Presa Religioasa Dobrogeana

Capitolul 6. Studiu de caz – Presa religioasă dobrogeană

In spatiul public romanesc de dupa 1989, mai ales in primii ani sovaelnici pe drumul catre un regim democratic, se discuta fregvent despre modul in care ar trebui inteleasa libertatea recent castigata. Se facea util distinctie intre libertate si libertinism; libertatea vine la pachet cu responsabilitatea, pe cand libertinismul e iresponsabil, e echivalent cu ,,legea bunului plac" si atrage anomia (lipsa oricaror reguli) si haosul social. Responsabilitatea presupune sa fii constient de consecintele alegerilor si faptelor tale si sa ti le asumi. Ea mai cere si sa respecti regulile de circulatie, tocmai pentru a fi liber sa te deplasezi si a ocroti libertatea celorlalti de a se deplasa.

Dupa 1990, in conditiile nou-create, presa religioasa romana s-a dezvoltat in pas cu noile posibilitati, incercand sa contribuie la indeplinirea telurilor Bisericii. A fost nu doar o descatusare a energiilor, ci si un fel de rascumparare a unei vinovatii resimtite de multi, vinovatia de a nu fi vorbit deschis despre propria credinta, vinovatia de a nu fi vorbit deschis despre propria credinta, vinovatia unui martiraj neasumat. Se parea ca sosise momentul ca orice mijloc sa fie folosit pentru a recupera intr-un fel deceniile de tacere sau de rezistenta pasiva. Parea ca sosise vremea ca tot ceea ce se soptise pana atunci, de teama unei institutii care oricum stia totul, sa se spuna acum in mod ostentativ declarativ. Si ce alt mijloc mai bun era pentru aceasta decat presa.

In ultimii ani, internetul si-a aratat capacitatea de a rivaliza cu presa traditionala, insa concurenta s-a facut simtita si in privinta dezavantajelor. Sigur, internetul iti da posibilitatea sa iti selectezi sursele, sa verifici, sa conectezi, sa citesti doar ceea ce te intereseaza, sa analizezi in pronfuzime si in ritmul tau. Daca exista un loc in care informatia abunda, atunci acela este internetul. Insa abundenta nu este suficienta pentru functionalitate. In primul rand, pentru ca mai mult nu inseamna neaparat mai util, asa cum a devenit evident si in cazul presei traditionale. In al doilea rand, fiindca a avea date nu inseamna neaparat a avea cunoastere.

,,Internetul este prietenul informatiei, dar inamicul gandirii", spunea autorul american Alan Jacobs, surprinzand mirajul cunoasterii prin internet: traiesti cu impresia ca ai orice informatie la indemana, insa pentru a o putea folosi ai nevoie de intelepciune, iar pe aceasta nu o poti dobandi online decat cu mari dificultati. De ce? Pentru ca, prin miriada de oferte simultane, internetul poate de multe ori sa fie contraproductiv, segmentand excesiv capacitatea noastra de atentie, iar atentia este vitala pentru inaintarea in cunoastere. Apoi, bogatia ofertei informationale ne modifica ritmul de asimilare: nu apucam sa gandim pe indelete noutatile, ci le categorisim rapid si superficial pentru a putea descoperi urmatoarea noutate.

Insa mai puternic dacat oricare dintre aceste dezavantaje este cel reprezentat de piesa care, tocmai fiindca ii lipseste presei traditionale o si responsabilizeaza: anonimatul.Caracterul anonim al intrnetului a scos la iveala ce este mai rau in oameni. Ajunge sa arunci o privire la sectiunea de comentarii a oricarei publicatii pentru a descoperi o lume a urii digitalizate. Tot anonimatul a dus pe culmi neintuite succesul tabloidelor bolnave de indiscretie. Toate aceste exagerari ale presei (atat traditionale, cat si online), pe care multi nu au retineri sa le confirme teoretic, cumuleaza un impact care, pe masura ce va trece timpul, va fi greu de cuantificat si de contracarat. Prin forta ei modelatoare, informatia pe care ne-o serveste presa, in forma pe care o serveste, ne schimba.

1. Radio Vocea Evangheliei este un radio sustinut de bisericile evanghelice din Romania (Bisericile baptiste, penticostale si de crestini dupa evanghelie). Vocea Evangheliei cuprinde o retea de 10 statii de radio in Romania. Este un post de radio care isi propune promovarea valorilor si moralei crestine, biblice, in societatea romaneasca.

2. Posturile de radio laice sunt posturi de radio comerciale. Ele sunt orientate pe profit. Un astfel de post urmareste "cererea" si incearca sa vina cu o "oferta". Continutul grilei de programe este dictat de audienta. Vocea Evangheliei tine cont si de "nevoile audientei", dar in plus isi propune sa educe audienta. Oamenii au o nevoie spirituala de care uneori nu sunt constienti. Societatea materialism-dialectica a incercat sa ascunda si sa nege nevoia oamenilor de Dumnezeu. Un post de radio crestin, trebuie sa ii ajute pe oameni sa isi identifice aceasta nevoie si sa raspunda acestei nevoi.

3. Media laica nu poate surprinde in mod obiectiv fenomenul religios, pentru ca nu isi propune acest lucru si pentru ca opereaza cu alte standarde si valori.

4. Posturile de radio crestine in Romania sunt marginalizate. Este foarte dificil de obtinut o licenta de emisie pentru un post de radio crestin. Si chiar atunci cand sunt obtinute, deseori licentele sunt fragmentate, este si cazul Radio Vocea Evangheliei Constanta, care are doar 5 ore de emisie pe zi. Promovarea valorilor crestine nu este "in trend". Romania si Europa in general, devin anticrestine. Promovarea nonvalorilor este apreciata, promovarea valorilor biblice, care au creat si modelat societatea si cultura europeana sunt vazute ca si degradante.

5. Radioul crestin trebuie sa isi propuna standarde inalte de calitate si profesionalism. Radioul crestin nu trebuie sa faca "orice" pentru a place, dar trebuie sa tina cont de audienta si sa fie in stare sa "ambaleze" frumos valorile crestine, pentru a fi atractive si "digerabile" de catre o audienta preopnderent necrestina. Noi nu credem ca trebuie sa schimbam valorile, acestea sunt vechi de 2000 de ani, dar forma in care ambalam aceste valori trebuie sa fie moderna si atractiva. Un exemplu concret il puteti vedea la adresa: http://adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-portret–ioan-ciobota-jurnalistul-premiat-onu-1_50acb9d97c42d5a66388fc93/index.html . Ioan Ciobotă este redactor la Vocea Evangheliei Timisoara.

6. Nu pot sa vorbesc in general, pot sa vorbesc in dreptul bisericilor evanghelice. Cu siguranta bisericile evanghelice din Romania si din lumea intreaga nu sunt sceptice fata de mass-media. O dovada o reprezinta existenta Radio Vocea Evangheliei dar si a altor posturi de radio si televiziune crestine in Romania. De altfel Radio Vocea Evangheliei este in parteneriat cu posturi si retele de statii radio foarte prestigioase din lumea intreaga, NRB si Moody Radio sunt doar cateva exemple concrete.

7.Mass-media este o unealta. Ea poate fi folosita in scopuri pozitive sau negative. Mass-media poate ajuta la construirea unei societati orientate spre valori sau poate fi un mijloc de manipulare si degradare. Un exemplu negativ de folosirea a mass-media este propaganda organizatiilor teroriste in vederea atragerii de noi adepti si castigarea simpatiei populatiei.

8. Cel mai bun raspuns la aceasta intrebare il putem gasi privind la miile de europeni care s-au alaturat miscarilor teroriste gen ISIS. Europa incepe sa culeaga ce a semanat. Eliminarea valorilor crestine din societate si inlocuirea lor cu nonvalorile nu poate duce la o societate mai buna. Biblia spune ca natura omulul este "nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea" (Ieremia 17:9). Ne nastem in pacat si mostenim o natura pacatoasa. Fara Hristos omul este pierdut pentru totdeauna. Doar intalnirea cu Hristos poate schimba inima si viata unui om. Este nevoie de mass-media crestina? Valorile crestine au construit europa si america de astazi, Lipsa acestor valori au construit comunismul, nazismul, si Statul Islamic.

Cu respect,Aurel Silivestru

Director Radio Vocea Evangheliei sucursala Constanta

www.rvect.ro

Buna seara,

Am primit mesajul tau si mi-am luat putin timp pentru a raspunde intrebarilor tale. Asadar, cateva cuvinte pentru fiecare punct in parte:

1. Speranta TV este un post de nisa, preponderent cu profil spiritual, dar ofera programe variate, de la talk show-uri pe teme politice, economice, sociale pana la emisiuni de sanatate, educatie sau lifestyle. Noutatea fata de celelalte posturi TV cu profil similar consta atat in deschiderea pe care o manifestam pentru nevoile complexe ale telespectatorului modern, cat si dezbaterile libere la care sunt invitati preoti din toate cultele recunoscute de stat, cat si cei care nu au convingeri religioase. Ne asumam aceasta cromatica bogata a dezbaterilor, ca oglinda fidela a pluralismului pe care il regasim in Romania de astazi. Dorim sa promovam valorile fundamentale ale crestinismului intr-o maniera accesibila publicului de astazi, tinand cont de agenda sa, intr-o maniera eleganta si prietenoasa.

2. Jurnalismul religios nu este o specie fundamental diferita de ceea ce numesti jurnalism laic. Respectam aceleasi reguli ale jurnalismului clasic, sau cel putin depunem toate eforturile in aceasta directie, numai ca, printr-o punere in oglinda cu ceea ce furnizeaza astazi o mare parte a presei din Romania, noi promovam discutii libere, fara partizanat politic, in care exista respect pentru toate opiniile, expunere echilibrata, nu abordam agresiv invitatii, indiferent de opiniile lor sau de responsabilitatile publice pe care si le indeplinesc sau nu. Singura agenda pe care o avem este cea pe care o regasim in valorile fundamentale ale crestinismului biblic. Diferenta ar fi asadar mai degraba la nivelul respectarii unui cod deontologic al meseriei pe care o practicam.

3. Media din Romania nu surprinde in mod obiectiv fenomenul religios. Cred ca nu exista jurnalisti specializati in aceasta zona si se acorda putina atentie pentru o abordare echilibrata a eventualelor probleme pe care presa le identifica in viata interna a bisericilor, iar atunci cand o face, foloseste de aceleasi automatisme specifice reflectarii vietii politice. Fenomenul religios este mult mai complex si mai subtil in comparatie cu imaginea prezentata in mod simplist de presa laica.

4. Mass-media religioase au, in general, o problema de sustinere financiara (nu difuzeaza publicitate) pentru a reusi sa ofere programe bine realizate din punct de vedere tehnic. Din acest motiv nu pot concura cu televiziunile comerciale pentru castigarea unui segment mai larg de public.

5. Televiziunea crestina de astazi are nevoie de o abordare flexibila, deschisa fata de nevoile publicului larg. Nu este un amvon bisericesc, dar nici nu poate face compromisuri de dragul audientei. Publicul trebuie castigat, dar numai daca o televiziune stie sa abordeze nevoile lui intr-o maniera convingatoare, fara dogmatism, ramanand fidela totusi valorilor pe care le promoveaza. Pe scrut, trebuie sa gaseasca o linie de mijloc inteleapta intre predicare si maniera de a face presa astazi.

6. Biserica este deschisa fata de mass-media. Biserica adventista, spre exemplu, a incurajat imediat dupa revolutia din 89 dezvoltarea unui post de radio, a presei scrise si, mai tarziu, a televiziunii sau a publicatiilor on line. In acelasi timp a incurajat cele mai bune relatii cu presa laica. Nu sunt putini jurnalistii din presa centrala care au fost invitatii in studiorile RVS sau STV.

7. Mass-media prezinta avantajul urias al difuzarii mesajului nostru intr-un ritm si pe o arie de neegalat pana in prezent. Putem ajunge foarte usor la un public pe care nu l-am putea aborda prin alte metode. In acelasi timp, acest tip de comunicare nu este cel mai potrivit pentru continutul mesajului religios. Spre exemplu, lectura Bibliei trebuie sa fie personala, cu o atitudine potrivita fata de un ”cuvant” sacru, cu o intelegere diferita de cea pe care o folosim in fata oricarei alte carti de istorie, filosofie sau literatura. Nu este intotdeauna usor sa oferim publicului instumentele necesare pentru o asemenea intelegere sau, cel putin, sa personalizam adecvat mesajul pentru nevoi ori pentru curiozitati foarte diferite.

8. Este nevoie de publicatii, de posturi radio si de televiziuni cu profil spiritual pentru ca in acest fel suntem o voce prezenta in spatiul public, o alternativa pentru cei care nu sunt dispusi sa intre intr-o biserica, dar au nevoie de viata spirituala. 

Sper ca raspunsurile mele iti vor fi de folos pentru lucrarea ta. Mult succes.