Presedintele Consiliului Judetean

CUPRINS

Capitolul 1 – Aspecte generale privind consiliul județean

1.1 Autonomia locală

1.2 Alegerea consiliului județean

1.2.1 Depunerea candidaturilor

1.3 Constituirea consiliului județean

1.4 Atribuțiile consiliului județean

1.5 Funcționarea consiliului județean

Capitolul 2 – Alegerea și mandatul președintelui consiliului județean

2.1 Reglementări legale privind alegerea consilierilor județeni

2.2 Circumscripțiile electorale

2.3 Listele electorale

2.4 Depunerea candidaturilor pentru funcția de consilier județean

2.5.Buletinele de vot

2.6 Campania electorală

2.7 Rezultatele alegerilor

2.8 Infracțiuni și contravenții

Capitolul 3 – Atribuțiile președintelui consiliului județean

Capitolul 4 – Răspunderea președintelui consiliului județean și eliberarea din funcție a acestuia

4.1 Agenția Națională de Integritate

4.2 Declararea averii și a intereselor

4.3 Evaluarea averii

4.4 Evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților

4.5. Sancțiuni

4.6 Conflictul de interese

4.7 Incompatibilități

4.8 Direcția Națională Anticorupție

Capitolul 5 – Studiu de caz și concluzii

Bibliografie

PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN

Președintele Consiliului Județean este ales prin vot secret de către Consiliul Județean, alegerea sa fiind validată dacă la ședință participă majoritatea consilierilor județeni în funcție. Președintele este desemnat din rândul consilierilor județeni, aleși prin vot universal, direct, secret și liber exprimat de cetățenii cu drept de vot, din județul pe raza căruia domiciliază.

Validarea președintelui consiliului județean se face în termen de 20 de zile de la desfășurarea alegerilor, de către președintele tribunalului, în camera de consiliu a instituției, ea putând fi atacată la Curtea de Apel, în termen de două zile de la comunicarea publică.

După înregistrarea unei eventuale contestații, instanța Curții de Apel se pronunță în termen de două zile, hotărârea acesteia este definitivă și irevocabilă, iar președintele nou ales poate depune jurământul.

Mandatul președintelui Consiliului Județean este de 4 ani, în această perioadă el îndeplinind o funcție de autoritate publica și fiind sub influența dispozițiilor legii penale privind persoanele ce își exercită atribuțiile în exercițiul autorității de stat.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice – române și străine, precum și în justiție. El răspunde și de buna funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și îl controlează, putând delega coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate vicepreședinților consiliului județean sau secretarului general al județului.

Prin lege, pe toată durata executării mandatului, contractul de muncă al noului președinte al consiliului județean la instituții publice, regii autonome, companii naționale, societăți naționale sau societăți comerciale cu capital majoritar de stat, se suspendă de drept.

Toate dispozițiile emise de președintele consiliului județean pot fi atacate de către prefectul județului, în situația în care se consideră că aceste acte ori prevederi sunt nelegale, acestea fiind suspendate de drept.

Președintele consiliului județean poate fi eliberat din funcție prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor județeni.

Măsura este luată dacă se constată că în decurs de 3 luni, președintele a emis minin trei dispoziții ce au fost irevocabil anulate de către instanța de judecată, motivându-se că acestea sunt în contradicție cu intereselor generale ale statului, ale județului sau au fost date cu încălcarea legilor țării ori a Constituției.

Încetarea mandatului președintelui consiliului județean mai poate avea loc în situația demisiei, a incompatibilității, când acesta își schimba domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială, în situația survenirii decesului sau constatarea pierderii drepturilor electorale.

De asemenea, mandatul președintelui încetează dacă acesta suferă o condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau este pus sub interdicție judecătorească pentru fapte de natură penală.

Mandatul președintelui încetează și în cazul în care acesta a pierdut, prin demisie, calitatea de membru al unui partid politic ori al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales, dacă nu își poate exercita funcția din cauza unei boli grave (pe o perioadă de 6 luni, într-un an calendaristic), ori dacă, nejustificat, nu își exercită mandatul, pe perioadă de 45 de zile consecutiv.

Lucrarea de față, “Președintele consiliului județean”  este structurată pe cinci capitole, delimitate astfel :

Capitolul 1 – Aspecte generale privind consiliul județean

Capitolul 2 – Alegerea și mandatul președintelui consiliului județean

Capitolul 3 – Atribuțiile președintelui consiliului județean

Capitolul 4 – Răspunderea președintelui consiliului județean și eliberarea din funcție a acestuia

Capitolul 5 – Studiu de caz și concluzii

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSILIUL JUDEȚEAN

Consiliul Județean reprezintă autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Instituția este compusă din consilieri, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prevăzute de Legea alegerilor locale.

Mandatul consiliului județean este de 4 ani, acesta putând fi prelungit prin lege organică, în situații de război sau de catastrofe. Mandatul se exercită de la data constituirii și până la data declarării ca fiind legal a unui nou consiliul județean ales.

Consiliul județean se constituie în fiecare județ, ca autoritate a administrației publice locale, scopul său fiind acela de a coordona activitățile consiliilor comunale și orășenești în realizarea serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, o data la două luni, convocarea fiind făcută de președinte. Ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau cel puțin a unei treimi din numărul consilierilor județeni, la solicitarea prefectului (adresată președintelui consiliului județean) ori în situații excepționale care necesită adoptarea măsurilor imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catasftrofelor, epidemiilor, incendiilor sau pentru apărarea ordinii și liniștii publice, consiliul județean se poate întălni și in ședinte extraordinare.

Consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității consilierilor prezenți la ședință, exceptând cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare prevede o altă majoritate. Aceste hotărâri sunt semnate de președinte, în lipsa acestuia semnând vicepreședintele consiliului județean, cu contrasemnătura secretarului general al județului (pentru legalitate).

Consiliul județean se dizolva de drept dacă nu se întrunește timp de 6 luni consecutiv, ori nu a adoptat, în trei ședințe ordinare consecutive, nici o hotărâre, ca și în cazul în care numărul consilierilor județeni se reduce sub două treimi și nu se poate completa prin supleanți. În această situație secretarul consiliului județean îî comunică prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Subcapitolul 1.1 Autonomia locală

Legea administrației locale prevede că administrația publică, in toate unitățile administrativ-teritoriale, se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, legalitații și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes.

Autonomia locală este definită, prin lege, ca fiind dreptul și capacitatea autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și in interesul cetățenilor pe care îi reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Prin lege, primarii și consilierii locali reprezintă autorități ale administrației publice locale (rezolvând treburile publice din comune, orașe și municipii), consiliul județean fiind constituit la nivel de județ și având rolul de coordonare a activităților consiliilor comunale, orașenești și municipale.

Autonomia locală este doar administrativă și financiară, ea vizând organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, ca și gestionarea resurselor care, conform legii, aparțin, după caz, comunei, orașului sau județului. Autoritățile administrației publice locale au dreptul, conferit de autonomia locală, ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, exceptând cazurile în care acestea sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.

În procesul de descentralizarea unor servicii sau al înființării de noi servicii publice, autoritățile administrației publice centrale nu le pot stabli sau impune autorităților administrației publice locale nici un fel de responsabilități, fără a le asigura mijloacele financiare corespunzătoare vizând realizarea respectivelor responsabilități. Comunele, orașele și județele au dreptul, prin lege, la resurse proprii, proporționale cu competențele și responsabilitățile autorităților publice locale, fiind gestionate doar în conformitate cu atribuțiile revenite.

Autonomia locală le permite autorităților publice locale să administreze sau să dispună atât de resursele financiare, cât și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor.

În condițiile legii și în limitele competențelor, autoritățile administrației publice locale au dreptul să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate. De asemenea, pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, acestea au și dreptul să adere la diverse asociații naționale și internaționale.

Legea administrației publice locale prevede că autoritățile publice locale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la realizarea unor programe de dezvoltare regională. Consiliile județene pot decide asupra participării cu bunuri sau capital, în numele și interesul colectivităților pe care le reprezintă, la înființarea unor servicii de interes public județean ori la constituirea unor societăți comerciale.

Subcapitolul 1.2 Alegerea consiliului județean

În România, autoritățile administrației publice locale- consiliile județene – se aleg prin vot universal, direct, egal, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de prevederile:

Legii 215/2001, Legea administrației publice locale

Legi 67/2004, Legea autorităților administratiei publice locale

Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Legii nr. 35/2008

Legii votului uninominal

Legea administrației publice locale reglementează regimul privind alegerile pentru autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii judetene și primari. Conform acesteia, președintele consiliului județean, consilierii județeni, primarul și consilierii locali se aleg, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, mandatul fiecăruia fiind de 4 ani.

Consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.Iar președinții și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot indirect de către consiliile județene.

Aducerea la cunoștiință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înaintea zilei stabilite ca fiind ziua alegerilor, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării. În situația organizării alegerilor par2004 privind Statutul aleșilor locali

Legii nr. 35/2008

Legii votului uninominal

Legea administrației publice locale reglementează regimul privind alegerile pentru autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii judetene și primari. Conform acesteia, președintele consiliului județean, consilierii județeni, primarul și consilierii locali se aleg, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, mandatul fiecăruia fiind de 4 ani.

Consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.Iar președinții și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot indirect de către consiliile județene.

Aducerea la cunoștiință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înaintea zilei stabilite ca fiind ziua alegerilor, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării. În situația organizării alegerilor parțiale, data desfășurării acestora este stabilită cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării. În acest caz, termenele prevăzute de legislație, exceptând cele 24 de ore, se reduc la jumătate. Iar dacă din operația de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac, prin lege, in plus, fracțiunile mai mici de 12 ore neluîndu-se in calcul.

1.2.1 Depunerea candidaturilor

Candidaturile pentru consiliile județene se propun de către partidele sau alianțele politice, constituite potrivit prevederilor Legii partidelor politice. Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sau alianțele electorale pot depune și ele candidaturi, existând posibilitatea și a candidaturilor independente.

La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, în valoare de cinci salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat.

Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat. Sumele care nu se restituie ajung venit la bugetul de stat.

Orice cetățean român poate candida pentru un singur consiliu județean și un singur consiliu local, și doar pentru o singură funcție de primar. Această persoană poate candida în același timp pentru cele trei funcții: consilier județean, consilier local și primar.

Propunerile de candidați se fac în scris, in patru exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, in cazul candidaților independenți pe baza listei susținătorilor. În cazul alianțelor politice și a alianțelor electorale, propunerile de candidați vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianță.

Propunerile de candidatură trebuie să conțină circumscripția electorală și colegiul uninominal în care candideaza, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia. În cazul alianțelor politice, se mentionează și partidul care i-a propus, dar și apartenența politică a candidatului. Nu se permit depunerea candidaturilor independente pentru partide politice, alianțe politice sau electorale.

Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați, precum și de declarația de avere și declarația de interese a fiecărui candidat.

Declarația de acceptare a candidaturii trebuie să cuprindă circumscripția electorală și colegiul în care candidează persoana desemnată, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația si apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, dar și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, supusă legilor penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.

Numărul candidaților înscriși pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri prevăzuți în Legea administrației publice locale cu până la un sfert din numărul mandatelor. Sunt nule de drept candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați ca și cele depuse atât ca independent cât și pe liste.

Nu pot candida, în circumscripțiile electorale constituite în unitățile administrativ teritoriale în care își exercită sau și-au exercitat funcțiile în ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor, prefecții, subprefecții și conducatorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale, deconcentrate în aceste unități administrativ teritoriale.

Candidații independenți trebuie să fie sustinuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția electorală în care candidează.

Lista susținătorilor va cuprinde data alegerilor, numele și prenumele candidatului, circumscripția electorală în care candidează, numele și prenumele sustinătorului, codul numeric personal, data nașterii susținătorului, adresa acestuia, denumirea, seria și numărul actului de identitate, dar și semnătura acestuia.

În aceeași listă vor fi menționate numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o, aceasta fiind obligată să depună și o declarație pe propria răspundere prin care atestă veridicitatea semnăturilor susținătorilor. De menționat că lista susținătorilor reprezintă un act public, cu toate consecințele legale.

Numai cetățenii cu drept de vot pot fi susținători, un susținător putând sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcțiile pentru care se organizează alegeri. Adeziunile se dau pe propria răspundere a sustinătorilor, lista acestora fiind însoțită și de declarația de acceptare a candidaturii.

Biroul electoral de circumscripție are obligația să examineze respectarea conditților legale în care o persoană poate candida, respectarea condițiilor de fond și formă ale listei susținătorilor, el dispunând după caz înregistrarea candidaturile care indeplinesc aceste condiții sau respingerea înregistrarii celor care nu îndeplinesc condițiile legale.

Două dintre exemplarele propunerii de candidatură sunt păstrate la biroul electoral de circumscripție, iar restul, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, fiind restituite depunătorului.

Unul dintre exemplarele restituite trebuie înregistrat de către depunător la judecătoria, respectiv tribunalul în a cărei raza teritorială se află circumscripția electorală.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturilor, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura va fi afișat de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, într-un loc vizibil.

Candidații pot renunța la candidatura până la data rămânerii definitive a candidaturilor, persoana în cauză dând o declarație pe proprie raspundere in acest sens.

Acceptarea de catre biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetațenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. Iar respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectiva, în termen de trei zile de la respingere. Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatura a fost admisă/respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte. Atât contestația cât și cererea de recurs se depun la instanța competenta, sub sancțiunea nulității. Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Iar împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanta ierarhic superioara, recursul soluționându-se in termen de 24 de ore de la înregistrare.

Subcapitolul 1.3 Constituirea consiliului județean

Consiliul Județean reprezintă autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Instituția este compusă din consilieri, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Numărul membrilor unui consiliu județean este stabilit de prefect, în funcție de populația județului respectiv, raportată la data de 1 ianuarie a anului care precede alegerile, de Institutul Național de Statistică și Studii Economice, astfel:

Constituirea consiliului județean se face în termen de trei zile de la data depunerii jurământului de către președintele consiliului județean. Convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședinta de constituire este făcută de președintele consiliului județean (ales prin vot secret). La ședința de constituire pot participa prefectul sau un reprezentant al acestuia.

Ședința este legal constituită dacă la ea participă două treimi din numărul consilierilor județeni aleși. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, ședința se va organiza, peste două zile, în aceleasi condiții. Dacă nici de această dată reuniunea nu este legal constituită, se repetă procedeul, stabilindu-se o nouă convocare, peste alte două zile.

În situația în care consiliul județean nu se poate reuni nici la aceasta ultimă convocare, din cauza absenței nemotivate a consilierilor, președintele consiliului județean declară prin dispoziție, vacante locurile consilierilor aleși care au absentat fără temei de la cele trei convocări anterioare, locul lor urmând să fie luat de supleanți, în conformitate cu prevederile legale.

Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanții înscriși pe listele de candidați se procedează la organizarea de alegeri pentru completarea locurilor. Alegerile se desfășoară în condițiile prevăzute de Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, în termen de 30 de zile.

Dispoziția președintelui consiliului județean, prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat de la ședintele de constituire, poate fi atacată de cei interesați, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea. Absența este considerată motivată și dacă persoanei implicate i-a fost imposibil să se prezinte din cauza unei deplasări în străinătate, în interes de serviciu, ori din cauza altor evenimente de forță majoră.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de președintele consiliului județean. Pentru validarea mandatelor, consiliile județene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, o comisie de validare. Aceasta este alcătuită din cinci consilieri județeni și funcționează pe întreaga durată a mandatului de patru ani.

Desemnarea candidaților pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri care reprezintă aceleași partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau grupul independenților. Fiecare propunere de candidați pentru comisia de validare este supusă votului deschis, în ordinea crescătoare a mărimii grupului de consilieri care a formulat cererea.

Constituită, comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un președinte și un secretar. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier județean și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor județeni prezenți la ședință. Persoana al cărui mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot. Rezultatul validării mandatelor se consemnează într-o hotărâre care poate fi atacată de cei interesați, în instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare. În cazul celor care absentează de la ședință, termenul de contestare este de 5 zile de la comunicare.

În cel mult 15 zile de la înregistrare, instanța de contencios administrativ se pronunță, hotărârea sa fiind definitivă și irevocabilă. Consilierii județeni ale căror mandate au fost validate depun jurământul în fața consiliului județean.

Jurământul se depune după o procedură stabilită clar prin lege: secretarul județului dă citire jurământului, după care toti consilierii județeni validați se prezintă, în ordine alfabetică, în fața unei mese special amenajate, pe care se află un exemplar din Constituție și Biblie. Consilierul pune mâna stângă atât pe Constituție cât și (dacă este cazul) pe Biblie, și va pronunța cuvântul „jur”, după care va semna jurământul de credință, imprimat pe un formular special. Jurământul se semnează în două exemplare, unul rămânând la dosarul de validare, iar altul fiindu-i inmânat consilierului.

Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă, caz în care jurământul va fi imprimat pe formularul special fără aceasta formulă. Consilierii județeni care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept, acest lucru fiind consemnat și în procesul verbal al ședinței.

În situația în care consilierul județean declarat ales renunță la mandat înaintea validării sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid.

Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanți, iar numărul consilierilor județeni se reduce sub jumătate plus unu, se organizează alegeri parțiale pentru completare, în condițiile legii, în termen de 90 de zile.

Consiliul județean se declara legal constituit dacă majoritatea consilierilor județeni validați au depus jurământul. Consilierii județeni validați intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului județean.

Consilierii județeni validați după ședința de constituire a consiliului județean intră în exercițiul mandatului de consilier după depunerea mandatului.

Subcapitolul 1.4 Atribuțiile consiliului județean

Consiliul județean, constituit ca autoritate a administrației publice locale la nivel județean, are, prin lege, următoarele atributii:

alegerea din rândul consilierilor județeni a unui președinte și a doi vicepreședinți

aprobarea, la propunerea președintelui ales, a regulamentului de funcționare, a numărului de personal stabilit în limitele prevăzute de lege, a organigramei, a statului de funcții, a regulamentului de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, a instituțiilor și serviciilor publice, ca și a regiilor autonome de interes județean

coordonarea activităților consiliilor locale ale comunelor și orașelor, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean

adoptarea strategiilor, a prognozelor și programelor de dezvoltare economico-socială a județului sau a unor zone din cuprinsul acestuia, pe baza propunerilor înaintate de consiliilor locale

dispunerea, aprobarea și urmărirea, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești interesate, a măsurilor necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea programelor de dezvoltare economico-socială a județului

aprobarea bugetului propriu al județului, a împrumuturilor, virărilor de credite și a modului de utilizare a rezervei bugetare

aprobarea contului de încheiere a exercițiului bugetar

stabilirea impozitelor și taxelor, inclusiv a taxelor speciale, în condițiile legii

repartizarea pe comune, orașe și municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condițiile legii

administrarea domeniului public și a domeniului privat al județului

darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, ori, după caz, a serviciilor publice de interes județean

închirierea, concesionarea sau vânzarea, în condițiile prevăzute de lege, a bunurilor proprietate privată a județului

reorganizarea regiilor autonome de interes județean, exercitând în anumite unități administrativ-teritoriale toate drepturile acționariatului la societățile acționariatului pe care le-a înființat, decizând și asupra privatizării acestora

stabilirea, pe baza consultării autorităților administrației publice locale comunale și orășenești, a proiectelor de organizare și amenajare a teritorului județului, ca și a celor de dezvoltare urbanistică generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale componente

aprobarea construirii, întreținerii și modernizării drumurilor, podurilor și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes județean

acordarea sprijinului și asistenței tehnice de specialitate autorităților administrației publice locale comunale și orășenești pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor comunale și orășenești, în acest sens putând inființa servicii publice specializate

asigurarea, potrivit competențelor, a condițiilor materiale și financiare necesare bunei funcționări a instituțiilor de cultură, a instituțiilor și serviciilor publice de educație, ocrotire socială și asistență socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum și a altor activități, în condiții legale

asigurarea sprijinului financiar pentru acțiunile culturale sau cele desfășurate de cultele religioase, ca și pentru activități educativ-științifice și sportive

înființarea instituțiilor sociale și culturale, precum și a celor pentru protecția drepturilor copilului, asigurând buna lor funcționare prin alocarea fondurilor necesare

analizarea propunerilor venite din partea autorităților administrației publice locale comunale și orășenești, vizând elaborarea de prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător

atribuirea, în condițiile legii, a denumirilor obiectivelor de interes județean

stabilirea, in condițiile legii, a cooperării sau asocierii cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, ca și aderarea la asociații naționale și internaționale a autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune

stabilirea cooperării sau a asocierii cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean

hotărârea asocierii cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate înființa, împreună cu acestea, societăți comerciale și servicii publice

coordonarea activităților Corpului gardienilor publici.

Subcapitolul 1.5 Funcționarea consiliului județean

Consiliului județean funcționează cu un mandat de 4 ani, acesta putând fi prelungit prin lege organică, în situații de război sau de catastrofe. Mandatul se exercită de la data constituirii și până la data declarării ca fiind legal a unui nou consiliul județean ales.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, o data la două luni, convocarea fiind făcută de președinte. Ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau cel puțin a unei treimi din numărul consilierilor județeni, la solicitarea prefectului (adresată președintelui consiliului județean) ori în situații excepționale care necesită adoptarea măsurilor imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, epidemiilor, incendiilor sau pentru apărarea ordinii și liniștii publice, consiliul județean se poate întălni și in ședinte extraordinare.

Convocarea consiliului județean se face în scris, cu cel puțin cinci zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult trei zile înaintea celor extraordinare, prin intermediul secretarului general al județului.

Convocarea se face de îndată în caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului, invitația la ședință continând data, ora și locul desfășurării acesteia, ca și ordinea de zi. Dacă președintele consiliului județean este în imposibilitatea de a convoca consiliul, demersul este preluat de către vicepreședinte.

Ordinea de zi a ședintei de consiliu este adusă la cunoștiința locuitorilor județului prin intermediul mass-mediei sau prin orice alt mijloc de publicitate. În județele în care procentul cetățenilor aparținând unei minorități naționale este mai mare de 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi este adusă la cunoștiința publicului și în limba maternă a comunității respective. În toate situațiile, convocarea este consemnată în procesul verbal al ședinței.

Ședințele consiliului județean sunt legal constituite daca sunt prezenți majoritatea consilierilor, prezența acestora fiind obligatorie. Prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului județean sunt stabilite și cazurile în care un consilier poate absenta motivat.

Dacă un consilier absentează de la ședinte de două ori, fără a avea motive temeinice, acesta poate fi sancționat, în condițiile prevăzute de regulamentul fiecărui consiliul județean.

Ședintele sunt conduse de președintele consiliului județean, în lipsa sa fiind desemnat unul dintre cei doi vicepreședinți. În situația în care și vicepreședintele desemnat absentează din motive întemeiate, ședința este condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier, ales prin votul majorității consilierilor prezenți.

Consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității consilierilor prezenți la ședință, exceptând cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare prevede o altă majoritate. Aceste hotărâri sunt semnate de președinte, în lipsa acestuia semnând vicepreședintele consiliului județean, cu contrasemnătura secretarului general al județului (pentru legalitate).

Consiliul județean se dizolva de drept dacă nu se întrunește timp de 6 luni consecutive, ori nu a adoptat, în trei ședințe ordinare consecutive, nici o hotărâre, dar și în situația în care numărul consilierilor județeni se reduce sub două treimi și nu mai poate fi completat prin supleanți. În această situație secretarul consiliului județean îî comunică prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Stabilirea datei alegerilor se va face numai după expirarea termenului prevăzut de lege în aceste situații sau după ce hotărârea instanței judecătorești, prin care s-a respins acțiunea introdusă împotriva ordinului prefectului, rămâne definitivă și irevocabilă.

Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele administrației județului sunt rezolvate de secretarul județului, în baza unei împuterniciri speciale date de către Guvern, prin Ministerul Administrației Publice.

CAPITOLUL 2. ALEGEREA ȘI MANDATUL PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN

Președintele consiliului județean este desemnat un consilier județean, ales prin vot universal, direct, secret și liber exprimat de cetățenii cu drept de vot, din județul pe raza căruia domiciliază. Acesta devine președinte numai după ce colegii săi, consilieri județeni, îl aleg prin vot secret într-o ședință la care participă majoritatea aleșilor județeni. În termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor se produce și validarea președintelui, aceasta fiind făcuta de către președintele tribunalului pe raza căruia se află consiliul județean în cauză.

Alegerile pentru funcțiile de consilieri județeni se planifică cu cel puțin trei luni înaintea desfășurării acestora, data fiind adusă la cunoștiința opiniei publice prin publicarea în Monitorul Oficial al României. Prin lege, campania electorală demarează cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, ea încheindu-se cu 24 de ore înainte de ziua votării. Alegerile pentru funcțiile de consilieri județeni sunt reglementate de:

-Legea 215/2001 – Legea administrației publice locale

-Legea 67/2004 – Legea autorităților administratiei publice locale

-Legea nr. 393/2004 – privind Statutul aleșilor locali

-Legea votului uninominal

Partidele și alianțele politice (constituite conform Legii partidelor politice) pot depune candidaturi pentru consiliile județene, respectiv pentru funcțiile de consilieri județeni până cel mai târziu cu 40 de zile înaintea votului, propunerile fiind depuse la birourile electorale de circumscripție. De asemenea, candidaturi pot fi depuse atat de minorităție naționale, cât și de persoane fizice ce intenționează să candideze ca independenți.

Fiecare cetățean român poate candida în același timp pentru funcția de consilier județean, consilier local și primar. Pe lista candidaților pot fi înscriși mai multe persoane (cu 25%) decât numărul consilierilor județeni prevăzuți de Legea administrației publice locale, fiind declarate nule candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați.

Prefecții, subprefecții și șefii serviciilor publice ale ministerelor ori ale celorlalte autorități guvernamentale, deconcentrate în aceste unități administrativ teritoriale, nu au dreptul să candideze, dacă și-au exercitat funcțiile în ultimele 60 de zile înaintea alegerilor.

Persoanele care intenționează să candideze independent trebuie să fie susținute de cel puțin 4% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente ale circumscripției în care candidează.

De respectarea condiților legale în care un cetățean român poate candida se ocupă biroul electoral de circumscripție, acesta dispunând înregistrarea sau respingerea candidaturilor. Cei care s-au înscris pe listele electorale pot renunța la candidatură doar până în ziua rămânerii definitive a candidaturii, renunțarea făcându-se în baza unei declarații date pe propria răspundere.

Subcapitolul 2.1 Reglementări legale privind alegerea consilierilor județeni

În România, potrivit legii, dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate, toți cetățenii români, fără privilegii și discriminări, putând să-și exercite drepturile electorale. Au dreptul să aleagă toți cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua desfășurării alegerilor.

Cartea de alegător este făcută de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, eliberarea sa făcându-se pe baza actului de identitate, numai către titular și sub semnătura acestuia. Cartea de alegător neridicată poate fi inmânată titularului, sub semnătura acestuia, și de către biroul electoral al secției de votare, în ziua votării, în situația în care alegătorul respectiv nu și-a ridicat-o de la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, pe baza actului de identitate.

Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător, întâmpinările și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător putând fi făcute către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, acestea urmând să fie soluționate, prin lege, în termen de trei zile.

Cărțile de alegător sunt permanente și valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, ele eliberându-se alegătorilor înscriși în Registrul electoral. Cartea de alegător se păstrează și folosește numai de către titular, în cazul pierderii sau distrugerii acesteia, indiferent de motiv, putându-se elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia, originalul declarat pierdut sau distrus fiind nul de drept. Cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral este nulă de drept, Autoritatea Electorală Permanentă asigurând infirmarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, a primarilor și a birourilor electorale ale secțiilor de votare asupra numelor cetățenilor ale căror cărți de alegător devin nule de drept.

Dreptul de vot se exercită doar în comuna, orașul sau municipiul în care alegătorul își are domiciliul, acesta dovedindu-se numai cu actul de identitate.

Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puțin trei luni înaintea datei alegerilor, își pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, in condițiile legii. Respectiv, ei trebuie să formuleze o cerere în baza căreia primarul, pe baza actului de identitate, îi înscrie pe lista electorală suplimentară.

Primarul este cel care solicită, în scris sau telefonic, radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia, solicitarea fiind consemnată într-un registru special.

Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală, el votând doar la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea sa de domiciliu, unde este înscris în copia de pe listele electorale permanente ori în lista suplimentară întocmită de primar.

Alegătorul care își schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală, după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secției de votare, poate vota în circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate provizorie. Aceasta este eliberată la cerere, în regim de urgență, de către serviciul de evidență informatizată.

Prin lege, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații:

Afiș electoral – apel, declarație, fotografie și alt material sub formă tipărită, utilizat de competitorii electorali în scop de informare și propagandă electorală

Alegător – orice cetățean al României cu drept de vot și care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv

Alegeri generale – orice tip de alegeri care se desfășoară într-o singură zi, pe întreg teritoriul țării

Alegeri anticipate – alegeri organizate în cazul dizolvării înainte de termen a organului ales

Alianță electorală – asociere intre partide politice și/sau alianțe politice, și/sau organizații ale cetățenilor aparținâmd minorităților naționale, în scopul participării la alegeri, înregistrată la organismul electoral competent

Alianță politică – asociere între partide politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul București, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003

Circumscripție electorală – unitate administrativ teritorială – județ sau municipiul București – sau circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul in afara țării, în care se organizează alegeri și la nivelul căreia se atribuie mandate, în functie de rezultatele alegerilor

Colegiu uninominal – subunitate a unei circumscripții electorale, în care este atribuit un singur mandat

Birou electoral – organism care se constituie pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor la nivel național, la nivel de circumscripție electorală și la nivel de secție de votare

Oficiu electoral – organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului București, fără a avea atribuția de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel, având însă rolul de a contribui la buna organizare și desfășurare a alegerilor din Circumscriptia Electorală București, inclusiv prin totalizarea rezultatelor alegerilor la nivel de sector

Campanie electorală – perioada în care competitorii electorali desfășoară activități de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile în favoarea lor

Candidat – persoana care participă la alegeri, în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu, pentru a obține un mandat, în condițiile in care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător

Candidat independent – persoana care participă la alegeri pentru a obține un mandat și care se autopropune pentru aceasta, fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător

Competitori electorali – partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând unei minorități naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, care înaintează propuneri de candidatură, precum și candidații independenți

Contestație – cale de atac prin care orice parte interesată – cetățeni, candidați, competitori electorali – solicită birourilor electorale abilitate sau instanțelor judecătorești competente respectarea prevederilor menționate ca atare in lege

Desemnarea candidaților – procedura de adoptare de către partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale a deciziilor cu privire la propunerile de candidaturi

Domiciliu – adresa la care persoana fizică declară că are locuința principală și care este înscrisă în actul de identitate

Reședință – adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu și care este menționată în actul de identitate

Lista electorală – lista ce cuprinde toți alegătorii care își exercită dreptul de vot în cadrul unei secții de votare

Observator intern – reprezentant al unei organizații neguvernamentale legal constituite, care are ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, el fiind acreditat pentru a observa procesul electoral de către autoritatea competentă. Prin lege, respectivul reprezentant nu poate fi membru al unui partid politic

Observator internațional – reprezentantul unei organizații sau instituții străine, acreditat pentru a observa procesul electoral de către Autoritatea Electorală Permanentă

Perioada electorală – intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoștiința publică a datei la care vor avea loc alegerile și data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoștiința publică, prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, după expirarea tuturor termenelor pentru contestații si răspunsuri la acestea

Propunere de candidatură – act de înscriere în competiția electorală a pesoanei care dorește să concureze în alegeri, pentru câștigarea unui mandat, în conditiile în care este propusă și susținută de un concurent electoral sau se autopropune și este susținută de un anumit număr de alegători

Prag electoral – procentajul minim din voturile valabil exprimate, în care se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, pentru un partid politic, o alianță politică sau electorală, necesar pentru a intra în procesl de distribuire a mandatelor

Incompatibilitate – situație definită clar prin lege

Minoritate națională – etnia care este reprezentată în Consiliul Minoritatilor Naționale

Fraudă electorală – orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent

Registru electoral – o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetățenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenței existente la Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, utilizate la eliberarea pașapoartelor de tip CRDS (cetățean român cu domiciliul în străinătate)

Act de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul de tip CRDS, în cazul elevilor din școlile militare – carnetul de serviciu militar

Întâmpinare – cale de atac prin care orice parte interesată – cetățeni, candidați, competitori electorali – solicită unei autorități publice sau unui birou electoral care a emis actul atacat respectarea prevederilor legale

Alegeri parțiale – alegeri organizate în cazul anulării alegerilor într-o circumscripție electorală

Subcapitolul 2.2 Circumscripțiile electorale

Pentru alegerea consiliilor județene și implicit a consilierilor județeni, in fiecare județ din România se constituie o circumscripție electorală, numerotarea lor făcându-se prin hotărâre de Guvern. Atât numărul circumscripției electorale, cât și delimitarea și numerotarea secțiilor de votare sunt aduse la cunoștiinta opiniei publice de către primar, în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

Pentru buna organizarea a procesului electoral se inființează Autoritatea Electorală Permanentă, aceasta fiind abilitată să emită hotărâri, decizii și instrucțiuni. De asemenea, în perioada organizării alegerilor ia ființă Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficiile electorale de sector – în cazul municipiului București, dar și birourile electorale ale secțiilor de votare.

Birourile electorale sunt constituite numai din cetățeni cu drept de vot, prin lege candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii acestora, până la gradul al doilea inclusiv neputând fi membrii ai birourilor electorale.

Membrii birourilor electorale exercită o funcție similară cu cea a autorității de stat, aceasta implicând imparțialitatea și corectitudinea. Nerespectarea acestei obligații atrage după sine răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

Prin lege, birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

Urmăresc organizarea din timp a secțiilor de votare, verifică și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției

Înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției și constată rămânerea definitivă a acestora

Fac toate publicațiile și afisările prevăzute de lege, referitoare la candidaturi

Rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripției electorale în care funcționează. Contestațiile sunt soluționate prin hotărâri ce devin obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de lege

Distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "VOTAT", ca și formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare în timpul procesului electoral

Stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripției, fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor apartinând unei minorități naționale, ori candidat independent care participă în alegeri in condițiile legii

Eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii

Înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripția electorală în care funcționează și rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele verbale primite de la birourile electorale județene

Aduc la cunoștința publică, în termen de 48 de ore de la constituire, numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu uninominal.

Delimitarea secțiilor de votare, în cadrul localităților, este stabilită de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții și cu direcțiile județene ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor.

Numerotarea secțiilor de votare se stabilește la nivelul fiecărei circumscripții electorale, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, celelalte orașe și apoi din comune, în ordinea alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzute de lege.

Prefecții sunt cei care comunică Autorității Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secțiilor de votare, delimitarea și numerotarea secțiilor de votare de la nivelul circumscripției electorale.

Secțiile de votare rămân fixe, cu excepția modificărilor ce necesită actualizarea. Indiferent de natură, inclusiv cele intervenite în structura unităților administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităților, acestea se comunică în cel mai scurt timp Autorității Electorale Permanente.

Secțiile de votare sunt organizate astfel:

În localitătile cu populație de peste 1.500 de locuitori – câte o secție de votare la 1.000 -1.500 de locuitori

În localitățile cu populație sub 1.500 locuitori – o singură secție de votare

Pot fi organizate secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul secției de votare din reședința comunei

Subcapitolul 2.3 Listele electorale

Listele electorale cuprind prin lege toți cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, ele putând fi permanente sau suplimentare. Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării noastre se întocmesc de către primarul comunei, orașului, municipiului ori al sectorului municipiului București, după caz.

Procedura se face pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, acestea fiind comunicate primarului de către biroul teritorial al Autoritații Electorale Permanente, ce funcționează la nivelul județului pe teritoriul căruia se află localitatea.

Listele electorale permanente se întocmesc pe localități, ele având în componența lor toți cetațenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care sunt întocmite. Acestea cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, seria și numărul cărții de alegător, numărul circumscripției electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal și numărul secției de votare.

Listele electorale permanente sunt întocmite în trei exemplare oficiale, fiind semnate de către primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale și pastrate în trei registre speciale cu file detașabile. Unul dintre acestea este dedicat secretarului unității administrativ-teritoriale, unul judecatoriei în a cărei raza teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite și unul este destinat Autorității Electorale Permanente. Întocmirea și publicarea listelor electorale se face până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea alegerilor.

Alegătorii au dreptul să verifice dacă sunt sau nu înscriși în listele electorale, întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din liste fiind făcute la primarul localității respective, în cel mult trei zile de la înregistrare.

Contestațiile se depun în termen de cinci zile de la comunicare, ele urmând să fie soluționate în cel mult trei zile de la înregistrare, de către judecatoria în a cărei raza teritorială domiciliază alegătorul. Primarul este obligat, prin lege, să comunice judecatoriei și Autorității Electorale Permanente orice modificare adusă listelor electorale.

Listele electorale permanente, cu toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se intocmește lista, se intocmesc și actualizează de către serviciile de evidență informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Internelelor și Reformei Administrative, împreună cu primarul. Acesta este obligat ca, în termen de 10 zile de la data stabilirii alegerilor, să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala lor, copii ale listelor electorale permanente și a celor suplimentare.

Cu trei zile înaintea alegerilor, primarul este obligat să pună la dispoziția birourilor electorale ale secțiilor de votare copii ale listelor electorale permanente, în două exemplare. Un exemplar este utilizat în ziua alegerilor, iar altul este pus la dispoziția alegătorilor, pentru consultare.

Modificările survenite în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, trebuie comunicate de catre primar, în cel mult 24 de ore.

În ziua alegerilor, cetățenii care se prezintă la vot și constată că au fost omiși în copia de pe lista electorală permanentă, sunt înscriși de catre președintele biroului electoral al secției de votare pe lista suplimentară, dar numai dacă fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza de votare respectivă.

Dacă alegătorul iși schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală, după ce copiile listelor electorale permanente au ajuns la biroul electoral central, poate vota doar pe baza unei carți de identitate provizorie, în circumscripția electorală de care aparține noul său domiciliu. La cerere, serviciul de evidență a persoanei ii eliberează, în regim de urgență, o carte de identitate provizorie, cu care va fi înscris pe lista electorala suplimentară de către președintele biroului electoral.

Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile în care se constată că anumite persoane cu drept de vot au fost omise din listele electorale permanente. În acest caz președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să treacă în listele electorale numele și datele persoanei în cauză, aceasta putând vota numai în baza actului de identitate și a cărții de alegător. Orice întâmpinare referitoare la listele electorale suplimentare este soluționată de către biroul electoral al secției de votare, prin hotărâre.

Subcapitolul 2.4 Depunerea candidaturilor pentru funcția de consilier județean

Numărul consilierilor județeni este stabilit în conformitate cu prevederile Legii 215/2001. Propunerile pentru candidații ce acced la o funcție în cadrul consiliilor județene și locale se fac pe circumscripții electorale, ele depunându-se la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înaintea alegerilor.

Partidele politice, alianțele electorale, alianțele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, depun în scris, în patru exemplare, propunerile de candidați, semnate de conducerile organizațiilor județene. În cazul candidaților independenți, propunerea este însoțită de lista susținătorilor.

Listele de candidați trebuie să conțină numele, prenumele, locul și data nașterii, domiciliul (conform cu actul de identitate), denumirea, seria și numărul actului de identitate, ocupația, profesia și apartenența politică a candidaților. În cazul alianțelor se menționează și partidul politic care a făcut propunerea. Listele trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare ale candidaturii, scrise, semnate și datate de către candidați.

Declarațiile conțin numele, prenumele, domiciliul, apartenența politică, consimțamântul expres de a candida pentru funcția de consilier județean și precizarea că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru candidatură. Exceptând situația în care candidează și atât pentru consiliul local, cât si pentru cel județean, o persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală.

Candidații independenți pentru funcția de consilier județean trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția respectivă, nu mai puțin insă de 50 în cazul comunelor, 100 in cazul localităților urbane de rang II și III și de 1.000, în cazul județelor și localităților urbane de rangul I, municipiului București și sectoarele acestuia.

Lista susținătorilor cuprinde data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, data nașterii, adresa, denumire, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia și numele celui care a întocmit-o. În plus, cel care întocmește lista este obligat să mai depună și o declarație pe propria răspundere, care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor. Doar cetățenii cu drept de vot pot fi susținători, lista acestora fiind un act public, supus rigorilor legii.

Candidaturile sunt examinate de către biroul electoral de circumscripție, iar dacă acestea îndeplinesc condițiile legale, sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale, de fond și forma sunt respinse.

Două exemplare din propunerile înregistrate rămân la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, ștampilate și semnate de președintele biroului, se restituie depunătorului. Acesta înregistrează un exemplar la instanța în a cărui rază teritorială se află circumscripția pentru care își depune candidatura.

Candidaturile pot fi contestate de partidele politice, alianțele politice și electorale, ori de către cetățeni, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora. În același interval de timp pot face contestații candidații, partidele politice, alianțele politice și electorale, cărora biroul electoral de circumscripție le-a respins candidatura.

Contestațiile și, după caz, cererile de recurs, se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității. În termen de 48 de ore acestea se soluționează, hotărârile necomunicându-se petenților. Împotriva acestora se poate face, în termen de 24 de ore de la pronunțare, recurs. Instanța ierarhic superioară le soluționează în 24 de ore de la înregistrare, iar hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Candidaturile se declară definitive doar prin încheierea unui proces verbal de către birourile electorale de circumscripție, după expirarea termenului de depunere. Toate candidaturile sunt făcute publice prin afișare la sediul biroului electoral și la sediul secțiilor de votare, dar și prin mijloace de informare în masă, pe cheltuiala celor direct interesați.

Subcapitolul 2.5 Buletinele de vot

Guvernul României stabilește modelele buletinelor de vot, care sunt diferite pentru consiliile județene, locale și pentru primari. Dimensiunile buletinului de vot sunt stabilite de către biroul electoral care funcționează la nivelul circumscripției pentru care trebuie tipărite buletinele de vot.

După caz, se tine cont de numărul de candidați reprezentând partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor apartinând minorităților naționale și al candidaților independenți care participă la alegeri, luând in considerare si spațiul necesar imprimării lor.

Ordinea în care sunt tipărite numele candidaților pe buletinul de vot este stabilită prin tragere la sorți, de către biroul electoral de circumscripție.

Prima oară se realizează tragerea la sorți pentru partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor apartinând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului și alianțele politice sau electorale ce cuprind cel puțin un partid politic parlamentar. Urmează tragerea la sorți pentru partidele politice neparlamentare și alianțele politice sau electorale dintre acestea, apoi vine rândul organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Candidatii independenți vor fi înscriși pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

Autoritatea Electorală Permanentă este cea care decide asupra grosimii hârtiei pe care se vor imprima buletinele de vot, masurată în grame pe metru patrat, hotărârea fiind comunicată prefecților cu cel puțin 21 de zile înainte de data alegerilor. Pe paginile buletinului de vot se imprimă patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, cu excepția ultimei pagini, pe care se va aplica ștampila de control.

În unghiul din partea stânga sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, a alianței politice, a alianței electorale, a organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau, după caz, sintagma "candidat independent", în unghiul din partea dreapta sus urmând sa se tipărească (după caz) semnul electoral.

Buletinul de vot este format din mai multe file numerotate, care se capsează.

Patrulaterele se imprimă cu câte două coloane pe pagină, paralele. Ele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primește numărul 1.

Numărul 2 este alocat primului patrulater din coloana dreaptă, numărătoarea continuând după același principiu.

Hârtia buletinului de vot este albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul exprimat.

Semnele electorale se stabilesc de către partidele politice, alianțe politice și electorale și se comunică Biroului Electoral Central (BEC) în trei zile de la constituirea acestuia și cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor. Formațiunile politice care au participat la alegerile locale anterioare își pot păstra semnele electorale, fiind obligate să le comunice BEC.

Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte formațiuni politice fără consimțământul scris al celor carora le-a aparținut. Semnele electorale trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. După caz, partidele și alianțele politice pot utiliza, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București.

Prin lege, semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Excepție fac partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației fie direct, fie într-o combinație anume.

Semnul electoral folosit de un partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor apartinând unei minorități naționale, înregistrate legal începând cu anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, el neputând fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor apartinând unei minorități naționale înregistrată ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politica.

În situația în care un semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor apartinând minorităților naționale care participa la alegeri în condițiile legii, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a inregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut in lege, acestea fiind soluționate de către magistrații Tribunalului București, în cel mulr două zile de la înregistrarea contestațiilor.

Hotărârea se comunică părților, ea fiind definitivă și irevocabilă. Imediat după adoptarea ei, hotărârea se comunică Biroului Electoral Central (BEC). BEC aduce la cunoștiința publicului semnele electorale, a doua zi după exprirarea termnului legal.

Prin lege, candidatii independenți nu pot folosi semne electorale. Alianța politica sau alianța electorală ce a participat la alegerile anterioare sub o anume denumire, o poate păstra doar dacă fie nu și-a schimbat componența inițială, fie dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă specială, precizând că nu este de acord ca respectiva denumire să fie pastrată de către alianța respectivă în noua sa formă.

Imprimarea buletinelor de vot este asigurată de către birourile electorale de circumscripție, prin grija prefecților. Acestea se imprimă cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr cu 10% mai mare decât cel al alegătorilor înscriși pe liste.

În situația în care numele candidaților, semnul electoral sau denumirea formațiunilor politice sunt imprimate incorect sau nu sunt vizibile, membrii biroului electoral de circumscripție județeană au dreptul să-i solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot.

Buletinele de vot vor fi tipărite cel mai tărziu cu 10 zile înaintea desfășurării scrutinului. Buletinele se distribuie, prin grija prefectului, circumscripțiilor electorale, acestea fiind preluate de către primar și președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces verbal.

Buletinele de vot se păstrează în încăperi speciale, sigilate și încuiate, predându-se (în pachete sigilate a câte 100 de bucăți) președinților secțiilor de votare, tot pe bază de proces verbal, cel mai târziu până în preziua alegerilor.

După trei zile de la expirarea termenului de imprimare, la sediul primăriei, al biroului electoral de circumscripție, dar și la secțiile de votare se afișează căte un buletin de vot din fiecare model, acesta fiind vizat și anulat de președintele biroului electoral de circumscripție.

Subcapitolul 2.6 Campania electorală

Prin lege, cu 30 de zile înaintea alegerilor începe campania electorală, aceasta luând sfârșit în sâmbăta dinaintea datei desfășurării votului, la ora 7.00. În această perioadă, atât formațiunile politice cât și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile, prin mitinguri, adunări sau în presă, în mod liber și fără discriminări.

Candidaților li se asigură spații corespunzătoare pentru întâlniri cu alegătorii, acestea putând fi amplasate la sediul primăriei, în școli sau universități, în case de cultură ori cinematografe, asigurându-se cheltuielile de întreținere. Nu se organizează acțiuni electorale în unitățile militare ori în cele de învățamânt, pe perioada desfășurării cursurilor.

Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice ori private, servește interesele generale ale:

formațiunilor politice și candidaților independenți – își prezintă platformele electorale

electoratului – primește informații corecte, pentru a putea vota în cunoștiința de cauză

radiodifuziunile – își exercită responsabilitățile și drepturile aferente profesiei.

Toți radiodifuzorii sunt obligați să asigure, în cadrul programelor lor, desfășurarea unei campanii electorale echilibrate, corecte și echitabile, pentru toate formațiunile politice, dar și pentru candidați.

Tehnica votării, informațiile privind sistemul electoral, calendarul campaniei electorale, mesajele și opiniile cu conținut electoral, dar și programele politice sunt prezentate exclusiv în emisiuni:

informative – în care se difuzează informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activități de campanie a candidaților

electorale – în care candidații își pot prezenta programele politice, dar și activitățile din campania electorală

de dezbatere electorală – în care candidații, jurnalistii, analiștii și alți invitați discută teme de interes public și programe electorale.

Aceste emisiuni nu sunt considerate emisiuni electorale, iar spoturile publicitare de 20-30 secunde, care îndeamnă alegătorul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate doar în cadrul acestora. Cumpărarea de spații de emisie pentru difuzarea clipurilor ori pentru emisiuni electorale este interzisă. Formațiunile politice parlamentare și candidații independenți au acces gratuit la serviciile publice radio-tv.

Formațiunile politice neparlamentare au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radio-tv doar dacă au depus liste de candidați în cel puțin jumătate din numărul circumscripțiilor electorale de pe cuprinsul județului ce intră în raza de acoperire a respectivului studio teritorial.

Accesul gratuit la serviciile publice naționale de radio-tv este posibil doar în situația în care s-au depus liste complete de candidați în cel puțin jumătate din circumscripțiile electorale din 15 județe.

Formațiunile politice, candidații independenți și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților natționale trebuie să solicite conducerilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune acordarea timpilor de antenă, în 20 de zile de la anunțarea datei alegerilor. Solicitările facute după acest termen nu mai sunt luate în considerare.

În campania electorală, nici candidații independenți si nici reprezentanții partidelor politice aflate în cursa electorală nu pot fi realizatori, moderatori ori producători ai emisiunilor electorale.

Candidații care dețin deja o funcție publică pot apărea în emisiunile informative, cu probleme legate strict de exercitarea funcției lor.

Candidații sunt obligați, în timpul unei emisiuni electorale:

să nu pună în pericol ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor, ca și ordinea constituțională

să nu incite la ură și discriminare, pe considerente de religie, naționalitate, sex, orientare sexuală, rasă sau etnie

să nu facă afirmații ce pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice

să probeze eventualele acuzații cu incidența penală sau morală aduse altui candidat.

Cu două zile înaintea alegerilor se interzice prezentarea sondajelor de opinie sau difuzarea de spoturi publicitare electorale, invitarea sau prezentarea candidaților în programe, dar și comentarii vizând campania electorală.

Locurile speciale pentru afișaj electoral se stabilesc de către primari, înaintea începerii campaniei electorale. Se are în vedere numărul formațiunilor electorale care declară depunerea listelor de candidați, candidaturile, dar și candidații independenți.

Afișajele electorale vor fi poziționate în zone frecventate de cetățeni, fără a se stânjeni circulația ori alte activități din zonă. Pe un panou electoral fiecare formatiune politică ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral, dimensiunile acestuia fiind prevăzute prin lege.

Cu acordul proprietarilor, administratorilor sau deținătorilor, se pot aplica afișe și in alte locuri. Afișele electorale care combina culori sau însemne grafice care invoca simbolurile naționale ale României ori ale unui alt stat, sunt interzise.

Subcapitolul 2.7 Rezultatele alegerilor

După încheierea votului, președintele biroului electoral al secției de votare anulează buletinele de vot neutilizate, verifică integritatea sigiilor și deschide urnele, numai în prezența membrilor biroului. La numărarea voturilor pot lua parte și reprezentanții formațiunilor politice. Toate buletinele de vot deschise sunt așezate pe formațiuni politice ori candidați independenți, sunt numărate și legate separat.

Rezultatele votului sunt consemnate în tabele speciale, acestea conținând numărul total al votanților, numărul total al voturilor nule, listele de candidați și numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare. După numărarea voturilor se încheie în două exemplare procesul verbal pentru consiliul județean.

Procesele verbale conțin specificații clare, menționate în lege, ele fiind semnate de către președintele și membrii biroului electoral al secției de votare și având aplicată ștampila de control. Procesele verbale, contestațiile formulate și buletinele de vot nule și cele contestate, se îndosariază, sigilându-se și ștampilându-se.

În cel mult 24 de ore de la închiderea urnelor, dosarele sunt predate biroului electoral de circumscripțtie (pe bază de proces verbal), președintele biroului electoral al secției de votare fiind însotit pe perioada transportului de pază militară.

Urmează totalizarea voturilor și atribuirea mandatelor, alegerile pentru consilieri județeni fiind valabile, indiferent de numărul alegătorilor participanți la vot.

Repartizarea mandatelor de consilieri județeni se face prin stabilirea pragului electoral al circumscripției de către biroul electoral, care reprezintă 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate.

În cazul alianțelor politice, la acest prag se mai adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%, pragul electoral fiind de 8% în cazul alianțelor cu trei membrii.

În prima etapă, biroul electoral de circumscripție (BEC) stabilește numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați și candidaților independenți, pe baza coeficientului electoral, ce se determină prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate (pentru toate listele și candidații independenți care au întrunit pragul electoral) la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripția respectivă. BEC repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral este inclus în numărul total al voturile valabil exprimate pentru lista respectivă.

Este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral. Voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, ca și cele inferioare coeficientului electoral se consideră voturi neutilizate.

În a doua etapă, pe baza unui tabel cuprinzând formațiunile politice ce au întrunit pragul electoral, BEC repartizează mandatele neatribuite, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate. Mandatele se repartizează în ordinea înscrierii formațiunilor politice în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Operațiunea se repetă până la epuizarea mandatelor.

Dacă nici una dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale (alta decât cea maghiară), nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier (din cele rămase în prima etapă), organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi din toate organizațiile.

Dacă două sau mai multe formațiuni politice au același număr de voturi neutilizate, înaintea atribuirii ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat formațiunii cu cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de egalitate, se procedeză la tragerea la sorți. Dacă unei formațiuni politice i se cuvin mai multe mandate decât candidații înscriși pe liste, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidați sau candidaților independenți.

Dacă nici o formațiune politică nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaților independenți care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripția respectivă, diferența de mandate se repartizează primelor 3 formațiuni politice, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare.

Operațiunea se repetă până la epuizarea mandatelor.

Sunt declarați supleanți candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși. În cazul mandatelor vacante de consilieri aleși pe listele de candidați, ei vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea înscrierii pe liste, în condițiile prevăzute de lege.

Dacă mandatul unui consilier independent devine vacant, sau al unui consilier aparținând unei formațiuni politice care nu mai are supleanți pe liste, precum și în situatia unui consilier ales pe lista unui partid și ulterior radiat din registrele partidelor politice, în conditiile legii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe listă, care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Subcapitolul 2.8 Infracțiuni și contravenții

Legislația românească prevede faptul că violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare sau de alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Oferirea, promisiunea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, cu scopul convingerii alegătorului de a vota sau nu o anumită listă de candidați sau un anumit candidat, ca și acceptarea acestora de către alegător, este înfracțiune și se pedepsește cu închisoare între 6 luni și 5 ani. Aceeași pedeapsă este aplicată și celor care votează fără a avea acest drept, ori votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

Cu închisoare de la 2 la 7 ani se pedepsește tipărirea și utilizarea buletinelor de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale și utilizarea unui act de identitate fals sau nul.

Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru atacul prin orice mijloace asupra secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ori ruperea sigiliilor.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabiliă pentru închiderea votării, ca și utilizarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Încredințarea urnei speciale unor persoane neautorizate este și ea pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă împiedicarea s-a produs și cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății (numărul de zile de îngrijiri medicale este mai mare de 60 sau s-a produs pierderea unui simț ori organ, încetarea funcționării acestuia, o infirmitate fizică ori psihică, sluțirea ori un avort) pedeapsa se majorează cu închisoarea de la 3 luni la 10 ani.

Cu închisoare de la 1 la 5 ani se pedepsește menționarea în declarația de acceptare a candidaturii a unor date neconforme cu realitatea.

Și inscrierea cu bună știință, în copia listei electorale permanente, a unor persoane care nu sunt înscrise în lisa electorala permanentă este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul tuturor infracțiunilor savârșite în perioada desfășurării alegerilor autorităților publice locale, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Prin lege, se consideră contravenție:

înscrierea cu bună știință a unui alegător pe mai multe liste electorale sau înscrierea unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

păstrarea în condiții necorespunzătoare a registrelor cu listele electorale

încălcarea dispozițiilor referitoare la folosirea semnelor electorale sau a celor privind afișarea listelor de candidați ori a candidaturilor independente

neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea în listele electorale permanente

efectuarea de operațiuni în listele electorale de către persoane neautorizate

necomunicarea către judecători a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente

distrugerea, murdărirea, deteriorarea, acoperirea prin scriere a listelor electorale, a platformelor program afișate ori a altor afiși și anunțuri de propagandă electorală

neaducerea la cunoștiința publică de către membrii birourilor electorale de circumscripție a propunerilor de candidaturi

refuzul de a se confirma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare, cu privire la asigurarea ordinii în secția de vot și împrejurimi

continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale

refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate. Nu este permisă nici înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate

purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către persoane acreditate, de insigne, ecusoane sau alte însemne de propagandă electorală

refuzul președintelui biroului electoral ori a locțiitorului său de a elibera o copie certificată de pe procesul verbal, persoanelor îndreptățite prin lege.

Subcapitolul 2.9 Alegerea președintelui consiliului județean

Președintele consiliului județean este ales prin vot secret, din rândul consilierilor județeni, ajunși membrii ai consiliului județean prin vot universal, direct, secret și liber exprimat de cetățenii cu drept de vot, din județul pe raza căruia domiciliază. Propunerile sunt făcute de către consilierii județeni, acestea fiind supuse la vot. Alegerea președintelui consiliului județean se consideră validată, dacă la ședința respectivă participă majoritatea consilierilor județeni în funcție.

Prin lege, validarea președintelui consiliului județean se face, de către președintele tribunalui, în termen de 20 de zile de la desfășurarea alegerilor. Aceasta poate fi atacată la instanța Curții de Apel, în termen de două zile de la comunicarea publică. Eventualele contestații se judecă și pronunță în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea instanței superioare fiind definitivă și irevocabilă. Abia atunic noul președinte al consiliului județean poate depune jurământul și să-și preia mandatul.

Mandatul președintelui consiliului județean are o durată de 4 ani, în această perioadă el îndeplinind funcția de autoritate publica și aflându-se sub influența dispozițiilor legii penale privind persoanele cu atribuții în exercițiul autorității de stat.

Președintele reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, el fiind răspunzător și de buna funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și îl controlează, putând în același timp să delege coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate vicepreședinților consiliului județean ori chiar secretarului general al județului.

Pe toată durata executării mandatului, contractul de muncă al noului președinte al consiliului județean la alte instituții publice, regii autonome, companii naționale, societăți naționale ori societăți comerciale cu capital majoritar de stat, este suspendat de drept, prin lege.

Odată validat, președintele consiliului județean mai poate fi eliberat din funcție doar prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor județeni.

Măsura de eliberare din funcție poate fi luată numai dacă s-a constatat că în decurs de 3 luni, președintele a emis cel puțin trei dispoziții care au fost ulterior anulate irevocabil de către instanța de judecată, aceasta apreciind ca dispozitiile fuseseră date cu încălcarea intereselor generale ale statului, ale județului ori chiar cu încălcarea legilor țării sau a Constituției.

Mandatul președintelui consiliului județean dacă acesta demisionează, dacă se constată că este incompatibil cu funcția pe care o ocupă, dacă decedează, își pierde drepturile electorale ori își schimba domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială.

Președintele consiliului județean rămâne fără mandat și dacă suferă o condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate ori dacă este pus sub interdicție judecătorească pentru omiterea unor fapte de natură penală.

Mandatul președintelui mai poate înceta și în situația în care acesta și-a pierdut, prin demisie, calitatea de membru al partidului politic ori al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales consilier județean, ori dacă nu își mai poate exercita funcția din cauza unei boli grave sau dacă, fără justificare, nu își exercită atribuțiile timp de 45 de zile consecutiv.

CAPITOLUL 3. ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN

Președintele consiliului județean reprezintă, prin lege, județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și in justiție, el răspunzând în fața alegătorilor de buna funcționare a administrație publice județene.

Președintele are în subordonare aparatul de specialitate al consiliului județean, funcționarii acestuia bucurându-se de stabilitate în condițiile prevăzute de lege. Tot el este cel care, prin lege, asigură și respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor țării, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, dar și a altor acte normative.

Principalele atribuții pe care președintele consiliului județean trebuie să le îndeplinească sunt:

Atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean

Atribuții privind relația cu consiliul județean

Atribuții privind bugetul propriu al județului

Atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice

Atribuții privind serviciile publice de interes județean

Alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean

Atribuțiile privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean includ:

Întocmirea și supunerea spre aprobarea consiliului județean a regulamentului de organizare și funcționare a acestuia, a organigramei, a statului de funcții și a regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean

Numirea, sancționarea și dispunerea suspendării, modificării și încetării raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean

Atribuțiile privind relația cu consiliul județean îl obligă pe președintele consiliului județean să:

Conducă ședințele consiliului județean și să dispună măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora

Prezinte consiliului județean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a

atribuțiilor sale și a hotărârilor consiliului județean

Propună consiliului județean numirea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean

În exercitarea atribuțiilor privind bugetul propriu al județului, președintele consiliului județean:

Îndeplinește funcția de ordonator principal de credite

Întocmește proiectul bugetului județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar pe care le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege

Urmărește modul de realizare al veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea

măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen

Inițiază, cu aprobarea consiliului județean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului

Atribuțiile privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice îl abilitează pe președintele consiliului județean să:

Îndrume metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, activitățile de stare civilă și autoritate tutelară desfășurate în comune și orașe

Să poată acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, sprijin, asistență tehnică, juridică și de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora

Atribuțiile privind serviciile publice de interes județean îl împuternicesc pe președintele consiliului județean să:

Coordoneze realizarea serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului județean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean

Ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile ce îi sunt atribuite prin lege

Ia măsuri pentru evidența, statistica, inspecția și controlul efectuării serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prevăzute prin lege, precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al județului

Emită avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului județean

Coordoneze și controleze organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean, înființate de consiliul județean și subordonate acestuia

Coordoneze și controleze realizarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene

Pentru alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean, președintele acestuia le poate delega, prin dispoziție, vicepreședintilor săi.

De asemenea, președintele consiliului județean poate înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul președintelui, un compartiment distinct, format din cel mult patru persoane, atribuțiile acestora fiind special stabilite prin dispoziție de președinte de consiliu județean.

Personalul din cadrul acestui cabinet este numit și eliberat din funcție de președintele consiliului județean, el desfășurându-și activitatea în baza unui contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii, pe durată determinată, tot atâta timp cât este valabil și mandatul președintelui consiliului județean.

Președintele consiliului județean, în exercitarea atribuțiilor sale, emite dispoziții cu caracter normativ ori individual, acestea devenind executorii numai după ce sunt aduse la cunoștiința publicului, ori, după caz, după ce au fost comunicate persoanelor direct interesate.

În situația suspendării președintelui consiliului județean, toate atribuțiile acestuia sunt exercitate de către unul dintre vicepreședinții consiliului județean, desemnat prin votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

Dacă președintele absentează, atribuțiile sale sunt preluate, în numele său, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta special, prin dispoziția aferentă.

CAPITOLUL 4. ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN

Președintele Consiliului Județean își exercită drepturile și își îndeplinește toate îndatoririle care îi revin, prin lege, pe durata mandatului de patru ani. Mandatul se exercită până la depunerea jurământului de către președintele nou-ales, el putând fi prelungit, prin lege organică, în caz de calamitate naturală, dezastru sau război.

Mandatul președintelui Consiliului Județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei de patru ani în cazuri de:

Demisie

Incompatibilitate

Schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială

Condamnarea, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate

Pierderea drepturilor electorale

Punere sub interdicție judecătorească

Deces

Pierderea, prin demisie, a calității de membru al unui partid politic ori al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales

Imposibilitatea execitării funcției, datorată unei boli grave, certificate, care nu îi permite să-și desfășoare activitatea pe o perioadă de 6 luni, într-un an calendaristic

Neexercitare a mandatului, in mod nejustificat, pe o perioadă de 45 de zile consecutiv

Eliberarea din funcție a președintelui consiliului județean se face prin votul secret a cel puțin doua treimi din numărul consilierilor județeni in funcție, la propunerea unei treimi dintre aceștia. Propunerea se face dacă se constată că președintele a emis, în decurs de trei luni, cel puțin trei dispoziții care au fost anulate irevocabil de către instanța de judecată (motivul fiind că acesta contravin intereselor generale ale statului, județului ori au încălcat Constituția și legile țării).

În aceleași condiții pot fi eliberați din funcții și vicepreședinții consiliului județean.

În cazul suspendării președintelui, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul majoritar al consilierilor. În cazul în care absentează, atribuțiile sunt preluate de unul dintre vicepreședinți, desemnat prin dispoziție de catre președinte.

Atat președintele cât și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier, durata mandatelor fiind egală cu cea a mandatului de consilier.

Prefectul este cel care, prin lege, ia act de încetarea mandatului președintelui consiliului județean. Ordinul prefectului poate fi atacat de președinte, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța de contecios administrativ, aceasta fiind obligată, prin lege, ca în termen de 30 de zile, să se pronunțe asupra dosarului.

La propunerea prefectului, Guvernul stabilește data organizării alegerilor pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, în termenul prevăzut de lege.

Mandatul președintelui încetează și ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condițiile legii, conform procedurii prevăzute în Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Referendumul pentru încetarea mandatului președintelui se organizează dacă locuitorii județului, nemulțumiți de nerespectarea de către președintele consiliului județean a intereselor generale, se adresează cu o cerere prefectului, solicitându-i demiterea acestuia.

Cererea respectivă trebuie să cuprindă motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat organizarea referendumului.

Solicitarea organizării referendumului se face în scris, peste 25% din locuitorii cu drept de vot al județului semnând-o. Procentul trebuie să fie realizat în ficare dintre localitățile ce compun județul.

Mandatul președintelui consiliului județean se suspendă de drept doar în situația în care acesta este arestat preventiv, măsura arestării preventive comunicându-se imediat prefectului, de către instanța de judecată. Prefectul, prin Ordin, constantă suspendarea mandatului, ordinul de suspendare fiind comunicat de îndată președintelui.

Pe perioada în care președintele consiliului județean este suspendat din funcție, atribuțiile sale vor fi execitate, conform legii, de unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean.

Iar în situația în care, în același timp, sunt suspendați din funcții atât președintele cât și vicepreședintele consiliului județean, atribuțiile acestora vor fi îndeplinite de cel de-al doilea vicepreședinte, până la data încetării suspendării.

În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât președintele, cât și vicepreședinții, consiliul județean este cel care deleagă un consilier județean să îndeplinească atât atribuțiile președintelui, cât și pe cele ale vicepreședinților, până la încetarea suspendării.

Subcapitolul 4.1 Agenția Națională de Integritate

Agenția Națională de Integritate (ANI) are ca scop principal asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice, dar și prevenirea corupției instituționale, prin:

Exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere

Exercitarea de responsabilități în evaluarea datelor și informațiilor privind averea

Exercitarea de responsabilități privind modificările patrimoniale intervenite

Exercitarea de responsabilități a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale

Activitatea de evaluare în cadrul ANI este făcută de inspectori special desemnați din cadrul instituției, aceștia analizând situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, conflictele de interese și incompatibilitățile persoanelor aflate sub incindența ANI.

Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare în cadrul ANI sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii.

Subcapitolul 4.2 Declararea averii și a intereselor

Declarațiile de avere și declarațiile de interese se completează conform formularelor tip, copii certificate ale acestora fiind trimise ANI, împreună cu codul numeric personal al persoanei care face declarația.

Prin lege, declarațiile de avere și declarațiile de interese reprezintă acte personale, acestea putând fi rectificate numai în condițiile legale. Toate declarațiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, acestea cuprinzând drepturile și obligațiile declarantului, dar și ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.

De asemenea, și declarațiile de interese se fac tot în scris, pe propria răspundere, ele cuprinzând funcțiile și activitățile prevăzute în formularele tip, în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Prin lege, toate persoanele care candidează pentru funcțiile de Președinte al României, deputat, senator, membru din România în Parlamentul European, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar sunt obligate să își declare averea și interesele, declarațiile depunându-se la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripție, odată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare.

Biroul Electoral Central și biroul electoral de circumscripție au obligația să transmită către Agenția Națională de Integritate câte un exemplar al declarațiilor de avere și al declarațiilor de interese, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

În termen de 10 zile de la data primirii, declarațiile de avere și declarațiile de interese ale candidaților pentru funcția de deputat, senator, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar sunt afișate pe pagina de internet a ANI.

De asemenea, declarațiile de avere și declarațiile de interese trebuie să fie depuse în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcție, ori de la data începerii activității.

Toate persoanele ce dețin o funcție publică aflată sub incidența ANI au obligația prin lege să-și depună sau să-și actualizeze declarațiile de avere și declarațiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie.

Declarațiile de avere se întocmesc pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, persoanele suspendate din exercițiul funcției sau al demnității publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal actualizându-și declarațiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

De asemenea, în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activității, cei în cauză sunt obligați să depună noi declarații de avere și declarații de interese.

Președinții consiliilor județene, consilierii județeni, consilierii locali și primarii au obligația să-și depună declarațiile de avere și declarațiile de interese la persoana special desemnată de secretarii unităților administrativ-teritoriale respective.

Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor vizând declarațiile de avere și declarațiile de interese au prin lege următoarele atribuții:

Primesc, înregistrează declarațiile de avere și declarațiile de interese și eliberează la depunere o dovadă de primire

La cerere, pun la dispoziția personalului formularele declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese

Oferă consultanță pentru completarea corectă a rubricilor din declarații și pentru depunerea în termen a acestora

Evidențiază declarațiile de avere și declarațiile de interese în registre speciale cu caracter public, denumite Registrul declarațiilor de avere și Registrul declarațiilor de interese, ale căror modele se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale de Integritate

Asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, pe pagina de internet a instituției, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției Naționale de Integritate pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora, acestea arhivându-se conform legii

Trimit Agenției Naționale de Integritate, în vederea îndeplinirii atribuțiilor de evaluare, copii certificate ale declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese depuse și câte o copie certificată a registrelor speciale, în termen de cel mult 10 zile de la primirea acestora

Întocmesc, după expirarea termenului de depunere, o listă cu persoanele care nu au depus declarațiile de avere și declarațiile de interese în acest termen și informează de îndată aceste persoane, solicitându-le un punct de vedere în termen de 10 zile lucrătoare

Acordă consultanță privind conținutul și aplicarea prevederilor legale, privind declararea și evaluarea averii, a conflictelor de interese și a incompatibilităților. La solicitarea persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese întocmesc și note de opinie în acest sens

Lista definitivă cu persoanele care nu au depus în termen sau au depus cu întârziere declarațiile de avere și declarațiile de interese, însoțită de punctele de vedere primite, este transmisă Agenției Naționale de Integritate până la data de 1 august a aceluiași an.

În termen de 10 zile de la primirea declarației de avere și a declarației de interese, persoanele responsabile care sesizează deficiențe în completarea acestora, au obligația să recomande în scris persoanei în cauză, pe bază de semnătură sau scrisoare recomandată, rectificarea declarației de avere și/sau a declarației de interese, aceasta urmând să fie făcută în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea recomandării.

Declarația de avere și/sau declarația de interese rectificată pot/poate fi însoțite/însoțită de documente justificative. De asemenea, declarația de avere și/sau declarația de interese depuse/depusă, împreună cu documentele justificative, se trimit/se trimite de îndată Agenției Naționale de Integritate, în copie certificată.

Până la expirarea termenului de depunere a declarației de avere și/sau a declarației de interese rectificate, Agenția Națională de Integritate nu poate declanșa nici un fel de procedură.

Evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, dar și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților este făcută atât pe durata exercitării funcțiilor sau a demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.

Agenția Națională de Integritate începe evaluarea unei anumite persoane atât din oficiu cât și la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002.

Sesizarea din oficiu poate fi făcută:

Pe baza unui raport de sesizare, întocmit de președintele Agenției Naționale de Integritate

Pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate – în situația în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat este transmis președintelui ANI, acesta fiind cel care va dispune fie începerea verificărilor, fie menținerea propunerii

Menționăm faptul că sesizarea făcută cu rea-credință atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.

Subcapitolul 4.3 Evaluarea averii

Acțiunea de evaluare a averii este făcută de inspectorii de integritate specializați, repartizarea lucrărilor fiind făcută aleatoriu. În momentul în care i se repartizează o lucrare, fiecare inspector ANI începe evaluarea declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale existente, astfel:

Până la informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, desfășoară proceduri administrative, prin raportare exclusivă la informații publice

După informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, solicită persoanelor fizice sau juridice și date ori informații care nu sunt publice

De menționat faptul că, prin lege, actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informațiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activității de evaluare, fără ca persoana să fie invitată și informată, sunt lovite de nulitate absolută.

În situația în care din activitatea de evaluare rezultă diferențe semnificative, inspectorul de integritate îi aduce la cunoștiință persoanei în cauză acest lucru, el având și obligația de a o invita pentru a-și prezenta un punct de vedere. Informarea și invitarea persoanei trebuie făcute prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

Persoana în cauză, informată și invitată de inspectorul de integritate al ANI pentru a-și exprima un punct de vedere, poate să-i prezinte acestuia date sau informații pe care le consideră necesare, fie personal fie prin transmiterea în scris a unui punct de vedere. În plus, aceasta are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat, ea putând prezenta și orice probe, date ori informații pe care le consideră necesare.

În situația în care persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreținere, în sensul Codului familiei, evaluarea este extinsă automat și asupra averii soțului/soției și, după caz, asupra averii copiilor aflați în întreținere.

Pe toată perioada desfășurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituțiilor și autorităților publice, dar și altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, toate documentele și informațiile de care are nevoie pentru buna desfășurare a activității de evaluare, cu obligația păstrării confidențialității.

La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice și juridice, conducătorii autorităților, ai instituțiilor sau ai societăților publice ori private, precum și cei ai regiilor autonome au obligația să-i comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile, datele, informațiile, înscrisurile și documentele solicitate, dar și alte date, informații sau documente pe care le dețin și care ar putea conduce la soluționarea lucrării.

Legea prevede că pentru lămurirea tuturor aspectelor privind diferențele semnificative înregistrate, se poate face și o expertiză extrajudiciară, în condițiile legii și cu acordul persoanei a cărei avere este supusă evaluării. Persoana aflată în cercetare are dreptul să-și aleagă, pe cheltuiala proprie, un expert asistent.

Dacă persoana a cărei avere este supusă evaluării nu își dă acordul pentru efectuarea expertizei, inspectorul de integritate poate solicita judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul aceasta admiterea efectuării unei expertize extrajudiciare, pe cheltuiala Agenției Naționale de Integritate.

În situația în care, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, sunt identificate în continuare, pe baza datelor și informațiilor existente la dispoziția inspectorului de integritate, diferențe semnificative, se întocmește un raport de evaluare.

Dacă nu există nici o confirmare de primire, inspectorul ANI poate întocmi raportul de evaluare și după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.

Raportul de evaluare întocmit de un inspector ANI conține :

Partea descriptivă a situației de fapt

Punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat

Evaluarea eventualelor diferențe semnificative

Concluzii

Raportul de evaluare trebuie comunicat, în termen de 5 zile de la finalizare, persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

Toate organelor fiscale și de urmărire penală au obligația să desemnează persoane responsabile pentru relația cu Agenția Națională de Integritate, acestea având obligația de a asigura declanșarea de urgență și cu precădere a tuturor procedurilor specifice ce se impun.

În situația în care inspectorul de integritate consideră că nu sunt întrunite condițiile pentru sesizarea organelor de control, este întocmit un raport de evaluare, acesta fiind transmis persoanei care a făcut obiectul procedurii.

După caz, raportul poate cuprinde, și mențiuni privind erorile constatate în ceea ce privește întocmirea necorespunzătoare a declarațiilor de avere, dar și sugestii de îndreptare ale acestora.

Se declară incompatibilă persoana a cărei declarație de avere a fost supusă evaluării, în timpul verificărilor fiind identificate diferențe semnificative.

Prin diferențe semnificative se înțelege diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă.

Rapoartele de evaluare ce se transmit organelor fiscale, organelor de urmărire penală, comisiei de cercetare a averilor (prevăzute în Legea nr. 115/1996) sunt obligatoriu evaluate de aceste instituții, inclusiv sub aspectul propunerilor.

În plus, organele fiscale și organele de urmărire penală sunt obligate să înformeze trimestrial Agenția Națională de Integritate asupra măsurilor luate în dosarele ce le sunt transmise.

Subcapitolul 4.4 Evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților

În situația în care în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate al ANI identifică elemente ce conduc la ipoteaza existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, acesta are obligația să informează persoana în cauză, pe care de asemenea trebuie să o invite pentru a-și prezenta un punct de vedere. Atât informarea cât și invitarea trebuie să se facă prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

Persoana care face obiectul evaluării are dreptul să fie asistată sau reprezentată de avocat, dar și dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare.

Dacă după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, el întocmește un raport de evaluare.

În lipsa unei confirmări, raportul de evaluare va fi întocmit după efectuarea unei noi proceduri de comunicare.

Raportul de evaluare intocmit de inspectorul ANI trebuie să conțină:

Partea descriptivă a situației de fapt

Punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat

Evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate

Concluzii

Acest raport de evaluare trebuie comunicat în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare.

Raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității poate fi contestat în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.

Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevazut de lege la instanța de contencios administrativ, Agenția Națională de Integritate sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare.

Dacă este cazul se sesizează și instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.

În situația în care raportul de evaluare a incompatibilității nu a fost contestat în termenul prevăzut legal la instanța de contencios administrativ, ANI sesizează în decurs de 15 zile organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare.

Iar dacă se impune, Agenția Națională de Integritate sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitățile.

În situația în care în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate al ANI constată inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, el are obligația să întocmească un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării.

În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.

Acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative, încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese, poate fi introdusă de Agenția Națională de Integritate chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea funcție. Iar instanța va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulității absolute, și repunerea părților în situația anterioară.

Acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ urmează regulile de competență prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător, procedura de judecată fiind prevăzută de aceeași lege.

Fapta persoanei care a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.

Persoana eliberată sau destituită din funcție sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

Fapta persoanei asupra căreia s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.

Sancțiunile președintelui consiliului județean sau a primarului sunt aduse la cunoștiința instituției prefectului. Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri, nu pot consta în mustrare sau avertisment.

Subcapitolul 4.5 Sancțiuni

Nerespectarea obligației de a răspunde solicitărilor Agenției Naționale de Integritate se sancționează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanței este făcută de către inspectorul de integritate din cadrul ANI, aceasta fiind competentă să decidă aplicarea amenzii menționate anterior.

Judecata se face de urgență și cu precădere, cu citarea părților, iar hotărârea instanței prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei absenți.

Fapta persoanelor care depun cu intenție declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

Nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de lege, dar și nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. În acest caz Agenția Națională de Integritate poate declanșa din oficiu procedura de evaluare.

Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Sesizarea făcută cu rea-credință, dacă prin aceasta a cauzat persoanei denunțate un prejudiciu moral sau material, constituie infracțiunea de denunțare calomnioasă.

Subcapitolul 4.6 Conflictul de interese

Prin lege, un funcționar public se află în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii la care are și un interes personal. Conflictul de interese apare în situația în care funcționarul public are un interes personal ce influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate.

Prin interesele private ale funcționarului public se poate înțelege și un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri.

Administrativ, conflictul de interese este reglementat de:

Legea 215/2001, a administrației publice locale

Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali

Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

Sub aspect penal, conflictul de interese al unui funcționar public este reglementat de:

Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție

Codul Penal al României

Conform prevederilor Codului Penal al Romaniei, funcționarii publici nu pot lua parte la luarea unei decizii, în situația în care aceasta ar aduce beneficii materiale pentru:

Propria persoană

Soț/soție, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv

Orice persoană cu care aceștia s-au aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură

Prin lege, funcționarul public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru categoriile menționate mai sus, riscă pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă prevazută de legislație.

Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție prevede la articolul 12 că funcționarul public care face operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește ori încheie tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul onținerii pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, riscă pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Cu aceeași pedepsă se pedepsește și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, a informațiilor ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Legea 393/2004, privind statutul aleșilor locali prevede ca funcționarii publici au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze faptul că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea genera un beneficiu/dezavantaj pentru:

Propria persoană

Soț/soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv

Orice societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri

Orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia

O asociație sau fundație din care fac parte

Orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora

Legea 161/2003 prevede, in articolul nr. 77, că nici un consilier județean nu poate lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii. Interesul acestuia poate fi personal sau prin soție/soț, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv.

Consilierul județean trebuie să-și prezinte interesele personale la începutul ședinței, dacă participarea sa la luarea deciziei ar aduce beneficii personale persoanelor menționate mai sus. Consilierul județean anunță potențialul conflict de interese și se abține de la vot, totul fiind consemnat în procesul verbal al ședinței respective. Hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi devin nule de drept, nulitatea fiind constatată de către instanța de contencios administrativ.

Prin lege, consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului județean, respectiv cu societățile comerciale înființate de consiliile județene respective.

Orice încălcare a acestei prevederi atrage după sine încetarea mandatului de ales, începând cu data încheierii respectivelor contracte.

Legea 393/2004 prevede ca toți aleșii locali și funcționarii publici sunt obligați să-și facă publice interesele personale, printr-o declarație pe propria răspundere, ce se depune în dublu exemplar la secretarul unității administrativ teritoriale.

Conform legii, declarația privind interesele personale trebuie să includă:

Funcțiile deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților și instituțiilor publice, asociațiilor și fundațiilor

Veniturile obținute din colaborarea cu orice persoană fizică/juridică și natura colaborării respective

Participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta depășește 5% din capitalul societății

Participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta nu depășește 5% din capitalul societății, dar depășește valoarea de 10.000 lei

Asociațiile și fundațiile ai căror membri sunt

Bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune

Funcțiile deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților sau instituțiilor publice de către soț/soție

Bunurile imobile deținute în proprietatea sau în concesiune de către soț/ soție și copii minori

Lista proprietăților deținute pe raza unității administrativ- teritoriale din ale căror autorități ale administrației publice locale fac parte

Cadourile și orice beneficii materiale/avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcția deținută în cadrul autorității administrației publice locale; orice cadou sau donație primită de aleșii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituții ori autorități

Orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consilului județean, în cazul președintelui și vicepreședintelui acestuia și al consilierilor județeni

Subcapitolul 4.7 Incompatibilități

Un oficial public se găsește într-o situație de incompatibilitate dacă ocupă mai multe funcții în același timp, în ciuda faptului ca legea interzice cumului de funcții.

Legea 161/2003, articolul 87, prevede că președintele consiliului județean nu poate ocupa în timpul exercitării mandatului, următoarele funcții sau calități:

Funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia

Consilier local

Prefect sau subprefect

Președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale

Legea 161/2003, articolul 91, prevede ca pentru toți aleșii locali starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului.

În această situație alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție.

Dacă alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în termenul prevăzut de lege, prefectul este cel care trebuie sa emită un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.

4.7.1Criterii de incompatibilitate

Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică, precum și cu funcțiile de demnitate publică, conform prevederilor Legii 161/2003.

Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate:

În cadrul autorităților sau instituțiilor publice

În cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public

În calitate de membru al unui grup de interes economic

Legea 161/2003 prevede toate situațiile în care președintele consiliului județean devine incompatibil. Astfel, pe perioada exercitării mandatului de președinte, acesta nu poate ocupa si funcția de:

Consilier local

Prefect sau subprefect

Funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia

Președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale

Reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național

Membru al unui grup de interes economic

Deputat sau senator

Ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcție asimilată acestora

Orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale

Acționar semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean. Incompatibilitatea există și în situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soțul sau ruda de gradul I a acestuia devin acționari

Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, președintele consiliului județean putând renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție

În situația în care președintele consiliului județean, aflat în stare de incompatibilitate, nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în termen, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile

sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.

Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competentă.

Subcapitolul 4.8 Direcția Națională Anticorupție

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție este cea care delimitează infracțiunile ce intră în competența procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Potrivit acesteia, DNA are competență să cerceteze faptele care au produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 200.000 euro sau o perturbare deosebit de gravă a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice.

De asemenea procurorii instituției pot efectua cercetări și dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro, indiferent de calitatea persoanei care le-a comis.

Prin lege, DNA cercetează fapte, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, dacă acestea au fost comise de către:

Deputați sau senatori

Membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora

Consilieri ai miniștrilor

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale, ceilalți judecători și procurori

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii

Președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia

Avocatul Poporului și adjuncții săi

Consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale

Consilierii de stat ai primului ministru

Membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de conturi

Guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României

Președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței

Ofițeri, amirali, generali și mareșali, ofițeri de poliție

Președinții și vicepreședinții consiliilor județene

Primarul general și viceprimarii municipiului București, primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București

Primarii și viceprimarii municipiilor

Consilierii județeni, prefecții și subprefecții

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora – cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora

Avocați

Comisarii Gărzii Financiare

Personalul vamal

Persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare

Lichidatorii judiciari

Executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului

Toate rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție sunt verificate de procurorii-șefi ai acestor servicii.

În cazul celor întocmite de către procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și a celor întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție verificarea se face de către procurorii-șefi ai secțiilor.

Iar în situația în care rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-șefi ai secțiilor Direcției Naționale Anticorupție, verificarea este făcută de către procurorul-șef al acestei direcții.

Împotriva tuturor măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, se poate face plângere, aceasta fiind rezolvată de către procurorii ierarhici superiori.

De asemenea, procurorii din cadrul structurii centrale a DNA pot prelua, pentru efectuării urmăririi penale, cauze de competența structurilor teritoriale ale direcției, prin dispoziția procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în următoarele situații:

Imparțialitatea procurorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților

Una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistenții judiciari ori grefierii instanței
Există pericolul de tulburare a ordinii publice

Urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexității cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală

În cazurile menționate mai sus, procurorii din cadrul structurii centrale pot infirma actele și măsurile procurorilor din cadrul structurilor teritoriale, dacă acestea sunt contrare legii, și pot îndeplini oricare dintre atribuțiile acestora.

Prin lege, persoanele arestate preventiv în cauzele aflate sub de competența DNA sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, încadrate cu personal detașat de la Administrația Națională a Penitenciarelor, sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ ȘI CONCLUZII

Lucrarea “Președintele Consiliului Județean” prezintă în capitolul final cazul fostului președinte al Consiliului Județean Botoșani, Constantin Conțac. Aflat în fruntea județului vreme de opt ani de zile, Constantin Conțac reușise să-și facă renumele de baron local, influența sa fiind comparabilă cu cea a lui Constantin Mischie de la Gorj.

În urma unei sesizări a unui fost coleg de consiliu județean, Conțac intră în atenția oamenilor legii, cercetările ulterioare scotând la iveală grave nereguli săvârșite de acesta în timpul mandatelor (unul dintre acestea fiind de vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani).

După câțiva ani de cercetări și procese, Constantin Conțac este condamnat la sfârșitul lunii octombrie 2012 la trei ani de închisoare, cu executare, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție.

Decizia a aparținut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au avut pr rol dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Botoșani a fost acuzat de efectuarea mai multor operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații.

În același dosar a mai fost condamnat și fiul fostului președinte Conțac, Liviu Conțac, pedeapsa acestuia fiind tot de trei ani de închisoare cu executare.

Fostul președinte al CJ Botoșani, Constantin Contac, a fost trimis în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care l-au acuzat pe acesta că împreună cu fiul său, Liviu Conțac, fost director la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, ar fi făcut afaceri din bani publici. Afacerile au constat în contracte de prestări servicii ce aveau ca obiect de activitate întreținerea drumurilor și transport de materiale.

Cum legislația românească interzice raporturile comerciale între societățile comerciale ale aleșilor locali și regiile autonome de interes local, aflate sub autoritatea consiliului respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale ori de consiliile județene respective, la inițiativa președintelui CJ Botoșani Constantin Conțac, Directia Județeană de Drumuri și Poduri a apelat la o firmă intermediară, Construct Com SRL, pentru a evita astfel starea de incompatibilitate.

Firma Construct Com SRL, administrată de Ioan Andrici, reprezenta un interpus în afaceri, pentru a crea impresia unei legalități aparente.

Demn de semnalat este faptul că între tatăl Constantin Conțac și fiul Liviu Conțac existau raporturi directe de subordonare ierarhică, președintele CJ Botoșani fiind ordonator principal de credite, iar fiul acestuia, directorul Direcției Județene de Drumuri și Poduri, fiind ordonator secundar de credite.

Mai mult, societatea Construct Com SRL deținea numai două camioane și un autoturism, dotări tehnice cu care nu s-ar fi putut desfășura activitatea contractată. În ciuda acestui fapt, firma a participat și a câștigat toate licitațiile de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani.

Toate lucrările vizau activități de întreținere a drumurilor și transport de materiale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au stabilit în timpul cercetărilor efectuate că firma Construct Com SRL, administrată de Ioan Andrici, a putut câștiga aceste licitații cu ajutorul informațiilor puse la dispoziție de fiul președintelui CJ, Liviu Conțac, care a divulgat prețurile oferite de restul participanților la licitații.

Ulterior, administratorul firmei câștigătoare, Ioan Andrici, a încheiat contracte de inchiriere de utilaje de la firma Transporturi Auto SA, la care actionar majoritar era nimeni altul decât chiar președintele Consiliului Județean Botoșani, Constantin Conțac.

În acest fel, sumele virate de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri către societatea căștigătoare, SC Construct Com SRL, ajungeau în contul firmei Transporturi Auto SA, la care acționar majoritar era chiar președintele CJ, Constantin Conțac, drept contravaloare a serviciilor de închirieri utilaje.

În toată această perioadă, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani nu a făcut nici o investiție în echipamente sau utilaje, preferând să le închirieze de la firma Transporturi Auto SA, administrată de președintele Conțac.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au stabilit că în acest fel președintele Consiliului Județean Botoșani, Constantin Conțac, ar fi dobândit peste 19,9 milioane de lei.

În plus, pentru a da impresia că veniturile obținute sunt licite, fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani și-a creditat fictiv propriile firme, el uzitând și de viramente bancare, astfel încât toți banii încasați îi apăreau în conturi sub forma dividentelor.

Tot procurorii au mai stabilit că din banii obținuți din afacerile cu statul Constantin Conțac și-a cumpărat o casa de vacanță estimată la 800.000 de lei, trei autoturisme de lux și nouă autobasculante, ce au ajuns în parcul auto al firmei Transporturi Auto SA.

Și firma intermediară, administrată de Ioan Andrici a avut de câștigat din această încrengătură fiscală, pentru serviciile efectuate ea primind cu titlul de comision o cotă reprezentând 0,43% din profit.

În timpul cercetărilor efectuate anchetatorii au mai stabilit și faptul că în perioada 2004-2007 Constantin Conțac a omis cu bună știință să treacă în declarațiile sale de avere suma de un milion de dolari, motiv pentru care acesta a fost acuzat și de comiterea infracțiunii de fals în declarații.

Ascensiunea politică

Constantin Conțac, născut în Botoșani la data de 14 august 1945, de profesie economist, a fost numit multă vreme de presa locală și națională baronul local cu cea mai mare influență din zona Moldovei.

În anul 2000, Conțac reușește să devină vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani, la alegerile locale înscriindu-se pe listele Partidului Social Democrat (PSD), unde ajunge să ocupe și funcția de vicepreședinte al organizației județene a partidului.

La următoarele alegeri locale, Constantin Conțac ajunge președinte al CJ Botoșani și lider al organizației PSD Botoșani. Patru ani mai târziu, în anul 2008, Conțac pierde alegerile pentru funcția de președinte al Consiliului, el fiind ales în funcția de vicepreședinte al instituției.

În anul 2009 Conțac declară public că îl sprijină pe președintele Traian Băsescu, motiv pentru care este exclus din PSD și pierde funcția de vicepreședinte al CJ Botoșani.

În perioada 2000 – 2008, cât s-a aflat în fruntea județului, Constantin Conțac a reușit să pună la punct o adevarată rețea de influență și putere, favorizându-l în același timp pe fiul său, Liviu Conțac, pe care l-a numit șeful Direcției Județene de Drumuri și Poduri Botoșani.

Societatea deținută de familia Conțac, Transporturi Auto SA a reușit să câștige, direct sau prin intermediul altor firme, majoritatea lucrărilor de drumuri efectuate în județul Botoșani, valoarea sumelor încasate fiind de ordinul milioanelor de euro.

În anul 2008 firmele lui Constantin Conțac au beneficiat de sume importante de bani de la vărul acestuia, Gheorghe Flutur, important pion în rândul partidului aflat la putere, PDL.

Astfel, firma Transporturi Auto SA a realizat din bani europeni drumurile județene dintre Salcea și Roșcani, dar și pe cele de la Izvoarele Sucevei. Aceeași societate a primit în timpul guvernării PDL și numeroase lucrări de întreținere și reparații pe drumurile județene, dar și servicii de deszăpezire, pentru o perioadă de trei ani, valoarea acestora fiind de 100 de milioane de lei.

În preajma alegerilor din anul 2009, firma familie Conțac a primit de la primaria Botoșani un contract de 3 milioane de euro pentru modernizarea centurii ocolitoare a orașului. Au urmat apoi alte două contracte primite de la fostul loc de muncă, Consiliul Județean Botoșani, în valoare totală de 5 milioane de euro.

Cercetat din întâmplare

Fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani a intrat în atenția oamenilor legii după ce un fost consilier județean PNL, Gheorghe Ciubotaru, l-a acuzat că ar fi încasat de la una din firmele sale aproape 200 de milioane de lei, bani ce nu s-au regăsit pe declarația de avere.

A fost demarată o anchetă și ulterior cercetările au fost extinse, anchetatorii încercând să stabilească care au fost relațiile dintre Constantin Conțac, consiliul județean Botoșani și firmele administrate de familia Conțac. Și cum Constantin Conțac deținea o funcție publică, ancheta a fost preluată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Pe masa procurorilor DNA au ajuns toate actele din perioada 2003-2004, inclusiv contractele de întreținere a drumurilor județene, Constantin Conțac fiind suspectat că s-ar fi folosit de funcție pentru a facilita indirect un contract firmei sale, SC Transporturi Auto SA.

După cercetări amănunțite, procurorii DNA au decis în luna iunie 2007 să-l trimită în judecată pe președintele CJ Botoșani, Constantin Conțac, acționar majoritar la SC. Transporturi Auto SA, SC. 99 CCC SA, SC. CON 2000 SA și SC. 07 CCC SRL, pentru operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, prevăzute de art. 12 lit. a din Legea 78/2000, pentru spălare de bani și pentru fals în declarații,

Și fiul acestuia, Liviu Conțac, fost director al Direcției Județene de Drumuri și Poduri Botoșani, a fost trimis în fața înstanței de judecată, el fiind acuzat de desfășurarea de operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, prevăzute de art. 12 lit. a din Legea 78/2000, și spălare de bani,

Administratorul firmei interpuse, SC Construct Com SRL, Ioan Andrici, a fost și el trimis în judecată pentru complicitate la operațiuni financiare în situații de incompatibilitate prevăzute de art. 12 lit. a din legea 78/2000 și spălare de bani.

Incompatibilitate

În actul de sesizare al instanței procurorii au precizat că în perioada 2002-2006, Contantin Conțac și fiul său, Liviu Conțac, au făcut afaceri din bani publici, acestea constând în contracte de prestări servicii ce aveau ca obiect de activitate întreținerea drumurilor și transportul de materiale.

Pentru a evita starea de incompatibilitate descrisă de OUG 5/2002 și Legea 161/2003, potrivit cărora sunt interzise raporturile comerciale între societățile comerciale ale aleșilor locali și regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societățile comerciale înființate de consiliile locale ori de consiliile județene respective (în cazul acesta Direcția Județeană de Drumuri și Poduri) Constantin Conțac l-a cooptat pe Ioan Andrici, administratorul firmei SC Construct Com SRL.

Societatea a deținut rolul de intermediar, pentru a crea impresia unei legalități aparente, în ciuda faptului că avea în dotare un autoturism și două autocamioane și nu putea astfel efectua serviciile prevăzute în contractele câștigate prin licitație.

Între Constantin Conțac și fiul său, Liviu Conțac existau raporturi de subordonare ierarhică directă, tatăl fiind ordonator principal de credite, iar fiul ordonator secundar de credite.

SC Construct Com SRL a câștigat toate licitațiile organizate de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani, beneficiind de informațiile divulgate de nimeni altul decât directorul Liviu Conțac, care a dezvăluit cel mai mic preț oferit de restul participanților la licitații.

Procurorii au mai stabilit că după câștigarea acestor licitații și a cererilor de ofertă, administratorul Ioan Andrici a încheiat contracte de închiriere de utilaje de la firma familiei Conțac, SC Transporturi Auto SA, la care acționar majoritar era nimeni altul decât președintele CJ Botoșani, Constantin Conțac.

În acest mod banii virați de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani în conturile SC Construct Com SRL au ajuns în conturile firmei familiei Conțac, ca contravaloare a închirierii utilajelor.

Iar Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani, condusă de fiul președintelui Conțac, Liviu Conțac, nu a făcut nici o investiție în utilaje și echipamente, preferând să le închirieze de la firma familiei Conțac, SC Transpoturi Auto SA.

Anchetatorii au stabilit că în acest mod au fost dobândiți aproape 20 de milioane de lei, banii ajungând în firmele președintelui Constantin Conțac.

Iar pentru a da impresia că are venituri ilicite, Conțac a recurs la creditarea fictivă a propriilor firme precum și la viramente bancare, percepând la final banii sub formă de dividende.

Din banii obținuți Constantin Conțac și-a cumpărat o casă de vacanță în valoare de 8 miliarde de lei, un autoturism Audi A6 și un autoturism BMW X5 (trecute pe una dintre firmele sale), un autoturism Volkswagen Touareg și nouă autobasculante IVECO, ce au ajuns pe firma SC Transporturi Auto SA.

În plus, în perioada 2004-2007, Constantin Conțac a omis să precizeze ăn declarațiile sale de avere sume de un milion de euro.

Sentințe judecătorești diferite

Dosarul a fost trimis pentru judecare pe rolului Tribunalul Botoșani, la cererea procurorilor DNA el fiind ulterior strămutat la Tribunalul Brașov. Inițial, magistrații brașoveni i-au achitat pe Constantin Conțac și pe fiul acestuia, Liviu, dar procurorii DNA au înaintat recurs.

O instanță a Curții de Apel Brașov a dispus condamnarea lui Constantin Conțac la doi ani de închisoare cu suspendare.

Nemulțumit, Conțac a făcut recurs, la fel ca și procurorii DNA. Astfel dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat definitiv, condamnându-l pe Constantin Conțac la trei ani de închisoare, cu executare.

Fiul lui Constantin Conțac, Liviu Conțac, fost director la Direcției Județene de Drumuri și Poduri Botoșani, a fost și el condamnat tot la trei ani de închisoare, administratorul firmei intermediare, Ioan Andrici primind o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare.

Planuri mari

În timp ce era cercetat și judecat pentru fapte de corupție, Constantin Conțac și-a propus să ajungă în Parlamentul României, el depunându-și candidatura la alegerile din 2012 pentru un fotoliu de senator.

Cu doar câteva zile înainte de a fi condamnat definitiv, fostul președinte al CJ Botoșani și-a depus candidatura ca independent în Colegiul nr, 3 din Botoșani, candidatura sa fiind acceptată de către Biroul Electoral de Circumscripție întrucât, la acel moment, erau îndeplinite toate criteriile impuse de lege.

După pronunțarea sentinței de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare, Constantin Conțac a ajuns la Penitenciarul Botoșani, dar cum termenul legal de depunere a contestațiilor expirase, numele său a apărut pe buletinele de vot. Aflat după gratii. Constantin Conțac a reușit să obțină 400 de voturi din partea alegătorilor.

Tertipuri avocățești

La scurt timp după ce a ajuns în arest, atât Constantin Conțac cât și fiul său, Liviu Conțac, au solicitat instanței Tribunalului Botoșani întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de trei luni, motivând că firma pe care o au trece printr-o perioadă dificilă și este nevoie de prezența lor pentru redresarea activității.

Judecătorii au admis solicitarea celor doi, dar în urma recursului formulat de procurori Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat definitiv, Conțac și fiul său rămânând în continuare după gratii.

Afacerile continuă

În vreme ce fostul președinte al CJ Botoșani este în arest, firma sa, SC Transporturi Auto SA continuă să facă afaceri cu statul, urmând să modernizeze un drum județean din Suceava, contractul finanțat prin POR având valoarea de 23,1 milioane de lei.

Contractul i-a fost încredințat noului administrator al SC Transporturi Auto SA, Iulian Conțac (nepotul lui Constantin Conțac) de actualul președinte al Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, lucrarea constând în modernizarea unui tronson de 7,85 kilometri din drumul județean DJ 178, între localitățile Ilișești-Ciprian Porumbescu.

Subcapitolul 5.1 Concluzii

Președintele consiliului județean este ales prin vot secret de consilierii județeni, el fiind desemnat să reprezinte județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice – române și străine, precum și în justiție. Prin lege, președintele răspunde și de buna funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și îl controlează, el putând delega coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate vicepreședinților consiliului județean sau secretarului general al județului.

Legislația românească prevede că pe toată durata executării mandatului, contractul de muncă al noului președinte al consiliului județean la instituții publice, regii autonome, companii naționale, societăți naționale sau societăți comerciale cu capital majoritar de stat, se suspendă de drept.

Toți aleșii locali, fie că sunt consilieri locali sau județeni, cunosc faptul că nu pot face afaceri cu statul, în perioada în care exercită o funcție publică. Cu atât mai mult președintele consiliului județean, al cărui mandat încetează în cazul constatării unei situații de încompatibilitate ori dacă acesta suferă o condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau este pus sub interdicție judecătorească pentru fapte de natură penală.

În ciuda faptului că sunt desemnați să reprezinte interesele cetățenilor care i-au ales, dar și în deplină cunoștiință de cauză, există și situații în care consilierii județeni, în speță președintele unui consiliul județean, încearcă să obțină diverse avantaje, făcând afaceri cu banii publici.

Studiul de caz prezentat în prezenta lucrare, cel al fostului președinte al Consiliului Județean Botoșani, Constantin Conțac, este elocvent în acest sens. Chiar dacă cunoștea legea și repercursiunile sale, Constantin Conțac nu s-a dat în lături când a venit vorba ca firma al cărui administrator era să obțină contracte avantajoase de la o direcție subordonată Consiliului Județean Botoșani, în fruntea căruia se găsea chiar fiul său.

Mai mult, Conțac însuși a fost cel care a pus la cale un adevarat mecanism de ‘spălare’ a banilor publici, prin intermediul unei alte firme ce nu îndeplinea nici măcar condițiile pentru a participa la vreo licitație.

Luat la întrebări de mass-media, după demararea cercetărilor, Constantin Conțac a susținut că este nevinovat, el afirmând că tot ceea ce i se intâmpla era doar rezultatul unei râzbunări politice.

Trimis în judecată, Constantin Conțac a beneficiat de hotărâri judecătorești contradictorii, timp în care a continuat să se afle în fruntea Consiliului Județean Botoșani. După pierderea alegerilor, a reușit să obțină funcția de vicepreședinte al CJ, funcție pe care a pierdut-o când a fost exclus din PSD, ca urmare a susținerii fățișe a președintelui Traian Băsescu.

Demn de semnalat este faptul că, și după ce a rămas fără funcție, fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani a continuat să facă afaceri cu statul, sumele încasate de firmele sale fiind de ordinul milioanelor de euro. Chiar și cu Constantin Conțac după gratii, contractele de la Consiliul Județean Botoșani sau primăria din localitate continuă să fie atribuite firmei sale. la conducerea căruia acum se află nepotul său.

Acest exemplu este edificator pentru a demonstra o dată în plus gradul corupției instaurate la nivel înalt în numeroase instituții din România, dar și mecanismele destul de complicate prin care anumiți oameni politici cu influență reușesc să facă afaceri foarte avantajoase, în detrimentul legalității.

.

BIBLIOGRAFIE

Legea 215/2001, Legea administrației publice locale

Legea 67/2004, Legea autorităților administratiei publice locale

Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările si completările ulterioare

Codul de procedură penală

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici

Legea partidelor politice nr. 14/2003

Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție

Legea 273/2006, privind finanțele publice locale

Legea 554/2004, Legea contenciosului administrativ

Legii nr. 35/2008, Legea votului uninominal

HG 144/2012 privind stabilirea masurilor pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale

Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sanctionarea coruptiei, cu modificările și completarile ulterioare;

Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și unor persoane cu funcții de conducere, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și entitățile publice

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările si completările ulterioare

Site-uri consultate:

www.pna.ro

www.mediafax.ro

www.adevarul.ro

www.stiri.botosani.ro

www.botosaneanul.ro

www.rtv.net

www.botosaninews.ro

www.money.ro

www.ebotosani.ro

www.presaonline.com

www.realitateadorohoiana.ro

www.romanialibera.ro/

www.botosaninecenzurat.ro/

www.romaniacurata.ro

www.monitorulsv.ro