Presa Piulita Rotitoare

=== RESĂ PIULIŢĂ ROTITOARE ===

Să se proiecteze PRESA PIULITA ROTITOARE pentru urmatoarele date:

forta maxima F = 18000 N

cursa maxima h = 250 mm

Proiectul va contine urmatoarele:

Memoriul tehnic;

Memoriul justificativ de calcul;

Desenul de ansamblu scara (1:1);

Desenele de executie (pentru surubul principal, piulita, o piesa la alegere, scara (1:1);

Bibliografie.

Termen de executie Conducator de proiect:

10.01.2000 NĂSUI VASILE

Cap.I – MEMORIUL TEHNIC

1.1 Consideratii generale

In general, presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in ateliere mecanice, pentru montarea sau demontarea unor ajustaje presate de dimensiuni reduse si medii, pentru ambutisarea sau stantarea unor piese de dimensiuni reduse care se executa intr-un numar restrans de bucati.

Presele cu surub cu actionare manuala pot fi:

prese cu piulita fixa;

prese cu piulita rotitoare.

1.2 Mecanismele surub-piulita

Mecanismele cu surub si cu piulita se utilizeaza pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie sau invers in conditii de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forta ) sau avand numai rol cinematic.

Suruburile de miscare se utilizeaza la deplasarea diferitelor elemente sau organe de masini cum ar fi:suruburile conducatoare ale saniilor masinilor-unelte,axele principale filetate de la presa, axele filetate de la cricuri etc.

Piulitele sunt elemente de asamblare care se insurubeaza pe piesele filetate (suruburi, axe filetate).Dupa functia pe care o indeplinesc, se deosebesc 2 tipuri de piulite: piulita de fixare si piulita de miscare.

Utilizarea mecanismelor cu suruburi de miscare, are urmatoarele avantaje:

constructia simpla si tehnologia de executie usor realizabila;

posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizand forte de actionare mici;

raport mare de transmitere a unor sarcini,care duc la viteze mici;

compactitatea constructiei si gabarit redus;

functionarea lina si fara zgomot;

posibilitatea de a asigura in mod simplu autofranarea;

permite utilizarea materialelor ieftine;

pret de cost scazut.

Între neajunsurile mecanismelor cu surub de miscare, se mentioneaza:

existenta unor frecari mari între spirele filetului surubului si piulitei, care conduce la uzura pieselor si laun randament sdazut;

prezenta unor puternici concentratori de tensiune in zona filetata, care afecteaza rezistenta la oboseala a surubului;

lipsa outocentrarii;

necunoasterea exacta a fortelor de stangere.

1.3 Tipuri de filete la suruburile de miscare

Pentru suruburile de miscare se utilizeaza in exclusivitate filetul cilindric

Pasul fin si normal asigura conditia de autofranare. Pasul fin micsoreaza deplasarile axiale la o rotatie completa, reduce adancimea filetului marind diametrul interior si implicit rezistenta surubului. Deosebirea dintre filetul cu pas normal, mare si fin la acelasi diametru nominal consta in modificarea diametrului interior si a unghilui de inclinare. Pasul filetului cu mai multe inceputuri P se defineste in functie de pasu filetului cu un singur inceput si de numarul de inceputuri (n), P =n P (P fiind pasul filetului cu un singur inceput).

Filetele cu pas fin au un randament mai scazut. Randamentul suruburilor de miscare creste la cele care se executa cu pas mare sau cu mai multe inceputuri, cresterea fiind determinata si de alegerea corecta a cupluluide de materiale, de precizia de executie si de calitatea suprafetelor in contact.

In cazul mecanismelor cu surub si piulita care transmit sarcini mari, in ambele sensuri, directia fortei fiind variabila (sau cu soc) se recomanda utilizarea filetelor trapezoidale.

1.4 Presa cu piulita rotitoare. Solutia constructiva

Presele cu piulita rotitoare aau avantajul ca surubul executand numai miscarea de translatie, poate veni in contact direct cu piesa care se preseaza.

Presa cu piulita rotitoare prezentata in figura 1.1 este alcatuita din corpul presei (1) executat prin turnare din fonta cenusie sau otel, surubul principal (2) actionand in consola. Din acest motiv coloana trebuie sa fie bine dimensionata, ea fiind solicitata la incovoiere si tractiune. Asa cum rezulta din schita, in sectiunea transversala coloana are un profil “T”. Surubul de miscare (2) executa numai miscare de translatie, fiind impiedicat sa se roteasca datorita fixarii cu pana paralela. Pana paralela este fixata in surubul de miscare cu suruburile (13), ea deplasandu-se in canalul din capacul fix (4) care este montat pe corpul presei cu ajutorul suruburilor (5). Piulita rotitoare, executata din bronz sau fonta este centrata in corpul presei si se sprijina axial pe rulmentul cu bile (8) care preia sarcina axiala ce apare in tija surubului in timpul presarii. Rulmentul axial (8) are rolul de a inlocui frecarea de alunecare ce ar apare-a intre piulita si piesa de reazem cu frecarea de rostogolire la care pierderile prin frecare sunt mult mai reduse. Piulita este actionata in miscarea sa de rotatie de catre butucul cu manetele (9), fixarea impotriva rotirii piulitei rotitoare fata de butuc realizandu-se prin pana paralela (11). Pentru ca butucul sa nu iasa de pe piulita rotitoare, este fixat cu piulita cu caneluri (12).

Pentru a reduce frecarile dintre spirele filetului si ale piulitei, dintre piulita si corpul presei elementele ce alcatuiesc rulmentul axial, aceste zone se ung cu unsori consistente corespunzatoare.

1.5 Alegerea variantei construcvive

Am ales cu o coloana datorita avantajelor pe care aceasta le reprezinta:

de ordin economic: adaosuri reduse de prelucrare, aplicarea locala a materialelor scumpe, operatii pregatitoare mai ieftine, timp de executie redus,eliminarea rebuturilor, etc.;

de ordin tehnologic: cost redus al utilajului si reparatii usoare:

din punct de vedere al comportarii in exploatare: rigiditate buna, etanseitate, repararea usoara a presei.

1.6 Condiții tehnice de execuție

Suprafețele exterioare în contact cu atmosfera, vor fi protejate anticoroziv prin vopsire cu 2 straturi de grund ( 6-735) și 2 straturi de vopsea în culoarea specifica a atelierului în care se lucrează.

Intervalul de timp necesar uscării fiecărui strat de grund sau vopsea este de 24 ore.

Înainte de turnare (vopsire) piesele turnate vor fi curățate prin șablare, iar cele obișnuite prin prelucrări mecanice vor fi curățate de oxizi și grăsimi.

Având în vedere realizarea unor coeficienți de frecare căt mai reduși între spirele șurubului și cele ale piuliței se va realiza o ungere a acestuia cu vaselină. La fel rulmentul axial va fi gresat cu vaselina în vederea unei bune funcționări.

Se interzice vopsirea porțiunilor filetate ale tuturor organelor de asamblare a suprafețelor de așezare a plăcii de bază și a traversei mobile a suprafețelor prin care se realizează ajustaje.

1.7 Întreținere și verificări

Pentru asigurarea unei bune funcționări a presei se recomandă ca în perioada în care nu este utilizată să fie depozitată într-o magazie ferită de intemperii. Înainte de fiecare utilizare se va verifica dacă nu este blocată se va asigura gresarea în cazul în care vaselina a fost între timp îndepărtată. De asemenea se va verifica și starea filetelor șurubului și piuliței presei.

Se va da o atenție deosebită verificării șuruburilor de fixare a piuliței pentru a nu se produce accidente.

1.8 Execuție

Piesele componente ale presei se execută din semifabricate laminate și turnate

Pentru calitatea materialului furnizorul va certifica calitatea prin componența chimică și proprietățile fizico-chimice. Atât semifabricatele turnate cât și cele laminate vor respecta condiția de calitate prevăzută în standardele de produs.

Pentru piesele turnate defectele superficiale vor fi recondiționate pentru a fi aduse la o stare de funcționare. În piesele turnate nu se admit sulfuri grosolane la diametre mai mici de 3-4 mm și o adâncime mai mare de 1/3 din grosimea piesei turnate. Principalele operații la care sunt supuse semifabricatele sunt: operații de prelucrare prin strunjire,operații de prelucrare prin frezare, operații de prelucrare prin găurire, alezare, filetare, operații de prelucrare prin rectificare (capetele superioare ale coloanelor).

Se recomandă ca la toate piesele să se realizeze teșire la 45. După efectuarea operațiilor de prelucrare toate piesele se vor ajusta în vederea înlăturării muchiilor și bravuri existente.

Înainte de asamblare piesele vor fi curățate de oxizi. Dacă din perioada de prelucrare pănă în perioada de asamblare este necesară o staționare pe termen mai lung , piesele se vor conserva și se vor conserva, depozita într-o magazie de piese.

Transportul pieselor de la un sector de muncă la un alt sector de muncă se va realiza în containere speciale.

Pentru execuția filetului se va folosii o tehnologie concordantă cu seria de fabricație.

Pentru o producție de serie mare sau masă, se va utiliza metoda de prelucrare a filetului în vârtej, metodă care este de 3 ori mai productivă in comparație cu frezarea și de 15 ori mai productivă decât strunjirea cu cuțit profilat. Calitatea suprafețelor filetate pentru diametre exterioare, flancurile filetului și fundul filetului, depinde de scopul și domeniul de utilizare al sistemului șurub-piuliță.

În situația proiectului presei cu șurub, pentru deplasări neprecise și dispozitive de strângere, presare se recomandă rugozitatea suprafețelor după cum urmează:

-diametrul exterior R =3,2 um

-flancurile filetului R =3,2 um

-fundul filetului R =3,2 um

De asemenea rugozitatea filetului este dependentă și de viteza periferică în m/s și tipul acționării. Pentru acționare manuală intermitentă, rugozitatea recomandată a flancurilor este R =3,2 um. În acest caz nu este necesară rectificarea filetului.

1.9 Norme de protecția muncii

Pentru a se evuta accidentele la locul de muncă, în timpul utilizării se vor avea în vedere următoarele:

presa va fi amplasată pe o suprafață plană stabilă,de care va fi prinsă solid, cu ajutorul șuruburilor de fixare;

părțile componente ale presei vor fi bine montate. Pentru a se evita demontarea lor în timpul lucrului;

pentru evitarea tăierilor, părțile componente vizibile ale presei se vor executa cu raze de racordare sau teșiri la muchii.

Cap.II – CALCULUL ȘI PROIECTAREA ȘURUBULUI ȘI PIULIȚEI

2.1. Calculul și proiectarea șurubului

Calculul (dimensionare și verificare ) parcurge următoarele etape:

2.1.1 Stabilirea naturii solicitării tijei.

Pe baza schiței constructive și a modului de funcționare se poate stabili care sunt solicitările tijei șurubului în diferite secțiuni. Se reprezintă grafic variația forței axiale și a momentului de torsiune pe lungimea șurubului. (fig. II.1.)

Fig.2.1

2.1.2 Alegerea profilului filetului

Alegerea profilului filetului pentru șuruburile de mișcare se face ținănd seama de următoarele criterii:

caracterul sarcinii transmise ( variabilă, constantă, etc.)

mărimea sarcinii de trabsmis ( mică, mare, etc.)

direcția și sensul sarcinii de transmis;

destinația mecanismului și condiții de lucru;

randamentul impus mecanismului.

Ținând cont de aceste criterii și de recomandările din tabelul 2.5 comform [1] am ales următorul filet: filet trapezoidal comform STAS 2114/-75.

Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez rezultat din teșirea unui triunghi isoscel cu unghiul la vârf de 30 și baza egală cu pasul. Flancul filetului are o înclinare de 15 . Jocurile la diametrul interior și exterior sunt egale, iar fundul filetului este rotunjit cu r=0,25 mm pentru P=8-12 mm și respectiv r=0,5 mm la P 12 mm. Înălțimea de contact este H =0,5 P. Filetul trapezoidal este standardizat (STAS 2114/1-75) și se execută cu pas fin, normal și mare.

Profilul filetului trapezoidal este reprezentat în figura 2.2

Fig.2.2

Relații de calcul:

Filetul trapezoidal are o rezistență și o rigiditate mai mare decât filetul pătrat.

Folosirea piuliței reglabile radial (secționată) permite eliminarea jocului axial creat în urma uzării flancurilor, avantaj care impune filetul trapezoidal ca principală soșuție pentru mecanismele șurub piuliță.

Filetul trapezoidal asigură o buna centrare intre șurub și piuliță și se poate executa prin procedeul de frezare (care este foarte productiv).

2.1.3 Alegerea materialului șurubului și piuliței

Ținând seama de faptul că la presele manuale viteza relativă dintre flancul șurubului și cel al piuliței este redusă nu se impune durificarea superficială a flancurilor filetului șurubului. Se aleg următoarele materiale:

-pentru șurub OLC45 STAS 500/2-80;

-pentru piuliță Bz9 (CuAl 9 Fe3 ) STAS 568/82.

Aceste materiale au următoarele rezistențe admisibile:

2.1.4 Date inițiale de calcul

Din schema cinematică a mecanismului în care se utilizează cupla cinematică șurub-piuliță rezultă următoarele:

sarcina axială este F=18000 N;

lungimea cursei șurubului sau piuliței h=250 mm;

turația n sau turațiile;

pasul șurubului;

ciclul total de funcționare la sarcina Fi sau tirațiile n;

procesul ciclului de funcționare

2.1.5Sarcina de calcul (Fc )

(1)

unde:

,1 pentru presa piuliță rotitoare

Fmax=18000 N

Fc=1,1 18000=19800 N

2.1.6 Predimensionarea

Diametrul interior al filetului se determină din condiția de rezistență la tracțiune cu relația:

(2)

unde: N/mm2 pentru șurubul cu d1 mm

N/mm2 pentru șurubul cu d130 mm

Luând și Fc=19800 și calculând cu ajutorul relației (2) obținem:

mm

2.1.7 Calculul diametrului mediu al filetului

Diametrul mediu al filetului se determină din condiția de rezistență la strivire comform relației următoare:

(3)

unde: – reprezintă un factor dimensional care este egal cu 0,5 în cazul filetului trapezoidal și are formula

H1- înălțimea utilă a filetului ;

P- pasul filetului ;

– reprezintă factorul lungimii filetului piuliței (=1,22,5) avănd următoarea relație de calcul: =;

m – lungimea filetului piuliței care coincide întotdeauna cu lungimea totală a piuliței;

– rezistența admisibilă la strivire pentru cupla cinematică OLC 45/Bz9

qa – 79 N/mm2

Cu relația (3) în care înlocuim =0,5, =1,2 și qa=8 calculăm d2:

mm

după care valoarea obținută se rotunjește la valoarea standardizată, imediat superioară și se identifică dimensiunile filetului (P – pasul: d – diametrul nominal al șurubului; d2 – diametrul mediu al șurubului; d3 – diametrul interior al șurubului; D4 – diametrul nominal al piuliței; D2 – diametrul mediu al piuliței; D1 – diametrul interior al piuliței).

Din tabelul 2.2 comform avem:

STAS 2114/1-75

2.1.8 Alegerea numărului de începuturi

La presele manuale nu se impune realizarea autofrânării. Dimpotrivă acționarea lor fiind frecventă se alege un număr de începuturi n=2, n=3 acesta din urmă duce la creșterea randamentului și a productivității.

2.1.9 Verificarea tijei la solicitări compuse

Urmărind figura II.1 se stabilesc secțiunile solicitate atât la compresiune cât și la răsucire. Efortul unitar echivalent are expresia (teoria a 3-a de rezistență):

(4)

Verificarea tijei șurubului la compresiune

(4.1)

Verificarea tijei șurubului la torsiune

(4.2)

Calculul momentului detorsiune

(4.2.1.)

Calculul unghiului de înclinare a elicei pe cilindrul de diametru d2:

(4.2.1.1)

Calculul unghiului de frecare

(4.2.1.2)

unde: – coeficient de frecare pentru cupla OLC 45/Bz9 și calitatea ungerii

= (0,12…0,18)

; /2=150=unghiul flancului filetului

1=arctg0,1/cos1505,940

2.1.10 Calculul numărului de spire în contact.

Din expresia factorului = se deduce numărul de spire Z:

(5)

Se impune ca: 6

2 .1.11 Numărul necesar de spire din condiția de rezistența la strivire a peliculei de lubrifiant:

(6)

Calculul lui z cu formula (6) se bazează pe o ipoteză simplificatoare: sarcina axială centrică – faptul că excentricitatea e = 0 reprezintă o altă ipoteză dimplificatoare – se realizează uniform asupra spirelor în contact. În realitate, din considerente empirice, distribuția sarcinii este inegală asupra spirelor în contact. Corpul șurubului și al piuliței se deformează inegal, iar această diferență a deformațiilor trebuie compensată de la spiră la spiră, prin încărcarea și deformarea lor diferită. Încărcarea neuniformă se datorește elasticității diferite a șurubului și piuliței, fiind influențată de forma corpului piuliței și a șurubului, precum și de varianta de așezare a piuliței. Prima spiră preia aproape 1/3 din sarcină, iar a 10-a spiră cca. 1/10.

Datorita lipsei de uniformitate a repartizării sarcinilor asupra spirelor în contact se recomandă ca 6.

Comform avem:

Materialul cuplului șurub piuliță Presiunea admisibilă pa în N/mm2

Oțel/Bronz 7 – 13

spire

Din 2.1.1.9 și 2.1.1.10– că trebuie să alegem 9 spire. Z=9

2.1.12 Calculul lungimii filetului piuliței

m = z P (7)

m = 9 6 =54

2.1.13 Calculul lungimii filetului șurubului

Filet de lungime minimă necesară: Lf = h + m + 3 P (8)

Lf = 250+54+18=322 mm

2.1.14 Proiectarea extremitșților șurubului principal.

La proiectarea extremităților trebuie ca dimensiunile radiale ale unei extremități să se înscrie în două cercuri cu diametrele mai mici decât diametrul interior al filetului. În caz contrar șurubul nu poate fi introdus în piuliță.

Calculul diametrului capului șurubului (extremitatea inferioară):

Din condiția de rezistență la strivire dintre capul șurubului și piesa care se presează

Dcș= (9)

Dcș= mm

Se ia Dcșd : Dcș=38 mm

2.1.15 Verificarea spirelor șurubului

la strivire:

q ș = (10)

q ș =

la încovoiere:

unde; (11)

ac – jocul la fund; h1 – grosimea spirei la bază; H1 – înălțimea utilă afiletului;

La filetul trapezoidal avem: Tr 36x6xLH – P7/7e

ac=0,5 mm

h1=0,634 P; deci h1=0,634 6=3,80 mm

H1=0,5 P; deci H1=3 mm

la forfecare:

(12)

Pentru verificarea spirelor piuliței se face înlocuirea lui d1 cu D4 în formulele (11) și (12) și d2=D2 în formula (10), apoi se compară valorile efective ale eforturilor unitare cu cele admisibile stabilite pentru materialul piuliței.

2.1.16 Verificarea șurubului la flambaj

Verificarea la flambaj nu este necesară pentru valori ale coeficientului de zveltețe ceea ce conduce la condiția lf 15 d1

lf – lungimea de flambaj.

lf = 2 Lf (13)

lf =2 322=644 mm

Coeficientul de zveltețe se determină cu relația:

(14)

în care : imin este raza de girație;

Imin- momentul de inerție minim al unei secțiuni cuprinse în porțiunea care se flambează;

A – aria acestei secțiuni

Dacă domeniul flambajului plastic, se uyilizează următoarea relație liniară experimentală (Tetmajer- Iasinski ):

(15)

– efortul unitar critic de flambaj iar a și b au valorile din tabelul 4.4 comform .

OLC 45 a=450 b=1,67

=450 – 1,67 70,84=331,69N/mm2

Se calculează apoi efortul unitar de compresiune simplă.

Cf =

2.2 Dimensionarea piuliței rotitoare

Forma piuliței, în concordanță cu rolul funcțional al acesteia, rezultă din fig.2.4:

Fig 2.4

Piulițele se dimensionează în următoarele etape:

a). Filetul pentru piulița de fixare a de manevră:

Se calculează la solicitarea compusă (întindere și răsucire):

(a)

unde la alegerea reyistenței admisibile se ține seama că în secțiune apar 2 concentratori (cele 2 filete). Dar .

= 62 n/mm2

mm

În funcție de se alege din STAS filetul metric cu diametrul nominal având valoarea superioară cea mai apropiată de . Alegem M 44 (deci = 44 mm).

b). Diametrul porțiunii de calare. Dc a roții:

Dc=+(10…14) mm (b)

Dc= 44+14=58 mm

c) Pana dintre piuliță și roata de manevră:

În funcție de diametrul Dc din STAS 1004-81 se alege pana paralelă (deci îmbinare fără strângere) obișnuită tip B (cu capete drepte), reprezentarea comform STAS 1005-71, cu următoarele dimensiuni:

b–lățimea penei;

h – înălțimea penei;

t1 – canal în arbore;

t2 – canal în butuc;

lp – lungimea penei.

Se va ține seama ca grosimea peretelui să fie mm.

(c)

calculul lungimii penei din condiția de rezistență la presiunea de contact:

(cu presiunea de contact adnisibilă pt. Sarcina statică =70 N/mm2).

lp= mm (c1)

Mt1 = 49680 N mm

Mt2 = 60/2 0.01=5400 N/mm2 (c2)

Mtot = 5400=54080 N/mm2 (c3)

(Se alege din STAS valoarea imediat superioară: lp = 30 mm

Verificarea penei la forfecare

(c4)

d) Alegerea penei care se montează pe șurubu pt. a împiedica rotirea șurubului.

În funcție de diametrul exterior al șurubului d = 36 mm se alege comform STAS 1004-81 pană paralelă tip B cu găuri de fixare comform STAS 1006-71

Lungimea minimă necesară a penei montată pe șurub:

mm (d)

N/mm2

Lungimea penei care se montează pe ăurub trebuie corelată cu cursa (250 mm) astfel că se alege din STAS lp=280 mm

Verificarea la forfecare:

N/mm2 (d1)

e) Diametrul exterior De al corpului piuliței:

Diametrul exterior se calculează la solicitarea compusă (întindere și răsucire):

mm (e)

– dar se va îndeplini condiția: g3 = > 5 mm . (e1)

Inițial se determin[ diametrul D0 al porțiunii degajate:

D0 = d + 2 (t + jn). (e2)

unde:

d – este diametrul exterior al șurubului;

t – înălțimea penei în exteriorul șurubului: t = h – t1 = 8 – 5 =3 mm

jn – 2 mm distanța dintre pană și piuliță.

D0=36 + 2 (3+2) = 36+10 =46

Se ia constructiv De>Dc ; De=60 mm

g3 =mm > 5 mm.

f) Diametrul porțiunii de montare a rulmentului:

Rulmentul axial se alege astfel încât să îndeplinească următoarele condiții:

Capacitatea lui statică C0>F ;

Diametrul alezajului df>De

Se alege rulmentul cu urmtoarele caracteristici:

g) Diametrul gulerului piuliței:

Se ia:

dm<Dg<Dr (g)

dm = (df +Dr)/2 = (60+85)/2 =72,5 mm

Luăm Dg = 80 mm care satisface condiția de mai sus.

h) Grosimea gulerului hg:

hg (h)

hg mm; hg = 15 mm.

i). Lungimea ld a porțiunii degajate:

Pana fiind montată pe șurub cu rolul de a împiedica rotirea, atunci ld corelează cu cursa acestuia.

ld =250 mm

j) Lungimea m a porțiuni degajate:

Vezi pc.-ul 2.1.1.11 relația (7).

m = 56 mm

2.2.1. Verificarea spirelor piuliței:

La strivire:

La încovoiere:

La forfecare:

2.4 Corpul piesei

– corp turnat –

Recomandări constructive:

Dr e diametrul exterior al șaibei de carcasă al rulmentului.

D6 se alege comform STAS 3336-81 corespunzător diametrelor șuruburilor de fixare a flanșei (M10). Deci D6 =12

Unde Dp este diametrul maxim al capului șurubului (Dcs) ce se montează prin acest alezaj. D10 se alege comform STAS 3336-81 corespunzător diametrelor șuruburilor de fundație: (M16). Deci D10 =18

Unde B este înălțimea rulmentuluivaxial;

hg – înălțimea gulerului piuliței.

Unde De e diametrul de centrare a piuliței în corp.

H se determină în funcție de H1 și H3, cursa maximă, lungimea flanșei.

Calculul simplificat de verificare se face în secțiunea A-A la întindere excentrică. Efortul unitar maxim e în punctul 1:

(*)

(**)

(***)

unde: N/mm2 pentru oțel turnat.

A – aria secțiunii

Iz – momentul de inerție în raport cu axa GZ ce trece prin centrul de greutate G al secțiunii.

mm2

A2 = mm2

A = A1+A2 = 1617 +836,79 =2453,79 mm2

yG = yG(YGZ) + mm

Momentul de inerție al dreptunghiului de arie A1 în raport cu centrul propriu de greutate (G1):

mm4

Momentul de inerție al dreptumghiului de arie A2 în raport cu centrul propriu de greutate (G2):

mm4

Pentru aflarea momentelor de inerție ale suprafețelor de arii A1 respectiv A2 în raport cu axa GZ se aplică teorema lui Steiner:

unde e și e sunt excentricitățile axelor G1Z1 respectiv G2Z2 față de axa ce trece prin centrul de greutate al întregii suprafețe (GZ) și se determină astfel:

e1 =d (G1Z1 , GZ) =yG – mm

e2 =d (G2Z2 ,GZ) =

e2 = 28 mm

Deci:

mm4

mm4

mm4

Relația (***) devine:

N/mm2

Relația (**) devine:

N/mm2

Înlocuind (***) și (**) în (*) obținem:

BIBLIOGRAFIE:

MATIEȘAN, D., ș.a. – “Elemente de proiectare pentru mecanismele cu șurub și

piuliță”, Îndrumător Inst. Politehnic Cluj-Napoca, 1985

DRĂGHICI, I., ș.a. – “Organe de mașini”, Editura didactică și pedagogică, Buc.,

1980

JULA, A, ș.a. – “Organe de mașini” – Îndrumător de proiectare”, Lito. Univ.

Brașov, 1976

CHIȘU, A, ș.a. – “Organe de mașini”, EDP, Buc. 1981

BUZDUGAN GH., ș.a. – “Calculul de rezistență a pieselor de mașini”, Ed. Tehn.,

Buc., 1979

xxx – “Manualul inginerului mecanic”, Ed. Tehn., Buc., 1984

xxx – “Organe de mașini”, vol. 2, col. STAS, Ed. Tehn., Buc., 1984