Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară 2 Coordonatori colecție : Prof.univ.dr. Taina Avramescu… [628470]

1 Florin COJANU

Prescripții metodologice ale proiectării jocului de
baschet în educația fizică școlară

2 Coordonatori colecție :
Prof.univ.dr. Taina Avramescu Prof.univ.dr. Dorina Orțănescu

Comitetul științific:
Klara Branzaniuc, Universitatea de Medic ină Târgu -Mureș, România
Mirkov Dragan, University of Belgrade, Faculty of Sport and Physical
Education, Serbia
Marian Dragomir, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educație Fizică și
Sport, Craiova, România
Paula Drosescu, Universitatea Al.I.Cuza, F acultatea de Educație Fizică și
Sport, Iași, Romania
Luminița Georgescu, Universitatea din Pite ști, Facultatea de Știinte,
Kinetoterapie și Motricitate Specială
Anca Ionescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București,
România
Irene Kamberidou, National & Kapodistrian University of Athens, Greece
Ligia Rusu, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educație Fizică și Sport,
Craiova, România
Misiunea noastră este să producem și să furnizăm publicații inovative,
bazate pe informații recente , în toate ariile de interes ale motricității umane.
Astfel, colecția Motricitate Umană își propune să pună la dipoziția
publicului interesat o serie de titluri de carte privind activitățile motrice de
performanță, studii privind rolul activității fizice în îmbunătățirea calității
vieții, aplicarea exerciț iului fizic în scop profilact ic și terapeutic prin
programe kinetice în diverse patologii , bazele anatomice, biomecanice și
evaluarea funcțională a exercițiului fizic.
Colecția reunește o diversitate de public ații, incluzând cărți de interes general și
publicații științifice de înaltă ținută – studii, prezentarea unor proiecte de cercetare,
teze de doctorat, antologii, atlase, etc.
Membrii comitetului științific pot trimite propunerile de publicare și altor
specialiști din domeniu.
Propunerile pentru publicare se vor adresa comitetului științific:
colectia_motricit [anonimizat]

3

Florin COJANU

PRESCRIPȚII METODOLOGICE
ALE PROIECTĂRII
JOCULUI DE BASCHET
ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ

Editura UNIVERSITARIA
Craiova, 2014

Editura PROUNIVERSITARIA
București, 2014

Referen ți științifici:
Prof. univ. dr. Crețu Marian
Conf. univ. dr. Fleancu Leonard

Copyright © 2014 Editura Universitaria Copyright © 2014 Editura Pro Universitaria

Toate drepturile sunt reze rvate Editurii Universitaria
și Editurii Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
COJANU, FLORIN
Prescripții metodologice ale proiectării jocului d e baschet
în educația fizică școlară / Florin Cojanu. – Craiova : Universitaria ;
București : Pro Universitaria, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-14-0837-5 ISBN 978-606-26-0053-2 796.323

5 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară

Cuvânt înainte,

Pornind de la un deziderat al educației contemporane, remarcăm
propunerea de a încerca instruirea unor oameni pentru o societate
viitoare – care astăzi nu oferă repere concrete . Este vorba despre
principala caracteristică de dezvoltar e a sistemului educațional actual, de
orien tare prospectivă a educației ca o c onsecință firească a formelor care
asigură dezvoltarea lumii contemporan e: globalizarea, complexitatea,
explozia informațională, car acterul emergent.
Școala contemporană nu mai poate oc oli aceste probleme și ca atare,
încearcă să elimine discrepanța dintre lumea înconjurătoare și capacitatea
indivizilor de a face față. Ase menea finalități pot fi realizate numai
printr-o metodologie nouă de formare a personalității umane .
Iată de ce, se cere ca metodologia generală de instruire trebuie să se
caracterizeze printr- o permanentă deschidere spre rezolvarea sarcinilor .
În esență, modernizarea metodologiei de instruire a jocului de
baschet în școală se îndreaptă spre valorificarea deplină a metodelor
tradiționale în direcția conștientizării și activizării elevilor, promovarea
metodelor cu caracter formativ, extrapolarea metodelor din alte
domenii de activitate .
Asemenea capacități (competențe) im pun școlii schimbări radicale în
conținutul și tehnologia educației. Se lecționarea, prelucrarea și
programarea cunoștințelor trebuie să se realizeze în mod predominant
după principiile proiectării didactice curriculare .
Cartea de față este o modalitate de realizar e a dezideratului pus în
discuție care- și propune să regândească și să restructureze conținuturi le
proiectării conținutul ui jocului de baschet la nivelul educației fizice din
școală, iar lucrarea poate fi considerată un ghid de realizare a
documentelor specifice proiectăr ii la nivelul unității de învățare și al
proiectului didactic.
Menționăm că p roiectarea realizată presupune o distribu ție a
obiectivelor corelate cu con ținuturile de înv ățare î ntr-o succesiune
prestabilita a unit ăților de înv ățare și bineîn țeles a sistemelor de lec ț
ii, ce
urmeaz ă a fi abordate în decursul unui semestru sau a unui an școlar.
Documentul orientativ în proc esul de proiectare didactic ă este
curriculumul.

6 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară
Astfel, în contextul lucrării este deosebit de bine valorificat
parcursului metodologic modern este promovare a gândirii prin
obiective . Produsele curricu lare elaborate se dovedesc autentice și sunt o
ofertă de multiple va riante de activități pentru diferite cate gorii de elevi
din toate ciclurile de învățământ .
Se poate afirma că lucrarea este un exemplu demonstrat și verificat
prin care proiectarea tradițională a conținutului jocului de baschet poate fi
regândită și restructura tă după modelul traseului Obiectiv- Conținut –
Strategie- Evaluare.
Se poate afirma că temati ca abordată în cadrul lucrării s-a realizat
datorită faptului că baschetul „este unul dintre cele mai răspândite jocuri
sportive din lume; se caracterizează prin finețea, precizia și fantezia
exercițiilor tehnice și tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice deosebite
ale sportivilor, toate ac estea implicate într- o luptă sportivă care pretind e
spirit de echipă și de sacrificiu, inteligență și rezistență nervoasă .”/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23
Considerentul pentru care am ales ca joc sportiv baschetul este acela
că el reprezintă un sport de ec hipă foarte complex care dezvoltă
îndemânarea copiilor, aten ția distributivă ș i mai ales viteza de reac ție.
Ritmul de joc este unul foarte alert ce ea ce contribuie la arderea foarte
rapidă a caloriilor ș i la tonifierea musculaturii.
Pentru că este un sport dinamic, basche tul stimulează dezvoltarea
imagina ției, a creativităț ii și a sp iritului de echipă.
Pentru mine ca autor, baschetul poate fi sintetizat în câteva fraze
sugestive ale unor maeștri ai ace stui joc sportiv, după cum urmează:
Un om poate s ă fie un element foarte important într-o echip ă, dar un
om nu poate face o echip ă. (Kareem Abdul-Jabbar )
În echipele bune exist ă o anumit ă legatur ă între sportivi. Comunic ă
unul cu altul și își sacrific ă gloria personală pentru a îndeplini țelul
comun al echipei. ( Dave DeBusschere )
Talentul c âștigă jocuri, dar lucrul în echip ă și inteligen ța în joc
câștigă campionatul. ( Michael Jordan )

Autorul

/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23 Definiție Wikipedia, accesat la data de 11.02.2014

9 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară

CAPITOLUL I

JOCUL DE BASCHET, COMPONENTĂ A SISTEMULUI
RAMURILOR SPORTIVE CE ALCĂTUIESC ȘTIINȚA
EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

1.1. Introducere în problemati ca jocului de baschet ca o componentă a
sistemului educației fizice școlare
Acumularea cunoștințelor din științele sociale, științele pedagogice
și științele biologice, din domeniul teoriei educației fizice și a sportului,
generalizarea experienței acumulate, precum și sistematizarea teoretică a
practicii din domeniul jocului de basc het, determină obiectiv situarea acestui
joc, ca disciplină sportivă, în cadrul științei educației fizice și a sportului.
Astfel anatomia funcțională și biomecanica oferă date și cunoștințe
despre substratul morfologic al diferitelor acte motrice, precizează rolul
diferitelor grupe și lanțuri musculare în executarea actelor motrice
specializate (pasa, driblingul, a runcarea la coș etc.) ne arată care sunt
lanțurile cinematice angrenate în executar ea diferitelor procedee, care este
structura lor motrică, precizează caracteristicile de spațiu, timp, frecvență,
tempo sau ritm.
Fiziologia furnizează date privind sistemul nervos central, aparatele
respirator și circulator, contracția mușchilor; dă orientarea corectă cu privire
la conținutul efortului în antrenament în raport de vârstă și sex, precizează
parametrii proceselor ne rvoase ale scoarței cerebrale (excitație și inhibiție),
dă date privitor la etapele de formare a deprinderilor motrice./;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23
Psihologia generală și psihologia educației fizice și a sportului ne
conduc la cunoașterea laturii subiective a sportului în procesul practicării
jocului de baschet. Ne dau cunoștințe privind înțelegerea rolului și
importanța unor procese psihice în învățarea și perfecționarea tehnicii și a
acțiunilor de joc; intercondiționarea obiecti vă dintre trea pta senzorială și
treapta logică privind învățarea și perfecționarea actelor motrice, probleme
ce au implicații deosebite în abordarea metodicii de învățare și
perfecționare.
Pedagogia oferă teoriei și metodicii jocului de baschet principiile
învățării, metodele de instruire, bineîn țeles cu adaptările specifice acestui joc.

/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23 Cojocariu V., (2004), Teoria și metodologia instruirii, E.D.P., București;

10 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară
Jocul de baschet , ca și orice altă ramură sportivă, nu poate asigura
numai prin practica lui o pregătire complexă. Pentru îndeplinirea tuturor
cerințelor jocului modern, el face apel la unele mijloace specifice altor
ramuri sportive.
Celelalte discipline practicate ca: gimnastica, atletismul, înotul,
schiul, folosite fie ca sporturi complementare, fie ca un sistem de exerciții
cu caracter analitic sau complex care, adaptate la specificul jocului de
baschet, aduc o importantă contribuție la pregătirea fizică generală și
multilaterală și la perfecț ionarea calităților motrice.
Teoria și metodica educației fizice și a sportului fundamentează și
metodica jocului de baschet ca disciplină sportivă pe linia stabilirii
obiectivelor și sarcinilor, a definirii categoriilor, noțiunilor și a sistemului de
principii proprii jocului de baschet.
Baschetul, joc sportiv colectiv ce face parte din categoria
mijloacelor de perfecționare a dezvoltării fiz ice și aptitudinilor de mișcare
ale oamenilor, reprezintă o forma de manifestare cu caracter ludic al
exercițiului fizic.
Baschetul oferă condiții deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
complexă a deprinderilor și calităților motrice necesare în viață. Fiind un
domeniu al activității corporale, el înglobează acțiunile motrice de bază:
mersul, alergarea, săritura și aruncarea, într -o complexitate foarte variată.
Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea și perfecționarea unor
mișcări coordonate, la formarea capacități i de angrenare rapidă în tempoul și
ritmul activităților sociale, prin cumulul unor influențe și efecte pozitive cu
caracter educativ .
Baschetul este un joc sportiv de echipă care face parte din categoria
jocurilor sportive inventate. Prin sistemul exercițiilor sale și în funcție de
scopul urmărit, baschetul reprezintă a tât un mijloc al educației, cât și un
sport; o disciplină sportivă.
Educația fizică școlară , se include ca o componentă importantă a
educației generale, care contribuie n ecesar și eficient la dezvoltarea și
perfecționarea elevului în planul motricității ; stimularea activității
intelectuale și a unor procese afective; dezvoltarea unor relații de grup;
dinamizarea unor procese psihice ; formarea unor deprinderi și calități în
procesul muncii; perfecționarea orga nelor, funcțiilor, aparatelor
organismului; perfe cționarea unor note particulare care apar în activitatea
unor organe, aparate procese, ca efect al practicării exer cițiului fizic: simțul
mingii, simțul ritmului, al alunecării, ve dere periferică, gândire tactică,
memorie motrică, senzații kinestezice etc. ;
Funcțiile educației fizice sunt principala destinație a influențelor
educației fizice asupra comporta mentului copiilor și dezvoltării psiho –

11 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară
motrice, iar acestea sunt: funcția de perfecționar e, a dezvoltării fizice
armonioase, funcția dezvoltării capacități i motrice, funcția igienică, funcția
educativă, funcția culturală, funcția recreativă, funcția de emulație.
Obiectivele generale ale educației fizice pot fi enumerate astfel:
de menținere a unei stă ri optime de sănătate;
de favorizare a proceselor de c reștere și realizare a unei dezvoltări
fizice armonioase;
dezvoltarea calităților motrice de bază și a celor specifice unor
ramuri de sport;
formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi și priceperi
motrice;
formarea capacități i și obișnuinței de a practica sistematic
exerciții fizice, inclusiv în timpul liber;
contribuția la dezvoltarea unor calități și trăsături moral -volitive,
intelectuale, a simțului esteti c și a responsabilității sociale.
Finalitățile educației fizice școlare sunt subordonat e celor generale și
asigură continuitatea procesului de dezvoltare a elevilor realizat la diferite
cicluri curriculare . În concepția lui Rață G.; Constantinescu E., (2004)*, ele
constau în:
Realizarea unor indici su periori ai dezvoltării fizice;
Realizarea unei funcționalități corec te a principalelor aparate și
sisteme ale organismului;
Realizarea unor indici superiori ai nivelului dezvoltării aptitudinilor
psihomotrice: viteză, forță, rezistență, coordonare;
Însușirea unui sistem larg de deprinde ri și priceperi motrice de bază
și utilitar -aplicative;
Formarea unui sistem de deprinde ri și priceperi specifice unor
ramuri de sport.
Ca disciplină obligatorie din trunchiul comun , educația fizică se reflectă
într-un număr de 1-3 ore de educație fizică. Așa cum este prevăzută în
planul- cadru de învățământ, educația fizică la diferitele cicluri de
învățământ se desfășoară sub forma :*
Lecții obligatorii, clasic, în timpul cărora se realizează
prevederile programei;
Lecții de extindere, în care se aprofundează prevede rile
programei școlare prin aborda rea conținuturilor prevăzute în
programă cu asterisc (*) și scrise italic;
Lecții opționale, în care se aprofundează o disciplină, ramură
sportivă la alegere;

* Rață G.; Constantinescu E., (2004), Didactica predării educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău

12 Prescripții metodologice ale proiectării jocului de baschet în educația fizică școlară
Lecții de aprofundare, în car e se detaliază anumite conținuturi
care nu au fost bine însușite;
Lecții extracurriculare, în care se aprofundează o disciplină
sportivă la alegere. În acest tip de lecții se realizează pregătirea
echipelor reprezentative în scopul participării la competițiile
școlare.
Lecția de educație fizică prezintă următoarele elemente:
/g153 se desfășoară, sub aspectele conținutului și metodicii
generale, pe baza unei prog rame oficiale de specialitate;
/g153 este condusă de un spec ialist cu studii superioare
corespunzătoare;
/g153 se desfășoară într -un timp bine pre cizat de orarul unității
din care fac parte subiecții 50’;
/g153 se desfășoară cu colective de subiecți relativ omogene ca
vârstă și particularități;
/g153 fiind cuprinsă în planul de învățământ este obligatorie atât
pentru profesor, cât și pentru elevi;
/g153 toate celel alte forme se pot desfășura numai datorită
conținutului și ef ectelor acestuia;
/g153 în lecție se înv ață majoritatea deprinderilor și priceperilor
motrice, se însușesc exerciții pentru dezvoltarea fizică etc.,
toate acestea se transformă în celelalte forme de o rganizare,
existând posibilitatea logică ca ele să se perfecționeze.
Cerințele didactice ale lecției de educație fizică putem spune că sunt:
precizarea clară a temelor și a scopului didactic;
alegerea judicioasă a exerciți ilor specifice realizării
obiectivelor (sarcinilor) instructiv- educative ale lecției;
stabilirea unei legături o rganice între latura instructivă și cea
educativă;
alegerea metodelor și procedeelor metodice adecvate pentru
realizarea scopului didactic al temelor;
folosirea integrală și cu eficiență a timpului afectat lecției;
stimularea activității independente a copiilor;
dozarea judicioasă a efortului în lecție;
programarea ei astfel încât să fie ca o componentă dintr -un șir
de lecții.
Tipologia lecției este dată de teme și obiective, Gâda T., Gâda M.,
Mihăilescu L., Folea E., (2006)* prezintă următoarele tipuri de lecții: lecție
de învățare a deprinderilor motrice, lecț ie de consolidare/perfecționare a

* Gâda T., Gâda M., Mihăilescu L., Folea E., (2006), Ghidul studentului practicant, Ed. Pământul, Pitești