Prevederi Legislative la Nivel National

Prevederi legislative la nivel national

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au luat masuri pe plan legislativ si administrativ, menite sa protejeze apararea vietii, integritatii corporale, a libertatii si demnitatii persoanelor fizice aflate pe teritoriul ROMANIEI, inclusiv a reprezentantilor statelor straine. Potrivit principiului teritorialitatii , consacrat de lege, toate faptele incriminate petrecute in interiorul granitelor romane sunt pedepsite, indiferent de cetatenia autorului sau victimei.

` “Legislatia interna a Romaniei cuprinde reglementari care raspund scopului urmarit si anume prevenirea si reprimarea actelor cu caracter terorist ,apararea vietii, a integritatii fizice , a libertatii si demnitatii oricarei persoane fizice aflate in interiorul granitelor tarii ,cetatea roman sau strain.”(IOAN V. MAXIM ,TERORISMUL-CAUZE ,EFECTE SI MASURI DE COMBATERE, PG. 187,EDITURA POLITICA 1989,BUC)

In prezent, Legislatia penala romana, cuprinde prevederi adecvate, inclusiv pedepsirea diferitelor acte de terorism :

*OMORUL(art.188 CP- pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi)

*OMORUL CALIFICAT (art. 189 CP-pedeapsa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi)

Elementul material al infractiunii il constituie orice actiune sau inactiune de natura sa aiba drept efect suprimarea vietii unei persoane.

*ATENTATUL IMPOTRIVA UNEI COLECTIVITATI, prin otraviri in masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc de natura sa slabeasca puterea de stat ( art. 402 CP)- cu pedeapsa de la 15 la 25 de ani de inchisoare). Se incrimineaza aici atentatele impotriva colectivitatii, cu alte cuvinte, atentate materializate in actele de executare, susceptibil sa conduca la un pericol comun, la suprimarea vietii sau la vatamarea integritatii corporale a persoanelor din cadrul colectivitatii ori a unui important numar dintre membrii acesteia.

*LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL ( art. 205 CP). Libertatea fizica a persoanei , ca manifestare a starii de libertate a omului, constituie o importanta valoare sociala, deoarece numai in conditiile respectarii acestui statut de libertate al membrilor societatii este posibila dezvoltarea personalitatii creatoare. Legea romana nu conditioneaza exitenta infractiunii de o impiedicare absoluta de miscare a victimei, in sensul unei restrangeri a libertatii de miscare si se sanctioneaza chiar privarea de libertate in raport de o anumita activitate, de a actiune determinata pe care faptuitorul vrea sa o realizeze, la care este supusa victim.

*AMENINTAREA (art. 206 CP ). In continutul Codului Penal Roman , amenintarea are un inteles cuprinzator , in sensul ca se refera la amenintarea cu orice fapta pagubitoare, indreptata contra celui direct amenintat ca si impotriva sotului, sotiei sau unei alte rude apropiate ale victimei.

*SANTAJUL (art. 207 CP ). Constrangerea , cum se exprima textul, unei persoane prin violenta sau amenintare, implica la fel ca si amenintarea insasi, un atentat la libertatea psihica a persoanei.

*TALHARIA (art. 233 CP ),TALHARIA CALIFICATA(art. 234 CP.) Talharia in intelesul legii penale romane, constituie o infractiune complexa, ocrotind atatavutul persoanei cat si viata, integritatea corporala, sanatatea libertatea si onoarea persoanei ca atare.In cadrul talhariei violenta constituie unul din elementele infractiunii de talharie.

*PIRATERIA (art. 235 CP ). E vorba insa de pirateria maritima,jefuirea prin acte de violenta in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave impotriva persoanelor sau bunurilor ce se gasesc pe respectiva nava , ori impotriva altei nave, daca navele se afla in marea libera sau intr-un alt loc care nu este supus jurisdictiei niciunui stat.

*DISTRUGEREA (art. 253 CP),*DISTRUGEREA CALIFICATA (art. 254 CP).

*NERESPECTAREA REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR (art. 342 CP)-fapta realizeaza continutul variantei agravante daca are ca obiect arme interzise sau munitii,mecanisme ori dispositive ale acestora.

*NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIALELOR NUCLEARE SAU A ALTOR MATERII RADIOACTIVE(art. 345 CP)Ipotezele sunt incriminate distinct pastrandu-se ierarhia valorilor sociale,dand prioritate celor privitoare la integritatea corporala sau viata persoanei.

*NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIILOR EXPLOZIVE (art.346 CP).

“Tentativa la toate aceste fapte se pedepseste.O atare incriminare nu este insa posibila prin concept in cazul infractiunii de amenintare cu acte teroriste.(…)Este considerata tentativa chiar si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor in vederea savarsirii infractiunilor mentionate.’’(REVISTA DE DREPT PENAL ,ANUL XIII,NR 4,OCT-DEC,BUC 2006,ASOCIATIA ROMANA DE STIINTE PENALE).

Masurile luate in Romania pentru combaterea actelor de violenta, incriminarile la care ne-am referit din codul penal roman, pot fi considerate ca acopera nu numai nevoia de a pedepsi fapte ci au o clara tangenta cu actul terorist intern, ci si o serie de acte teroriste internationale, daca intrunesc conditiile de aplicare a legii penale romane in spatiu. In felul acesta, referirile exprese ale codului, vizeaza si acele acte de terorism international care prin modul comiterii lor se putea aduce atingere persoanelor juridice si fizice ca si statului roman.

*In ceea ce priveste TERORISMUL AERIAN ,prin modificarea Codului Aerian,s-au incriminat o serie de fapte interesand material de fata.

Dispozitiile art. 107-109 se refera la infractiunile de terrorism,mentionanad savarsirea actelor de violenta fizica sau psihica asupra persoanelor aflate la bordul unor aeronave civile in zbor sau in pregatire de zbor, savarsirea actelor de violenta asupra persoanelor aflate intr-un aeroport civil,cu ajutorul unor arme sau substante ,daca pun in pericol siguranta si securitatea pe aeroport,distrugerea cu ajutorul unor dispositive ,arme sau substante a unor instalatii din cadrul aeroportului sau al aeronavelor ,precum si intreruperea serviciilor de aeroport.

‘’In ceea ce priveste LEGEA NR. 193/2003 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare ,s-au stipulat in mod expres in art. 46 faptele care constituie acte de terrorism in domeniul nuclear,cat si pedepsele ce se aplica pentru comitera acestora.’’(CONTRIBUTIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTESI A ALTOR AVENIMENTE SI CONSECINTE GRAVE,CONF. PROF. VASILE LAPADUSI,CHESTOR DR. GHEORGHE CARJAN,IANCU STEFAN,DAN VOINEA ,GAVRIL DORELU TARMUREAN,VASILE BERCHESAN,PG 72,BUC 2007).

În continuare ne vom referi nemijlocit la elementele și semnele componenței terorismului, stabilind momentele, după părerea noastră, progresive și regresive în formă de exprimare a textului legii penale.

PREVEDERI PRIVIND SIGURANTA NATOINALA A ROMANIEI PREVAZUTE IN LEGEA 51/ 1991

Prin siguranta nationala a ROMANIEI se intelege starea de legalitate de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman castat suveran, unitar , independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si a climatului de exercitare neingradita a drepturilor , libertatilor si a indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.

In art.3 se prevad ca amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:

“a). Planurile si actiunile ce vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman..

b). Actiunile care au ca scop provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savarsi oricare din aceste fapte.

c)Tradarea prin ajutarea inamicului.

d). Actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat.

e). Spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora.

f). Subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului.

g). Actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale.

h). Initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fasciste, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei.

i). Actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savarsirea de asemenea fapte.

j). Atentatele contra unei colectivitati savarsite prin orice mijloace.

k). Sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decat cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala.

l). Initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora in scopul desfasurarii vreuneia din activitatiile enumerate la literele a – k. In conditiile diversificarii practicilor teroriste punctele de interes privind siguranta nationala a Romaniei poate oricand sa constituie obiect al actiunilor unor grupari teroriste.”( WWWSRI.RO/UPLOAD/LEGEA 51.PDF)

Dintre acestea unele pot constitui fapte care se plaseaza direct in cadrul obiectului actiunilor teroriste (exemplul la literele g, h, i, j) pe cand altele fac parte din „infractiunile satelit ” care reprezinta un pas subsidiar in declansarea unui act de teroare.

In scopul apararii contra actelor care pot aduce atingere sigurantei nationale (implicit cele teroriste) institutiile si organele specializate in conbaterea unor asemenea actiuni trebuie sa fie permanent in alerta si sa dea dovada de inalt profesionalism pentru a rezista cursei extrem de rapide in competitia cu noi orizonturi ale terorismului mondial.

Pentru o analiza mai aprofundata a fenomenului terorist prin prisma juridical a Statului Roman exista LEGEA NR.535 din 25 noiembrie 2004(actualizata 2014) privind prevenirea si combaterea terorismului.

Conform art.1 ,terorismul este definit ca un ansamblu de actiuni sau amenintari care prezinta pericol public si care afecteaza securitatea nationala ,fiind savarsite premeditate de entitati teroriste ,motivate de conceptii extremiste ,prin modalitati violente sau distructive si care au ca scop realizarea unor obiective specific de natura politica ,vizand factori umani sau materiali din cadrul autoritatilor publice ,populatia civilasau orice alt segment apartinand acestora.

Actiunile teroriste produc un puternic impact psihologic asupra populatiei,menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite.

“In capitolul 2 al legii sunt aratate activitatile de prevenire si combatere a terorismului ,cat si organismele nationale implicate in prevenirea si combaterea terorismului,iar capitolul 3 este dedicat prevenirii finantarii actelor de terrorism,aratandu-se expresca sunt operatiunile financiar-bancar interzise.

In capitolul 4 sunt analizate infractiunile si contraventiile care constituie acte de terrorism,cu mentiunea ca judecarea cauzelor in prima instant apartine Curtilor de Apel,iar urmarirea penala si judecata este cea prevazuta de lege pentru infractiunile flagrante.”(CONTRIBUTIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE SI A ALTOR EVENIMENTE SI CONSECINTE GRAVE –VEZI MAI SUS AUTORII,PG 71-72,BUC 2007).

CONVENTII SI REGLEMENTARI LA CARE ROMANIA ESTE PARTE.

Pentru contracararea eficienta a terorismului, la nivel international se impune adoptarea unei conventii, a unui document general valabil, care sa constituie unstandard unic in aprecierea umor fapte ca fiind de esenta terorista si combaterea lor intr-un cadru de cooperare si consens.

De-a lungul timpului, din necesitatea apararii unor valori sociale si materiale, in contextul diversificarii si intensificarii actelor teroriste, ROMANIA s-a constituit parte in cadrul unor conventii si acorduri internationale bilaterale si multilaterale , rezultate din eforturi diplomatice menite sa asigure un cadru juridic care sa protejeze sigurante si stabilitatea societatii.

Astfel cu titlu de exemplu avem:

1). Conventia Europeana de extradare adoptata la PARIS in 1957

2). Legea din 19 febr. 1997- privind ratificarea Conventiei Europene pentru reprimarea terorismului, adoptata la STRASBOURG la 27 ian. 1997

3). Hotararea Guvernului ROMANIEI nr. 80/ 15 martie 1997 pentru apeobarea Acordului dintre Guvernul ROMANIEI SI guvernul Rep[ublicii Federale GERMANIA , cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate si a terorismului.

4). O.U.G. 159/2001-pentru prevenirea si combaterea itilizarii sistemului financiar bancar in scopul finantarii actelor teroriste.

5). O.U.G. 14/2001- pentru sanctionarea unor acte de terorism.

6). Rezolutia ONU 1373/ 28 sept. 2001 privind problematica terorismului.

7). Conventia pentru reprimarea capturarii ilcite de aeronave de la HAGA din 16 dec. 1970.

8). Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile de la MONTREAL din 23 sept 1971.

9). Conventia Internationala impotriva luarii de ostatici, adoptata de A.G. ONU din 7 dec. 1979.

10). Conventia internationala pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii navigatiei maritime ( ROMA -10 martie 1988).

11). Conventia internationala pentru reprimarea atentatelor teroriste cu bomba (A>G> ONU_ 15 dec. 1997).

12). Conventia privind suprimaerea finantarii terorismului.

13). Intelegerea dintre M.I al ROMANIEI si M.I. al republicii Arabe EGIPT cu privire la lupta contra traficului ilicit si consumului de stupefiante si substante psihotrope (H.G. 773/ 1996)

14).Protocolul de colaborare dintre M.I. din ROMANIA si M.I. al FEDERATIEI RUSE (h.g. 773? 1993 )

15). Acordul dintre Guvernul ROMANIEI si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in domeniul afacerilor interne (leg. 147/ 1997)

16). Acordul dinte Guvernul ROMANIEI si Guvernul Regatului MAROC in domeniul luptei contra traficului de stupefiante , imigrarilor clandestine si criminalitatii organizate ( H.G. 813/ 1997)

17). Acordul dintre M.I. al ROMANIEI si M.I. din Republica TUNISIA .

18). Participarea ROMANIEI la grupul de state impotriva coruptiei (GRECO ), instituit prin Rezolutia Consiliului EUROPEI ( O.G. 46/1999)

19). Memorandumul de intelegere dintre Guvernul ROMANIEI si Guvernul Unit al MARII BRITANII si IRLANDEI DE NORD cu prvire la colaborarea in lupta contra crimei organizate si traficului ilicit de droguri si substante psihotrope ( leg. 148/ 1997).

1.3 DELIMITARI CONCEPTUALE

În ciuda proliferării actelor teroriste și a preocupărilor în domeniu, nici astăzi terorismul nu a putut primi o definiție precisă și universal acceptabilă, fiind folosite tot mai des expresii ca: „teroare”, „terorism”, „acte teroriste” etc.

Etimologic, cuvântul provine de la latinescul „terror – terroris” care înseamnă groază, frică sau spaimă.

Istoricii burghezi atribuie consacrarea notiunii de teroare revolutiei franceze.Mentionez ca dupa Dictionarul Le Robert ,verbul ”a teroriza”a intrat in vocabularul limbii franceze abia in anul 1796.

Vorbind despre teroarea la care a fost nevoita sa recurga revolutia franceza ,Karl Max scria:”Intreaga teroare franceza nu a fost altceva decat o maniera plebee de a savarsi odata cu dusmanii burgheziei –absolutismul,feudalismul,si mica burghezie”(K. MAX,BURGHEZIA SI CONTRAREVOLUTIA,OPERE,VOL.6,EDITURA POLITICA BUCURESTI,1959,P 117).

Studiile si cercetarile dedicate domeniului au condus la concluzia comuna ca acestui fenomen nu i se poate atribui o definitie satisfacatoare si utila .

Pentru unii autori “sunt considerate infractiuni de terorism cele care,intr-un caz concret ,constituie amenintari grave cu tendinta de a se repeta ,nefiind esentiale natura si mobilul actiunii ,ci metoda de executare”(I. Bodunescu,Flagelul terorismului international,ed.Militara,1978,pg.25.

Confuzia se poate crea datorită similitudinii de comportament, atunci când un act de violență este săvârșit de un individ motivat politic, un criminal ori un dezechilibrat.

Analizând terorismul din perspectiva psihosociologică, ajungem la concluzia că demersul cognitiv și acțional trebuie îndreptat cu prioritate spre:

“ – definirea conceptului de terorism, identificarea elementelor ce-l caracterizează și diferențierea de alte fenomene și forme ale violenței sociale, ceea ce va determina obiectivul activității de luptă împotriva acestui flagel social;

– stabilirea cauzelor generatoare și a factorilor favorizanți ai apariției și proliferării violenței sociale, a relațiilor intrinsece dintre cauzele și efectele fenomenului terorist;

– stabilirea dimensiunilor psihosociologice pe care le presupune factorul uman implicat, organizațiile și acțiunile;

– desprinderea formelor de manifestare a terorismului, metodele și mijloacele prin care se realizează însăși acțiunea violentă.”( Ilie Popescu și colectiv, Terorismul internațional- flagel al lumii contemporane, Ed. M.A.I., București, 2003.)

Cele mai cunoscute tipuri de definiții folosite pentru descrierea terorismului sunt:

• simplu: violență sau amenințare cu scopul de a produce teamă, panică sau schimbare;

• legal: violența criminală ce încalcă normele legale și care este pedepsită de către stat;

• analitic: factori politici și sociali specifici care stau la baza actelor teroriste individuale;

• sponsorizat de stat: grupuri teroriste folosite de statele mici și de blocul comunist pentru a ataca interesele occidentale;

• statal: puterea guvernului folosită în scopul de a teroriza propria populație pentru a o supune.

În cartea sa, "Political Terrorism" , Alex Schmid a realizat un studiu asupra definițiilor date terorismului de către 100 de studenți și experți în domeniu. Această analiză a evidențiat două caracteristici ale definiției: prima, existența unui individ ce este terorizat și a doua, sensul actului terorist derivă din victimele și țintele sale. Concluziile care au reieșit în urma studiului efectuat au fost următoarele:

•”terorismul este un concept abstract fără nicio esență;

• o singură definiție nu poate fi folosită pentru toate sensurile posibile ale termenului;

• foarte multe definiții conțin elemente comune;

• sensul terorismului derivă din victima care a fost aleasă ca țintă.”( Political Terrorism, Alex Schmid, Rand Corporation, 1991).

La nivel international in Decizia Cadru privind combaterea terorismului din 13 iunie 2002 -Actul terorist este definit ca fiind” un act intentionat care,prin natura si contextul lui,poate produce daune serioase unei tari sau unei organizatii internationale ,si este comis in scopul intimidarii grave a populatiei ,obligarii unui Guvern sau organizatii internationale sa indeplineasca sau sa se abtina de la a indeplini un anumit act ,sau destabilizarii grave sau distrugerii structurilor sociale,economice ,constitutionale sau politice fundamentale ale unei tari sau unei organizatii internationale.”(ART 1 AL DECIZIEI CADRU DIN 13 IUNIE 2002 PRIVIND COMBATEREA TERORISMULUI).

In cadrul aceleiasi decizii Grupul terorist semnifica un “grup structurat format din mai mult de doua persoane ,infiintat pentru o perioada de timp ,actionand de comun acord pentru comiterea delictelor teroriste”(ART 2).

La nivel national,dupa cum am vazut mai sus, a fost emisa Legea nr.535/2004 in care terorismul este definit ca un ansamblu de actiuni sau amenintari care prezinta pericol public si care afecteaza securitatea nationala,fiind savarsite premeditate de entitati teroriste,motivate de conceptii extremiste,prin modalitati violente sau distructive si care au ca scop realizarea unor obiective specific de natura politica ,vizand factori umani sau materiali din cadrul autoritatilor publice ,populatia civila sau orice alt segment apartinand acestora

De asemenea,intalnim o delimitare intre Entitate terorista prin care se intelege persoana ,gruparea,grupul structurat sau organizatia care comite sau participa la acte teroriste,se pregeteste sa comita acte teroriste,promoveaza sau incurajeaza terorismul sau sprijina sub orice forma terorismul si Grupare terorista definite ca fiind un “grup structurat format din mai mult de doua persoane ,infiintat de o anumita perioada de timp si care actioneaza concertatpentru comiterea de acte teroriste.”(LEGEA 535/2004 PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA TERORISMULUI ART 4).

Intalnim adesea,termenii de” terorism” si “lupta pentru libertatate” asezati pe acelasi palier pentru determinarea gradului in care se confunda sau se deosebesc.

“Daca am incerca sa conferim termenului <<terrorist>> antonimul <<luptator pentru libertate>>am comite o eroare de rationament.Primul dintre acestea caracterizeaza o modalitate de lupta,iar cel de-al doilea o cauza de actiune.”(COLECTIV,TERORISMUL.ISTORIC,FORME,COMBATERE.BUCURESTI,EDITURA OMEGA 2001)

Se impune de asemena,o delimitare intre fenomenul” terorism” si “razboi de gherila”,termini folositi de numerosi jurnalisti si autori intr.o sinonimie partiala sau completa.

Desi ,de multe ori metodele si tacticile sunt asemanatoare, natura activitatilor este diferita in sensul ca terorismul foloseste o strategie de presiune psihologica prin teroare asupra adversarului fara perspectiva eliminarii/ invingerii totale a acestuia,razboiul de gherila ataca in primul rand fortele combatante ale inamicului vizand eliminarea acestuia de la putere.

Spre deosebire de razboiul de gherila,teroristii nu.si pot institui zone controlate in spatiul inamic intrucat risca pierderea principalului avantaj in fata inamicului-anonimatul.

Sprijinul populatiei civile se obtine mult mai usor in cazul gherilei intrucat aceasta se afla in pozitia de victima a represiunii totalitare sau a ocupatiei straine.

Terorismul implica planificare, organizare, finantare si echipament.Interferenta intre terorism si crima organizata este determinata de necesitatea finantarii organizatiilor teroriste.

Numeroase grupari teroriste obtin sume de bani semnificative din practici criminale.

Contactul si cooperarea cu alte grupuri de acest gen au dus la extinderea actiunilor la sfera internationala ele practicand si traficul de droguri,escrocarea de bunuri pentru protectie, comert cu masini furate, contrafacerea sau punerea in circulatie de bani si titluri de valoare false,contrabanda cu arme si munitii coruptie precum si evaziune fiscal.