doare niciun dinteă ă
-merg la medicul dentist doar atunci când m doare un dinte, se umfl sau ă ă
mi se clatin ă
-nu merg niciodat la medicul dentist (nu am fost niciodat la un medic ă ă
dentist)
57

19.În localitatea unde locuieti exist : ș ă
-spital
-policlinic ă
-dispensar medical
-cabinet stomatologic
20.Dac eti bolnav, cine îi cump r i îi administreaz medicamente:ă ș ț ă ăș ț ă
-p rinii (mama sau tata)ă ț
-un adult, altul decât mama sau tata (un bunic/bunic , un frate/sor cu vârsta ă ă
peste 18 ani, un vecin, altcineva – precizeaz cine): ă
-un frate/sor mai mare decât mine, dar care nu are înc 18 ani ă ă
-eu
-nimeni
21.Mergi la coal :ș ă
-la toate orele în fiecare zi de coal ș ă
-mai lipsesc din când în când, doar dac m simt r u sau s-a întâmplat un ă ă ă
eveniment
-lipsesc foarte mult de la coal (am foarte multe absene) ș ă ț
-nu mai merg deloc la coal (dei nu am terminat-o) ș ă ș
-am terminat coala ș
Întreb ri pentru p rini sau tutorele copilului:ă ă ț
22.Care este ultima clas /coal absolvit : ă ș ă ă
-clasa…..
-coala….ș
-liceul….
-facultatea….
23.Suntei angajat? Ce profesie avei:ț ț
-Da, sunt de profesie…………. i lucrez ca………….. de ………………ani ș
-Nu, momentan sunt omer ș
-Nu am lucrat niciodat ă
-Momentan sunt în concediu de cretere a copilului ș
CHESTIONAR PRIVIND PERFORMAN ELE COLARE ALE Ț Ș
ELEVILOR
(Pentru copii, acest chestionar va fi completat de c tre profesorii de ciclu primar) ă
Numele si prenumele elevului:……………………………………………
Vârsta:……………………………………………………………………
Clasa:……………………………………………………………………
Numele i prenumele cadrului didactic care completeaz chestionarul:……………ș ă
Unitatea de înv mânt:……………………………………………………… ăț ă
1.Care este nivelul însuirii abilit ilor de citire ale acestui elev? ș ăț
oInsuficient
oSuficient
oBine
oFoarte bine
58

2.Care este nivelul însuirii abilit ilor sale de scriere? ș ăț
oInsuficient
oSuficient
oBine
oFoarte bine
3.Care este nivelul însuirii abilit ilor sale de calcul matematic? ș ăț
oInsuficient
oSuficient
oBine
oFoarte bine
4.Care este nivelul exprim rii sale orale? ă
oInsuficient
oSuficient
oBine
oFoarte bine
5.Exist dificult i de înv are indetificate la acest elev? (dislexie, disgrafie,ă ăț ăț
discalculie)
oNu
oDa……………………………………………………………………
6.Care este, în general, nivelul de atenie al acestui elev la activit ile de la ț ăț
clas ?ă
oSe concentreaz greu, adesea este neatent sau are o stare de reverie ă
oReue te s se concentreze, dar obosete relativ uor i îi pierdeș ș ă ș ș ș ș
ateniaț
oEste de cele mai multe ori atent
oÎntotdeauna foarte atent la ore
7.În ce m sur îi îndeplinete acest elev sarcinile de lucru la clas ?ă ă ș ș ă
oRefuz de cele mai multe ori s îi îndeplineasc sarcinile de lucruă ă ș ă
oÎi îndeplinete sarcinile dac este ajutat sau împins de la spateș ș ă
oDe cele mai multe ori, îi îndeplinete sarcinile de lucru cum poate mai ș ș
bine
oÎntotdeauna îi îndeplinete sarcinile de lucru cum poate cel mai bine ș ș
oDe obicei se repede s îi îndeplineasc sarcinile de lucru, dar este mai ă ș ă
degrab preocupat s le finalizeze, în loc s le efectueze corect, deă ă ă
aceea gree te frecvent. ș ș
8.În ce m sur îi îndeplinete acest elev temele pentru acas ?ă ă ș ș ă
oDe cele mai multe ori, vine f r teme f cute. ă ă ă
oUneori îi face temele, alteori nuș
oDe cele mai multe ori îi face temele pentru acas ș ă
oÎntotdeauna îi face temele pentru acas , o tem nef cut s u ș ă ă ă ă ă
incomplete este un eveniment rarisim pentru acest elev
oLucreaz în salturi, are perioade când îi face temele, i perioade cândă ș ș
vine cu temele neefectuate sau lucrate superficial i cu multe greeli. ș ș
oÎn general îi face temele, dar lucreaz superficial i face destul de ș ă ș
multe greeli ș
9.Cum apreciai conduita acestui elev în timpul orelor? ț
oDe cele mai multe ori, este t cut, chiar absent, dar nu deranjeaz orele. ă ă
oÎn general, se comport civilizat la ore i este activ. ă ș
59

oDe obicei, are o conduit acceptabil , dar sunt i zile când poate fi ă ă ș
neatent, chiar disruptiv, ori r spunde neîntrebat. ă
oVorbete foarte mult în timpul orei, produce rumoare, r spundeș ă
neîntrebat.
oEste deosebit de disruptiv, vorbete tare/ face clovnerii/se ș
ridic /r spunde neîntrebat/iese din banc /iese din clas .ă ă ă ă
10.Acest elev manifest interes i se implic în activit i extracolare? ă ș ă ăț ș
oDa. Ce activit i?………………………………………………………………………….. ăț
oNu.
11.Acest elev manifest comportamente de tipul (încercuii toate manifest rile ă ț ă
remarcate în comportamentul s u: ă
oViolen verbal (ip , url , se r stete, jignete, pune porecle, vorbeteț ă ă ț ă ă ă ș ș ș
urât, înjur ) ă
oViolen fizic (bruscheaz , împinge, lovete, pune piedici, trage deț ă ă ă ș
p r, muc , îi bate colegii, vine în coal cu obiecte pe care leă șă ș ș ă
folosete ca arme)ș
oViolen emoional (manipuleaz , folosete ironia muc toare iț ă ț ă ă ș șă ș
sarcasmul pentru a-i umili victimele, antajeaz , discretiteaz – ș ș ă ă
inclusiv online – pe alii, îi izoleaz victima manipulând colegii, îi ț ș ă ș
învr jbete colegii, bârfete, amenin , pâr te f r un motiv real)ă ș ș ț ă ăș ă ă
oAre o atitudine îngâmfat , plin de sine, arogant ă ă ă
oChiulete de la oreș
oAduce în coal alcool/ig ri/materiale pornografice ș ă ț ă
oDistruge, vandalizeaz în coal mobilierul, pereii, obiecte care aparin ă ș ă ț ț
unor colegi
oFolosete fora pentru a-i intimida colegii i a-i deposeda de micile lorș ț ș ș
posesiuni (alimente, obiecte, haine, bani etc)
oVorbete urât cadrelor didactice i chiar le ameninș ș ț ă
oA încercat s incendieze sau chiar a incendiat diverse obiecte din coal ă ș ă
sau chiar coala ș
oAre comportamente ce v desc cruzime împotriva unor colegi sau ă
animale (câini, pisici, p s ri, opârle etc) ă ă ș
oMinte în mod frecvent, în mod deosebit cu scopul de a manipula
oFură
oVagabondeaz ă
oAre crize de furie, de mânie paroxistic pe care le ventileaz împotriva ă ă
unor colegi, cadre didactice sau obiecte?
oEste turbulent, disruptiv, vorbete mult i f r rost (logoree) ș ș ă ă
oAre manifest ri de agresivitatea întoars c tre sine însui: se lovete cu ă ă ă ș ș
pumnii, se taie, se zgârâie pe fa , îi distruge propriile obiecte la furie ț ă ș
etc
oComportamente nechibzuite de bravur , cu riscuri pentru propria ă
persoană
o Îi alc tuiete un mic grup cu care îi intimideaz colegiiș ă ș ș ă
12.Au fost luate m suri disciplinare împotriva acestui elev? ă
oDa. Ce m suri?………………………………………………………………………….. ă
oNu.
13.Din ceea ce tii, exist bolnavi psihici în familia elevului? ș ț ă
60

oNu tiu.ș
oNu există
oDa, sunt. Cine i de ce afeciune sufer /a ș ț ă
suferit?………………………………………………………………………………
14.Cum caracterizai relaiile acestui elev cu colegii s i de clas ? ț ț ă ă
oEste un copil mai degrab retras, singuratic, nu se prea joac cu nimeni ă ă
oEste un copil perceput de colegii s i ca fiind nesuferit. Acetia îl evit ă ș ă
pentru c …..…………………………………………………………..ă
oAre un grup restrâns de prieteni (1-2) i nu interacioneaz prea mult cu ș ț ă
ceilali colegiț
oAre un grup de 3-5 prieteni i se împac bine majoritatea colegilor. ș ă
oEste un elev foarte popular, toi colegii sunt prietenoi cu el, este mereu ț ș
în centrul ateniei grupului ț
CHESTIONAR PRIVIND DEZVOLTAREA FIZIC I STAREA DE Ă Ș
S N TATEĂ Ă
(Copiii vor fi ajutai s r spund la chestionar cu ajutorul unui adult) ț ă ă ă
1.Nume/prenume……………………………………………………………
2.Vârsta………………….…………………………………………………….
3.În limea…….…………………………………………………………..ă ț
4.Greutatea………………………………………………………………
5.Dentiie:ț
os n toas , dini bine îngrijiiă ă ă ț ț
os n toas , dini neîngrijiiă ă ă ț ț
oîn schimbare
omici carii de abia ap rute ă
ocarii multiple, abcese frecvente, prezena tartrului dentar ț
onum rul de dini pierdui (din dentiia definitive)ă ț ț ț
6.Ai purtat vreodat aparat dentar?ț ă
oNu
oDa, port în prezent
oAm purtat la vârsta de………………………………………………
7.Boli de care ai suferit în copil rie(pentru copiii aflai în abandon parental ț ă ț
i adulii care au fost în abandon parental la vârsta copil riei, bolile care auș ț ă
ap rut în perioada abandonului trebuie notate cu un asterix):ă
oboli fiziologice (boli ale copil riei):………….………………………… ă
ointervenii chirurgicale…………………………….ț
……………………………
oalte afeciuni …………………………………………………………ț
Suferii de malformaii congenitale?ț ț
oNu
oDa. Ce
malformaii?…………………………………………………………………………………. ț
…………
61

8.Ai fost identificat cu tulbur ri de dezvoltare pervaziv (autism, sindrom ț ă ă
Asperger), întârzieri în dezvoltare, ADHD, depresie, tulburare de anxietate,
tulburare alimentar sau alt tulburare psihic la vârsta copil riei? ă ă ă ă
oNu
oDa, am fost identificat
cu…………………………………………………………..
i am f cut/fac terapieș ă
oDa, am fost identificat
cu………………………………………………………………
i nu am f cut/nu fac terapieș ă
9.Suferii de afeciuni cronice, precum diabetul zaharat, insuficien renal , ț ț ț ă ă
boli rare, boli ale sângelui, TBC, infecie cu HIV/SIDA, sifilis? ț
oNu
oDa. Ce
afeciuni?………………………………………………………………………………………ț
10.În familie, avei persoane care sufer de diabet, afeciuni cardiace, ț ă ț
obezitate, boli ale sângelui, boli rare, forme diferite de cancer, ciroz , boli ă
ale sângelui, TBC, infecie cu HIV/SIDA, sifilis, demen ? ț ț ă
oNu
oDa.Cine a suferit i de ce afeciune………………………………… ș ț
11.Suferii de afeciuni ale ochilor?ț ț
oNu
oDa. Ce
afeciuni?…………………………………………………………………………………….ț
12.Purtai ochelari?ț
oNu
oDa. Dioptrii………………………………………………………
13. Suferii de afeciuni ale coloanei, precum scolioza, cifoza, discopatie sau ț ț
ale sistemului osos?
oNu
oDa. Ce
afeciuni?………………………………………………………………………………………ț
14.Ai suferit de obezitate sau ai fost vreodat supraponderal?ț ț ă
oNu
oDa. Am avut …..kg la vârsta de…….. i în limea de……. ș ă ț
15.Ai suferit de contuzii la cap, v-ai pierdut cunotina, ai suferit de ț ț ș ț ț
convulsii, comoie cerebral ? ț ă
oNu
oDa, la vârsta
de…………………………………………………………………
16.Suferii de epilepsie, afeciuni neuronale, boli psihice?ț ț
oNu
oDa, suf r ă
de…………………………………………………………………
i urmez un tratament/terapieș
oDa, suf r ă
de………………………………………………………………………
………
62

i nu urmez niciun tratament/terapieș
17.În familie exist cineva care sufer de epilepsie, afeciuni neuronale, boli ă ă ț
psihice (schizofrenie, paranoia, demen , tulburare bipolar , depresie etc).? ț ă ă
oNu
oDa. Precizai afeciunea i persoana care a suferit/sufer de aceast ț ț ș ă ă
afeciune?……………………………………………………………………………………..ț
18.Exist în familia ta persoane careă17:
oAu avut tentative de suicid
oS-au sinucis
19.Ai suferi vreodat un oc anafilactic?ț ă ș
oNu
oDa
20.Suntei alergic?ț
oNu
oDa. Sunt alergic
la……………………………………………………………………
21.Suferii de afeciuni cronice ale pielii precum psoriasis, dermatit atopic ?ț ț ă ă
oNu
oDa……………………………………………………………………
22.Ai suferit accident ri pân în prezent?ț ă ă
oNu
oDa……………………………………………………………………….
23.Facei în mod obinuit micare, mergei pe jos, urcai sc ri?ț ș ș ț ț ă
oNu prea, sunt foarte sedentar
oRar, foarte rar
oS pt mânal, de cel puin dou oriă ă ț ă
oZilnic
24 bis (doar pentru copii) Te joci în mod obinuit în aer liber/parc/în faa ș ț
blocului/la curte/în spaii special amenajate? ț
oNu prea, mai mult m joc în cas ă ă
oRar, foarte rar
oS pt mânal, de cel puin dou oriă ă ț ă
oZilnic sau aproape zilnic
24.Practicai în mod regulat activit i sportive?ț ăț
oNu
oO dat pe s pt mân sau mai rară ă ă ă
oO ata pe s pt mân ă ă ă
oDe 2-3 ori pe s pt mân cel puin ă ă ă ț
BIBLIOGRAFIE
17Copiilor intervievați nu li se va adresa această întrebare. Răspunsul va fi dat de adultul
care ajută copilul să răspundă la acest chestionar sau de aparținătorul care își va da acceptul
să fie intervievat respectivul copil.
63

1.Bodea Rozalia, articolul „Insuccesul colar i munca în str in tate”, ș ș ă ă
octombrie 2010, seciunea Practica în asistena social , ț ț ă
www.teologie.central.ucv.ro .
2.England, Charlote, articolul “Children inherit their intelligence from their
mothers, not their fathers, say scientist”, publicat la 2.02.2017 ,
www.independent.co.uk
3.Institutul Naional de Statistic , Harta salariului mediu lunar în România, ț ă
iunie 2016.
4.Lehrke, Robert i Itzkoff, Seymour W. , Leg tura dintre sex i inteligen : ș ă ș ț ă
factorul X”, Praeger Publishers, Westport, Connecticut, USA, 1997
5.Popescu-Neveanu, Paul, Dicionar de psihologie, Editura Albatros, ț
Bucureti, 1978, pp 365ș
6.chiopu, Ursula & Verza, Emil, Psihologia vârstelor. Ciclurile vieii, Ș ț
Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti, 1997, p.32 ă ș ă ș
64