Prevederile Legate de Sistemele de Pensii

Prevederile legate de sistemele de pensii fac obiectul unor prevederi exprese in programele sociale guvernamentale ale tuturor statelor. Ele sunt însă adesea influențate de orientările partidelor politice aflate la guvernare, care din motive electorale sunt tentate să acorde unele privilegii acestei categorii de populație, din ce în ce mai numeroase, pierzând din vedere faptul că orice intervenție în sistemul de pensii trebuie să se opereze cu mult discernământ și impactul pe care l-ar putea avea asupra acestuia pe termen lung.

Statele membre s-au pus de acord asupra promovarii urmatoarelor obiective în materie de pensii: prevenirea excluziunii sociale a persoanelor vârstnice; menținerea nivelului de trai al pensionarilor; promovarea solidarității între generații și în sânul generațiilor; ridicarea nivelului de ocupare; prelungirea duratei de viață profesională; garantarea pensiilor viabile într-un context al finanțelor publice viabile; ajustarea prestațiilor și cotizațiilor de o manieră echitabilă ținând seama de consecințele îmbatrânirii; asigurarea ca regimurile de pensii private sa fie adaptate și sănătoase financiar; adaptarea regimurilor de pensii la noile scheme de ocupare și carieră; sistemele să raspundă aspirațiilor privind o mai mare egalitate între femei si bărbați.

Toate acestea înseamnă că trebuie să existe o strategie credibilă și eficace de atingere a obiectivelor majore enunțate mai sus, prin care cetățenii să fie informați asupra a ceea ce poate oferi sistemul de pensii în condițiile date și ce ar trebui ca ei să facă pentru a-și asigura un nivel de viață adecvat în momentul pensionării.

Pentru România se pune însă mai întai problema consolidării sectorului privat. Sunt greu de imaginat fondurile private de pensii înainte de a avea o economie privată eficientă, cu atât mai mult cu cât veniturile populației sunt reduse și grevate de o importantă povară fiscală.

Variația atipică a numărului de nașteri din perioada 1967-1970 în comparație cu restul anilor, după adoptarea decretului din anul 1966 care interzicea întreruperile de sarcină, va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de pensii și sănătate în jurul anului 2035. România trebuie să dezvolte până atunci sisteme private de pensii și sănătate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara existentă în sectorul public.

Fig. 11. Rata de dependență a vârstnicilor (%)

Sursa: Eurostat( BCR Cercetare)

În al doilea rând, experiența tragică pe care a avut-o populația prin erodarea valorii depunerilor în bănci (dobânzi real negative), înșelătorii prin jocuri piramidale, falimente de bănci și fonduri mutuale accentuează neîncrederea în astfel de fonduri.

Reformarea sistemului de pensii necesită măsuri imediate , cum ar fi:

– Trecerea treptată de la sistemul solidarității între generații la principiul contributivității, care presupune acumularea contribuției la asigurări sociale în conturi personale, administrate o parte de stat și o parte în sistem privat (de ex. pilonul II de pensii);

– Scăderea sistematică a cotelor de contribuție de asigurări sociale, până la înjumătățirea lor în decurs de câțiva ani. Pe termen lung, în funcție de performanțele sistemului de pensii private, poate fi luată în considerare o reducere continuă a contribuțiilor la sistemul public de pensii precum și posibilitatea individului de a alege modalitățile de participare.Toți cei care au contribuit la sistemul public pot rămâne în acest sistem, urmând să primească pensia stabilită de Sistemul Asigurărilor Sociale. Pilonul I de pensii va funcționa până se va plăti ultima pensie a celor care au contribuit la vechiul sistem;

– Susținerea schemelor de pensii facultative, prin mărirea plafonului de deductibilitate la sumele cu care angajatorii contribuie la un astfel de sistem pentru salariații proprii. Majorarea deductibilității fiscale pentru Pilonul III – dublarea de la 400 la 800 de euro pe an, atât pentru angajat, cât și pentru angajator;

– Eliminarea plafonului maximal de contribuție impus în prezent (15% din salariu) participantului la schema de pensie facultativă la care a aderat;

– Dezvoltarea susținută a pilonului II pe principiile economice ale contributivității și ale administrării private a conturilor individuale de economisire pentru pensie. Numai treptat, pensiile private obligatorii vor fi depășite de un sistem de pensii private voluntare, în care rolul statului nu va mai fi acela de a colecta contribuțiile și a le redirecționa către fondurile de pensii. Fiecare angajat va fi în măsură să își stabilească procentul de contribuție, urmând ca angajatorul să-l rețină și să-i vireze în contul individual al angajatului, deschis la fondul de pensii la care a subscris. Nivelul contribuției la fondul de pensii nu trebuie, însă, să fie mai mic decât un nivel minimal stabilit prin lege.