Presa Online

=== 034a39ff4bc7d31b9ea1664f3689d6aa350dc0a7_121493_1 ===

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: JURNALISM

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator: Absolvent:

Lector univ. dr. Florin ARDELEAN Corina HOSSU

ORADEA

2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale,

Științe Politice și Științele Comunicării

Specializarea Jurnalism

Presa online

Studiu de caz: Presa online românească receptată în Marea Britanie

Profesor coordonator:

Lect. univ. dr. Florin ARDELEAN

Absolventă:

Corina HOSSU

Introducere

Capitolul I

SPECIFICUL PRESEI ONLINE

Apariția presei online

Mijloacele media utilizează tehnologii diverse pentru ca informațiile de masă să ajungă la un public larg. De-a lungul timpului, presa a evoluat și a reușit să ajungă la cititori tot mai repede, acest lucru datorându-se progreselor tehnologice.

Mai întâi, presa scrisă a luat naștere după inventarea tiparului în secolul al XV-lea de către Johannes Gutenberg. Această invenție a permis producerea în masă a cărților, iar numărul textelor scrise s-a aflat într-o creștere masivă. Informațiile de interes public au fost și ele mult mai ușor de multiplicat.

Secolele XIX și XX au făcut posibile canalele moderne de comunicație. Caracteristica foarte importantă a acestora este aceea că asistăm la dematerializarea mesajului, suportul modificându-și spectaculos relația cu textul sau imaginea.

Acest lucru a fost făcut posibil de marile descoperiri din fizica teoretică (studiul electromagnetismului și a undelor hertziene, printre altele), precum și de aplicațiile din tehnologiile care au permis transmiterea la distanță a semnalului sonor, iar apoi a celui video.

Mesajele nu mai aveau nevoie de un „însoțitor” permanent, de o realitate secundă materială cu care să se îngemâneze. Sunt puse la punct de către primii tehnicieni din telecomunicații echipamente și instalații prin care sunetul, iar apoi imaginile sunt înregistrate, transmise și retransmise prin relee care amplifică semnalul. Consumatorul avea acasă un alt subansamblu al circuitului prin care mesajul era transportat, un decodor al acelui semnal, prin acțiunea căruia sunetul și imaginile înregistrate inițial erau reproduse pentru uzul personal sau familial al consumatorului.

Tehnologiile specifice acestui canal media s-au perfecționat continuu, făcând posibil, la un moment dat, transmiterea semnalului fără o înregistrare prealabilă, astfel încât consumatorul să aibă posibilitatea de a recepționa live un anume eveniment (concert, spectacol muzical sau sportiv, discuție/ dezbatere etc.).

Canalele moderne asigură rapiditatea remarcabilă a transportului mesajului, dar nu pot conserva conținutul acestuia. Reversibilitatea, posibilitatea receptorului de a reauzi sau revedea mesajul dispare. Pentru ca mesajul să fie conservat sunt necesare echipamente speciale de înregistrare (benzi magnetice, videorecordere, cd-uri ori dvd-uri). De asemenea, consumatorul nu mai are o relație tactilă cu mesajul, nu mai este un proprietar al unui anume exemplar din cantitatea, din ediția întreagă a unui pachet cu mesaje. Mesajul este unul instantaneu, afectat de o efemeritate care poate fi contracarată doar prin modalități tehnice suplimenatre.

Canalele moderne au reușit performanța să transforme comunicarea în fenomen planetar, iar mass-media în spectacol. Performanțele tehnice ale celor care asigură drumul mesajului dinspre comunicator spre consumatorii eterogeni au permis, de asemenea, aruncarea pe piața media a unei cantități de produse care satisface orice gust, dar, în același timp, este imposibil de consumat.

Internetul reprezintă cea mai mare descoperire tehnologică de până acum, iar datorită lui presa a cunoscut cote pe care strămoșii noștri nu le-ar fi putut imagina. Datorită internetului, oamenii pot citi, pot accesa înregistrări audio sau video și, totodată, pot oferi un feedback. Rețeaua informatică și a facilitat tuturor posesorilor de calculatoare și softuri specifice să devină comunicatori, parteneri ai unui dialog în cyberspace, aparent fără limite și în mod evident fără reguli precise și standarde profesionale omogene. Posturile TV și radio de pe internet, edițiile online ale publicațiilor de toate felurile, site-uri dedicate muzicii, sportului, divertismentului, sexului, modei, celor mai ciudate capricii și îndeletniciri umane au transformat lumea virtuală într-o alternativă la realitate.

În lume

Jurnalismul online este forma de jurnalism care distribuie conținutul editorial prin intermediul internetului. Produsul media digital (știri și probleme curente) poate fi transmis sub mai multe forme: text, audio, video. Acestea pot fi și combinate pentru a-i satisface cititorului atât nevoia de informare, dar rezolvă și problema veridicității – o informație scrisă poate fi susținută de un video care să prezinte înregistrarea declarațiilor unei persoane publice, spre exemplu. De asemenea, cronica unui meci de fotbal poate fi acum însoțită de imaginile video cu cele mai importante acțiuni ale partidei.

Jurnalismul online reprezintă o adevărată provocare și oferă un grad mai mare de creativitate în comparație cu jurnalismul tradițional. Mesajul rămâne, dar poate fi combinat cu fotografii sau legături externe (link-uri).

Primul tip de jurnalism digital, numit teletext, a fost lansat în Marea Britanie în 1970. Teletextul este un sistem care le permite telespectatorilor să aleagă știri pe care să le citească imediat. Informațiile furnizate prin teletext sunt scurte și instante, similare cu cele pe care le vedem în jurnalismul digital de astăzi.

Jurnalistul american Hunter S. Thompson începe să utilizeze faxul pentru a transmite informații pe parcursul campaniei electorale pentru prezidențialele din 1971 din Statele Unite ale Americii.

După lansarea teletextului a urmat videotextul, iar Prestel a fost primul sistem de acest gen din lume. Lansarea lui s-a produs în 1979 și includea diverse ziare britanice precum Financial Times. Videotextul s-a închis în 1986 pentru că nu a reușit să satisfacă cererile utilizatorilor.

Site-urile pentru știri au început să se prolifereze la începutul anilor 90. O entitate care adoptă conținutul jurnalistic online este News & Observer în Raleigh din Carolina de Sud, care oferă știri ca și Nando.

Nando a evoluat și a devenit primul site serios de știri transmise prin World Wide Web și se consideră că în jurul valorilor sale au apărut primele browsere web comerciale: Netscape Navigator (1994) și Internet Explorer (1995).

În 1996, cele mai multe canale de știri aveau și o prezență online. Conținutul jurnalistic a fost adaptat și putea fi folosit în mod diferit datorită bării de instrumente sau datorită link-urilor intertextuale.

Un ciclu de știri actualizat 24 de ore din 24 a fost una dintre caracteristicile unice pe care formatul digital le putea oferi.

Mai târziu, portaluri precum AOL sau Yahoo! Au dus la crearea unor agențiile de presă precum Associated Press, care oferă conținut digital peste cel pe care îl puteau oferi în trecut ziarele.

De asemenea, Salon a fost fondat în 1995 și a fost denumit în 2001 ca fiind un „loc independent pentru jurnalism”.

În 2008, cei mai mulți americani citeau știrile de pe internet, nu din ziare. Audiențele pe site-urile de știri au continuat să crească datorită lansării de site-uri noi.

Site-urile de știri în masă sunt cele mai răspândite în new media. În 2010, majoritatea jurnaliștilor din lumea occidentală utiliza internetul în mod regulat, ca o activitate de zi cu zi.

Jurnalismul digital este implicat în fenomenul cloud journalism, care oferă flux constant de știri.

Multe companii media utilizează stirile online ca o completare a celor din presa scrisă.

The Online News Association, fondată în 1999, este cea mai mare organizație care reprezintă jurnaliștii online. Aceasta are peste 1.700 de membri care sunt implicați în colectarea și producerea materialelor jurnalistice digitale.

Imediat după lansarea Windows 95, numărul utilizatorilor de Internet la nivel mondial a început să crească rapid. Este perioada în care marile publicații internaționale își lansează prima 15 pagină pe Internet (New York Times – 1996, The Economist – 1996, Le Monde – 1996).

În România

Pe piața media din România, în jurul lui 1996, își lansează pagini onlineEvenimentul zilei și România liberă.

În etapa a doua, redacțiile decid să formeze un departament online separat, aceasta fiind prima fază care afectează structura redacției, dar într-o măsură destul de mică, pentru că din punct de vedere numeric celelalte departamente erau mult mai mari decât departamentul online. Tot în etapa a doua începe „adevăratul jurnalism online”. Jurnaliștii nu doar editează materiale, preluându-le de pe alte platforme, ci încep să efectueze muncă de teren, să desfășoare campanii online și să producă în mod obișnuit conținut video și audio. Este perioada în care trusturile dezvoltă aplicații pentru site-uri, cu scopul de a stimula dezbaterile (chat-urile), este perioada în care pe lângă calitatea conținutului publicat, devine importantă și forma de prezentare a acestuia, este perioada în care apar jocuri pe site-uri, în care accentul se mută de pe conținut pe oferta de servicii, pe dezbateri, pe creativitate și inovație.

În perioada 2010 – 2011, ziarele din România sunt afectate de criza economică și recurg de restructurări.

Gândul acționează diferit. Publicația renunță în 2011 la varianta tipărită și trece exclusiv la online.

Evenimentul zilei, Adevărul, Jurnalul Național și România liberădecid să adopte convergența pe verticală, jurnaliștii din print fiind obligați să scrie atât pentru varianta tipărită, cât și pentru cea online. În acest fel apar probleme nu doar la nivel organizatoric, ci și la nivel de prestație și credibilitate a publicațiilor respective. Apare rezistența la schimbare, majoritatea proiectelor (în cazul Evenimentul zilei) sunt închise, apare conținut din ce în ce mai slab pe site-uri (numărul știrilor preluate fiind mult mai mare decât al celor originale).

Unele departamente renunță definitiv la munca de teren, limitându-se doar la desk journalism (Evenimentul zilei), iar jurnaliștii din celelalte departamente, care au devenit integrate, realizează muncă de teren, dar rezultatele sunt din ce în ce mai slabe din cauza creșterii volumului de muncă. Se observă o tendință de tabloidizare pronunțată, inclusiv în modalitatea de promovare a materialelor jurnalistice.

În perioada 2010 – 2013, singurele instituții media care mai fac investiții sunt Adevărul și Gândul, ultima publicație fiind cea care realizează primul epic-story în România. Acest proiect este rezultatul colaborării jurnaliștilorl cu echipa de programare și design din cadrul trustului Gândul.

Jurnalul național investește în anul 2012 pentru creșterea vizibilității în motoarele de căutare, iar România liberă continuă să pună accent pe conținut, investițiile fiind minore.

Evenimentul zilei a optat inițial pentru întreținerea unui flux continuu pe site prin crearea secțiunii „știri calde”, actualizată pe parcursul zilei; ulterior, în a doua etapă, s-a pus accent pe dezbateri (interactivitate) și conținut multimedia (video și imagine îmbinată cu text), iar din anul 2009 se acordă o importanță deosebită ofertei de servicii (turism, consiliere medicală etc). În a treia etapă de dezvoltare, spre deosebire de celelalte publicații, Evenimentul zilei mizează în principal pe conținut soft, tradus de pe platforme străine, jurnalismul online limitându-se la tipul jurnalismului de birou. Evenimentul zilei valorifică, în 2013, hipertextualitatea. Gradul de interactivitate este scăzut (doar la nivelul comentariilor) și nu creează conținut multimedia propriu.

Adevărul imită un model de comunicare străin, modelul Huffington Post, care reliefează trei dintre avantajele de bază pe care le oferă Internetul comparativ cu hârtia: spațiu pentru dezbatere (digitalizare și hipermedia), posibilitatea publicului de a interacționa în timp real cu jurnalistul sau cu alți participanți la dezbatere (interactivitate) și posibilitatea a de prezenta informația altfel decât în presa tipărită (conținut multimedia), de exemplu, dezbaterile video.

Gândul este primul site care aduce inovații în anul 2013, punând accent în primul rând pe conținut multimedia, pe interactivitate și pe rapiditate (în publicarea breaking-news-urilor). În același timă, practicile jurnalistice ale publicației se situează la limita tabloidizării. Colaborarea jurnaliștilor cu echipa de designeri și IT-iști plasează site-ul www.gandul.ro în zona site-urilor cu inițiativă, care au îmbinat modelul tradițional de presă cu caracteristicile jurnalismului online, lansând produse și campanii în premieră în România.

Trecerea de la offline la online a publicației Jurnalul național s-a făcut imitând parțial vechiul model de presă. În 2011, exista un departament online format din opt ziariști. Jumătate erau mutați din zona print și jumătate fuseseră angajați special pentru departamentul online.

Jurnalul național, spre deosebire de celelalte site-uri, pune accent în primul rând pe oferta de conținut multimedia, prin intermediul aplicației webcam, pe dezbatere (interactivitate), o altă caracteristică a jurnalismului online, posibilă datorită digitalizării, ceea ce a contribuit la crearea unui model de jurnalism online inovator, dar cu o tendință de tabloidizare, prioritizând materialele scurte, preluate, în detrimentul materialelor de profunzime.

România liberă – inițial a fost creat un departament web, ulterior acesta fiind integrat în cadrul redacției mari, printr-un proces de convergență pe verticală, ceea ce înseamnă că trecerea de la offline la online nu a imitat neapărat modelul tradițional de presă.

Diferențe între print și online

Internetul a adus cu siguranță o schimbare mare în ceea ce privește circulația ziarelor, rapiditatea transmiterii unui mesaj, unei știri, unei noutăți. Există, se pare, o bătălie continuă între clasicul ziar de hârtie și multitudinea de portaluri care reunesc într-o pagină web toate știrile și publicațiile. Este, până la urmă, o bătălie între stiluri de viață: între a răsfoi paginile unui ziar abia imprimat, a savura mirosul de hârtie și cerneală și a sorbi o cafea dimineața, sau tipicul omului care prima oară când se trezește, renunță la romantismul dimineții, pornește computerul și verifică online ultimele noutăți, știri, etc.

Avantajele presei online

În primul rând, presa online nu are spațiu limitat de stocare. În pagina online a unui ziar, nu ai limitări de pagini, nu ai limitări de spațiu pentru poze. Articolele pot fi astfel, în mediul online, mai complete, susținute de legături către alte publicații, către alte păreri pe această temă, către studii de caz, cât pot fi deasemenea susținute și de mai multe imagini și filmări.

Informațiile în presa online, ajung deasemenea mai rapid la cititor. Majoritatea cotidienelor au un termen limită până la care pot trimite la publicare varianta finală a ziarului, pe când această limitare nu există în online, publicația putând fi adusă la curent cu ultimele noutăți în orice moment din zi și din noapte.

Dacă este postat un material în care s-a strecurat o greșeală, nu este nici o problemă. Totul se schimbă în câteva minute și aproape nu mai există „martori” ai erorii.

În al doilea rând, presa online are marele avantaj de a permite interacționarea între cititorii articolelor prin intermediul comentariilor pe care le pot lăsa fie la anumite articole, fie pe forumurile de discuție, special create pe diverse teme din presa zilnică. Se încurajează astfel crearea comunităților și împărtășirea opiniilor într-un mediu online, neutru, unde ai ocazia să discuți despre un subiect nu doar cu colegul de serviciu sau vecinul, ci cu toți oamenii dintr-o țară sau chiar de pe planetă.

Presa tradițională consumă mai multe resurse și costă mai mult. Presa online este eco-friendly și este gratuită. Un mare avantaj pentru viitor pentru presa online este că aceasta este ecologică: nu consuma hârtie sau cerneală și nici nu are nevoie de atâtea resurse umane. E nevoie de site-ul web și de editori. Pe de altă parte, pentru presa tradițională trebuie să faci minimul efort de a te duce până la un punct de presă, să scoți din buzunar o anumită sumă de bani, în funcție de publicație, și eventual apoi, să ai grijă să reciclezi ziarul. Jurnalismul a fost susținut până acum de existența acestui cerc vicios în care audiența plătea pentru știrile pe care le dorea, vânzătorii de publicitate plăteau să atingă un anumit target, iar agenția de presa făcea profit din care plătea jurnaliștii.. Ajungerea presei în online a rupt acest cerc, acum fiind nevoie de mult mai multă creativitate și mai multe idei ca să se poată menține același suport pe care s-a făcut jurnalism de calitate atât timp.

Dezavantajele presei online

Principalul beneficiu al trecerii unui ziar pe online se referă, în primul rând, la reducerea costurilor. Multe ziare considerate mari au făcut acest lucru; criza a afectat grav conturile finanțatorilor, care au fost nevoiți să facă niște sacrificii: restrângerea de personal și trecerea pe online, dar odată cu acestea s-a redus, în mod evident, și calitatea materialelor de presă, pentru că acum ziarele vor să facă mult mai multe știri ca înainte, dar cu un personal redus. În felul acesta, ziarele online au ajuns să fie un fel de mașină xerox virtuală, care copiază majoritatea știrilor de pe agenții, de la televizor, de la radio, de multe ori fără a se cita sursa; toate ziarele online au aceleași informații pe care le găsim pe toate site-urile.

Jurnaliștii trebuie să fie tot timpul conectați la realitate, dar, fiind foarte puțini oameni, ei nu mai merg pe teren, iar realitatea pe care o difuzează este cea virtuală, deoarece fac toată munca din fața monitorului. Ei nu mai au cum să meargă pe teren pentru că trebuie să mențină traficul pe site, deoarece ziarele online sunt plătite în funcție de trafic. Orice agenție de publicitate când vine să dezvolte o campanie pe un site, întreabă de trafic. În funcție de acesta, îți oferă un preț mai mic sau mai mare pentru o reclamă. În interesul de a menține sau de a crește traficul site-ului, jurnaliștii online se concentrează mai mult pe știri și pe fapt divers și nu mai publică articole aparținând celorlalte genuri jurnalistice: reportaj, anchetă, interviu, care formau, pe vremuri, coloana vertebrală a ziarului.

Capitolul II

PRESA ONLINE LOCALĂ

Apariția presei online

Primul site de știri care a apărut în Bihor (2002) este Bihor Online – www.bihon.ro. Acesta aparține de trustul RussMedia și are o legătură strânsă cu Jurnal bihorean.

Pe lângă Bihon.ro, cele mai importante site-uri de știri din Bihor sunt: ebihoreanul.ro, digi24/oradea.ro, bihorstiri.ro, crisana.ro.

Russmedia Press

Russ Media România este parte a grupului austriac Russ Media care deține mai multe activități în Austria, Ungaria, România și Germania. În ultimii ani, Russ Media a devenit un jucător semnificativ pe piața on-line din România, produsele din portofoliu înregistrând o creștere semnificativă datorită traficului direct și achizițiilor. Compania oferă utilizatorilor un număr mare de resurse și funcționalități constând în informații utile, servicii,o gamă largă de oferte de vânzare care includ clienți mici, mijlocii și mari, forumuri specializate și conținut editorial original.

Russ Media România este o companie la standarde internaționale, orientată spre client și într-o continuă creștere. Scopul este de a dezvolta și de a extinde relațiile cu angajații, partenerii de afaceri, cititori, utilizatorii și cu mediul în care firma își desfășoară activitatea.

În acest moment, Russ Media este prezentă în cinci județe în partea de vest a României: Bihor, Arad, Caraș-Severin, Timiș,  Cluj, dar și în București. Principalele produse sunt cotidienele – Jurnal Bihorean, Jurnal de Caraș Severin și Jurnalul Arădean – în limba română,  Bihari Naplo în limba maghiară, 2 săptămânale de mică și mare publicitate – Publitim și Agenda Săptămânală în Timișoara și produsele online:  portaluri specializate de știri – tion.ro, bihon.ro, aradon.ro, caon.ro,huon.ro, clon.ro și agenda.ro;  portal de mică – publicitate publi24.ro, portal de  locuri de muncă – romjob.ro, timisjob.ro,aradjob.ro, bihorjob.ro,  clujjob.ro, portal  imobiliar – romimo.ro, vânzări auto – bestauto.ro, masini.ro și numeroase portaluri de nișă: gastronomic- culinar.ro, pentru copii, mămici și tătici- utilecopii.ro, lifestyle, modă și sănătate- mayra.ro,stilfeminin.ro și anticoncepționale.ro, de sport- sport365.ro; de nuntă- infomariaj.ro, creșterea și îngrijirea animalelor-animalutul.ro și grădinărit- infogradina.ro.

Istoric RussMedia

1991 – 1998

. 1991 – Un grup de investitori austrieci cumpară trei cotidiane regionale

. 1992 – Se construiește propria tipografie, la Debrecen

. 1993 – Se trece la rețeaua proprie de distribuție (se pierde 20-30% din tiraj)

. 1995/96 – Se înregistrează pierderi în valoare de aprox. 50-60 milioane ATS

. Ianuarie-mai – Se pun bazele propriului sistem de contabilitate

. Josef Kogler preia conducerea firmei, în calitate de Administrator

. Ianuarie – E.A. Russ preia firma în procent de 100%

. Se planifică o nouă strategie de dezvoltare

. Mai – Se achiziționează mașina de tipărit UNIMAN

. Se pun bazele unei noi rețele de tehnică de calcul

. Octombrie – Se recuperează segmentele de piață pierdute (Apró, Új Kelet)

. Noiembrie – Lansarea publicației TIPP (săptămânal gratuit)

1999 – 2000

. Publicațiile Kelet- és Észak Magyarorszag se mută în clădirea nouă

. Finalizarea proiectelor de investiție majoră

. Septembrie – Cele 4 firme operative se contopesc, formând Inform Média Kft.

. Departamentele de distribuție încep să folosească programul HUBBUCH

. Se lansează publicația BAZAR BIHOREAN în România

. Grupul de firme înregistrează primul profit

. Se modifică sistemul redacțional și cel de reclamă

. Iunie – Se lansează publicațiile Vasárnapi Újság (Ziarul de duminică)

. Se achiziționează săptămânalul de mică publicitate Eszaki Apro

. Se introduce o nouă structură organizațională

. Se deschide primul birou regional

. Septembrie – Se pun bazele departamentului de Internet

. Noiembrie – Se lansează portalul Hajdú Online

. Se iau în considerare noi proiecte de extindere în Ungaria și în străinătate

. Firma înregistrează profituri la nivel internațional

2001

România

. La Oradea se achiziționează două publicații regionale:

Bihari Napló (tiraj 12.000), Jurnal Bihorean (tiraj 8.000)

. Cotidianul Bihari Naplo are în prezent 13 jurnaliști în colectivul redacțional

. Cotidianul Jurnal Bihorean are în prezent 18 jurnaliști în colectivul redacțional

. Inițierea restructurării firmelor din România

2002

România

. Mai – Lansarea serviciilor internet dial-up în mai multe județe – 1000 parteneri

. Octombrie – La Mișkolc se deschide Call Center-ul România

. Se finalizează transformarea cotidianelor de la Oradea

. La Oradea se rearanjează birourile și se reînnoiește complet baza tehnică

Ungaria

. Februarie – se lansează două portaluri noi: Szabolcs Online, Borsod Online

. La Miskolc se cumpară al doilea cotidian regional, Déli Hirlap

. Se deschide biroul regional de la Tiszaújváros

. Se renovează redacția Hajdú-Bihari Napló din Debrecen

2003

România

. 17 Aprilie – în Timișoara se înființează cotidianul Jurnal Bănățean. (abonați la sfârșitul anului 2003: 1600)

. Cotidianul Jurnal Bănățean are 20 de jurnaliști în colectivul redacțional

. Inceperea construcției tipografiei din Timișoara

. Pornirea revistei săptămânale gratuite Pont și în Timișoara

. Octombrie – achiziționarea cotidianului Timpul din Reșița

. Cotidianul Timpul are 13 jurnaliști în colectivul redacțional

. Se planifică achiziționarea altor cotidiane și publicații săptămânale

Ungaria

. Modificarea mașinii de tipărit

. Deschiderea unui nou birou regional în Kazincbarcika

. Toate cotidianele dobândesc și versiune online

. Se pun bazele unei redacții în Budapesta

2004

România

. Iunie – Se achiziționează cotidianul Cuvântul Liber din Deva

. Cotidianul Cuvantul Liber are 14 jurnaliști în colectivul redacțional

. Iulie – Se achiziționează cotidianul în limba maghiară Szatmári Friss Újság din Satu Mare

. Iulie – Toate cotidianele IM România încep să fie tipărite color la tipografia din Timișoara

. Octombrie – Se deschide un Service Center la Oradea

. Noiembrie – Incepe amenajarea unei noi redacții la Deva

. Noiembrie – Se inaugurează noul sediu Inform Media Oradea

. Se planifică achiziționarea altor cotidiane și săptămânale

2005

Ungaria

. Se achiziționează săptămânalul Futár din Nyíregyháza

. Se deschide un nou birou regional în Püspökladány

. Se lansează un nou portal de mică publicitate: www.onlineapro.hu

România

. Sunt înființate două publicații gratuite – Timiș Expres și Arad Expres

. Este achiziționat cel mai mare cotidian regional din vestul României – Adevărul de Arad

2006

. are loc lansarea Super Info Arad, Super Info Satu Mare, Super Info Oradea

. este achiziționat cel mai mare săptămânal de mică publicitate din vestul țării – Publitim la Timișoara

. în luna mai începe dezvoltarea portalurilor verticale auto prin achiziționarea bestauto.ro

. un nou Call centre este înființat în luna septembrie în Timișoara

. este lansat pe piață Publitim – ediția de Arad

. este lansat Publitim – ediție de Alba și Hunedoara

2007

. este lansat Publitim ediție de Hunedora.

. este lansat Super Info Arad – săptămânal de mică publicitate distribuit gratuit.

. Cuvânul Liber, cotidian cu plată, a fost schimbat în Hunedoara Expres, cotidian gratuit.

. este lansat Cluj Expres, cotidian gratuit.

. este lansat Publitim.ro – portal de mică publicitate.

. este lansat romimo.ro – portal de imobiliare.

. sunt lansate infomariaj.ro și commune.ro – portaluri de nișă.

2008

. este achiziționat masini.ro – portal de vânzări auto.

. sunt achiziționate: culinar.ro, xcent.ro, recomanda.ro, portal.ro – portaluri de nișă.

.este achiziționat ropotal.ro (timisoreni.ro, aradeni.ro, bucuresteni.ro, desenatori.ro, gapo.ro, ghidconstructii.ro, maglavais.ro, allpres.ro, roindex.ro, jocuri-online.ro)

2009

– este achiziționat site-ul utilecopii.ro

2010

– sunt achiziționate site-urile mayra.ro, stilfeminin.ro si anticonceptionale.ro

– este achiziționat în Timișoara săptămânalul Agenda

Produse Russ Media

Print Media: Cotidiene plătite (Jurnal Arădean, Jurnal bihorean, Jurnal de Caraș Severin) și gratuite (Timiș Expres), Săptămânale de mică și mare publicitate (Agenda, Publi24), Publicații ocazionale

Online Media: Portaluri specializate de știri (aradon.ro, bihon.ro, caon.ro, clon.ro, erdon.ro – in limba maghiara, tion.ro, agenda.ro, sport365.ro), portal imobiliar (romimo), portaluri  de locuri de muncă (romjob, aradjob.ro, bihorjob.ro, timisjob.ro), portaluri de anunțuri (publi24.ro), portaluri auto (masini.ro, bestauto.ro) și portaluri de nisă (stilfeminin.ro, mayra.ro, culinar.ro, infomariaj.ro).

Conducerea Russmedia

Josef Kogler – Administrator

Născut în 1958 în Klagenfurt, din 1997 este administrator Inform Média Kft., iar din 2001 este și administrator Inform Media România. In cadrul grupului de firme răspunde de resurse umane, strategii de dezvoltare, achiziții și investiții.

Istvan Fodor – Administrator financiar

Născut în 1974, în Nyeregyhaza, din 2001 este administrator financiar și responsabil de departamentul financiar atât în Ungaria cât și în România. Principalele atribuții se referă la contabilitate, controlling, salarizare dar și aprovizionarea cu  materiale consumabile în tipografie.

Bihor Online – Bihon.ro

Bihor Online și-a făcut debutul pe piața media locală online în 2003. Site-ul este o extensie a cotidianului Jurnal bihorean.

Redacția Jurnal bihorean

Articolele care sunt scrise pentru ziar sunt stocate pe un server. De pe acest server, echipa Bihor Online – Bihon.ro ia articolele, le șlefuiește pentru a fi potrivite pentru media online și le publică pe site.

Site-ul local de știri bihon.ro s-a menținut în topul bihorenilor și în 2014.

Conform statisticilor furnizate de Google Analytics, Bihon.ro a înregistrat un trafic lunar excepție în 2014. Cu o medie lunară de 190 000 de useri, 600 000 de vizite și 2 100 000 de afișări, Bihor Online se poziționează, la fel ca și în anii precedenți, pe primul loc al site-urilor de știri locale din Bihor.

Celelalte site-uri de știri locale nu au reușit să mențină pasul și nu au reușit să strângă nici măcar ambele la un loc traficul generat de Bihon.ro

Astfel, conform trafic.ro, următorul site de știri locale, ebihoreanul.ro, a înregistrat o medie de trafic de aproape 100 o00 de useri pe lună, 345 000 de vizite și 895 000 de afișări.

Al treilea portal de știri, crișana.ro, înregistrează date lunare mult mai slabe, având o medie de 36 000 de useri, 74 000 de vizite și 205 000 afișări.

Anul 2015 a început în forță iar Bihon.ro se menține detașat pe prima poziție. Potrivit datelor Google Analytics, în luna ianuarie, bihon.ro a înregistrat următoarele date: 203 784 useri, 589 654 vizite și 1 867 048 afișări.

Următorul site de știri, ebihoreanul.ro, a generat 158 697 de useri, 513 717 vizite și 1 325 868 de afișări (conform datelor furnizate de sati.ro).

Pe locul trei, crișana.ro a înregistrat următorul trafic în ianuarie 2015: 40 533 useri, 78 812 vizite și 206 324 afișări (conform trafic.ro).

eBihoreanul

În primăvara anului 2000, trustul Media Pro București, patronat de Adrian Sârbu, a luat decizia înființării unei divizii locale de presă. Așa a fost lansat săptămânalul Clujeanul, avându-l ca redactor-șef pe Dragoș Stanca. Ziarul făcea parte din schema cotidianului sportiv Pro Sport, care era condus de Cătălin Tolontan. Următorul pas prevăzut era câte un săptămânal în județele Bihor, Arad și Timiș.

În Bihor acest lucru se întâmplă pe 25 octombrie 2000, într-o zi de miercuri, când apare în chioșcurile orădene săptămânalul Bihoreanul. Pregătirea primei apariții a început cu multe luni înainte. Echipa redacțională s-a constituit din persoane care plecaseră din două redacții locale: Jurnal Bihorean și Crișana.

Este vorba despre (funcțiile sunt cele de atunci) Mircea Chirilă (redactor-șef), Florin Ciucaș (redactor-șef adjunct), Dan Stan (secretar general de redacție), Florin Budea, Simona Iacob, Dănuț Onofrei, Liliana Sime, Cătălin Sărmășan, Olivia Steer, Mircea Stroe (redactori), Ovidiu Pascu și Csikos Rolland (fotoreporteri). În departamentul DTPBihoreanul l-a avut pe Vasile Tabără, la IT pe Horia Vancea, Corectură – Amalia Kasler, Publisher – Lorand Kasler, Vânzări-Marketing – Maria Berger și Dana Dinuță.

Tirajul cu care s-a lansat ziarul a fost de 12.000 de exemplare, iar ulterior a fost suplimentat cu încă 4.000. Se tipărea la Cluj, în tipografia performantă a trustului.

Situat la granița dintre ziarul tabloid – prin formă și conținut – și ziarul de anchetă, investigație și cel comunitar, utilitar, practic, Bihoreanul punea accentul pe partea de spectacol, de senzațional, fără a ignora însă domeniile care dau notorietate, „greutate” unei publicații: investigații și dezvăluiri din sectorul politic, administrativ.

Din 2003, Bihoreanul, la fel ca celelalte ziare din trustul Media Pro, avea un site de prezentare. Portalul online al Bihoreanului în perioada 2003-2006 a constat în prezentarea conținutului din săptămânal, exact așa cum era acesta în ziarul tipărit.

O schimbare radicală s-a întâmplat pe 10 martie 2008, când Bihoreanul a lansat un nou site. Adresa de internet era aceeași, www.bihoreanul.ro, însă modul în care era privit portalul de internet era complet diferit, mult mai apropiat de așteptările pe care în prezent le au cititorii. Tocmai de aceea, știrile erau publicate, la fel cum se întâmplă în prezent, cât mai aproape de ora petrecerii lor. Tehnica scriiturii era cea a piramidei inversate.

De-a lungul anilor, Bihoreanul acesta a strâns nume cunoscute ale presei bihorene, precum: Mircea Chirilă, Florin Ciucaș, Adrian Criș, Laura Gal, Dan Simai, Florin Budea, Vasile Boitoș, Olivia Steer, Liliana Sime, Cătălin Sărmășan, Simona Iacob, Ovidiu Pascu, Csikos Rolland,Valentin Buda ș.a.

Echipa redacțională Bihoreanul:

Director: Mircea Chirilă 
Redactor șef: Florin Ciucaș 
Redactor șef adjunct: Adrian Criș

Redactori:  
Raluca Avram, Ioana Carțiș, Smaranda Chișbora, 
Laura Gal, Dan Simai, Adriana Totorean

Secretar general de redacție: Dan Stan 
Fotoreporter: Szilagyi Lorand 
Contabilitate: Daniela Buștean 
IT: Cristian Braghină

Publicitate : Cristina Butaci 

Bihor Știri

Site-ul bihorstiri.ro a apărut în peisaj pe 1 decembrie 2009, la 6 luni de la închiderea primului portal de știri online din Oradea (contrastonline.ro), în urma unei discuții între Andrei Șandor și Mihai Baneș. Acesta din urmă era manager Antena 1 Oradea și pornise un site de știri sportive, iar propunerea lui Andrei Șandor a fost să extindă aria de acoperire și să se ocupe și de actualitatea locală.

De atunci (1 decembrie 2009), site-ul bihorstiri.ro este, practic, singurul organ de presă locală 100% online, toate celelalte portaluri de știri (în limba română) fiind platforme electronice ale unor publicații tipărite (Bihon – cotidianul Jurnal bihorean, ebihoreanul – Bihoreanul, Crișana – cotidianul Crișana).

Bihor Știri este un organ de presă independent, neafiliat politic, care se axează în special pe actualitatea oradeană și bihoreană. Sunt publicate și informatii/ știri naționale cu impact local sau de interes general, respectiv știri din sport, mondenități (în special dacă au legătură cu Oradea sau județul Bihor), dar și altele care sunt considerate de interes.

Bihor Știri ilustrează, în funcție de subiect și de complexitate, galerii foto și filmări. Se încearcă să fie publicateinformații cât se poate de multe și de diverse, fără să se alunece pe latura militantismului de orice fel, scopul primordial fiind informarea cât mai rapidă și mai corectă a celor care citesc portalul.

Singurele detalii subiective apar în articolele care sunt publicate ca opinii/editoriale asumate de semnatar.

Portalul bihorstiri.ro este întreținut din venituri care provin din publicitate.

Echipa managerială este formată din Mihai Baneș și Mirela Baneș.

Partea redacțională este asigurată de Andrei Șandor, Mihai Baneș și Dorel Puchianu (IT, diverse).

Au fost colaborări sporadice cu mai mulți jurnaliști în cei 5 ani și jumătate, dar echipa constantă este cea de mai sus.

Digi24.ro

Televiziunea locală Digi24 are un site pe care postează știrile care apar la tv. Acestea conțin atât video-ul care apare în cadrul buletinelor informative, dar și text, adică ceea ce se aude pe filmări.

Digi24 Oradea nu are site propriu, ci o secțiune de la Digi24 Național.

Adrian Laboș este web editorul secțiunii Digi24 Oradea.

Crisana.ro

Crisana.ro este site-ul cotidianului Crisana.

Capitolul III

Studiu de caz

Presa online românească receptată în Marea Britanie

Capitolul III. Presa românească online receptată în Marea Britanie

III.1 Obiectivele cercetării

Pentru secțiunea aplicativă am ales ca metodă de cercetare studiul de caz privind receptarea unor articole din presa românesască online și receptarea acestora de către publicul din Marea Britanie. Obiectivele cercetării sunt de a determina dacă procedura utilizată în cazul particular a fost eficace și de a propune ipoteze alternative pentru soluționarea cazurilor în care percepția este negativă. Procedura care corespunde acestei metode presupune: determinarea rolului cazului introdus în cercetare în funcție de scopurile și scopurile stabilite în avans; asigurarea cadrului teoretic necesar pentru rezolvarea acestuia; adaptarea dificultății cazului la nivelul cadrului teoretic și aplicarea metodei într-un mod care propune soluții viitoare în situații similare. Relevanța alegerii metodei de cercetare poate fi motivată de următoarele argumente: Cazul studiat reprezintă un câmp pentru observații multiple, dar și pentru utilizarea altor metode (interviu, biografie socială etc.) necesare pentru a obține informații utile. Studiul de caz permite să observăm conexiunile dintre fenomenele sociale care sunt prea complexe pentru a fi abordate prin investigație sau experiment. Studiul de caz este un sondaj empiric asupra unui fenomen contemporan în contextul desfășurării sale. Situația presupune faptul că granițele dintre fenomen și context nu sunt complet evidente și pentru a evidenția acest fenomen, se folosesc mai multe surse de informație. De asemenea, am ales studiul de caz pentru faptul că textul mass-media commercional (fie că este vorba de ceea ce este vândut de către el: produse, putere politică sau de afaceri) sau procesul de propagare a informației online, în principiu implică faptul că numărul variabilelor practice este mai mare numărul unităților de analiză teoretică. Cu toate acestea, studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecvențele statistice în viața socială, ci pentru a evidenția aspecte semnificative utile în cunoașterea științifică a vieții sociale, inclusiv în procesul de elaborare teoretică. Studiul de caz a fost ales ca metodă de cercetare pentru faptul că este foarte versatil: poate fi utilizat într-o varietate de domenii precum: administrația publică centrală și locală, activități sociale, consultanță managerială, juridică sau financiară, criminologie, management, politică, studii de personalitate, sociologie, asistență socială, viața socială de zi cu zi, cu ajutorul celor implicați în ea. Descrind condițiile, resursele, valorile, normele, factorii, actorii, înarmându-ne cu o ipoteză (pe care o putem confirma sau nu) cu care traversăm situația și încercăm să-i surprindă complexitatea. Completăm informațiile cu documente oficiale. Studierea unui caz, cunoștințele, abilitățile de intervenție pot fi învățate, pot îmbogăți inventarul teoretic al cunoștințelor sau pot verifica stabilitatea unei teorii. Lumea studiată de științele sociale este o lume a individului, formată din particulari, organizații, orașe, grupuri, state, provincii, națiuni. Obiectivul științei este depășirea acestui nivel, atingerea unui nivel mai înalt al generalității. , generalizarea nu elimină importanța anumitor evenimente. De fapt, scopul real al tranziției de la individ la cel general este o mai bună înțelegere și cunoaștere a cazurilor care sunt facilitate de generalizări. "Au existat câteva limitări ale studiului care nu puteau fi eliminat din proiect sau a devenit evident în timpul procesului de cercetare. În general, aceste limitări nu reduc contribuția studiului la literatura de specialitate. Cu toate acestea, ele arată cât de departe se poate generaliza studiul pentru cetățeni și organizații din România sau pentru alții. Există mai multe limitări în aplicarea constatărilor la alte populații. Una dintre aceste limitări este că rezultatele pot fi distincte din punct de vedere cultural. Cultura este cunoscută a fi un factor în deciziile de cumpărare și sa dovedit a influența cercetarea. Ca rezultat, este posibil să nu fie adecvat să se aplice direct aceste constatări unei populații dintr-o altă cultură. O altă limitare potențială este că reprezentativitatea eșantionului este incertă. Aceasta înseamnă că este dificilă generalizarea rezultatelor grupurilor demografice. Trebuie să se țină seama de natura potențialului nereprezentat al populației atunci când se utilizează aceste rezultate ale studiului. Acesta este cel mai important potențial și cel mai dificil de limitat, deoarece colectarea datelor demografice la scara necesară ar reprezenta un timp semnificativă. În etapele de cercetare datele au fost selectate, analiza și elaborarea raportului de cercetare au fost urmate. În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de realizare a unei cercetări de calitate folosind tehnica studiului de caz, datele din documentele sociale, datele de arhivă, interviurile, observația directă, observația participanților, au fost fuzionate, pe cât posibil. Stabilirea anumitor fapte a fost realizată prin triangulare (apel la trei surse de date). De asemenea, putem construi ipoteze care fac fenomenul ușor de înțeles.

III.1.1.Definirea conceptelor folosite

Jurnalism online:

Toate mediile care sunt prezente pe Web. În noile baze de date sunt prezente asociații, ghiduri orășenești, reviste, ziare, servicii de știri și sindicate, site-uri de radio și televiziune.

Jurnalismul online utilizează potențialul Internetului prin faptul că facilitează în primul rând platforme pentru schimbul de idei, povestiri și așa mai departe, uneori centrate pe o temă specifică, cum ar fi activismul anti-globalizare la scară mondială sau știri pe computer.

Forum:

Infrastructură de comunicații. Mediu public sau locul folosit pentru dezbateri în care oricine poate participa. În antichitate, a însemnat un loc public în centrul unei piețe sau oraș în care s-au purtat discuții deschise despre chestiuni judiciare, politice și altele.

Jurnalism open-source:

Termenul de "open-source" provine din procedura de a face disponibile codurile sursă software, astfel încât experții și utilizatorii obișnuiți să găsească și să corecteze problemele și să modifice codul original în beneficiul lor. Jurnalismul open source aplică acest principiu știrilor – făcându-le disponibile pentru examinare și corecții înainte de publicarea finală . Avocații jurnalismului open-source îl proclamă ca jurnalism nou, perfecționând tot ceea ce este în neregulă cu jurnalismul tradițional. Alții se opun cu fermitate folosirii surselor deschise, susținând că tactica va împiedica practica jurnalismului tradițional și va permite experților să înlăture controlul editorial de la jurnaliști.

Cercetare de piață

Cercetarea de piață oferă informații importante pentru a identifica și analiza nevoia pieței, dimensiunea pieței și concurența. Cercetarea pieței este unul dintre factorii cheie utilizați pentru menținerea competitivității față de concurenți. Tehnicile de cercetare a pieței cuprind atât tehnici calitative, cum ar fi grupuri de focus, interviuri în profunzime și etnografie, precum și tehnici cantitative cum ar fi sondaje de clienți și analiza datelor secundare.

III.1.2. Ipotezele studiului

Pornim de la faptul că există posibilitatea ca presa românească online să fie necunoscută, sau percepută ca o sursă îndoielnică de încredere de către publicul nativ din Marea Britanie. În ceea ce privește diaspora din Marea Britanie, considerăm că această concepție ar putea fi dimpotrivă, pozitivă. Calitatea știrilor, subiectele abordate, precum și stilurile de persuaziune folosite de către presa românească online, poate diferi de tehncile folosite de presa din Marea Britanie. Există o diferență culturală clară, și subiecte sensibile care incriminează imaginea României la nivel mondial, iar competitiv, concuența exercitată de către sursele locale din Marea Britanie, în cazul nostru în mediul web este demnă de luat în seamă.

Întrebările de cercetare sunt următoarele:

1. Succesul presei românești online ar fi garantat dacă promovarea ar fi primordială?

2. Progresul presei românești online în a dobândi o imagine pozitivă în Marea Britanie este influențat și de alți factori decât tehnicile media?

Observarea scenei mass-media din România este la fel de fascinantă ca observarea scenei mass-media din Londra în anii 1980, când Rupert Murdoch a adus o schimbare radicală modului în care ziarele erau gestionate în Regatul Unit. Deși România nu a avut o serie de confruntări atât de violente și dramatice, schimbările de management și de proprietate care au avut loc în ultimii ani în țară sunt la fel de dramatice în modul lor de desfășurare și observarea felului în care mass-media interacționează cu viața politică din România este deosebit de instructivă. În România comunistă, societatea civilă și mass-media independente au fost recunoscute de autorități ca surse potențiale de provocare a regimului. Prin urmare, acestea au fost în mod sistematic aduse la tăcere. La mai mult de două decenii de la prăbușirea comunismului, condiția societății civile românești și a presei sale este acum un indicator al stării a democrației românești. Rapoartele privind progresele înregistrate de România în direcția aderării la Uniunea Europeană (UE) s-au concentrat în mod constant asupra drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu accent special pe libertatea presei. Perspectiva este, de asemenea, foarte informată de problema protecției copilului, cu care ne confruntăm de mulți ani. Problema protecției copilului oferă o ilustrare ilustrată a relației dintre societatea civilă din România și mass-media, iar acest capitol analizează îndeaproape problema. Dezvăluirea programelor controversate de supraveghere în masă efectuate de agențiile naționale de informații și de securitate a determinat o dezbatere internațională privind dreptul cetățenilor de a fi protejați de colectarea ilegală și neautorizată de date, de analiză și metadate. Acest subiect vizează identificarea încălcărilor securității datelor pentru utilizatorii de Internet, cum ar fi navigarea pe Internet, e-mail, rețele sociale, computere sau comunicații vocale, computere personale sau dispozitive mobile cu potențiale efecte negative asupra cetățenilor și societății informații europene. În acest context, trebuie făcută o distincție fundamentală între date și metadate. De asemenea, este necesar să se facă distincția între interceptarea în masă nejustificată și nediscriminatorie și interceptarea legală a datelor pe internet în scopul aplicării legii și investigării criminalității. În timp ce interceptarea legală este un instrument necesar și legitim pentru serviciile de informații și agențiile de aplicare a legii, supravegherea în masă este considerată o amenințare la adresa libertăților, cum ar fi dreptul la libertatea de opinie și exprimare. Aceste libertăți sunt drepturi fundamentale ale omului în satele democratice și de o importanță deosebită pentru apărarea jurnalismului independent și a opoziției politice. Metadatele sunt date care sunt produse atunci când se utilizează canale de comunicații electronice, cum ar fi internet sau telefonie și care oferă informații despre ora, originea destinației, locația, durata și frecvența comunicațiilor. Metadatele, cu toate acestea, nu se referă strict la conținutul comunicațiilor. Există două tipuri de metadate: metadatele care furnizează date de conținut (de exemplu, locația GPS a unei imagini etc.) și metadatele datei comunicării (de exemplu, expeditor, receptor, durata comunicării, data și ora începerii comunicării, , protocolul de comunicare utilizat etc.). Metadatele de comunicare sunt de obicei colectate de furnizorii de servicii de telecomunicații și de furnizorii de servicii de internet, ca parte a operațiunilor lor de afaceri. Există diferite legi și reglementări în Europa și inclusiv în Marea Britanie care definesc perioada de păstrare a acestor date. Interceptarea legală a metadatelor este supravegherea specifică solicitată de autoritățile de aplicare a legii și nu este considerată supraveghere în masă. Analiza meta-datelor, în ciuda faptului că nu conține conținut, poate dezvălui informații foarte detaliate despre persoana care a generat-o. O altă sursă potențială de informații care conține date private este cookie-urile. Cookie-urile sunt fișiere text care au accesat site-urile stocate pe discul local al unui utilizator. Cookie-urile permit navigarea mai inteligentă și mai rapidă și sunt utilizate în mod obișnuit pentru personalizarea conținutului site-ului web, precum și a anunțurilor și funcțiilor asociate. Nu s-a constatat nicio dovadă că agențiile guvernamentale utilizează informațiile care pot fi deduse din datele conținute în cookie-uri prin colaborarea cu companiile de urmărire comerciale. Natura structurată a metadatelor este ideală pentru analiză utilizând tehnici de captare a datelor, cum ar fi recunoașterea modelului, învățarea mașinilor și informația sau fuziunea datelor. Analiza meta-datelor poate dezvălui o cantitate imensă de informații despre obiceiurile și preferințele indivizilor, poate expune informații personale mai bogate și detalii asociative. Dacă nu se iau măsuri speciale de precauție, puținele secrete personale ale vieții de zi cu zi nu ar rezista unei analize riguroase a metadatelor. Agențiile guvernamentale interceptează metadatele fie prin propriile lor capacități tehnice, fie prin accesarea acestora prin intermediul furnizorilor de servicii pe baza cererilor legale sau în baza unor constrângeri legale ca amenzile ridicate.

Sunt asemănări de la o formă de media la alta, care se produc prin schimbări în tehnologia media. Acest lucru este cel mai evident în incluziunile ziarelor de pe site-urile lor web; posturile radio, prin includerea pe site-urile lor a imaginilor și a elementelor vizuale; și posturile de televiziune, inclusiv cuvântul scris pe ecran, precum și dezvoltarea de platforme multimedia pe Web. Un domeniu deosebit de interesant pentru cercetarea viitoare în ceea ce privește variațiile în mass-media este modul în care se formează știrile în noua media online, cu preferință pentru povestiri scurte (povestirile Twitter trebuie să aibă maxim 140 de caractere). Interesant, noile moduri de a relata pot avea, de asemenea, un efect de retrogradare asupra versiunilor tipărite ale ziarelor și pot degenera în cel din urmă prezentând știrile în moduri mai comprimate și vizuale. Declinul popularității ziarelor de toate tipurile a fost atribuit ascensiunii inevitabile a internetului. În practică, circulația ziarelor a scăzut cu mult înainte ca Internetul să devină o forță serioasă în propagarea știrilor și publicității. Se pare că nu există nicio modalitate de a nu ajunge la concluzia că ziarele au început să nu satisfacă nevoile cititorilor. Astfel, ne putem întreba: problema este de a determina dacă presa sau cititorii s-au schimbat? O posibilitate importantă este că standardul de viață al populației în general să se fi îmbunătățit. Date statistice pot oferi dovada clară a avantajului financiar al cititorului britanic față de cel român, fapt care oferă informații asupra preferințelor acestora pe piață, constând în promovarea unor produse mai scumpe sau preferința pentru alte subiecte. O consecință a unei astfel de dezvoltări constă în faptul că acești oameni comparativ mai bogați devin mai pretențioși atunci când achiziționează bunuri sau servicii. Creșterea veniturilor disponibile la prețuri constante în decursul perioadei indică o îmbunătățire reală a PIB pe cap de locuitor fapt însoțit de un sentiment sporit de securitate financiară

III.1.3.Relatarea cercetării. Metode și instrumente de cercetare

Am folosit o combinație de metode de cercetare, datorită faptului că dispunem de un eșantion mare. Descrierea fiecărei metode și modul în care am folosit-o este descris în cele ce urmează. Procesele riguroase de fiabilitate a tehnicilor de măsurare a cercetării oferă protecție împotriva prejudecăților individuale, dar ignoră problemele de percepție care sunt împărtășite de toți oamenii. Aspectele subiectivității sunt construite în cadrul aparatului nostru perceptual. În măsura în care înțelegem cum funcționează aparatul nostru perceptual, putem să ne protejăm de influențele perceptuale cunoscute. Prin urmare, orice "obiectivitate" pe care o obținem va continua să fie relativă la convingerile noastre despre lume, în special convingerile noastre despre cum funcționează aparatul nostru perceptual. Acest mod ilustrează o modalitate în care faptele supuse studiului sunt dependente de teorie.

Deși cercetarea teoretică are meritele ei, se recomandă, dacă este posibil a sprijini constatările în mod empiric prin colectarea datelor primare.

Evoluția presei în Marea Britanie

(https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_newspapers_in_the_United_Kingdom_by_circulatin)

Folosirea literaturii existente poate ajuta nu numai în ceea ce privește furnizarea fondului pentru colectarea de date proprii, dar, uneori, teoria poate furniza datele reale pentru a răspunde întrebării de cercetare. Se recomandă obținerea mai multe măsuri empirice decât să se riște devierea variabilelor latente, pe care le presupunem că coincid cu constructia teoretică a obiectivului cercetării. De obicei interesează mai puțin măsurile empirice, ci mai degrabă construcția în sine. Mai mult, oricare dintre aceste corelări ale datelor este, în sine, incorectă într-o oarecare măsură, iar utilizarea sa în analiza de regresie ar conduce la estimări părtinitoare ale relațiilor. Prin utilizarea analizei factorilor putem obține o estimare directă a construcției ipotezei de cercetare. Scopul este acela de a folosi ipotezele direct în relațiile noastre de regresie pentru a obține estimări imparțiale a relațiilor. Metodologia care combină analiza factorilor și analiza de regresie este denumită modelare structurală. În anumite condiții, probabilitatea ca un anumit comportament să se manifeste se situează în intervalul stabilit prin teorie.

De asemenea, se face distincția între cercetarea teoretică și cea empirică. Cercetarea teoretică utilizează, în general, constatările din lucrările existente pentru a dezvolta o perspectivă nouă, o teorie și o explicație. Aceste idei noi nu sunt testate prin colectarea dovezilor sub formă de date primare, ci, în schimb, se concentrează pe teoria însăși. Cercetarea empirică, pe de altă parte, sprijină dezvoltarea de idei noi prin colectarea de date, iar cercetarea este bazată pe date ca mijloace empirice bazate mai degrabă pe observare sau pe măsurare decât pe raționamente teoretice. Astfel, un cercetător care dezvoltă o teorie a violenței fanilor sportului prin vizitarea unei biblioteci și dezvoltând propria lor explicație prin citirea lucrărilor existente, va efectua cercetări teoretice. Cercetătorul care face acest pas și colectează date pentru a-și testa explicația va face cercetări empirice.

Știri românești pentru Marea Britanie

(http://ziarulromanesc.net/)

Metoda observației implică două categorii: cercetare pe teren și în laborator. Cercetarea în laborator, ca metodă de colectare a datelor constă în atribuirea unei sarcini unor grupuri individuale sau unei singure persoane. Chestionarele și interviurile se bazează pe raportare privind participanții la cercetare. Acest lucru poate duce la părtinire din partea respondenților care ar dori să prezinte anumite informații despre ei înșiși, care nu pot fi întotdeauna exacți, sau de la cei care nu pot reaminti cu exactitate sau nu au verbalizat evenimentele. O alternativă este observarea comportamentului. Observarea este clasificată ca o continuitate între observarea neparticipantă și participant. Observația neparticipantă este cea mai simplă formă și este modul în care cercetătorul va observa fenomenul "din afară" fără a se implica în activitatea sau subiecții Cercetătorul este fie parte a grupului, fie un observator extern care codifică toate comportamentele selectate utilizând un format de codare, film, aparat de fotografiat, înregistrator de bandă sau orice alt dispozitiv, în funcție de scopul, sarcina, în funcție de fiabilitatea dorită (precizia) observării. Cercetarea pe teren este altă metodă de colectare a datelor care a fost folosită în special pentru a studia un grup de persoane, eșantion, pe o perioadă lungă de timp. Metoda insistă asupra înregistrării oricăror comportamente observate ale indivizilor și ale grupurilor, precum și impresii scrise, pe care observatorul le-a experimentat. Metodele de cercetare pe teren variază în funcție de întrebările și scopurile studiului. Există cazuri în care observatorul ajunge în mod periodic în mediul înconjurător al obiectelor sau subiecților, observă doar un anumit număr de comportamente și ignoră pe de altă parte pe alții. Cercetarea pe teren este denumită și etnografică.Observarea rămâne, fără îndoială, cea mai neglijată tehnică de cercetare în domeniul sportului, dar are o serie de avantaje și poate fi o metodă excelentă de alegere, fie ca singură metodă, fie ca parte a unui studiu cu mai multe metode și care este esențial în cercetarea etnografică.

Cercetarea în PR

(https://www.google.ro/search?rlz=1C1AVUA_enRO753RO758&biw=1280&bih=669&tbm=isch&sa=1&ei=Tn-BWszxCIqvkwX2kIigCw&q=cercetarea+teoretica+presa+online+uk&oq=cercetarea+teoretica+presa+online+uk&gs_l=psy-ab.3…543811.764288.0.764558.55.42.10.2.2.0.356.3768.30j3j1j2.37.0….0…1c.1.64.psy-ab..6.12.969.0..0j0i67k1j0i5i30k1j0i24k1.72.9FwO7YCtjlg#imgrc=iAK0VGFFGEBEUM:)

Multe dintre tehnicile de colectare a datelor, tratamentul datelor (screening-ul) și analizele de date pe care le introducem în această carte sunt identice cu tehnicile care se utilizează în aproape toate celelalte domenii ale anchetei. Cu toate acestea, datorită unicității domeniului științelor sportive în care fiziologia și psihologia, istoria și sociologia, învățarea aptitudinilor și prelucrarea informației sunt studiate simultan, ar trebui să se aplice metodele sau metodele triangulate care reprezintă cel mai bine și să examineze întrebările de cercetare. Mediul în care funcționează și se studiază exerciții și sportivi poate fi împărțit în trei categorii: mediul natural, mediul semi-natural și mediul artificial și complet controlat. Mediul natural este limitat și poate varia de la a fi specific de activitate (de exemplu, jocul de tenis) la a fi general (se joacă în curtea școlii în timpul unei pauze). Știința este desigur, mai mult decât un set de atitudini. Este în căutarea ordinii, uniformitatea, conexiunilor dintre evenimentele din natură. Începe observând episoadele unice, dar trece rapid la regula generală, la legea științifică. Dacă nu am putea găsi o oarecare uniformitate în cercetare, studiul nostru ar rămâne nesigur și ineficient. Esența oricărei cercetări – dacă nu este descriptivă – este controlul cu variabilelelor dependente și independente.

Circuitul online de la utilizator

(https://ro.linkedin.com/in/mircea-mitrutiu-78725113)

Controlul asupra variabilei dependente este realizat în principal prin proprietățile psihometrice ( fiabilitatea, validitatea și obiectivitatea).Instrumentele cercetării si procedurile în care se desfasoara studiul sunt determinate de intensitatea datelor colectate, de faptul dacă sunt repetitive sau nu si, cel mai important, atribuirea unui control asupra efectului aparențelor în cercetare . Efectul se întâlnește în multe cazuri în care se întâlnește grupul experimental. Controlul suplimentar asupra variabilelor poate fi practicat printr-un design deosebit care presupune următoarea ordine: întrebarea, măsurare, observarea modului în care participanții se comportă în timpul intervenției. Măsurarea datelor a fost posibilă doar în cazul evaluării subiecților asupra eficienței metodelor, dat fiind faptul că nu folosim un laborator pentru cercetare.

Accesarea mediului online de pe tabletă în UK

(https://www.wall-street.ro/slideshow/New-Media/150474/presa-viitorului-blabla.html?full)

Am notat, de asemenea, rezistența fiecărei participante pentru setul de exerciții general. Rezultatele și interpretarea lor, precum și detalierea înregistrărilor se vor prezenta ulterior. Asocierea directă, imediată și continuă cu datele grafice permite o evaluare formală ca procesului (de exemplu, dacă datele arată o scădere a motivației atunci când antrenorul asistent conduce practica, poate fi implementată o adaptare de personal).Prezentarile grafice sunt ilustrații vizuale ale afirmațiilor verbale și ale datelor numerice. Ele arată un întreg proces, permițând o evaluare holistică a intervenției. O serie de măsuri colectate în fiecare fază reprezintă variațiile dependente. Cu cât sunt colectate mai multe puncte de date la fiecare fază, cu atât sunt mai reprezentative (adică valide) asupra caracterizării comportamentului țintă. Următoarele tendințe grafice servesc drept instrumente de cercetare importante pentru analiza datelor grafice: Nivelul reprezintă valoarea datelor pe axa verticală, linia medie a nivelului reprezintă amploarea datelor din fiecare fază a cercetării.

Presa în Marea Britanie

(https://yougov.co.uk/news/2016/02/07/british-press-most-right-wing-europe/)

Procedurile statistice, care sunt efectuate pentru a examina ipotezele studiului, vizează verificarea dacă rezultatele pot fi generalizate sau nu. În cazurile în care se studiază un eșantion extins de interes, nu sunt necesare teste statistice, deoarece diferențele dintre grupuri sau relațiile dintre variabile sunt adesea predeterminate. Eșantionarea, adică alegerea subiecților care reprezintă o populație de interes, este una dintre cele mai importante taskuri în cercetare. O probă dintr-o populație poate fi mare sau mică, în funcție de întrebările pe care cercetătorul intenționează să le răspundă. Aici sunt domenii (în exemplul medical) în care constatările sunt de cea mai mare importanță și pot fi generalizate. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care există dovezi solide care să creadă că populația este foarte omogenă cu privire la variabila sau variabilele studiate.

Publicație online pentru românii din UK

(http://www.romaninuk.net/)

Cu toate acestea, câte n (participanți) din N (populație) sau câte repetări (k) sunt necesare este și va rămâne întotdeauna o problemă. Un eșantion nereprezentativ este unul care constă din participanți care nu împărtășesc aceleași opinii, atitudini, trăsăturile și alte caracteristici ale populației din care fac parte, de exemplu, un terapeut este interesat să recruteze participanți la un studiu prin care să determine valoarea pragului anaerob și relația cu capacitatea de a exercita și de a susține volumul de muncă în condiții de umiditate ridicată și temperatură. Pentru a recruta un număr suficient de participanți pentru a efectua cercetarea, terapeutul poate face publice detaliile studiului. Participanții care au fost de acord să participe la o parte a studiului s-ar putea sa fi fost alergători pe distante lungi, care sunt interesați de condiția lor anaerobă. În cazuri extreme, concluziile nu se pot generaliza pentru întreaga populație, deoarece selecția eșantionului a fost efectuată necorespunzător. În ceea ce privește colectarea datelor, trebuie avută în vedere o idee clară despre ce date se colectați și cum se colectează. Trebuie gândită metodologie potrivită de la caz la caz și ce metode se utilizează în cadrul metodologiei. Metoda s-a materializat în cerecetare în strânsă legătură cu măsurarea datelor și se va prezenta în desfășurarea cercetării.Trendul se referă la rectificarea traseului de date în timp. Trendul poate să crească, să scadă sau să afișeze o pantă zero (orizontală). Valoarea tendințelor variază de la natura comportamentului țintă (de exemplu, o creștere a anxietății sportivului poate fi pozitivă sau negativă). Atât stabilitatea cât și variabilitatea reprezintă intervalul între punctele de date în aceeași fază.Cele mai apropiate date ca valoare sunt distribuite în jurul valorii de medi. O situație opusă înseamnă o variabilitate ridicată. Analiza datelor grafice se face între condiții, în timp ce doar o variabilă este schimbată la fiecare conditie. Fiecare condiție ar trebui să includă un minim de trei principii: control, înțelegere și practică.În științele comportamentale și sociale (care vizează aspecte umane și sociale), diferențele dintre indivizi, grupuri, culturi, medii educaționale etc. au determinat cercetătorii să înțeleagă, să controleze și să prezică evenimente și comportamente cu un anumit grad de dificultate. S-au realizat și comparat unele grafice reprezentative, care se vor prezenta în desfășurarea cercetării.

III.1.4.Eșantionarea și implicații

Eșantionarea teoretică are loc atunci când "analistul colectează, codifică și analizează datele sale și decide ce date să colecteze în continuare și unde să le găsească, pentru a-și dezvolta teoria așa cum apare".Eșantionarea deciziilor de proiectare reprezintă aspecte importante ale designului cercetării și include atât centrul de interes al planului de eșantionare utilizat, cât și mărimea eșantionului care va fi necesară. Probabilitatea planurilor de eșantionare se pretează la modele de generalizabilitate și nonprobabilitate de eșantionare, , oferă comoditate și informații în timp util. Unele planuri de probabilitate sunt mai eficiente decât altele. Datele sunt utilizate atât pentru estimarea parametrilor populației, cât și pentru testarea ipotezelor. Atenția se concentrează și asupra faptului de a nu generaliza rezultatele studiului pentru populațiile care nu sunt reprezentate de eșantion. Aceasta este o problemă comună în unele studii de cercetare. Termenii de eșantion aleatoriu sau eșantion de probabilitate sunt aplicați la eșantionul selectat printr-o procedură care asigură că fiecare unitate din populația vizată are exact acea șansă sau probabilitate de selecție predeterminată în conformitate cu metoda de selecție a probelor aleasă. Aceste procese sunt cunoscute ca eșantionare de probabilitate. Ele oferă probe în care proporțiile unităților de eșantion de diferite categorii și dimensiuni sunt cele mai susceptibile de a fi în concordanță cu cele pe care le-am putea aștepta având în vedere proporțiile corespunzătoare din populație și metoda specifică de eșantionare utilizată. Mai mult decât atât, metodele de eșantionare a probabilității oferă o bază logică pentru calcularea probabilității ca proporțiile selectate să difere de proporțiile așteptate de nu mai mult decât anumite sume specificate.

Acuzări de discriminare pentru studenții români în Marea Britanie

(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/student-roman-in-the-independent-de-ce-foloseste-marea-britanie-dublul-standard-in-privinta-noastra-26683)

Deoarece este imposibil să se prevadă când se ajunge la saturația teoretică, nu putem determina câți subiecți vor reprezenta un număr suficient la începutul studiului. În schimb, regula generală în cercetarea calitativă este aceea că conuăm eșantionarea până când nu mai primim informații noi. Mărimea eșantionului este, prin urmare, cel puțin parțial, dependentă de eterogenitatea populației. Eșantionarea teoretică poate sau nu să înceapă cu prelevarea de probe, dar eșantionarea subiecților suplimentari este îndreptată de cadrul teoretic în curs de dezvoltare. De asemenea, facilitează înțelegerea implicațiilor costurilor diferitelor modele și a distincției dintre precizie și încredere față de costuri. Acest lucru permite managerilor să înțeleagă riscul pe care îl iau în implementarea schimbărilor pe baza rezultatelor studiului de cercetare. Aceste cunoștințe ajută, de asemenea, managerii să evalueze generalizabilitatea constatărilor și să analizeze implicațiile încercării recomandărilor făcute în cadrul propriului sistem. Mărimea eșantionului este determinată de nivelul de precizie și de încredere dorit în estimarea parametrilor populației, precum și de variabilitatea populației în sine. Considerațiile privind costurile joacă , de asemenea, un rol important. Generalizabilitatea rezultatelor dintr-un studiu al eșantionului la populație depinde de reprezentativitatea acesteia – adică de sofisticarea designului de eșantionare utilizat și de dimensiunea eșantionului. Pentru eșantioanele estimate bazate pe o probă de probabilitate, este posibilă în mod similar să se calculeze probabilitățile ca aceste estimări diferă prin sume specificate de măsurile corespunzătoare pentru întreaga populație inclusă în eșantion. În astfel de condiții de probabilitate se exprimă erorile de eșantionare la care se supun estimările eșantionului. a avut implicații importante pentru utilizarea economică a metodelor de eșantionare. Deși planurile de eșantionare de nonprobabilitate au limitări în ceea ce privește generalizabilitatea, acestea sunt deseori singurele modele disponibile pentru anumite tipuri de investigații, ca în cazul cercetării exploratorii sau în cazul în care informațiile sunt necesare rapid sau sunt disponibile numai cu anumite grupuri speciale. Conștientizarea modelelor de eșantionare și dimensiunea eșantionului ajută managerii să înțeleagă de ce cercetătorii folosesc o anumită metodă de eșantionare. Prin aceeași logică, este de asemenea posibil să se aleagă o metodă de eșantionare a probabilității și dimensiunea eșantionului de utilizat, pentru a obține estimări ale eșantionului supuse unor niveluri predeterminate de erori de eșantionare. Prin urmare, selectarea probelor poate fi configurată în mod confortabil pentru a furniza estimări ale eșantionului care sunt suficiente pentru utilizarea dorită. Această caracteristică a eșantionării de probabilitate

Metodele de selecție implică întocmirea listei complete ale tuturor numelor angajaților unității care cuprinde populația care urmează a fi prelevată, folosind un proces riguros de selecție care asigură că fiecare unitate din populația eșantionată are tocmai șansa sa de selecție desemnată, constituind eșantionul, indiferent de dificultățile care pot apărea în supravegherea acestora. Deseori, este mai ușor, mai rapid și mai ieftină simplificarea acestor procese adesea obositoare și, uneori, costisitoare de probabilitate de eșantionare. În mod inevitabil, totuși, nu poate exista niciun control asupra probabilității cu care sunt selectate unitățile care formează populația. Unele unități pot să aibă puțină sau nici o șansă de selecție, în timp ce altele, de obicei cele mai convenabile, proeminente sau tractabile, sunt cel mai probabil să fie selectate, dar cu probabilități necontrolate și necunoscute. Astfel de eșantioane sunt denumite eșantioane de neprobabilitate. În eșantioanele astfel selectate, proporțiile unităților de eșantion de diferite categorii au fost folosite luând în calcul imprevizibilitatea și urmând în mod consecvent estimări ale eșantionului bazate pe astfel de considerente.

III.1.5.Desfășurarea cercetării

Pentru a atinge obiectivul, am comparat tehnica folosită în campaniile de branding național, analizând indicatori ca mijloacelor de informare în masă (tonul de acoperire) luând în considerare mai întâi articole românești legate de campania analizată – abordare calitativă; opinia generală a mass-mediei britanice (tonul de acoperire), luând în considerare mai întâi articole românești legate de campania analizată în limba engleză abordare calitativă; în pofida cercetării limitate a acestui indicator, oferă o imagine de ansamblu relevantă a percepției mass-mediei. Presa publică are rolul de a informa cu promptitudine și corect, spre deosebire de presa privată, care are importanța și normele proprii pentru a fi profitabilă, acesta fiind principalul său obiectiv. Dacă trebuia să urmeze tendința de mai bine de șase ani, Agerpres putea să-și mențină încă statutul de sursă principală de informații corecte și fiabile în România. Dacă nu se menține aceeași tendință, este posibil ca Agerpres să dispară, deoarece pierderea credibilității înseamnă că o agenție de știri dispare. Unii autori sunt de părere că nu se poate schimba percepția publică prin publicitate. Este dificil, dacă nu imposibil de a schimba modul în care oamenii cred că găsesc adevărul, găsind o idee pentru a scoate în evidență acel adevăr. În general campaniile de promovare românești nu a avut nicio evaluare după final și numai "Explorați grădina carpatică" a întreprins un studiu înainte de a construi campania pentru a afla ce valori ar trebui să întemeieze conceptul de adevăr. Percepția cetățenilor despre propria lor țară se reflectă în imaginea țării, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Unde oamenii au o imagine bună despre țara lor se poate dezvolta o marcă de țară foarte puternică. Dacă cetățenii unei țări nu cred în avantajele țării lor, atunci nu vor putea convinge pe alții să creadă. Pentru a construi un brand puternic în țara de origine, mai întâi trebuie să fie implementat în viziunea cetățenilor, altfel orice încercare de a marca țara va duce la eșec. Avem date despre multe dintre aceste probleme, dar în special ne-am concentrat pe două domenii: măsura în care oamenii sunt pregătiți să plătească pentru știri sau diferitele moduri în care jurnalismul ar putea fi finanțat în viitor și înțelegerea scăderii încrederii în presă, proces influențat de sfera politică. Pentru prima dată, am încercat să măsuram și să vizualizăm nivelurile relative ale polarizării mass-media din cele două țări și să identificăm o legătură între polarizarea mass-mediei și încredere. O altă axă a fost pusă pe relația media cu platformele – în special despre modul în care știrile sunt descoperite și consumate în medii distribuite, cum ar fi mass-media socială, căutare online. Am întreprins un studiu de urmărire în Marea Britanie pentru a înțelege modul în care fluxul de conținut dintre aceste platforme și branduri de știri – și pentru a încerca să cuantifice nivelul de atribuire a mărcii care rezultă. Spre deosebire de celelalte două instituții publice de presă din România, TVR și SRR, unde directorii generali ai președinților au fost concediați politic pe motiv că raportul de activitate a fost respins de Parlament și astfel foarte puțini dintre ei puteau să-și ia mandatul până la capăt, AGERPRES a reușit în ultimii ani să devină principala sursă de informații exacte în România atât pentru publicul larg, cât și pentru presa națională și internațională. Având în vedere faptul că legea se va schimba, este posibil ca atributele Agerpres conferite de legea de funcționare să dispară, obiectivul primar al instituției fiind acela de a informa publicul fără a cenzura știri, fără a comenta sau analiza declarații în încercarea de a crea tendințe și să transmită publicului informații trunchiate în scopuri de manipulare. Din acest motiv, situația generată de propunerea de modificare a legii operaționale, care a fost considerată ca având drept obiectiv principal plasarea agenției sub controlul politic al actualei coaliții de guvernământ, a fost prezentată de importante instituții mass-media internaționale precum New York Times, Washington Post, Associated Press, EuroNews, Foxnews, RFI etc., dar a fost, de asemenea, în atenția organizațiilor de presă internaționale care au acționat. Astfel, "Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontières)", "Centrul european pentru presă și libertatea mass-media", "ActiveWatch (membru al Reporteri fără Frontiere și Rețele IFEX)", "Uniunea Jurnaliștilor din România – MediaSind Jurnaliștii), "Centrul pentru Jurnalism Independent", "Convenția Organizațiilor de Mass-Media" au trimis senatorilor o scrisoare deschisă prin care le-a cerut să nu voteze propunerea de modificare a Legii Agerpres, care a fost criticată de OSCE, Federația Europeană a Jurnaliștilor, UNI Europe Media, Entertainment & Arts, Federația Internațională a Muzicilor și a fost o alertă privind platforma libertății Consiliului Europei de expresie, la care autoritățile române au trebuit să răspundă. O scădere cu două cifre a veniturilor publicitare tipărite pe ambele piețe: românească și britanică a condus la restructurare, reducerea locurilor de muncă și închiderea publicului față de mass-media tradițională, în timp ce a devenit din ce în ce mai clară pe parcursul întregului an, cât de mari platforme tehnologice care sunt capabile să le exploateze nișa online pentru a conduce majoritatea veniturilor publicitare online. În Marea Britanie, aproape toate creșterile (99%) în publicitatea digitală au fost datorate Google sau Facebook între al treilea trimestru al anului 2016 și aceeași perioadă în 2017. Editori au încheiat anul încercând să descopere cum pot să revină pe profit în bilanțuri pentru că cerința spre digital se deplasează mai repede decât oricând de la imprimat conducând de la un internet de site-uri web la un internet de aplicații smartphone și platforme sociale. Imigranții români din Marea Britanie folosesc în principal strategia de integrare, considerată cea mai pozitivă strategie de adaptare la cultura gazdă. Aculturarea a fost prima investigată încă din anii 1930 ca parte a unui studiu major unde aculturația s-a definit ca: acele fenomene care rezultă atunci când grupuri de indivizi care au culturi diferite intră în contact continuu cu modificările ulterioare ale tiparelor culturale originale ale fiecăruia sau ambelor grupuri. Cei mai mari factori care au prezis aculturația au fost genul, mass-media din țară, planuri pentru viitor, participarea la biserica și o rețea anterioară de prieteni, chiar dacă acestea au fost moderat asociate cu aculturarea. Principala contribuție a acestei cercetări este că creează noi cunoștințe despre procesul de aculturare a imigrației românești în Marea Britanie. Se recomandă ca cercetările viitoare să se extindă asupra acestui studiu exploratoriu, utilizând o eșantionare aleatorie, care ar permite generalizarea rezultatelor. În studiul nostru s-au intervievat un număr de 20 editori, CEO și lideri digitali pentru acest raport: 70% au expus îngrijorările legate de distribuirea falselor știri, 46 de procente spun că sunt mai îngrijorați de rolul platformelor decât anul trecut, 56% spun că Facebook Messenger va fi o parte importantă sau foarte importantă a inițiativelor lor externe în acest an, 53% spun același lucru pentru WhatsApp și 49% pentru Snapchat. 33% dintre respondenți sunt mai îngrijorați de viabilitatea financiară a companiei față de anul trecut; doar 8% sunt mai puțin îngrijorați. A fost examinat un număr de variabile independente. Dintre cei 20 de respondenți cititori , 59,2% au fost femei și 40,8% bărbați, cu o prevalență de 57,43% în categoria de vârstă 18-25 ani (categorii rămase uniform repartizate în toate grupele de vârstă), indicând o tendință în eșantionul nostru pentru femei tinere migranților. Doar 16% dintre respondenți au venit din mediul rural (spre deosebire de restul de 84%din mediul urban ); cel mai mare grup de 39% s-au căsătorit sau sunt într-un parteneriat civil (spre deosebire de cei singuri, divorțati sau într-o relație care a fost împărțită în mod uniform), în timp ce 74% nu aveau copii. Alte variabile au inclus 42% cu o diplomă de liceu și 36% cu o calificare ce a implicat studii superioare universitare în România. 64% au raportat o înțelegere avansată a limbii engleze și 51% au lucrat cu normă întreagă (ore lucrate, indiferent de ocupație / statut juridic), spre deosebire de restul de lucru cu jumătate de normă sau deloc. 70% dintre respondenți au recunoscut un mai bun standard de viață ca motiv principal pentru a se deplasa în Regatul Unit și au apreciat că citesc în mare parte publicații online britanice, pentru că îi ajută la asimilarea limbii și mentalității locale. Acest lucru poate fi explicat prin impactul actualei crize economice asupra nivelului vieții în România, și modului în care românii își percep negativ propria țară de origine, deoarece economia românească a fost grav afectată de recesiunea globală recentă. Studiul a cuprins întrebări despre vârstă, sex, locație în România și locația în Regatul Unit, locație urbană / rurală, durată de ședere, educație în România și Marea Britanie, starea civilă, numărul de copii, locația persoanelor dependente, dacă respondenții cunosc pe cineva în Regatul Unit care au primit ajutor, întrebări despre acomodare, nivel de limba engleză, situația locuințelor, motive pentru a veni în Marea Britanie, ocuparea forței de muncă, probleme și dificultăți în găsirea unui loc de muncă, întrebări pentru petrecerea timpului liber (domiciliu, gazdă) și dacă doresc să se întoarcă România. Calea de asimilare este adoptată atunci când persoana nu dorește să-și mențină identitatea culturală sau să contacteze cu grupuri exterioare; calea de integrare atunci când este valoroasă atât pentru a menține cultura cuiva, cât și pentru a menține contactul cu ceilalți; calea de marginalizare atunci când există un interes redus pentru menținerea propriei identități culturale sau a contactului cu alții. Dacă respondentul nu dorește să mențină relații cu alte grupuri, ci dorește să-și mențină propriile valori culturale, separarea intră în joc. Cu toate acestea, este important să adăugăm că oamenii nu au întotdeauna libertatea de a-și alege propria cale de aculturare datorită atitudinii unor țări față de diversitatea culturală. Datorită naturii multiculturale a Regatului Unit, putem presupune că românii din Marea Britanie ar trebui să poată alege propriul stil de asimilare a culturii. Aprobarea etică a fost obținută de la departamentul de etică al Sheffield Hallam Universitatea, Departamentul de Sociologie și Politică de Psihologie, în conformitate cu procedurile etice locale, urmând principiile stabilite în orientările etice ale Asociației Britanice de Cercetare Educațională. Pentru chestionarul online, informații despre studiu au fost prezentate înainte de începerea acestuia. Pentru interviuri, a fost trimis un raport de informare și un formular de consimțământ către eventualii respondenți. Pentru a asigura acuratețea, interviurile au fost traduse și transcrise cât mai curând posibil după ce s-au desfășurat interviurile. Datele au fost stocate pe un calculator personal protejat prin parolă. Numele au fost înlocuite pentru anonimat. Aculturarea variabilei dependente este o variabilă nominală cu patru categorii formate după colectarea datelor pentru a compila răspunsurile de la două întrebări într-o singură variabilă în scopuri analitice. 81% au fost în strategia de aculturație a integrării și 1% în strategia de marginalizare. Aceste detalii oferă o imagine inițială a majorității imigranților români din eșantionul nostru: mediul urban, femei tinere, căsătorite, fără copii , cu studii superioare și un nivel bun de limba engleză, încadrate în muncă cu normă întreagă, în speranța de a-și îmbunătăți nivelul de viață, în vederea integrării în societatea britanică. Nivelul ridicat de educație dobândit în România contrastează puternic cu rezultatele altor variabile care arată că 37% dintre respondenți lucrează în ocupații semi-calificate și necalificate, iar 39% nu au calificări în Marea Britanie, iar timpul liber este ocupat de activarea pe rețelele sociale, unde preferințele pentru reviste și știri din Marea Britanie prevalează.

Comerțul online: România, economie în creștere, UK, în top

(https://ro.2performant.com/blog/comertul-online-in-europa-romania-in-topul-cresterilor/)

O astfel de preferință datorată migrației este obișnuită în rândul imigranților est-europeni, ceea ce duce la ocuparea forței de muncă în locuri de muncă scăzute din cauza reticenței politice a standardizării calificărilor între țările de origine și țările gazdă. Bazându-se pe aceasta, descoperim că din cauza faptului că calificările dobândite în țară nu sunt recunoascute în Marea Britanie, imigranții români găsesc de lucru în timpul studiilor, ceea ce îi împiedică să obțină un venit consistent. Impactul asupra preferinței spre știrile autohtone britanice online sunt și de natură economică, dar și din dorința de adaptare la un mediu exigent pentru statutul de imigrant, românul se dovedește adaptabil în peste 80% din cazuri, deci ipoteza pe care ne bazam, că diaspora va fi cea mai mare șansă în promovarea și receptarea presei românești în Marea Britanie, se infirmă. Un procent de 52% dintre intervievați sunt interesați de situația țării natale, dar o citesc tot din sursă britanică, din pricina neîncrederii în libertatea de exprimare a presei din țară, în timp ce restul de 48% spun că nu au niciun interes față de știrile românești, pentru că nu primesc niciun avantaj de la România, și sunt stabiliți cu familiile în Marea Britanie.

La începutul anului 1990, România a fost percepută ca o țară comunistă dominată de un regim totalitar antidemocratic și de imaginea României în afara țării a fost asociată foarte mult cu Ceaușescu, sărăcia și comunismul. Toate acestea pot fi considerate stereotipuri. Majoritatea stereotipurilor sunt exagerate și arată mai degrabă partea negativă a unui loc, ignorând ceea ce este pozitiv. Pentru a înlocui aceste stereotipuri, instituțiile publice române au realizat că sunt necesare campanii de branding național și că țara trebuie să-și îmbunătățească imaginea. În contextul globalizării, din 1990, fenomenul numit branding național a început să prezinte din ce în ce mai mult interes cercetătorilor deoarece a fost considerată una dintre căile de a crea un avantaj competitiv pentru țări. Această prezentare arată că majoritatea imigranților români din Marea Britanie, din acest eșantion, tind să se identifice cu cultura britanică. Majoritatea migranților preferă strategia de integrare, deoarece este cel mai adaptabil mod de aculturație și cel mai bun mod de a îmbunătăți bunăstarea imigranților. Experții de marketing subliniază adesea diferența dintre imaginea țării / reputația și brandul național, aspect foarte important pentru înțelegerea subiectului acestei lucrări. Diferența dintre imaginea țării / reputația și brandul național este că imaginea sau reputația unei țări poate fi creată fără acțiuni concrete, în timp ce marca națională este imaginea unei țări ca urmare a eforturilor depuse de națiune în acest scop . Deci, brandul națiunii este mai mult decât imaginea țării, este o imagine a țării influențată în mod conștient și îndreptată într-o direcție favorabilă țării.

Numărul de imigranți români în Marea Britanie (http://www.dailymail.co.uk/news/article-3335689/How-50-000-migrants-came-UK-Romania-Bulgaria-just-one-year-Figure-19-000-year-given-right-work-freely-Britain.html)

III.2. Analiza și interpretarea rezultatului studiului

Pe lângă evaluarea nivelului de atingere a obiectivelor, se evaluează proiectarea, implementarea și rezultatele programului, informațiile despre impactul studiului , eficiența, eficacitatea acestuia sunt folosite pentru a fi luate decizii asupra programelor sociale de către cei abilitați. Aceste informații pol fi utilizate pentru îmbunătățirea programului sau pentru a îmbunătății eficacitatea și a lua decizii cu privire la acel program. Privită astfel evaluam a reprezintă un proces analitic prin care deciziile sunt adoptate sau care ajulă la adoptarea acestor decizii. Mai există o serie de definiții care consideră evaluarea un proces de interpretarea datelor , astfel se apreciază că a evalua presupune a a oferi lucrurilor anumite valori. Cercetarea evaluării trebuie să producă drept concluzie o judecată de valoare, importanță sau merit. S-a dovedii că este imposibil să se facă opțiuni ale programelor fără ca valorile să își pună amprenta asupra criteriilor de evaluare.

Identificarea acestor nevoi implică utilizarea diferitelor metode de colectare a datelor. Interviurile cu experții și furnizorii de servicii pot furniza informații privind nevoile normative, în timp ce analiza statisticilor și înregistrărilor existente poate furniza informații privind necesitățile exprimate și nevoile comparative. Considerațiile financiare stau la baza tuturor programelor de servicii umane. În timp ce o analiză a nevoilor poate identifica necesitatea unui program, organismele de finanțare a acestor programe, indiferent dacă sunt guverne sau organizații filantropice, trebuie să decidă modul cel mai eficient de alocare a fondurilor pentru a optimiza beneficiile investițiilor lor. Ar trebui să existe o modalitate de a determina dacă beneficiile programului vor depăși costurile. Cost-beneficiu și cost-eficiență , ca analize tehnice sunt dezvoltate pentru a evalua eficiența programelor. Acestea pot fi întreprinse în timpul fazei de planificare a programului sau după ce programul a fost în funcțiune de ceva timp. Primul este numit analiza eficienței ex ante și ultima analiză a eficienței ex post.

III.2.1.Rezultatele și datele cercetării- Prezentarea generală

Prin lege, serviciile publice de presă din România sunt autonome, de interes național, independență editorială și operează sub controlul Parlament. Ei au obligația legală de a asigura, prin întreaga lor activitate, pluralismul, exprimarea liberă a ideilor și a opiniilor, comunicarea liberă a informațiilor, precum și opinia publică corectă. De asemenea, programele lor trebuie să aibă funcții de informare, educație și divertisment și sunt obligate să prezinte în mod obiectiv și imparțial realitățile vieții sociale și politice interne și internaționale, să se asigure că cetățenii sunt informați corespunzător cu privire la afacerile publice, să promoveze, cu competență și exigență , valorile limbii române, a creației autentice culturale, științifice, naționale și universale, a minorităților naționale, precum și a valorilor democratice, civice, morale și sportive, pentru a milita pentru unitatea națională și pentru independența țară pentru cultivarea demnității umane, a adevărului și a justiției și pentru respectarea principiilor ordinii constituționale în România.

Libertatea presei în lume(https://freedomhouse.org/report/freedom-press/freedom-press-2016)

Modul în care imigranții sunt tratați în societatea gazdă și modul în care aceasta afectează decizia lor de a rămâne sau de a părăsi Marea Britanie a fost o altă temă din datele noastre calitative. Percepția asupra atitudinilor britanice față de aceștia, din interviurile aplicate nu se concentrează în special pe națiune, ciu pe fenomenul imigrației din Europa de Est, perceput negativ în Marea Britanie. Acest lucru este legat de literatura de specialitate privind discriminarea economică care sugerează că lucrătorii migranți se pot confrunta cu o educație necorespunzătoare din cauza discriminării. Strategiile de aculturare din presa britanică asupra imigranților români în Marea Britanie au fost în general caracterizate de integrare, cea mai pozitivă strategie de adaptare la noile culturi care duc la bunăstarea psihologică. Explorând factorii care influențează strategiile de aculturație putem concluziona că toți factorii au avut o relație cu strategia de aculturație, dar unii au făcut mai mult decât alții. Cei mai puternici factori pentru aculturația pozitivă au fost mass-media țării gazdă. Studiul se referă la eșantionare, deoarece metoda de eșantionare utilizată nu permite generalizarea rezultatelor cercetării. Deoarece acest studiu a fost conceput ca o lucrare exploratorie, abordarea actuală îndeplinește scopurile studiului și descoperă unele constatări interesante care pot fi explorate în continuare în cercetarea viitoare. În plus, fondul personal și conexiunile sociale au fost relevante și esențiale pentru accesarea eșantioanelor populației imigrante românești, precum și pentru conștientizarea și subiectivitatea față de contextul cultural românesc, în special în ceea ce privește diferența dintre sistemele de clasă din România și participanții din Marea Britanie. Participanții potențiali au fost excluși din cauza lipsei de acces la computere sau nu aparțin grupurilor de social media, iar lipsa de disponibilitate a unei baze de date nu a oferit alte modalități de contactare a participanților britanici. Rata de non-răspuns nu poate fi calculată din cauza dificultăților de eșantionare într-un mediu virtual, în care nu există informații disponibile despre utilizatori. Un aspect important de reiterat despre aculturație este acela că variază în diferite cicluri de viață. Diferitele contexte socio-politice și economice pot modifica cu ușurință procesul de aculturație atât la nivel individual, cât și la nivel societal. Aceste rezultate se pot aplica doar eșantionului utilizat în contextul economic și social-politic actual. În urma ridicării restricțiilor de muncă pentru imigranții în anul 2014, experiențele imigranților români de aculturație s-au schimbat în mod semnificativ. Un studiu longitudinal comparativ pentru a vedea cum aceste schimbări de politică influențează strategiile de aculturație în timp și care sunt factorii care influențează aceste schimbări.

Comerțul online pe site-uri de știri în UE

(http://www.startupcafe.ro/stiri-ecommerce-20655041-romania-antreprenorii-inca-loc-destul-comertul-online-slab-dezvoltat-cum-merg-ungaria-bulgaria.htm)

Prin urmare, trebuie subliniat faptul că participanții la studiul nostru erau toți imigranții de primă generație din cauza noutății acestui fenomen în Marea Britanie, dar ar fi interesant de a efectua o cercetare similară privind migranții de a doua generație, de asemenea. Începând cu 2014, schimbările de politică referitoare la legile privind imigrația în UE, acest studiu oferă un "instantaneu" imigranților care trăiesc în Marea Britanie înainte ca aceste schimbări să fie puse în practică. Tema atitudinilor țării gazdă leagă metodele cantitative și calitative în studiu și concluzionează că a fi legal este unul dintre aspectele cele mai importante ale migrației și principalul motiv al dificultăți în găsirea muncii, o temă comună ambelor metode utilizate. Motivația de a migra s-a dovedit a fi în principal în scopul unui standard mai bun al vieții. Acest lucru este susținut de literatura de specialitate care arată că motivațiile sunt în continuă schimbare și influențate de circumstanțele personale. În general, concluziile cantitative și calitative ale acestui studiu sunt complementare, fără ca diferențele de constatări să fie descoperite prin utilizarea unei metodologii mixte, ci doar o ușoară schimbare de perspectivă din punct de vedere metodologic. Metodele mixte au evidențiat faptul că durata de ședere influențată de strategiile de aculturație, cu cât durata de ședere este mai lungă, cu atât este mai mare probabilitatea unei strategii pozitive și preferința către presa britanică online. S-a constatat, de asemenea, că s-au disociat și angajamentele cu țara de origine, deoarece majoritatea celor asimilați nu merg niciodată la biserici și evenimente românești și există o tendință ca cei integrați și asimilați (pozitivi) să urmărească mai puține știri la domiciliu și mai multe știri despre țara gazdă. Niciunul dintre intervievații noștri nu a experimentat stigmatizarea rasistă ca rezultat al rasializării migranților din partea mass-media din Marea Britanie.

Motivul orientării presei către mediul online: lipsa de fonduri

(https://www.google.ro/search?rlz=1C1AVUA_enRO753RO758&biw=1280&bih=669&tbm=isch&sa=1&ei=43uBWoLvEsPykwWvxYHYCw&q=presa+online+romania+grafic&oq=presa+online+romania+grafic&gs_l=psy-ab.3…239784.248419.0.248707.34.24.4.6.7.0.139.2154.18j5.24.0….0…1c.1.64.psy-ab..0.23.1567.0..0j0i67k1j0i30k1j0i24k1.79.kpN8ZZkSfbM#imgrc=1jw8O5EhTeA3xM

)

Evoluția mediului online de știri prin publicitate

(https://www.brat.ro/mip/publicitatea-mip-in-2013)

Motivul (motivele) din spatele acestei diferențe justifică explorarea ulterioară. Deschiderea comentariilor în sondaj dezvăluie același accent pe ce este legal pentru avansarea profesională și pozitiv pentru integrare, arătând o asemănare între metodele de colectare a datelor. ´´Din cauza lipsei drepturilor pe piața muncii, au trecut ani până am reușit să progresăm, ceea ce este atât trist, cât și nedrept", spune un intervievat stbilit cu fmilia de 10 ani în UK. Toți intervievații au comentat asupra faptului că restricțiile au fost ridicate în 2014 și cum ar avea impact asupra experienței lor: "Sunt convins că îmi va îmbunătăți situația", "Va ridica greutatea de pe umeri" , " cel mai bun mod legal ". O temă care rezultă atât din rezultatele noastre calitative, cât și din cele cantitative, este un accent pe legalitate. În sondaj, 37% dintre respondenți au sugerat că lipsa legalității a fost parțial responsabilă pentru dificultățile întâmpinate în obținerea unui loc de muncă. Toți cei trei intervievați au discutat această problemă în detaliu și au avut un punct de vedere unanim că aspectul legal este unul dintre cele mai importante lucruri atunci când se integrează într-o țară.

Campanie de promovare a valorilor românești în UK

(http://www.romani.co.uk/evenimente/flat?date=2016-10-01)

Număr de utilizatori de internet în Marea Britanie

( http://www.pressreference.com/No-Sa/Romania.html)

III.2.2. Analizarea și interpretarea datelor

Sute de milioane de oameni folosesc Internetul în întreaga lume. Agențiile de anunțuri ar putea dori ca măsurătorile pe Web să semene cu măsurători familiare cunoscute, dar Internetul nu poate îndeplini această dorință. Două întrebări de bază care se referă la agenții de publicitate sunt aceleași ca și în prezent: Apreciază oamenii anunțurile noastre? Sunt ele eficiente? Când un vizitator încarcă o pagină web cu anunțuri pe ea, browserul trage anunțurile de la un server gazdă și le afișează ca bannere, butoane sau interstiții. Numărul de astfel de solicitări de anunțuri primite poate fi apoi tradus în formularul CPM familiar. Un alt mijloc de măsurare unică a Internetului este rata de click , apare atunci când un utilizator mișcă pointerul mouse-ului la un link web și butonul mouse-ului pentru a ajunge la o altă pagină. Rata de click este numărul de clickuri pe un anunț împărțit la numărul de solicitări de anunțuri. Progresele rapide în dezvoltarea software-ului și a tehnologiei au făcut posibilă crearea online a graficilor, audio și animației atractive. Site-urile web au devenit din ce în ce mai creative; oferind promoții de vânzări, camere de chat și chiar produse și servicii de vânzare. Acest lucru poate fi convertit în formulare de cost pentru a determina eficiența costurilor. Aceasta furnizează măsurători pentru comercianți cu privire la modul în care vizitatorii încearcă să obțină informații suplimentare despre un anumit produs sau serviciu făcând click pe un anunț. Comerțul pe internet este foarte scump, dar este totuși dificil de ajuns la anumiți consumatori specifici pe care agentul de publicitate îi dorește.

Distribuția populației românești în Marea Britanie

(http://www.napocanews.ro/2015/09/iohannis-ne-a-mintit-presa-britanica-dezvaluie-planul-ue-romania-cota-de-7-000-de-imigranti-musulmani-marea-britanie-nu-primeste-niciunul.html)

Browserele web navighează pe milioane de pagini web în fiecare zi și multe dintre acestea pot fi site-uri atractive. Cu toate acestea, contactarea tuturor acestor site-uri pentru a negocia contracte de publicitate este aproape o sarcină imposibilă pentru comerciant. Agenții de publicitate obțin avantajul expunerii maxime prin acoperirea site-urilor mai mici, deși o astfel de publicitate este mai greu de monitorizat pentru trafic și conținut. Internetul ca mediu de publicitate este în fază incipientă.Cei mai mulți agenți de publicitate lucrează prin intermediul rețelelor publicitare care lucrează ca brokeri și care servesc drept legături între agenții de publicitate și site-uri web, punând împreună sute sau mii de pagini Web . Kiturile media oferă de asemenea agenților de publicitate protector de informații la costuri suplimentare, sub formă de carduri de tarifare. De exemplu, un agent de publicitate ar plăti 320.000 de dolari pentru a plasa un anunț în patru culori, într-o revistă de sporturi, pe baza ratei unice (deschisă). Cu toate acestea, după cum este tipic în politicile de preț ale revistelor, reducerile cumulate sunt disponibile pe baza numărului de pagini anunțate în 12 luni consecutive. Sumele cumulative de reducere oferă stimulente substantiale pentru agenții de publicitate pentru a rămâne la o anumită revistă. Pe măsură ce furnizorii de servicii de Internet își dezvoltă ofertele, este foarte probabil ca datele de la audiență să fie improbabile din cauza ritmului rapid. Ritmul evoluției a fost deja destul de frenetic și nu există nici un motiv să nu se accelereze la nivele mai noi, cu rafinări mereu crescânde. Există un număr mult mai mare de așteptari de la acest mediu nou, deoarece cei care prețuiesc informații utile ar fi, cel mai probabil, dispuși să plătească pentru accesul la site-uri web specializate care depășesc într-adevăr normele comune și obișnuite. Deși fiecare magazin are propriul kit media, agenții de publicitate și agenții lor nu trebuie să contacteze fiecare magazin pentru a le obține. De asemenea, cardurile de rata pot fi obținute online, pur și simplu printr-o căutare, în Google. Evaluările de marketing obțin scoruri Q pentru peste 1.700 de persoane publice (sportivi, și alte persoane celebre) prin trimiterea de chestionare către un grup reprezentativ național de 1.800 de persoane. Participanților li se adresează două întrebări simple pentru fiecare persoană publică "(1) Ați auzit de această persoană? (o măsură de familiaritate); și (2) Dacă da, îl apreciați pe acela bun, foarte bun sau unul dintre preferatele dvs.? (o măsură de popularitate).

Problematica imigrației românești dezbătută în presa online din UK

(http://www.gandul.info/stiri/mesajul-romanilor-a-ajuns-in-intreaga-lume-campania-gandul-why-don-t-you-come-over-dezbatuta-in-presa-din-marea-britanie-sua-franta-si-germania-si-nu-ne-oprim-aici-10537773)

Știrile false-campanie(http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/marea-britanie-va-crea-o-unitate-speciala-pentru-combaterea-stirilor-false-1498834)

Știri românești online, bază de date

(https://www.ziar.com/)

Viziunea negativă asupra tehnicilor presei românești în UK

(http://www.cristoiublog.ro/gindul-de-simbata-23-decembrie-2017/)

Calculul fiecărui scor sau al unui coeficient Q al performerului se realizează prin determinarea procentului de membrii ai panelului care răspund că un anumit interpret este "unul dintre preferatele mele" și apoi împărțind acel număr la procentul care indică faptul că au auzit de acea persoana. Cu alte cuvinte, procentul de popularitate este împărțit la procentul de familiaritate, iar coeficientul este scorul Q al acelei persoane. Această evaluare arată pur și simplu proporția unui grup care este familiar cu o persoană și care consideră că persoana este una dintre favoritele lor. Să presupunem că un studiu efectuat de Marketing Evaluations determină că 90% dintre participanții la panel indică faptul că sunt familiarizați cu Britney Spears și că 15% consideră că ea este favorită, scorul Q al lui Britney (care este exprimat fără punct zecimal) este raportat ca 17 (adică 15 împărțit la 90 este de aproximativ 17). Comparativ, să presupunem în același studiu că Brad Pitt a avut un scor Q extrem de ridicat, obținut prin împărțirea a 55% dintre respondenți care l-au considerat unul dintre cei mai preferați de cei 95% care îl cunosc. Este puțin surprinzător faptul că agenții de publicitate nu s-au adunat la Britney pentru a le susține produsele, deoarece mulți agenți de publicitate l-ar selecta pe Brad ca pe brandul lor. Scorurile Q furnizează informații utile managerilor de marcă și agențiilor de publicitate, însă este mai usor să alegeți o celebritate pentru a susține o marcă decât pur și simplu să curățați prin paginile Scorurilor. În final, judecata subiectivă intră în joc pentru a determina dacă un potențial susținător de celebritate se potrivește bine cu imaginea mărcii și cu piața țintă vizată. Politicieni, actori și actrițe, vorbitori de public, profesori și, într-adevăr, toți, la un moment dat, folosim umorul pentru a crea o reacție dorită. Agenții de publicitate se întorc, de asemenea, la umor în speranța de a atinge diverse obiective de comunicare – revendică, influențează atitudinile, îmbunătățește rechemarea și, în cele din urmă, creează reacții ale clienților.

Total imigranți pe piața muncii în UK

(https://m.timpul.md/articol/care-brexit-strainii-din-ue-dau-navala-in-marea-britanie–cetaenii-romani-sunt-campioni-123906.html)

Accesarea știrilor online în UK după vârstă

(https://www.ofcom.org.uk/about-ofcom/latest/features-and-news/box-set-britain-tv-online-habits)

Utilizarea umorului în publicitatea din revistele tipărite este extinsă, reprezentând aproximativ 25% din totalitatea publicității televizate în Statele Unite și peste 35% în Marea Britanie. Un studiu bazat pe un eșantion de televiziune, anunțuri din patru țări (Germania, Coreea, Thailanda și Statele Unite) au determinat publicitatea plină de umor în toate aceste țări. Umorul în publicitate din SUA, reviste și radio, de asemenea, de obicei, utilizează jocul de cuvinte, derutarea cititorului. Acesta apare atunci când sensul unui anunț nu este imediat clar, încurcat, consumatorul este provocat să înțeleagă semnificația anunțului și rezolvarea enigmei. Atunci când înțelesul este eventual determinat – cum ar fi, de exemplu, când umorul dintr-un anunț este șters –există un sentiment de surpriză și această senzație de surpriză generează un răspuns plin de umor. La rândul său, acest răspuns plin de umor poate determina o atitudine favorabilă față de publicitate și, probabil, față de brand-ul publicat în sine. Secțiunea precedentă a descris atributele de celebritate care sunt importante în stabilirea eficienței celebrităților. Modelul TEARS a identificat cinci atribute care au fost grupate sub cele două componente generale ale credibilității și atractivității. Acum, să ne îndreptăm atenția asupra modului în care managerii de marcă și agențiile de publicitate selectează de fapt pe anumiți susținători pentru a se alinia cu mărcile lor. Într-o analiză pe acronimul TEARS, selecția de susținători este descrisă aici ca fiind abordarea "fără lacrimi". În comparație cu utilizarea anterioară a TEARS, utilizarea curentă restrânsă este aplicată în sensul real al cuvântului. Cu toate acestea, discuțiile actuale sunt îndreptate spre identificarea managerilor brandului de arcadă, iar agenții lor încep să selecteze celebrități, pentru a evita durerea de a face o decizie greșită. Directorii de publicitate folosesc o varietate de factori selectând susținătorii celebrităților. Următoarele par să fie cele mai importante: potrivirea celebrităților și a publicului, celebritățile și meciurile de marcă, credibilitatea celebrităților, atractivitatea celebrităților, considerente legate de costuri, dificultate facil, un factor de saturație de aprobare. Cu toate acestea, este important să reținem că aceste definiții nu oferă nicio garanție agenților de publicitate. Ceea ce este urmărit este numărul de solicitări de anunțuri și nu afișările reale ale anunțurilor. Utilizatorul de Internet poate accesa altă pagină înainte ca anunțul să fie încărcat pe ecran. O măsurătoare simplă este cererea de anunț pentru a răspunde la prima întrebare, o oportunitate de a furniza un serviciu publicitar al unui vizitator de site Web. Pentru a atrage navigatorii de pe Internet pe site și a-i face să revină pe site-urile web, este nevoie de o combinație eficientă de creativitate, marketing și actualizarea regulată a site-ului și necesită o implicare laborioasă intensivă.

Domeniile preferate în UK pentru presa online

(https://yougov.co.uk/news/2016/02/07/british-press-most-right-wing-europe/)

Există un sentiment negativ că lipsa statutului juridic permanent aduce în viața migranților, influențând deciziile și stilul de viață. În concluzie, pentru a construi o campanie de branding a națiunii cu succes, trebuie să se găsească mai întâi conceptul care implică toți cetățenii și toți ceilalți actori , industrie, mass-media, oameni, formatori de opinie, specialiști în branding. Apoi, conceptul trebuie integrat în programul de țară elaborat de Guvern. Aceasta ar trebui să fie asumat și continuat chiar dacă guvernul se schimbă, deoarece o reformă permanentă oprește o construcție solidă. Identificarea unei identități naturale existente ar putea fi utilă pentru brandingul țării și uneori pentru identificarea faptelor într-o identitate regională în cazul nostru identitatea europeană poate fi foarte relevantă.

(https://www.stiripesurse.ro/tag/marea-britanie/)

Concluzii

Am stabilit ca obiectiv al cercetării aflarea posibilității ca presa românească online să fie necunoscută, sau percepută ca o sursă îndoielnică de încredere de către publicul nativ din Marea Britanie. Prin studiul maniferstării diferențelor culturale între nativi și imigranți și subiecte sensibile din presă care incriminează imaginea României la nivel mondial, am transpus aceste variabile imaginii despre presa online românească în Marea Britanie. Uneori calitatea știrilor este o variabilă subiectivă la fel și subiectele abordate. De altfel, stilurile de persuaziune folosite de către presa românească online pot fi mai puțin dezvoltate având substratul comunist, decât tehncile de marketing și manipulare folosite de presa din Marea Britanie. Referitor la întrebările de cercetare am găsit următoarele rezultate:

Succesul presei românești online ar fi garantat dacă promovarea ar fi primordială?

Campaniile publicitare românești care promovează presa online sunt lansate pe un teren necunoscut și neprimitor în Marea Britanie, însă nu aceasta ar fi marea problemă. Principalul impediment este neîncrederea în propriile valori naționale și încă neelucidata identitate europeană a României. Trebuie gândit care sunt punctele comune pozitive cu un astfel de public, puține dar existente, apoi, la fel, avantajele pentru cititorul britanic pe care le putem oferi prin starea presei noastre actuale la nivel economic și social actual.

2.Progresul presei românești online în a dobândi o imagine pozitivă în Marea Britanie este influențat și de alți factori decât tehnicile media?

Investigația noastră a conchis că este probabil ca această întrebare-ipoteză de cercetare să primească o validare. Tehnicile media românești sunt egale în eficiență sau depășite de către cele din Marea Britanie, iar familiaritatea cu subiectele preferate de către publicul autohton britanic este un mare plus pentru presa britanică, cât și experiența mai mare în a scrie într-un regim democratic.

Bibliografie

www.bihon.ro

Mihai Coman, Manual de Jurnalism, Editura Polirom, Iași, 2009

Kevin Kawamoto, Digital Journalism: Emerging Media and the Changing Horizons of Journalism, Editura Rowman & Littlefield, Lanham, 2005

The Third Wave of Online Journalism, ojr.org

Ben Scott, A contemporary history of digital journalism. Television & New Media 6 (1)

Paul Fahri, Can Salon Make It?, American Journalism Review 2001, revizuit în 2012

Tossed By A Gale, The Economist

Mark Deuze, The web and its journalisms: Considering the consequences of different types of newsmedia online. New Media & Society 5 (2), 2003

Gascón Fondevila, Francesc Joan (2009), El papel decisivo de la banda ancha en el Espacio Iberoamericano del Conocimiento, iulie 2009

Online News Association, journalists.org.

Teză de Doctorat – Presa românească generalistă online – Carolina Rudinschi, Universitatea din București

irinabulgaru.wordpress.com/2009/03/23/presa-tradiționala-vs-presa-online-2020/

optimalmedia.ro/editorial/presa-online-fratele-cel-mic-al-presei-tradiționale/78

ziarullumina.ro/societatea-perspectiva-crestina/riscurile-digitalizarii-premature-presei

gandul.info/it-c/piata-smartphone-urilor-din-romania-va-creste-cu-30-in-acest-an-14007553

Interviu Smaranda Chișbora – redactor Bihoreanul

Interviu Andrei Șandor – redactor-șef Bihor Știri

Ivan L., Valeriu Frunzariu, Metode de cercetare în științele comunicării, Suport de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, 2016,

Opariuc Dan, C. Statistică aplicată în științele socio-umane, Ed. ASCR, Constanța, 2009,

Cris Peters, Marcel Broersma, Rethinking journalism, Published by Routledge, London, 2013, p.19 și urm.

Hung, Eva (ed.), Teaching Translation and Interpreting , Ed.Building bridges. UK, 2002.,

K. Kawamoto, 1998. "Making sense of the new on-line environment in the context of traditional mass communications study," In: D. Borden and K. Harvey (editors). The Electronic grapevine: Rumor, reputation, and reporting in the new on-line environment. Mahwah, N.J.: Lawrence Erlbaum.

http://www.businessdictionary.com/definition/forum.html

J. Moon, 1999. "Open-source journalism online: Fact-checking or censorship?" Freedom Forum Online (14 October), at http://www.freedomforum.org/professional/1999/10/14janesreview.asp

http://www.esomar.org/uploads/pdf/professional-standards/ICCESOMAR_Code_English_.pdf

David Phinemore, The EU and Romania, Accesion and beyond, The federal trust, London, 2006,

Dancă Daniela, Dinamica Instrumentelor Normative Și Instituționale În Domeniul Securității Cibernetice, La Nivel Național Și Internațional, teză de doctorat, 2016.,

Eliot Cohen, Mass surveillance and State Control, Ed. Palgrave MacMillan, New York, 2010,

Radu Raluca-Nicoleta, Preoteasa Manuela, Economia mass-media, Editura Polirom, Iași, 2012,

Stelian Tănase, LA vs. NY: Jurnal american, Editura Humanitas, București, 2016.

E.K. Foreman, Survey Sampling Principles, Ed. Springer, New York, U.S.A., 2013,

Arthur J. Wilburn, Practical Statistical Sampling for Auditors, ed. Willey, London, UK, 2017,

Uma Sekaran, Roger Bougie, Research Methods for Business: A Skill Building Approach, ed. Willey, London, UK, 2016.

Institutul de Sociologie, Ioan Mărgin, Politica socială, Revista română de sociologie, Nr.4-2011

Taylor, G. Integrating quantitative and qualitative methods in research. Lanham, MD: University Press of America, 2010.

Smith, M. Research methods in sport. London: Learning Matters, 2018.

Gratton, C., & Jones, I., Research methods for studies. London: Routledge, 2004.

E.K. Foreman, Survey Sampling Principles, Ed. Springer, New York, U.S.A., 2013.

Mățăuan. Gabriel. Evaluarea programelor sociale, București. Editura Expert. 1999, p 57-58

Teodorcscu, Alin. în Zamfir. Cătălin. Vlăsccanu, I.azăr, Dicționarul de sociologie, București, Editura Babei, 1998. p. 446.

Faith Binckes, Modernism, Magazines: Reading Rhythm, New York, ed. Oxford University Press, 2016, p.68.

Kyoungtae Nam,Ph.D.,Narayanan Iyer,Ph.D.,Katherine T. Frith,Ph.D, Consumers’ Responses Towards Provocative Advertising for Social Cause, The Journal of Advertising and Promotion Research :: Vol.4 No.1 pp.109-141, DOI:https://doi.org/10.14377/JAPR.2015.3.31.109

Gordon Woolf, How to Start and Produce a Magazine Or Newsletter, U.S.A., ed. FAP Books, 2014, p.204.

Seeun Kim,Ph.D. Candidate,Chae Mi Lim,Ph.D.,Tae Hyun Baek,Ph.D.,Youn-Kyung Kim,Ph.D., The Impact of Image Congruence on Brand Attachment and Loyalty : The Moderating Role of Product Type, The Journal of Advertising and Promotion Research :: Vol.4 No.1 pp.43-76, DOI:https://doi.org/10.14377/JAPR.2015.3.31.43

Hojoon Choi,Ph.D., Leonard N. Reid,Ph.D., Effects of Negative Information Levels and Timing of Exposure to Negative News in Celebrity Endorser Advertising, The Journal of Advertising and Promotion Research :: Vol.4 No.1 pp.5-41, DOI:https://doi.org/10.14377/JAPR.2015.3.31.5

Emerald Frog Marketing, The advantages and disadvantages of magazine advertising

http://www.emeraldfrog.co.uk/the-advantages-and-disadvantages-of-magazine-advertising/

Front Matter. (1975). Journal of Advertising, 4(2), I-27., http://www.jstor.org/stable/4187969

Carl Mela, Sunil Gupta, Donald Lehmann, The Long Term Impact of promotion and Advertising on Consumer Brand Choise, https://faculty.fuqua.duke.edu/~mela/bio/papers/Mela_Gupta_Lehmann_1997.pdf

Dong Hoo Kim,Ph.D.,Eun Sook Kwon, Ph.D. Candidate,Young-A Song,Ph.D. Candidate,Yongjun Sung,Ph.D., Connecting to the Elusive Sport Fan : Sports Fan Relationship Management in Facebook The Journal of Advertising and Promotion Research :: Vol.4 No.1 pp.77-108, DOI:https://doi.org/10.14377/JAPR.2015.3.31.77

Baird, Robert M., Loges, William E.Stuart, Rosenbaum E. 1999. The Media and Morality:; Prometheus Books: New York

Golan, Guy J. 2010. New Perspectives on Media Credibility Research, American Behavioral Scientist, 54: 3

Leroch Martin A., Wellbrock Christian M. 2011. Saving newspapers with public grants – The effects of press subsidies on the provision of journalistic quality, Information Economics and Policy, 23 (2011) 281–286.

Spiro Kiousis. 2001. Public Trust or Mistrust? Perceptions of Media Credibility in the Information Age, Mass Communication and Society, 4:4, 381- 403

http://media.tvrinfo.ro/media-tvr/other/201702/vlege-41-1-februarie-2017_06095600.pdf

http://epochtimes-romania.com/news/senatori-nu-votati-modificarealegii-agerpres-senatorii-somati-sa-nu-puna-umarul-la-distrugerea-presei– 267163

Diaconescu, M., Nicolescu, L. and Panzaru, F. (2007), “Romania within the EU: opportunities, requirements and perspectives”, Sibiu Conference Proceedings, Vol. 1, 2007, pp. 135-141

Institutul National de Statistica, INSSE (2017). Retrieved from www.insse.ro.

Kaneva, N. and Popescu, D. (2011). National identity lite: Nation branding in postcommunist Romania and Bulgaria. INTERNATIONAL journal of CULTURAL studies, Vol. 14, No. 2, pp.191-207.

Howard, J. and Sheth, J.N. (1968), Theory of buyer behavior, New York: J. Wiley & Sons.

Sepi, A. (2013, October), “Nation branding: The case of Romania”. Retrieved from www.culturaldiplomacy.org/pdf/case-studies/Andreea_Sepi_- _Nation_Branding_-_The_Case_of_Romania.pdf.

http://www.dailymail.co.uk/news/article-3335689/How-50-000-migrants-came-UK-Romania-Bulgaria-just-one-year-Figure-19-000-year-given-right-work-freely-Britain.html

https://freedomhouse.org/report/freedom-press/freedom-press-2016

http://www.startupcafe.ro/stiri-ecommerce-20655041-romania-antreprenorii-inca-loc-destul-comertul-online-slab-dezvoltat-cum-merg-ungaria-bulgaria.htm

https://www.google.ro/search?rlz=1C1AVUA_enRO753RO758&biw=1280&bih=669&tbm=isch&sa=1&ei=43uBWoLvEsPykwWvxYHYCw&q=presa+online+romania+grafic&oq=presa+online+romania+grafic&gs_l=psy-ab.3…239784.248419.0.248707.34.24.4.6.7.0.139.2154.18j5.24.0….0…1c.1.64.psy-ab..0.23.1567.0..0j0i67k1j0i30k1j0i24k1.79.kpN8ZZkSfbM#imgrc=1jw8O5EhTeA3xM:

https://www.brat.ro/mip/publicitatea-mip-in-2013

http://www.pressreference.com/No-Sa/Romania.html

https://yougov.co.uk/news/2016/02/07/british-press-most-right-wing-europe/

https://www.ofcom.org.uk/about-ofcom/latest/features-and-news/box-set-britain-tv-online-habits

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_newspapers_in_the_United_Kingdom_by_circulatin

https://www.google.ro/search?rlz=1C1AVUA_enRO753RO758&biw=1280&bih=669&tbm=isch&sa=1&ei=Tn-BWszxCIqvkwX2kIigCw&q=cercetarea+teoretica+presa+online+uk&oq=cercetarea+teoretica+presa+online+uk&gs_l=psy-ab.3…543811.764288.0.764558.55.42.10.2.2.0.356.3768.30j3j1j2.37.0….0…1c.1.64.psyab..6.12.969.0..0j0i67k1j0i5i30k1j0i24k1.72.9FwO7YCtjlg#imgrc=iAK0VGFFGEBEUM:)

https://ro.linkedin.com/in/mircea-mitrutiu-78725113

https://www.wall-street.ro/slideshow/New-Media/150474/presa-viitorului-blabla.html?full

http://ziarulromanesc.net/

https://yougov.co.uk/news/2016/02/07/british-press-most-right-wing-europe/

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/student-roman-in-the-independent-de-ce-foloseste-marea-britanie-dublul-standard-in-privinta-noastra-26683

http://www.romani.co.uk/evenimente/flat?date=2016-10-01

Iohannis ne-a mințit! Presa britanică dezvăluie planul UE: România, cota de 7.000 de imigranți musulmani. Marea Britanie nu primește niciunul

http://www.gandul.info/stiri/mesajul-romanilor-a-ajuns-in-intreaga-lume-campania-gandul-why-don-t-you-come-over-dezbatuta-in-presa-din-marea-britanie-sua-franta-si-germania-si-nu-ne-oprim-aici-10537773

https://m.timpul.md/articol/care-brexit-strainii-din-ue-dau-navala-in-marea-britanie–cetaenii-romani-sunt-campioni-123906.html

http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/marea-britanie-va-crea-o-unitate-speciala-pentru-combaterea-stirilor-false-1498834

https://www.ziar.com/

Cum arată obiectivitatea în presa din Anglia: Donald Trump, nebun, românii – băieții răi Amintiri din Marea Britanie: Mulțumesc, idiotule! Țigan român!”

https://www.stiripesurse.ro/tag/marea-britanie/

https://ro.2performant.com/blog/comertul-online-in-europa-romania-in-topul-cresterilor/

ANEXE

Extras din articol din varianta Web a The Guardian, filiera UK, – o viziune asupra românilor și României.

Autorul se întreabă dacă România este un iad sau un loc plin de romantism și mister, expunând opinii pro.Sursa: https://www.theguardian.com/world/2016/mar/20/romania-hellhole-or-mysterious-romanticism-europe-uncovered

Un articol din BBC Great Britain expune fotografii cu copii din România prezentați în condiții grele de trai și atinge problema țiganilor caare încalcă legea și crimei organizate întrebându-se de ce are România o imagine negativă în lume Sursa imaginilor nu știm care este, posibil publicate tot de un ziar românesc online. Sursa:

http://www.bbc.com/news/magazine-21550768