Președinte: Iván Duque Márquez În tendințe Capitală: Bogotá Prefix: +57 Monedă: Peso columbian Limbi oficiale: Limba spaniolă, Limba engleză… [617942]

COLUMBIA
Republica Columbia

Președinte: Iván Duque Márquez În tendințe
Capitală: Bogotá
Prefix: +57
Monedă: Peso columbian
Limbi oficiale: Limba spaniolă, Limba engleză INFO

DATE GENERALE

Columbia (în spaniolă Colombia), oficial Republica
Columbia .
República de Colombia este o țară din partea de nord -vest
a Americii de Sud, mărginită la nord -vest cu Panama, la est
cu Venezuela și Brazilia, la sud cu Ecuador și Peru,la vest
cu Oceanul Pacific și la nord cu Marea Caraibelor .
 Se recunoaște că statul Columbia are și frontierele
maritime cu Jamaica, Haiti, Republica Dominicană,
Nicaragua, Honduras și Costa Rica . Capitala Columbiei
este Bogotá .
DATE GENERALE

Columbia este al 26 -lea stat al lumii și al patrulea al Americii de
Sud după suprafață (precedat de Brazilia, Argentina și Peru),
având o suprafață mai mare de două ori decât cea a Franței.
Considerând întreaga Americă Latină, doar Brazilia și Mexic au o
populație mai mare decât cea a Columbiei.
Suprafață și diviziuni teritoriale: 1.138.910 km2, împărțită în 32
de departamente și districtul capitalei.
Populația: cca. 45.000.000 locuitori (ianuarie 2009).
Structura etnică: metiși 58%, albi 20%, mulatri 14%, negri 4% etc.
Capitala și principalele orașe: Santafé de Bogota, Barranquilla,
Cartagena, Santa Marta, Cucuta, Popayan, Bucaramanga, Tunja, Turbo,
Buenaventura, Tumaco.

DATE GENERALE

Religie:
70.0 % Catolici Catholic
0.9% Catolici carismatici
14.4% Creștini după Evanghelie
1.6% Penticostali
0.3% Evanghelici carismatici
0.4% Protestanți
2.5% Agnostici
2.2% Atei
3.5% Teiști dar fară religie
1.3% Martorii Lui Jehova
0.5% Adventiști
0.1% Musulmani DATE GENEALE

Columbia a fost descoperită de spanioli în 1499 și s -a menținut
colonie până la 20 iulie 1810, când s -a declanșat războiul de
independență. După 9 ani de război, s -a declarat Republica Marea
Columbie, care includea și actualele teritorii ale Venezuelei și
Ecuadorului (independente în 1830) și provincia Panama
(independentă în 1903).

Asasinarea primarului orașului Bogota (liberal), în aprilie 1948, a
declanșat războiul civil (1949 -1958), în cursul căruia și -au pierdut
viața 280.000 persoane. După această perioadă, conflictul intern a
căpătat noi caracteristici, dar situația politică a cunoscut o relativă
stabilizare, fiind organizate periodic alegeri generale. În ultimii 40
de ani, acțiunile gherilei au condus la tensionarea treptată a
situației interne, din 1998 înregistrându -se o evoluție îngrijorătoare a
conflictului intern columbian.

ISTORIE POLITICĂ

Pentru soluționarea problemelor țării, în 1998 a fost inițiat,
„planul Columbia", sprijinit de SUA, iar actuala administrație
a elaborat o nouă politică, de așa -numită "securitate
democratică", care vizează consolidarea autorității statului,
combaterea terorismului și reluarea dialogului de pace.

Negocierile de pace dintre guvern și gherilele FARC (Forțele
Armate Revoluționare Columbiene) au început la 16 octombrie
2012, la Oslo, și din noiembrie 2012 au continuat la Havana.
Venezuela, Chile, Cuba și Norvegia s -au implicat activ în
sprijinirea procesului de pace, susținut , de asemenea, de UE,
SUA și majoritatea țărilor latino -americane. ISTORIE POLITICĂ

Potrivit Acordului general privind terminarea conflictului și construirea unei
păci stabile și durabile, convenit de guvernul Columbian și de FARC,
principalele subiecte de negociere au vizat: politica de dezvoltarea rurală;
participarea foștilor combatanți FARC la viața politică; traficul de droguri;
drepturile victimelor; terminarea propriu -zisă a conflictului.

Acordul final de pace a fost semnat la 26 septembrie 2016, dar el a
înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât
guvernul, cât și liderii FARC și -au exprimat voința pentru continuarea
eforturilor în direcția păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord
final, la 26 noiembrie 2016, aflat în plin proces de implementare.

În semn de recunoaștere a contribuției sale, președintele Juan Manuel
Santos a fost desemnat câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2016. ISTORIA POLITICĂ

Gran Colombia (1819 –1831)
Simón Bolívar Palacios , Joaquín Mosquera y Arboleda ,Rafael
Urdaneta y Faría , Francisco de Paula Santander y Omaña
Republic of New Granada (1831 –1858)
Francisco de Paula Santander y Omaña , José Ignacio de
Márquez Barreto ,Pedro Alcántara Herrán Martínez ,Tomás
Cipriano de Mosquera y Arboleda , José Hilario López Valdéz ,José
María Obando del Campo , José María Melo y Ortiz Mariano ,Ospina
Rodríguez
Grenadine Confederation (1858 –1863)
Mariano Ospina Rodríguez , Bartolomé Calvo Díaz ,Tomás
Cipriano de Mosquera y Arboleda PREȘEDINTI AI COLUMBIEI

U nited S ta tes o f Co lom bia (1 8 63 –1 886)
Tomás Cipriano de Mosquera y Arboleda , Manuel Murillo Toro , Tomás Cipriano de
Mosquera y Arboleda , Santos Acosta Castillo , Santos Gutiérrez Prieto Eustorgio Salgar
Moreno Manuel Murillo Toro Santiago Pérez de Manosalbas Aquileo Parra , Gómez Julián
Trujillo Largacha , Rafael Núñez Moledo , Francisco Javier Zaldúa y Racines , José Eusebio
Otalora Mar tínez , Rafael Núñez Moledo
Rep u b lic o f Co lom bia (1 8 86 –p resent)
Rafael Núñez Moledo , Miguel Antonio Caro Tobar , Manuel Antonio Sanclemente ,
Sanclemente José Manuel Marroquín Ricaur te , Rafael Reyes Prieto , Ramón González
Valencia , Carlos Eugenio Restrepo Restrepo , José Vicente Concha Ferreira , Marco Fidel
Suárez , Jorge Holguín Mallarino , Pedro Nel Ospina Vázquez , Miguel Abadía Méndez , Enrique
Olaya Herrera , Alfonso López Pumarejo , Eduardo Santos Montejo , Alfonso López Pumarejo ,
Mariano Ospina Pérez Laureano Gómez Castro , Gustavo Rojas Pinilla , Alber to Lleras
Camargo , Guillermo León Valencia Muñóz , Carlos Lleras Restrepo , Misael Pastrana Borrero ,
Alfonso López Michelsen Julio César Turbay Ayala , Belisario Betancur Cuar tas , Virgilio Barco
Vargas ,César Gaviria Trujillo , Ernesto Samper Pizano , Andrés Pastrana Arango , Álvaro Uribe
Vélez , Juan Manuel , Santos Calderón ,Iván Duque Márquez PRESEDINȚI AI COLUMBIEI

Drapelul Columbiei -este un tricolor compus din trei benzi
orizontale: galbenă, albastră și roșie. Bandă galbenă constituie o
jumătate de sus a drapelului, iar benzile albastră și roșie ambele
ocupă câte o pătrime a spațiului. A fost adoptat la data de 26
noiembrie 1861.
Stema naționala
Floarea națională – orhideea Cattleya trianae
Copacul național -Ceroxylon quindiuense

SIMBOLURI NAȚIONALE

Sistem politi c-republică prezidențială
Președinte -Juan Manuel Santos
Vice -președinte -Angelino Garzón
Legislativ -Congress of Colombia ⁠ SITEMUL ADMINISTRATIV

Putere legislativă columbiană este compus ă din două camere, Camera
Reprezentanților (spaniolă Cámara de Representantes) cu 166 locuri, și
camera Senatului (Senado de la República de Colombia) cu 102 locuri.
Amblele camere constituie Congresul Republicii Columbia (sau simplu
Congres, Congreso de la República de Colombia). Camerele Congresului
la rândul lor se divizează în comisii, comitete, și subcomisii, pentru a
discuta subiecte concrete.
Membrii Congresului sunt aleși prin vot popular, pentru un mandat de 4
ani. De asemenea, columbienii mai aleg deputați in consiliile municipale,
și departamentale.
Fiecare departament are propriul Congres (Asamblea Departamental),
care reprezintă puterea legislativă la nivel departemental.
Următorul nivel legislativ este reprezentat de Consiliile Municipale ,
prezente în toate orașele columbiene. Fiind membru al Comunității Sud –
Americane a Națiunilor, Columbia are roluri legislative și în această
organizație. PUTERE LEGISLATIVĂ

Columbia este o republică unde puterea executivă domină
structura guvernamentală. Președintele este ales prin vot popular,
pentru un mandat de 4 ani, și funcționează atât ca șef de stat, cât
și de guvern. Poate exercita 2 mandate consecutive, conform
ultimilor amendamente aduse la constituție. Guvernatorii
departamentelor, primarii, și alți funcționari executivi, sunt aleși
pentru 3 ani, și nu pot fi realeși imediat.

În timpul primului mandat al președintelui Álvaro Uribe, începând
cu 2002 Ministerele au fost restructurate. Președintele a redus
birocrația prin fuzionarea mai multor ministere, desemnând
Departamentelor Administrative funcții ale ministerelor dispărute.
Acum Consiliul Miniștrilor arată în felul următor: PUTERE EXECUTIVĂ

•Ministerul de Interne și Justiție
•Ministerul Finanțelor și Creditului Public
•Ministerul Afacerilor Externe
•Ministerul Apărării Naționale
•Ministerul Protecției Sociale
•Ministerul Agriculturii și a Dezvoltării Rurale
•Ministerul Comerțului, al Industriei, și al Turismului
•Ministerul Educației Naționale
•Ministerul Mineritului și al Energiei
•Ministerul de Transport
•Ministerul Telecomunicațiilor
•Ministerul Mediului, al Locuințelor și al Dezvoltării Regionale
•Ministerul Culturii PUTEREA EXECUTIVĂ

În 1990, în Columbia s -au produs reforme substanțiale în
justiție, și a început un proces de trecere de la sistemul
inchizițional la sistemul acuzatorial.
În unele zone, sistemul deja a fost implementat, urmând
ca ulterior să fie extins în toată țara.
Sistemul juridic este dirijat de Curtea Constituțională, și
membrii sunt aleși de Congres din nominații făcu te de
Președinte, și alți tribuni de rang înalt. PUTERE JUDECĂTOREASCĂ

Conform Constituției din 1991, Columbia este compusă administrativ din 32
departamente, și un district capital, în rang departamental. Fiecare departament
este condus de un guvernator ales pe un termen de 4 ani. Departamentele au
propriul legislativ, și servicii publice, care emit Ordonanțe obligatorii, în teritoriul
acestora de jurisdicție.

Fiecare departament e constituit din municipalități, conduse de un primar (alcade)
ales pe o perioadă de patru ani. La rândul lor municipalitățile sunt compuse din
corregimento -uri, conduse de un lider local (corregidor)

Teritoriile indigene, în Columbia, au fost create de comun acord între guvern și
comunitățile indigene. Aceste teritorii ocupă, în Columbia o arie de 30 845 231
hectare, și sunt situate preponderent în departamentele Amazonas, Cauca, La
Guajara, Guaviare Vaupes, și altele. DIVIZIUNEA ADMINISTRATIVĂ

Patru entități joacă un rol esențial în respectarea statului de drept de
către funcționarii guvernamentali de la toate nivelurile și, în acest scop,
sunt însărcina te cu prevenirea, investigarea și sancționarea neregulilor
administrative .
Biroul Procurorului General (Fiscalia General de la Nacion) este o
organizație autonomă și ierarhică. Deși aparține secției judiciare,
Constituția din 1991 îi conferă un rol independent pentru a -și putea
îndeplini mai bine funcțiile.
Este condusă de Procurorul General al Republicii ("Fiscal General"), care
este responsabil în principal de urmărirea penală și de reprezentarea
intereselor poporului în acele cazuri în care nici o inițiativă a unui partid
nu este necesară pentru începerea sau continuarea urmăririi penale .
Procurorul General este desemnat pentru un mandat de patru ani de către
Curtea Supremă care selectează unul dintre cei trei candidați pentru
respectiva funcție. ALTE INSTITUȚII GUVERNAMENTALE
IMPORTANTE

Procuraduria General de la Nacion este numită de Senat dintr -o listă de
candidați selectați de președinte și de înaltele instanțe, Procurorul general
acționează ca gardian al drepturilor și libertăților constituționale, al
principiilor democratice, al intereselor publice, și statul de drept în general.

Procurorul General trebuie să inițieze , de asemenea, orice acțiune
adecvată pentru a mobiliza responsabilii publici care au suportat răspundere
civilă, de muncă, militară, penală, administrativă sau disciplinară în cursul
îndeplinirii atribuțiilor lor oficiale .

Oficiul Apărătorilor Poporului (Defensoria del Pueblo) este un organism
independent a cărui misiune este de a apăra și proteja drepturile omului și
alte libertăți și interese protejate în temeiul Constituției și legilor, în fața
faptelor, actelor sau omisiunilor administrare. Apărătorul Poporului este
numit pentru un mandat de patru ani de către Congres, care selectează unul
dintre cei trei candidați propuși de Președinte.
ALTE INSTITUȚII GUVERNAMENTALE
IMPORTANTE

Biroul Contraloria General de la Republica este condus de un Comptroller General
numit pentru o perioadă de patru ani la începutul fiecărui mandat prezidențial de către
Congres, care selectează unul dintre cei trei candidați prezentați de cele mai înalte
instanțe .
 Acest funcționar este responsabil de supravegherea gestionării și a auditului
veniturilor, cheltuielilor, proprietății publice și naționale precum și a tranzacțiilor
entităților publice centralizate și descentralizate, indiferent de forma de organizare a
acestora, precum și de alte ramuri ale guvernul ui.
Se bucură de autonomie operațională , administrativă și funcțională. Nu
administrează împreună sectorul public; ea evaluează fapte, acte și documente numai
după ce organizațiile care urmează să fie auditate și -au terminat exercițiile contabile.
Sarcina sa principală este aprobarea sau respingerea conturilor de venituri și investiții
ale fondurilor publice, deschiderea investigațiilor privind neregulile și aplicarea
măsurilor și a sancțiunilor administrative, după caz. Comptrollerul General va solicita
Procurorul ui General să depună acțiunile în justiție care ar putea fi aplicate . ALTE INSTITUȚII GUVERNAMENTALE
IMPORTANTE

Unele dintre problemele sociale din Columbia sunt corupția, sărăcia,
șomajul, discriminarea, dependența de droguri sau inegalitatea de clasă.
Columbia este un stat sud -american a cărui istorie a fost plină de
probleme politice, sociale și economice, inclusiv corupția, încălcările
drepturilor omului, traficul de droguri, printre altele.
De fapt, Columbia este națiunea occidentală cu cele mai grave încălcări
ale drepturilor omului, potrivit datelor furnizate de rapoartele ONU
privind drepturile omului.
Guerilla, corupția, producția și traficul de stupefiante au marcat țara într –
un mod negativ, iar această problemă este tr anspusă în multiple
probleme sociale care agravează condițiile deja precare ale țării.
În ultimii ani, țara s -a recuperat. Cu toate acestea, cu atât de multe
probleme ce necesită rezolvare , îmbunătățirile au fost destul de lente. POLITICA SOCIALĂ

Principalele probleme sociale din Columbia
1- Corupția
Corupția este una dintre cele mai presante probleme sociale cu care se confruntă Columbia.
Acest lucru este evident nu numai în guvern, ci și în practica multor corporații
multinaționale.
Unul dintre cele mai amintite cazuri de corupție a fost finanțarea grupurilor paramilitare de
către companiile de banane (în principal, compania americană Chiquita Banana Brands),
care a avut loc între 1996 și 2004.
La Chiquita Brands au stabilit relații ilegale cu grupurile paramilitare pentru a controla în
mod ilegal mișcarea forței de muncă: în principiu, formarea sindicatelor și dreptul la protest
social au fost interzise prin teroarea inpusă de grupările armate.
Investigațiile ulterioare efectuate asupra acestei probleme au arătat că multinaționalele
americane au livrat paramilitarelor columbiene peste 1,7 milioane de dolari.
În 2007, Chiquita Brands a pledat vinovat pentru finanțarea grupurilor paramilitare și a fost
amendată cu 25 de milioane de dolari.
2- Șomajul
La începutul anului 2017, rata șomajului a fost de 11,7%, potrivit datelor furnizate de
Departamentul Administrativ Național de Statistică din Columbia . POLITICA SOCIALĂ

3 – S ărăci a
P ot r i v i t Depar t am ent ul ui Naț i onal de S t at i st i c ă al Col um bi ei , î n 2014, pr agul săr ăc i ei m onet ar e pe gospodăr i e
a f ost de 894922 $.
A c east a î nseam nă c ă o f am i l i e c u v eni t ur i m ai m i c i de 894922 pesos est e i nc l usă î n f r ac ț i unea săr ac ă a
popul aț i ei .
P ână î n 2015, pr oc ent ul săr ăc i ei m onet ar e a f ost de 27, 8%. A c east ă c i f r ă a sc ăz ut î n ul t i m i i doi ani . Cu t oat e
ac est ea, r at a săr ăc i ei m onet ar e c ont i nuă să f i e al ar m ant ă.
P e de al t ă par t e, Depar t am ent ul A dm i ni st r at i v Naț i onal de S t at i st i c ă a i ndi c at c ă v al oar ea pr agul ui săr ăc i ei
ex t r em e est e de 408436 $. P r oc ent ul per soanel or c ar e t r ăi esc î n săr ăc i e ex t r em ă a f ost de 8% până î n 2015.
Î n c el e di n ur m ă, se si t ueaz ă i ndex ul săr ăc i ei m ul t i di m ensi onal e, c ar e se r ef er ă l a c i nc i di m ensi uni : ( 1)
c ondi ț i i l e educ aț i onal e al e gospodăr i ei , ( 2) c ondi ț i i l e c opi l ăr i ei și t i ner et ul ui , ( 3) m unc a, ( 4) sănăt at ea și
ac c esul l a ser v i c i i l e publ i c e, 5) c ondi ț i i de l oc ui t .
P ot r i v i t Depar t am ent ul ui , r at a săr ăc i ei m ul t i di m ensi onal e a f ost de 20, 2% î n 2015.
4- Di scri mi n are
Î n 2011, st at ul c ol um bi an a adopt at o l ege î m pot r i v a di sc r i m i năr i i r asi al e, sex ul ui , r el i gi ei , or i ent ăr i i sex ual e,
pr i nt r e al t el e.
E a a c r eat c hi ar o l ege î m pot r i v a f em i c i d ul ui, a c ăr ei sent i nț ă est e de 21 până l a 50 de ani , f ăr ă posi bi l i t at ea
de a f ac e apel l a r educ er ea pedepsei .
Cu t oat e ac est ea, ex i st ă î nc ă c az ur i de di sc r i m i nar e, c el e m ai f r ec v ent e f i i nd c el e c ar e i m pl i c ă t r at am ent
i negal al f em ei l or .
P e de al t ă par t e, ex i st ă c az ur i i z ol at e de di sc r i m i nar e î n c eea c e pr i v eșt e r el i gi a, c om uni t at ea ev r ei asc ă f i i nd
una di nt r e c el e m ai af ec t at e. POLITICA SOCIALĂ

5- de pe nde nța de droguri
De p e n d e n ța d e d ro g u ri e ste o p ro b le mă ca re a f e cte a ză în p rin cip a l tin e re tu l co lu mb ia n . Cre ște re a
ratei dependenței de droguri în Columbia se datorează în mare parte f aptului că statul a controlat
tra f icu l d e d ro g u ri în stră in ă ta te , ce e a ce f a ce ca p ro d u că to rii a ce sto r su b sta n țe h a lu cin o g e n e să
ca u te a lte rn a tive p e p ia ța in te rn ă a ță rii.
Ma jo rita te a p o p u la ție i co lu mb ie n e ca re co n su mă d ro g u ri a re în tre 1 0 și 2 4 d e a n i. Ce le ma i
f recvent consumate droguri sunt cocaina, canabisul, heroina și unele medicamente eliberate pe
b a ză d e p re scrip ție me d ica lă .
Utiliza re a d ro g u rilo r e ste o p ro b le mă ca re n u a f e cte a ză n u ma i să n ă ta te a in d ivizilo r, ci a g ra ve a ză
și alte probleme sociale, cum ar fi criminalitatea, abandonul școlar, șomajul, printre altele.
6-de lin cve nța juve nilă
În tre 2 0 1 1 și 2 0 1 4 , în tre 6 0 și 7 0 d e co p ii a u f o st re țin u ți ziln ic p e n tru să vâ rșire a d e d if e rite
inf racțiuni, ce presupuneau consumul de droguri, deteriorarea inf rastructurilor publice, f urtul și
a sa ltu l.
De f a p t, crime le co mise d e tin e ri co n stitu ie a p ro xima tiv 1 2 % d in a cte le crimin a le co mise d e
p o p u la ția co lu mb ia n ă în g e n e ra l.
Aceste date sunt alarmante, deoarece tinerii reprezintă generația de ajutor. Dacă delincvența
ju ve n ilă co n tin u ă în a ce st f e l, viito ru l ță rii va f i p lin d e crimin a li. POLITICA SOCIALĂ

7- Situația drepturilor omului
Situația drepturilor omului în Columbia este cea mai gravă din emisfera
occidentală.
În ciuda faptului că constituirea acestui stat garantează drepturile
fundamentale ale cetățeanului (dreptul la viață, libertate, intimitate, justiție),
rapoartele privind drepturile omului în Columbia, efectuate de Organizația
Statelor Unite ale Americii, Națiunile Unite arată că țara prezintă probleme în
următoarele domenii:
Integritatea ființelor umane. În ceea ce privește încălcarea integrității
persoanei, există cazuri de lipsire a vieții, dispariția forțată a persoanelor și
tortură precum și alte pedepse în interiorul închisorilor și facilităților
militare.
– Corupția. În ceea ce privește corupția, aceasta este o problemă serioasă în
țară. Cele mai critice cazuri de corupție includ traficul de droguri și utilizarea
forțelor paramilitare.
– Discriminarea. POLITICA SOCIALĂ

Columbia se află la intersecția dintre America Latină și
continentul american mai larg și a fost lovită de o gamă vastă
de influențe culturale. Influentele culturii americane si celei
spaniol e, însoțite de influențe din Europa, Africa, Caraibe și
Orientul Mijlociu, precum și alte influențe culturale latino –
americane. Migrația urbană, industrializarea, globalizarea și
alte schimbări politice, sociale și economice au de asemenea
un impact considerabil cu privire la acest aspect.
Multe simboluri naționale, atât obiecte, cât și teme, au survenit
din tradițiile culturale diverse ale Columbiei și au scopul de a
reprezenta ceea ce au în comun Columbia și poporul
columbian. Manifestarile culturale din Columbia sunt
promovate de guvern prin Ministerul Culturii .
POLITICA CULTURALĂ

Experiența educațională a multor copii din Columbia începe cu participarea la o academie
preșcolară până la vârsta de cinci ani (Educación preescolar).
Învățământul de bază ( Educación básica ) este obligatoriu prin lege. Ea are două etape:
Educación básica primaria (care face referire la clasa întâi la cea de -a cincea – copiii de la
șase la zece ani.Apoi învățământul secundar de bază (Educación básica secundaria ), care
face referire la clasa a șasea până la a noua . Învățământul de bază este urmat de educația
profesională medie ( Educación media vocacional ) care cuprinde clasele a zecea și a
unsprezecea. Poate avea diferite specialități de formare profesională (academică, tehnică, de
afaceri și așa mai departe) în conformitate cu curriculumul adoptat de fiecare școală.
După terminarea cu succes a tuturor anilor de învățământ primar i și medi i, se acordă o diplomă
de liceu. Absolventul liceului este cunoscut ca bacilator, deoarece învățământul secundar de
bază și învățământul secundar sunt considerați în mod tradițional împreună ca o unitate numită
bachillerato (clasa a șasea până la a unsprezecea). Elevii din ultimul an de învățământ
secundar primesc testul ICFES (acum redenumit Sabre 11) pentru a avea acces la
învățământul superior (Educación superior). Această învățământ superior include studii
profesionale universitare, studii tehnice, tehnologice și intermediare precum și studii
postuniversitare. Instituțiile profesionale din învățământul superior sunt, de asemenea,
deschise studenților titulari ai unei calificări în domeniul artelor și al afacerilor. Această
calificare este de obicei acordată de SENA după un curriculum de doi ani. POLITICA EDUCATIONALĂ

Bachilleres (absolvenți de liceu) pot intra într -un program de carieră profesională
oferit de o universitate; aceste programe durează până la cinci ani (sau mai puțin
pentru învățământul profesional tehnic, tehnologic ,intermediar și studii
postuniversitare), și chiar până la șase sau șapte ani pentru unele cariere, cum ar fi
medicina. În Columbia, nu există o instituție precum colegiul; studenții merg direct
într-un program de carieră la o universitate sau la orice altă instituție de învățământ
pentru a obține un titlu profesional, tehnic sau tehnologic. Odată absolvit
universitatea, li se acordă o diplomă (profesională, tehnică sau tehnologică) și are
licență (dacă este necesar) pentru a -și exercita cariera pe care au ales -o. Pentru
unele programe de carieră profesională, elevii sunt obligați să ia examenul Saber -Pro,
în ultimul an de învățământ universitar.
Cheltuielile publice pe educație în proporție de produsul intern brut în 2015 au fost de
4,49%. Aceasta reprezenta 15,05% din totalul cheltuielilor publice. Ratele primare și
secundare de înscriere brute s -au situat la 113,56%, respectiv 98,09%. POLITICA EDUCAȚIONALĂ

Standardele de sănătate din Columbia s -au îmbunătățit foarte mult încă din anii 1980,
reformele în domeniul sănătății au dus la îmbunătățiri masive în sistemele de sănătate din
țară. Deși acest nou sistem a extins icluderea populației de către sistemul de securitate
socială și de sănătate de la 21% (înainte de 1993) la 96% în 2012, disparitățile în materie
de sănătate persistă.
Prin turismul de sănătate, mulți oameni din întreaga lume călătoresc de la locurile lor de
reședință în alte țări în căutare de tratament medical și de atracțiile din țările vizitate.
Columbia este prezentată ca una dintre destinațiile principale ale Americii Latine în ceea ce
privește turismul medical, datorită calității profesioniștilor din domeniul sănătății precum si
a unui număr mare de instituții dedicate sănătății și unui inventar imens al siturilor naturale
și arhitecturale. Orașele precum Bogotá, Cali, Medellín și Bucaramanga sunt cele mai
vizitate pentru specializarile de cardiologie, neurologie, tratamente dentare, terapie cu
celule stem, ORL, oftalmologie și înlocuirea articulațiilor , datorită calității tratamentului
medical.
Un studiu realizat de revista América Economía a clasat 21 de instituții de sănătate
columbian e printre primele 44 din America Latină, reprezentând 48% din total . Un centru de
cercetare și tratament pentru cancer a fost declarat Proiect de interes național strategic . POLITICA DE SĂNATATE

Filiala executivă a guvernul ui este responsabilă de gestionarea apărării din Columbia,
împreună cu comandantul -șef al președintelui forțelor armate. Ministerul Apărării
exercită controlul zilnic al armatei și al Poliției Naționale din Columbia. Columbia are
455 461 de militari activi. [173] În 2016, 3,4% din PIB -ul țării a fost destinat
cheltuielilor militare, plasându -l pe locul 24 în lume. Forțele armate ale Columbiei sunt
cele mai mari din America Latină și sunt al doilea mare consumator al armatei sale
după Brazilia. [174] [175 ]

Armata columbiană este împărțită în trei ramuri: Armata Națională a Columbiei; Forța
Aeriană din Columbia; și armata columbiană. Poliția națională funcționează ca
jandarmerie, care operează independent de armată ca agenție de aplicare a legii
pentru întreaga țară. Fiecare dintre acestea funcționează cu propriul lor aparat de
inteligență separat de Direcția Națională de Informații (DNI, în limba spaniolă). [176]

Armata Națională este formată din divizii, brigăzi, brigăzi speciale și unități speciale;
[177] Forțele Navale din Columbia de către Infanteria Navală, Forța Navală din
Caraibe, Forța Navală a Pacificului, Forța Națională a Sudului, Naval Forța Orientului,
Garda de coastă din Columbia, aviația navală și Comandamentul specific al San
Andres y Providencia [178] și Forța Aeriene de către 15 unități aeriene. [179] Poliția
Națională are o prezență în toate localitățile. POLITICA DE APĂRARE

Transportul în Columbia este reglementat în cadrul funcțiilor Ministerului Transporturilor și entități
precum Institutul Național pentru Drumuri (INVÍAS), responsabil cu autostrăzile din Columbia ,
Aerocivil, responsabil pentru aviația civilă și aeroporturi , Agenția Națională pentru Infrastructură,
responsabilă de concesionarea prin parteneriate public -privat, pentru proiectarea, construirea,
întreținerea, exploatarea și administrarea infrastructurii de transport , Direcția Maritimă Generală
(Dimar) are responsabilitatea coordonării controlului traficului maritim împreună cu marina
columbiană .
Rețeaua rutieră din Columbia are o lungime de aproximativ 215 000 km, din care 23 000 sunt pavate
. Transportul feroviar din Columbia este dedicat aproape în întregime transporturilor de marfă, iar
rețeaua feroviară are o lungime de 1.700 km de șine cu potențial activ. Columbia are 3,960 de
kilometri de conducte de gaz, 4900 de kilometri de conducte de petrol și 2990 de kilometri de
conducte de produse rafinate .

Obiectivul guvernului Columbiei este construirea a 7 000 km de drumuri pentru perioada 2016 –
2020 și reducerea timpului de călătorie cu 30%, iar costurile de transport cu 20%. Un program de
concesiune a drumurilor cu taxă va cuprinde 40 de proiecte și face parte dintr -un obiectiv strategic
mai mare de a investi aproape 50 de miliarde de dolari în infrastructura de transport, inclusiv:
sistemele feroviare; făcând din nou râul Magdalena navigabil; îmbunătățirea facilităților portuare;
precum și o extindere a aeroportului din Bogotá . POLITICA TRANSPORTURILO

Afacerile externe ale Columbiei sunt conduse de președinte, în
calitate de șef de stat, și conduse de ministrul afacerilor externe.
Columbia are misiuni diplomatice pe toate continentele.

Columbia a fost unul dintre cei 4 membri fondatori ai Alianței
Pacific ului, care este un mecanism de integrare politică,
economică și cooperatistă care promovează libera circulație a
bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între membri,
precum și o bursă comună și ambasadele comune în mai multe
țări. Columbia este, de asemenea, membră a Organizației
Națiunilor Unite, Organizației Mondiale a Comerțului, Organizației
Statelor Americane, Organizației Statelor Ibero -Americane,
Uniunii Națiunilor din America de Sud și Comunității Națiunilor
Unite . Columbia este de asemenea un partener global al NATO. RELAȚIILE EXTERNE DIN COLUMBIA

C ol um b i a caută r el ați i di p l om ati ce și com er ci al e cu toate țăr i l e, i ndi f er ent de i deol og i i l e l or sau de
si stem el e p ol i ti ce sau econom i ce. D i n acest m oti v , econom i a col um b i ană este destul de deschi să, b azându –
se p e com er țul i nter nați onal și r esp ectând or i entăr i l e date de dr ep tul i nter nați onal .
Încep ând cu anul 2008, M i ni ster ul C om er țul ui și C om er țul ui di n C ol um b i a au întăr i t acor dur i l e com er ci al e
b i l ater al e cu C or eea de Sud, Jap oni a și C hi na, constr ui nd un schi m b m ai p uter ni c de com er ț și dezv ol tar e
în Paci f i c.

R el ați i l e r eg i onal e s -au îm b unătăți t consi der ab i l și în cadr ul Adm i ni str ați ei Santos ( 2010 -2018) . Pr ob l em el e
r ăm ân, totuși , în ceea ce p r i v ește r ăsp ândi r ea g r up ul ui de stâng a -ter or i st al FAR C , f i i nd ur m ăr i t , acesta
ascunzandu -s e în zonel e r ur al e di n C ol um b i a și să găsi nd dr ep t l ocur i de sal v ar e zonel e ne -m oni tor i zate
al e statel or înv eci nate. N um er el e FAR C s -au di m i nuat sem ni f i cati v în ul ti m ul deceni u p ână l a o v al oar e
esti m ată de 5.000 -7.00 0. În ti m p ce col ab or ar ea com ună m i l i tar ă a cr escut constant cu țăr i l e înv eci nate di n
Br azi l i a, Panam a, Per u și Venezuel a, au exi stat tensi uni într e C ol um b i a și Ecuador în l eg ătur ă cu această
chesti une. În 2002, g uv er nul ecuador i an și -a închi s p r i nci p al a tr ecer e a f r onti er ei cu C ol um b i a, l i m i tându -și
or el e de f uncți onar e.Ecua d or conti nuă să își exp r i m e îng r i j or ar ea f ață de un af l ux de em i g r anți car e r ezul tă
di n acti v i tatea de g her i l ă de l a g r ani țel e sal e.

În 2012, r el ați i l e cu N i car ag ua și Venezuel a au f ost testate în l eg ătur ă cu di sp uta ter i tor i al ă a i nsul ei .
C om i si i l e b i l ater al e ,neg oci i nd cu Venezuel a cu p r i v i r e l a ap el e di n Gol f ul Venezuel ei . RELAȚIILE EXTERNE DIN COLUMBIA

În 1969, Columbia a forma t Comunitatea Andină împreună cu Bolivia, Chile, Ecuador și Peru
(Venezuela s-a alăturat în 1973, iar Chile a plecat în 1976).
În anii 1980, Columbia și -a extins relațiile bilaterale și multilaterale, aderând la Grupul
Contadora, Grupul celor opt (acum Grupul de la Rio) și Mișcarea Nealiniată, pe care a
prezidat -o din 1994 până în septembrie 1998. În plus, acorduri de comerț liber cu Chile,
Mexic și Venezuela.
Columbia a jucat în mod tradițional un rol activ în Organizația Națiunilor Unite și
Organizația Statelor Americane și în agențiile lor subsidiare. Fostul președinte César
Gaviria a devenit Secretar General al OAS în septembrie 1994 și a fost reales în 1999.
Columbia a participat la summiturile din decembrie 1994 și aprilie 1998 ale Americii și a
urmat inițiativele desfășurate la summit, găzduind două întâlniri post -summit, întâlniri
ministeriale privind comerțu l, știința și tehnologia.
Columbia participă în mod regulat la forurile internaționale, inclusiv CICAD, organismul
Organizației Statelor Americane privind spălarea banilor, controalele chimice și prevenirea
abuzului de droguri. Deși guvernul columbian a ratificat Convenția ONU privind narcoticele
din 1988 – ultima guvernare – a avut obiectii mari , în special în ceea ce privește măsurile
de combatere a spălării banilor, confiscarea averilor, interdicția maritimă și clauzele privind
extrădarea. Ulterior, Columbia și -a retras unele dintre rezervele sale, mai ales o obiectie
privind extrădarea . RELAȚIILE EXTERNE DIN COLUMBIA

Dispute internaționale
Criza maritimă a frontierei cu Venezuela în Golful
Venezuelei; conflictele teritoriale cu Nicaragua asupra
arhipelagului San Andrés y Providencia și Quita Sueño
Bank. Statele Unite contestă suveranitatea cu Columbia
asupra băncii Serranilla și Bajo Nuevo Bank. Quita Sueño
Bank este revendicat de Statele Unite . RELAȚIILE EXTERNE DIN COLUMBIA

P art i ci p area l a o rg an i z aț i i l e i n t ern aț i o n al e :
P r i nc i pal el e or gani z aț i i î n c ar e est e m em br u al Col um bi ei i nc l ud:
A genț i a pent r u i nt er z i c er ea ar m el or nuc l ear e di n A m er i c a Lat i nă și Car ai be, P ac t ul A ndi n, B anc a
pent r u Dez v ol t ar e di n Car ai be, Com i si a E c onom i c ă pent r u A m er i c a Lat i nă și Car ai be, A l i m ent aț i e și
A gr i c ul t ur ă O r gani z aț i a Naț i uni l or Uni t e, G r upul 3, G r upul 11, G r upul 24, G r upul 77, B anc a I nt er -A m er i c ană de
Dez v ol t ar e, A genț i a I nt er naț i onal ă pent r u E ner gi e A t om i c ă, B anc a I nt er naț i onal ă pent r u Rec onst r uc ț i e și
Dez v ol t ar e, Cam er a I nt er naț i onal ă de Com er ț , O r gani z aț i a A v i aț i ei Ci v i l e I nt er naț i onal e, O r gani z aț i a
I nt er naț i onal ă a M unc i i , O r gani z aț i a I nt er naț i onal ă a M unc i i , O r gani z aț i a I nt er naț i onal ă pent r u M i gr aț i e,
O r gani z aț i a I nt er naț i onal ă pent r u M i gr aț i e, O r gani z aț i a I nt er naț i onal ă pent r u M i gr aț i e, O r gani z aț i a
I nt er naț i onal ă pent r u M i gr aț i e O r gani z aț i a Naț i uni l or Uni t e pent r u T el ec om uni c aț i i , O r gani z aț i a I nt er naț i onal ă
pent r u T el ec om uni c aț i i , Conf eder aț i a I nt er naț i onal ă a S i ndi c at el or , S i st em ul E c onom i c Lat i no -A m er i c an,
A soc i aț i a I nt egr ăr i i Lat i noam er i c ane, M i șc ar ea Neal i ni at ă, O r gani z aț i a S t at el or A m er i c ane ( O A S ) , Cur t ea
P er m anent ă de A r bi t r aj , G r upul Ri o, O r gani z aț i a Naț i uni l or Uni t e ( O NU) , Conf er i nț a O NU pr i v i nd c om er ț ul și
dez v ol t ar ea, UNE S CO , O r gani z aț i a Naț i uni l or Uni t e pent r u Dez v ol t ar e I ndust r i al ă, O f i c i ul O NU al Î nal t ul ui
Com i sar i at pent r u Ref ugi aț i , Uni unea P oșt al ă Uni v er sal ă, Conf eder aț i a M ondi al ă a M unc i i , F eder aț i a M ondi al ă
a S i ndi c at el or , O r gani z aț i a M ondi al ă a S ănăt ăț i i , O r gani z aț i a P r opr i et ăț i i , O r gani z aț i a M et eor ol ogi c ă
M ondi al ă, O r gani z aț i a M ondi al ă a T ur i sm ul ui și O r gani z aț i a M ondi al ă a Com er ț ul ui . Un obser v at or O A S a
m oni t or i z at pr oc esul de pac e al guv er nul ui c u par am i l i t ar i i , ac or dând negoc i er i l or nec esi t at ea c r edi bi l i t ăț i i
i nt er naț i onal e. S t at el e Uni t e aj ut ă Col um bi a să benef i c i ez e de un t r at am ent f av or abi l di n par t ea F M I MEMBRĂ A MULTOR ORGANIZATII
INTERNAȚIONALE

T rat at el e reg i o n al e i nc l ud P ac t ul A ndi n, c unosc ut ac um sub num el e de Com uni t at ea A ndi nă, c ar e i nc l ude și
B ol i v i a, E c uador și P er u, or gani sm el e și i nst i t uț i i l e c ar e al c ăt ui esc S i st em ul de I nt egr ar e A ndi nă ( A I S ) .
Col um bi a a sem nat ac or dur i de l i ber sc hi m b c u Chi l e, M ex i c și V enez uel a.
Aco rd u ri l e co merci al e r ec ent e î nc hei at e c u Cor eea, Chi na și J aponi a s -au ax at pe c ooper ar ea ec onom i c ă și
t ehni c ă î nt r e ac est e naț i uni . Î n c adr ul Com uni t ăț i i r egi onal e di n Car ai be și a pi eț ei c om une ( Car i c om ) , Col um bi a
a apr of undat , de asem enea, ac or dur i l e de c ol abor ar e î n dom eni ul c er c et ăr i i șt i i nț i f i c e ec onom i c e și m edi c al e.
Col um bi a a sem nat și r at i f i c at , de asem enea, 105 t r at at e sau ac or dur i i nt er naț i onal e pr i v i nd pr ot ec ț i a m edi ul ui .
A c est ea i nc l ud T r at at ul pr i v i nd i nt er z i c er ea t r at at el or di n A nt ar c t i c a și t r at am ent ul nuc l ear și c onv enț i i l e pr i v i nd
bi odi v er si t at ea, sc hi m băr i l e c l i m at i c e, deșer t i f i c ar ea, spec i i l e pe c al e de di spar i ț i e, deșeur i l e per i c ul oase,
c onser v ar ea v i eț i i m ar i ne, pr ot ec ț i a st r at ul ui de oz on, pol uar ea nav el or , c her est ea t r opi c al ă 83, c her est ea
t r opi c al ă 94 și z onel e um ede. E l a sem nat , dar nu a f ost r at i f i c at , P r ot oc ol ul pr i v i nd m edi ul ant ar c t i c și
c onv enț i i l e pr i v i nd dr ept ul m ăr i i și dum pi ngul m ar i n. Col um bi a a sem nat de asem enea T r at at ul de nepr ol i f er ar e a
ar m el or nuc l ear e și T r at at ul T l at el ol c o. Î n 1975, sem nat ar i i Dec l ar aț i ei de l a A y ac uc ho di n 1974, di n c ar e
Col um bi a a f ost una, au dec i s asupr a l i m i t ăr i l or l a ar m el e nuc l ear e, bi ol ogi c e și c hi m i c e.
O bț i nând t oat e c el e 186 de v ot ur i , Col um bi a a ser v i t î n c adr ul Consi l i ul ui de S ec ur i t at e al S t at el or Uni t e di n
2011 -2012, r epr ez ent ând A m er i c a Lat i nă și Car ai be.
Col um bi a est e, de asem enea, m em br ă a Cur ț i i P enal e I nt er naț i onal e c u un ac or d bi l at er al de i m uni t at e pent r u
pr ot ec ț i a m i l i t ar i l or am er i c ani ( î n c onf or m i t at e c u ar t i c ol ul 98 ). PRINCIPALELE TRATATE INTERNAȚIONALE

Până în anii 1990, Columbia a devenit principalul furnizor mondial de
cocaină rafinată și o sursă crescândă de heroină. Mai mult de 90% din
cocaina care a intrat în anii 1990, Statele Unite au fost produse,
prelucrate sau trans portate din Columbia. Cultivarea coca -ului a fost
redus ă între 1995 și 1999 de la 3.020 la 1.100 km2 (425 mp), în special
în zonele în care controlul guvernamental este mai activ.
În ciuda decesului lui Pablo Escobar ce controla principalul cartel
denumit Medelin precum și arestarea principalilor lideri ai cartelului de la
Cali în 1995 și 1996, cartelurile de droguri din Columbia rămân printre
cele mai sofisticate organizații criminale din lume, care controlează
prelucrarea cocainei, lanțurile internaționale de distribuție angro și
piețele . În 1999, poliția columbiană a arestat peste 30 de traficanți de
narcotic e, majoritatea fiind extrădați , în "Operațiunea Millennium",
implicând o cooperare internațională extinsă. Mai multe arestări au fost
făcute într -o operațiune "Mileniul II". NARCOTICE ȘI TERORISM

Columbia este implicată într -o gamă largă de activități de control al
narcoticelor. Prin pulverizarea aeriană a erbicidului și eradicarea
manuală, Columbia a încercat să mențină cultivarea coca, macul de opiu
și cultivarea canabisului. Guvernul sa angajat să elimine toate culturile
ilicite, interzicerea transporturilor de droguri și controalele financiare
pentru a preveni spălarea banilor. Programele de dezvoltare alternativă
au fost introduse în 1999.
Corupția și intimidarea de către traficanți complică eforturile de control
al drogurilor din partea instituțiilor guvernamentale. Columbia a adoptat
codul de procedură penală revizuit în 1993, care permite traficanților să
predea și să negocieze condamnări delicate în schimbul cooperării cu
procurorii. Cu toate acestea, în decembrie 1996 și în februarie 1997,
Congresul columbian a adoptat o legislație care să vizeze condamnarea,
pierderea activelor și sancționarea spălării banilor. NARCOTICE ȘI TERORISM

În noiembrie 1997, Congresul columbian a modificat constituția pentru a
permite extrădarea cetățenilor columbieni, deși nu în mod retroactiv. La
sfârșitul anului 1999, președintele Pastrana a autorizat prima extrădare
în aproape 10 ani de traficant columbian pentru a fi judecat pentru
crimele din SUA. Trei astfel de extrădări în Statele Unite au avut loc, cel
mai recent în august 2000, cu cazuri împotriva altor persoane în curs de
judecată din cadrul tribunalelor din Columbia. Sub administrația
Pastrana, Planul Colombia a fost dezvoltat și pus în aplicare cu
susținerea din S.U.A.
În timpul președinției lui Álvaro Uribe, guvernul a aplicat mai multă
presiune militară asupra FARC și a altor grupuri în afara legii. După
ofensiva, mulți indicatori de securitate s -au îmbunătățit. Columbia a
realizat o scădere semnificativă a producției de cocaină, ducând țarul de
droguri de la Casa Albă, R. Gil Kerlikowske, să anunțe că Columbia nu
mai este cel mai mare producător de cocaină din lume. NARCOTICE ȘI TERORISM

Pe lângă provocarea reprezentată de Statele Unite de traficul de droguri din Columbia,
imigranții columbieni ilegali din Statele Unite sunt o problemă în Columbia -U.S. relații.
Potrivit cifrelor de la Departamentul pentru Securitate Internă din S.U.A., Columbia este
a patra țintă sursă de emigrare ilegală în Statele Unite. Conform estimărilor sale,
numărul de locuitori ilegali columbieni din Statele Unite aproape că sa triplat de la 51
000 în 1990 la 141 000 în 2000. [74] Potrivit Biroului de recensământ al SUA, numărul
de imigranți columbieni autorizați în Statele Unite în 2006 a fost de 801 363. [75]
Columbia respinge amenințările și șantajul din Statele Unite ale Americii după
amenințarea lui Donald Trump de a decertifica țara ca partener în eforturile de
combatere a narcoticelor
Timp de mai mult de 30 de ani, Columbia și -a demonstrat angajamentul – de a plăti un
cost foarte ridicat în viața oamenilor – depășind problema drogurilor. Acest angajament
provine din convingerea profundă că consumul, producția și traficul de droguri
constituie o amenințare gravă la adresa bunăstării și securității cetățenilor. Columbia
este, fără îndoială, țara care a luptat cu cele mai multe droguri și cu mai multe succese
pe acest front. Nimeni nu trebuie să ne amenințe să facem față acestei provocări.
- Guvernul național al Columbiei
Problema drogurilor este globală. Depășirea acesteia poate fi realizată numai prin
cooperare și prin principiul responsabilității comune. Autoritățile țărilor consumatoare
au o responsabilitate fundamentală față de concetățenii lor și față de lume pentru a
reduce consumul și a ataca organizațiile de trafic și distribuție din țările lor.
- Guvernul național al Columbiei NARCOTICE ȘI TERORISM

Sunt de părere că, acest stat a înregistrat o evoluție
considerabilă după anii 60, statul punând accent pe
combaterea criminalității si sporirea nivelulu de trai precum și
a condiților de viață pentru populația columbiană.
Acesta este un stat care s -a confruntat cu adevarate încercări
ce au presupus numeroase pierderi de vieți umane, atât în
ceea ce privește revoltele civile cât și crizele mai recente
legate de terorism și trafic de droguri. Însă sunt de părere că
statul columbian în politicile internaționale externe dezvoltate
a promovat permanent interesele poporului columbian cu
succes , luând decizii permanent benefice și în interesul
statului, indiferent de conflictul politic sau de orice altă natură
în care acesta era implicat. PĂRERI PERSONALE

https:// ro.wikipedia.org/wiki/Columbia#Politic%C4%83
https:// en.wikipedia.org/wiki/List_of_Presidents_of_Colombia#Tim
eline
http:// www.mae.ro/node/1924
https:// en.wikipedia.org/wiki/Religion_in_Colombia
https:// www.colombia.sk/en/colombia -political -system
https:// en.wikipedia.org/wiki/Politics_of_Colombia
https:// www.colombia.sk/en/colombia -history
http://countrystudies.us/colombia /
Dennis M. Hanratty and Sandra W. Meditz , editors. Colombia: A
Country Study. Washington: GPO for the Library of Congress, 1988 . BIBLIOGRAFIE