Preoteasa Ionelia Raluca Patologia Infectioasa A Plamanilor [626778]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA
FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA ASISTENTA DE FARMACIE

CONSTANTA
2017

LUCRARE DE LICENTA
PATOLOGIA INFECTIOASA A PLAMANILOR

COORDONATOR STIINTIFIC
S.L DR. DOICESCU DRAGOS

ABSOLVENT: [anonimizat]
2.1Etiologie
2.2Patologie
2.3Diagnostic clinic si paraclinic
2.4Tratament
Capitolul III Traheobronsita acuta
3.1Etiologie
3.2Patologie
3.3Diagnostic clinic si paraclinic
3.4Tratament
Capitolul IV Astmul bronsic
4.1Etiologie
4.2Patologie
4.3Diagnostic clinic si paraclinic
4.4Tratament
Capitolul V Bronsita cronica.Enfizemul pulmonar.Bronhopneumopatia cronic
obstructive
Capitolul VI Cazuri clinice
Concluzii
Bibliografie

Introducere
Toate afectiunile au o importanta pentru bunul mers al vietii si pentru sanatate insa
aparatul respirator are, in opinia mea o importanta mai mare deoarece este un
fenomen vital lipsa unui plaman care sa asigure o oxigenare de calitate.
Daca organismul mai mult de 3 -4 zile fara apa, mai mult de 30 de zile fara hrana,
acesta nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de trei minute.Respiratia este o f unctie
care asigura eliminarea si aportul de catre celulele organismului.
Plamanii ne ajuta sa respiram profund, sa facem sport, sa inotam, sa cantam, sa
ne relaxam, sa ne oxigenam sangele si celulele, sa simtim mireasma florilor si
parfumul persoanei iubite. Aparatul respirator este capabil sa ne regleze bataile
inimii printr -o respiratie corecta, ceea ce este vital in unele afectiuni ale inimii si
presiunii arteriale. Iti spun toate acestea nu pentru ca nu le sti, ci ca sa -ti amintesc
de importanta respiratiei in viata noastra. Un act atat de firesc ca respiratul ne ajuta
sau chiar ne sal veaza in anumite situatii daca stim cum sa ne pastram sanatatea
plamanilor si a aparatului respirator.
Un organism in stare perfecta de functionare este cheia vitalitatii si a
longevitatii. Ca in cazul celorlalte sisteme ale corpului, masurile pe care treb uie sa
le luam pentru a avea un aparat respirator sanatos trebuie respectate mereu, nu
doar cand ne imbolnavim.
Respiratia este o functie a organismului care este constituita din trei aspect
fundamentale: schimbul de gaze cu aerul, transportul de gaze pe cale sanguine si
utilizarea oxigenului si producerea bioxidului de carbon la nivelul celulelor.

Plamanii

Plamanii sunt organe propriu -zise ale schimburilor respiratorii. Plamanul stang si
cel drept sunt situati in torace, de o parte si de alta a mediastinului, in cele doua
cavitati pleurale.
Mediastinul este regiunea toracelui care se afla intre stern si coloana vertebrala
toracala si pleurele mediastinale. In mediastin sunt pozitionate pericardul si inima,
traheea si eso fagul toracic, vasele ma ri etc. Acesta separa cavitatile pleurale intre
ele, dreapta si stanga, si inferior prin muschiul diafragm, cavitatea abdominala
separa cele doua cavitati si mediastinul.
Indiferent de varsta greutatea plamanilor, reprezinta a 50 -a parte din greutatea
corpu lui, cel drept fiind mai greu decat plamanul stang. Plamanul drept, are in
medie 700g la adult si cel stang 600g. In functie de varsta culoarea plamanului
este diferita. La copii este roza -pala, iar la adult, culoarea devine alba -cenusie, cu
mici pete neg ricioase din cauza depunerii in spatiul perilobular a particulelor de
praf si carbune din aerul inspirat.
Figura1
Configuratia exterioara a plamanului
Plamanul se prezinta sub forma unui con turtit pe fata mediala, cu varful indreptat
in sus si baza in jos, spre diafragm. Pe suprafat a acestuia se observa santuri
adanci, ce poarta denumirea de scizuri sau fisuri, impartind plamanul drept in trei
lobi, ia r pe cel stang in doi lobi.
Baza plamanului sau fata diafragmatica este concava si vine in raport cu
diafragmul. Baza plamanului drept, prin intermediul diafragmului vine in raport cu
fata convexa a lobului drept al ficatului, iar baza plamanului stang, cu lobul stang al
ficatului si fundul stomacului.

Varful plamanului (apex pulmonis) este rotunjit si nu depaseste cranial planul
primei coaste.Acesta vine in raport cu vasele si nervii de la baza gatului.
Fata costala vine in raport prin intermediul pleurei, cu coastele si spatiile
intercostale, fiind convexa.
Fata mediala sau fata mediastinala a plamanului este prezentata ca fiind usor
concava.Depresiunea denumita, hilul plamanului se gaseste la jumatatea distantei
dintre varf si baza.Acesta este locul prin care patrund si ies elementele anatomice
din plaman, formand pediculul pumonar sau radacina plamanului care este
alcatuita din artera pulmonara, bronhie, venele pulmonare, nervii, vasele bronsice
si limfaticele plamanului.
Prin intermediul pleurei, fata pl amanului este in raport cu organele situate in
mediastin.Datorita acestora, pe fata mediastinala se poate observa mai multe
depresiuni si santuri.Fata mediastinala a plamanului stang, are in partea ei
retrohilara, un sant care se intinde pana la baza plama nului , creat de artera
aorta.In portiunea prehilara exista o depresiune denumita impresiunea cardiaca,
fiind data de inima.Superior hilului se afla santul arcului aortic, iar spre varf, un sant
dat de artera subclavie stanga.Fata mediastinala a plamanului drept prezinta in
portiunea retrohilara un sant mai putin adanc, produs de vena azygos,prelungita de
la baza pana deasupra hilului unde formeaza o crosa.
Marginea anterioara a plamanului este mai ascutita iar cea posterioara mai
rotunjita.In dreptul impresiunii cardiace, la nivelul marginii anterioare a plamanului
stang, se afla o scobitura denumita incizura cardiaca.Sub aceasta se afla o
prelungire de tesut pulmonar apartinand lobului superior, ajungand pana la
diafragm, denumita lingula.
Scizurile p ulmonare sau fisurile, se gasesc in numar de doua la plamanul drept si
una la plamanul stang.Fisura obliga porneste de pe fata mediastinala, din partea
superioara si posterioara a hilului si incruciseaza marginea posterioara a
plamanului.Aceasta fisura imp arte plamanul stang in doi lobi: un lob superior si
altul inferior.De la jumatatea fisurii oblice a plamanului drept pleaca fisura
orizontala, care intretaie marginea anterioarasi ajunge, pe fata mediastinala, la hil.

Constitutia anatomica a plamanului
Plamanul este constituit din arborele bronsic, care formeaza caile respiratorii
intrapulmonare si din cavitatile globuloase, situate la capatul ultimelor ramificatii
bronsice, ce poarta numele de alveole pulmonare, ele reprezentand suprafata de

schimb sau re spiratorie a plamanului si formeaza cea mai mare parte din masa
parenchimului pulmonar.
La nivelul plamanului bronhiile pulmonare se ramifica si se formeaza bronhiile
lobare.Acestea au o anumita topografie si corespud lobilor fiecarui
plaman.Bronhiile loba re formeaza mai departe bronhiile segmentare.Acestea, se
ramifica la randul lor foarte diferit si conduc aerul spre un anumit teritoriu din
parenchimul pulmonar al unui lob.
Lobii pulmonari, sunt separati intre ei prin fisuri sau scizuri, plamanul drept av and
trei lobi:superior,mijlociu in inferior iar plamanul stang are doi lobi: superior si
inferior.Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobara, ramura lobara ale
venelor pulmonare, vasele bronsice, limfatice si nervii proprii.
Segmentele pulmonare sunt unitati functionale, anatomice si clinice care formeaza
lobii pulmonari.La suprafata plamanului nu exista elemente care marcheaza limita
dintre segmentele unui lob.Limitele aflate in profunzime sunt alcatuite din
condensari de tesut conjunctiv, care f ormeaz septuri intersegmentare, care
insotesc o bogata retea venoasa perisegmentara. Din cauza faptul ca chirurgul
poate extirpa izolat un anumit segment pulmonar, se spune ca segmentul
pulmonar este o unitate chirurgicala a plamanului, segmentul fiind o un itate
patologica, deoarece s -a constatat ca anumite boli pulmonare au o localizare strict
segmentara.
La plamanul drept, lobul superior prezinta trei segmente:apical, anterior si
posterior ; lobul mijlociu are doua segmente:lateral si medial, iar lobul infe rior
prezinta cinci segmente:apical al lobului inferior, antero -bazal, latero -bazal,
postero -bazal si medio -bazal.
La plamanul stang, lobul superior prezinta cinci segmente: apical, posterior,
lingual -superior si lingual -inferior.
Unitatea anatamica si functionala a plamanului este lobul pulmonar, care intra in
constitutia segmentelor pulmonare.Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care
spatial au, ca si segmentele, o forma piramidala cu varful catre bronhia lobulara si
baza spre suprafata plamanului .
Lobul pulmonar este format din acini pulmonari, iar acestia din alveole
pulmonare .Un acin pulmonar este format din totalitatea bronhiolelor respiratorii si a
canalelor alveolare care provin dintr -o bronhiola terminala, plus alveolele
corespunzatoare.

Pleura
Pleura reprezinta membrana seroasa care inveleste plamanii si peretii cavitatii in
care se gasesc.Aceasta se aseamana cu pericardul seros si cu peritoneul.Ca orice
alta membrana seroasa, pleura este constituita din doua foite: una care inveleste
peret ii cavitatii, denumita pleura parietala si una care imbraca plamanul si se
numeste pleura pulmonara sau viscerala, cele doua foite continundu -se una pe
alta.
Pleura pulmonara imbraca intreaga suprafata externa a plamanului, adera intim de
parenchimul pulmo nar si da acestui organ aspectul lucios.Aceasta inveleste in
acelasi timp fetele interlobare ale plamanului si patrunde pana in fundul fisurilor
sau al scizurilor pulmonare, unde se reflecta pe lobul alaturat.Pleura viscerala se
continua cu cea parietala l a nivelul pediculului pulmonar si al ligamentului
pulmonar.Ligamentul este situat sub pedicul, si se intinde in plan frontal de la fata
mediastinala a acestuia, pana la mediastin, unde se continua cu pleura parietala
mediastinala.
Pleura parietala, prezint a portiuni, dupa peretii pe care ii inveleste:costala,
diafragmatica, mediastinala si domul pleural.Cu exceptia celei diafragmaticec,
pleura parietala, este legata de perete prin tracturi conjunctive, care permit
dezlipirea acesteia de perete.
Pleura costa la este cea care imbraca peretele sternocostal al cavitatii toracice.
Pleura mediastinala este dispusa in plan sagital si acopera organele din mediastin,
iar pleura diafragmatica inveleste fata superioara a m. diafragm.
Pleura cervicala sau domul pleural este partea pleurei parietale care depaseste
superior prima coasta si adaposteste varful plamanului.
Cavitatea pleura este spatiul virtual dintre pleura parietala si viscerala. In interiorul
cavitatii exista o presiune negativa, cu un rol in mecanica respi ratiei, in aspiratia
sangelui spre inima din venele mari.Cavitatea pleurala virtuala poate deveni reala
cand, in cazuri de boala contine aer (pneumotorax), sange (hemotorax), puroi
(piotorax) etc.
In regiunea unde pleura trece de pe un perete pe altul se f ormeaza depresiuni
denumite recesuri sau sinusurile pleurale.Astfel, intre pleura diafragmatica si cea
costala se formeaza sinusul costodiafragmatic, iar intre pleu ra costala si cea
mediastinala se formeaza sinusul costomediastinal.

Pneumoniile
Pneumoniile sunt acele boli inflamatorii nesupur ative ale parenchimului, avand ca
expresie radiologica si clinica sindromul de condensare pulmonara.
Figura2
Etiologie
In producerea inflamatiei pneumonice intervin factori favorizanti si factori
determinant.
 Principalii factori favorizanti sunt:
1.Infectiile virale respiratorii paralizeaza cilii vibratili, cresc secretia de mucus nazal
fluid, care este asirat cu usurinta si determina insamantarea bronsiolelor si
alveolelor; de asemenea, virozele r espiratorii produc necroza straturilor superficiale
ale epiteliului bronsic, favorizand colonizarea bacteriilor in straturile profunde.
2.Expunerea la frig prin vasoconstrictie produce reducerea miscarilor cililor vibratili
si reduce diapedeza leucocitara favorizand inmultirea bacteriilor.
3.Bolile cornice -pulmonar:bronsita cronica, bronsiectazia, fibrozele pulmonare,
cancerul bronhopulmonar, primitive sau metastatic.
4.Bolile extrapulmonare: hemopatii maligne(deprimarea imunitatii),
decompensarea cardiac ( modificarea conditiilor circulatorii pulmonare) sau
obezitatea grd. III(alterarea ventilatiei).
 Factorii determinanti sunt:
-infectii bacteriene(70%) din care pneumococice(90%);

-infectii virale(25%)
-alte cause(5%):alergeni,substante chimice, fungi protoz oare.

Clasificare
Pentru activitatea practica, se recomanda utilizarea clasificarii clinico -etiologice a
pneumoniilor in:
1.Pneumonii primitive acute:
-infectioase:
-bacteriene:pneumococice, steptococice, stafilococice, cu Klebsiella, cu
Legio nella pneumophila;
-nebacteriene: cu Mycoplasma pneumoniae, Ricketsii, virusuri
-toxice
2. Pneumonii se cundare acute in cadrul bolilor:
-infectioase
-circulatorii
-bronhopulmonare cornice
-inhalarea de gaze toxice
2.Pneumonii
-pneumonii acute cronicizate
-pneumonii de iradiere
-pneumonia prin aspiratie
-pneumonia uremica, din bolile de colagen

Patogenie
Invazia germenilor in parenchimul pulmonar se face pe trei cai:
respiratorie,hematogena si prin contiguitate. Calea cea mai frec venta este
respiratorie, iar sursa de infectie cea mai importanta este flora

orofaringiana.Dezvoltarea bacililor gramnegativi in orofarinx e favorizata de
spitalizari prelungite, antibioterapie, traheostomie, intubatie si scaderea rezistentei
organismului.
Aspiratia secretiilor orofaringiene incarcate cu germeni se produce permanent, dar
prin actiunea mecanismelor naturale de aparare, in mod obisnuit aerul este steril
mai jos de laringe. La nivelul pulmonar intervine si apararea mucociliara, sistemul
cellula r macrofagic si surfactantul pulmonar
Cand agentii patogeni depasesc sistemele natural de aparare se declanseaza
automat reactia inflamatorie extensive a parenchimului pulmonar.
Atat patogenia cat si morfopatologia difera de la un tip de pneumonie la altu l, in
raport cu agentul etiologic.

Diagnostic clinic
Simptomele majore ale pneumoniilor, prezente in diferite combinatii in functie de
forma clinic -etiologica, sunt: febra, durerile toracice, tusea cu expectoratie
mucoasa, purulenta sau sanghinolenta si d ispneea.La unii bolnavi se adauga
dezorientarea si confuzia conditionata de consumul cronic de etanol si deficiente
de aparare prin tulburari cantitative si calitative granulocitare.
Debutul bolii este cel mi frecvent brutal, dar poate fi gradual, precedat de simptome
prodromale( cefalee, catar al cailor aeriene superioare).
La examenul fizic se constata febra,tahicardie si uneori cianoza, intalnita la bolnavii
cu hipoxemie severa.Examenul toracelui arata reducerea amplitudinii miscarilor
respiratorii de pa rtea afectata, amplificarea freamatului pectoral,iar la ascultatie
raluri crepitante, care se inmultesc dupa tuse,expresie a sindromului de
condensare.
In localizarile central si in cele cu extindere limitata pneumoniile nu au expresie
clinica, diagnosticu l bazandu -se pe modificarile radiologice.
La pacientii cu diseminari hematogene la distanta pot aparea semen de meningita
purulenta(cefalee, fotofobie, redoarea cefei), semn de artrita septica si leziuni
cutanate pustuloase.

Diagnostic paraclinic
Examene le paraclinice indicate in investigarea pneumoniilor sunt examenul
radiologic, examenul sputei, examenul hematologic si examenul urinei.
1.Examenul radiologic, de cea mai mare importanta diagnostic, arata o opacitate
omogena de intensitate subcostala, cu b ronhograma aerica, ocupand un lob sau
un segment, cu forma de obicei triunghiulara cu varful in hil si baza la periferie.
Aceste aspect este clasic pentru pneumonia pneumococica. Alte bacterii,de
exemplu stafilococul, produc modificari de tip bronhopneumon ic, care constau in
opacitati nodulare de marimi diferite, cu contururi difuze, neregulate, de intensitate
variabila, fara bronhograma aerica. Mycoplasma pneumoniae si virusurile, care
determina inflamatia septurilor alveolare, produc opacitati reticulare.
2.Examenele hematogenice indica, de obicei, leucocitoza, un grad de anemie,
cresterea VSH -ului si a fibrinogenului, uneori cresterea ureei, hemoculturi positive
de 25% din bolnavii netratati. Leucocitoza intre 10.000 si 30.000 leucocite/mm3, cu
netrofilie si deviatia formulei leucocitare la stanga se intalneste cu pneumoniile
bacteriene. In pneumoniile virale, numarul leucocitelor este normal sau scazut,
creste numarul de limfocite si apar limfocite modificate numite virocite. Leucopenia
se poate intalnii si in pneumoniile bacteriene la bolnavii aflati in stari grave, cu
reactivitate scazuta si prognostic nefavorabil. Anemia este frecvent hemolitica, fiind
insotita de reticulocitoza si hiperbilirubinemie indirecta moderata.
3. Examenul sputei trebuie efect uat inaintea instituirii tratamentului si evidentiaza
flora monomorfa, numeroase leucocite, cellule alveolare si hematii, punand
diagnosticul etiologic si trasand prin atibiograma tratamentul corespunzator.
4. Modificarile urinare in cursul pneumoniilor constau in oliguria, hiperstenurie,
hipercromie, proteinuria, cilindrurie, urobilinogenurie.
5. Examenele functionale in faza acuta indica o scadere a compliantei pulmonare,
reducerea capacitatii de difuziune alveolocapilara, hipoxemie arterial prin anular ea
ventilatiei in teritoriul afectat si instalarea de sunturi arterio -venoase. Totusi,
spirometria nu este indicata in pneumonii, datorita riscului crescut de
contagiozitate.

Pneumonia stafilococica
Aceasta este o boala rara, insa poate devenii severa si frecventa in timpul
epidemiilor de gripa.Unele forme de boala determina complicatii septice si
mortalitate extrem de ridicata.

Etiologie
Principalul agent etiologic este stafilococul auriu, coc gram pozitiv, care se gaseste
in principal in grupuri si uneori in lanturi.Germenul este un component normal al
microflorei umane, 20 -40% din adultii normali fiind purtatori nazali de stafilococ.
Infectia pulmonara stafilococica, se intalneste in general la purtatorii de st afilococ,
fiind mai mult o autoinfectie, decat o infectie dobandita de la alta persoana.
Pneumonia stafilococica este mai rar o boala a adultului tanar, fiind necesara o
depasire a mecanismelor de aparare pulmonara, sistemice sau locale, pentru ca
stafiloc ocul sa produca boala.
Tabloul clinic
Debutul bolii la adult, este insidious, in cateva zile, cu tuse si febra moderata,
eventual dupa un episod gripal. Ulterior febra creste, cu frecvente frisoane iar
starea generala se altereaza.Bolnavul prezinta dispnee progresiva, tuse cu
expectoratie purulenta, durere toracica de tip pleural.
La examenul obiectiv, pacientii au o alterare severa a starii generale, tahicardie,
tahipnee, cianoza a buzelor si extremitatilor.
Bolnavii care fac o pneumonie stafilococica pe c ale hematogena, dezvolta subacut
o boala pulmonara, care se manifesta print use, febra, dispnee, uneori hemoptizii.
Manifestarile clinice tind sa fie mai estompate decat in pneumonia bronhogenica, in
mare masura diagnosticul fiind radiologic
Tratament
Tratamentul pentru pneumonia stafilocicica trebuie sa fie precoce, intens, prelungit
si complex, avand in vedere amploarea tulburarilor fiziopatologice pe care le
produce.
In raport cu gravitatea pneumoniei, se vor folosi in principal tratamente cu
peniciline semisintetice rezistente la actiunea penicilinazei,asociate sau nu cu un
aminoglicozid.
In lipsa penicilinelor sau cefalosporinelor, se mai pot folosi Eritromicina sau
clindamicina.
La bolnavii cu boala severa sau cu alergie la penicilina, se va folosi m ai bine
Vancomicina, care este un antibiotic antistafilococic bactericid la care, toti
stafilococii sunt sensibili in vitro.

Durata tratamentului infectiei pulmonare stafilococice, se intinde, in medie, pe 3
saptamani.
Tratament
Profilaxia pneumoniilor ar e o importanta deosebita si poate fi: primara, avand ca
obiectiv prevenirea bolii ca atare sau secundara, care se refera la prevenirea
complicatiilor, precum si tertiala impotriva recidivelor. Mijloacele profilactice sunt
educationale , vaccinale si medicam entoase. Trebuie asanate focarele infectiose
orofaringiene, evitati factorii favorizanti( frig, umezeala, fumat, aglomeratie).
Antibioterapia preventiva nu este utila nici chiar la persoanele cu risc, deoarece
poate selection tulpini rezistente.
Utilizarea vaccinului antigripal reduce indirect si incidenta pneumoniilor. Recent, la
persoanele varstnice cu boli debilitante (uremie, insuficienta cardiac congestive) a
fost introdus un vaccin polizaharat, pentru prevenirea infectiilor pneumococice.
Vaccinul nu p oate fi utilizat decat o singura data, deoarece repetarea lui poate
provoca accidente alergice grave.
Tratamentul simptomatic consta in combaterea junghiului thoracic cu
antiinflamatoare nesteroidiene( Acidacetilsalicilic 3 -4 tb/zi, Indometacin 2 -3 tb/zi).
Cand tusea este uscata, neproductiva, se administreza antitusive. Cand tusea e
productive, mucopurulenta, vascoasa se recomanda fluidifiante expectorante
(Bromhexin 6 -8 tb/zi).
Tratamentul antibiotic difera in functie de forma etiologica. In pneumonia
pneumococica se administreaza Penicilina G 400.000 -800.000 U.I a 6 ore, 5 -7 zile.
La bolnavii alergici se poate administra Eritromicina 2g/zi.
Pneumonia stafilococica necesita asocierea a doua sau trei antibiotice: Oxacilina
sau Cloxacilina 4 -8 g/zi sau 3g/zi per os, timp de 14 zile asociata cu Gentamicina
240 mg/zi in cazurile grave. Asocierea poate fi inlocuita cu o cefalosporina din
generatia a II -a sau a III -a: Cefamandol, Cefoxitina, Cefotoxima.
In pneumonia cu Klebsiella, aminoglicozidele sunt de electie : Amikacina 15
mg/kg/zi, Gentamicina 3 -5 mg/kg/zi, in cazurile severe associate cu Ampicilina 4 -6
g/zi sau o cefalosporina. Tratamentul dureaza cel putin 10 -14 zile in functie de
evolutie.
Pneumonia cu Mycoplasma raspunde bine la Tetraciclina 2g/zi, 4 -5 zile sau
Doxicilina 100 -200 mg/zi sau Eritromicina 2 -3 g/zi.

In pneumoniile virale tratamentul este symptomatic si pathogenic, deoarece nu
exista medicatie antivirala eficace. In formele severe se trateaza intensive si de
urgenta insuficienta respiratorie acuta.
Pneumonia cu Haernophilus influenza se trateaza cu Ampicilina parenteral 2 -4
g/zi, Tetraciclina 2 -4g/zi Biseptol sau Cloramfenicol 2g/zi.
In pneumoniile cu anaerobi se indica asocierea Metronidazolului parenteral 1,5g/zi,
Tetraciclina 2 -4g/zi, Bisep top sau Cloramfenicol cu u aminoglicozid.

Traheobronsita acuta

Traheobronsita acuta este definita ca un sindrom bronsic acut, fiind o afectiune a
cailor aerine cu o durata scurta si debut recent, care nu poate fii imbinata cu
modificar i radiologice pulmonare.
Figura3
Etiologie
Traheobronsita acuta prezinta 3 cauze: bacteriana, virala si chimica.
Taheobronsita acuta bacteriana apare in urma interactiunii cu bacteriile care
populeaza normal nazofaringele: streptococci anaerobi si aerobi, pneumococci,
neisserii, dar si cativa bacilli gram negative aerobi.Traheea este colorata normal de
un numar foart e mic de bacterii, iar tractul respirator este steril sub carina traheala.
Traheobronsita acuta bacteriana apare in urma unei infectii acute pe caile
respiratorii superioare de cauza virala si este recunoscuta prin producerea sputei
mucopurulente.
Traheobr onsita virala este cea mai raspandita. Boala se poate declansa in orice
perioada a anului, insa cu varfuri epidemic in functie de virusul inculpat. In
perioada lunilor noiembrie -februarie traheobronsita acuta este mai frecventa din
cauza virusului respira tor sincitial dar si a virusurilor gripale B si A, acelasi lucru
intamplandu -se si la cele produse de Mycoplasma pneumoniae. Traheobronsitele
care sunt produse de catre rinovirusi, virusurile paragripale si adenovirusi sunt mai
rare.
Traheobronsita chimic a rezulta in urma expunerii profesionale si incidentale la
acetone , vapori de acizi sau ammoniac.

Patogenie
Procesul inflamator, cu o intensitate variata este determinat de agentul etiologic
care este caracterizat prin modificarea epiteliului, hipersecr etie de mucus si edem
al mucoasei. Atunci cand caile aeriene mici sunt afectate de edemul mucoasei, in
special in lobii inferiori, poate aparea atelectazii parcelare, hipoxemie secundara
cu dispnee si modificari ale raportului ventilatiei. In urma denudar ii epiteliului
columnar ciliat transportul mucusului se altereaza si secretiile locale de IgA se
reduc, astfel la suprainfectia bacteriana caile aeriene sunt vunerabile.
Bronhoconstructia, tusea si durerea retrosternala apar atunci cand terminatiile
nervo ase din submucoasa sunt expuse la aerul respirat

Diagnostic clinic
Sindromul bronsic acut este caracterizat expectoratie mucoasa sau
mucopurulenta, tuse seaca si raluri difuze, care dupa tuse cu respiratia se
modifica( raluri bronsice ronflante, ronhusu ri in traheita in bronsita bronhiilor mari,
iar in bronsita cailor aerine mici raluri subcrepitante si/sau fine.
Pe de alta parte, mai poate aparea si durere substernala insotita de arsura, care
este provocata de miscariile respiratorii ample si de tuse, s i subfebra. Mai rar pot
aparea cianoza si dispneea, in momentul in care apare asocierea dintre sindromul
bronsic acut si un sindrom obstructiv de caile superioare aerine sau de cele
intrapulmonare mici si mari.
Sindroamele pot fi associate la tabloul clini c comun, reflectand localizarea
inflamatiei si la nivelul cailor respiratorii superioare extratoracice. Aceste
sindroame se pot suprapune cu semnele de bronsita cronica si pot precede cu
putin timp(1 -3zile). Din acest motiv, faring -amigdalita acuta, rinita acuta, sinuzitata
acuta sau laringita pot face suferinta clinica a unui bolnav cu traheobronsita acuta
mai complexa.
Sindromul obstructic difuz de caile aeriene intrapulmonare, asociat unei
traheobronsite acute sau bronsitei acute este caracterizat prin expiratie prelungita,
febra, dispnee, raluri sibilante numeroase, tahipnee.
Crupul( sindrom obstructive de cai aeriene extratoracice, fiind secundar edemului
exsudativ al laringelui) si epiglotita acuta se intalnesc cel mai des la copii. Crupul
are o inci denta de 15 -47 cazuri la 1000 copii/an, avand manifestari precum
raguseala, stridor inspirator, tuse latratoare. La varsta mai mare de cinci ani, poate

aparea mai rar epiglotita acuta, care apare in urma infectiei zonei epiglotice cu
Haemophilus influenza , realizand un sindrom obstructive de cai respiratorii aerine.
Bronsita acuta reprezinta un tablou clinic special, fiind o boala acuta , de obicei
virala, a cailor respiratorii mici sau poate fi produsa de clamidii si mai rar de
etiologie chimica(bioxid de azot). Bronsita acuta se manifesta print use iritativa,
uscata, febra cauzata de afectarea defuza a cailor aeriene mici si suntarea
pulmonara a sangelui venos.

Diagnostic paraclinic
Pentru diagnosticarea unei combinatii sau a unei boli diagnosticate sunt utile
explorarile paraclinice, mai mult decat petru diagnosticul pozitiv al traheobronsitei
acute.
La un bolnav cu traheobronsita se pot indica urmatoarele explorari de laborator:
-Hemograma nu aduce date diagnostice importante, bolnavul putand avea
neutr ofilie sau leucocitoza.
-Examenul radiologic pulmonar este important de efectuat in special la bolnavul
febril. Acest examen ajuta la excluderea unei pneumonii interstitiale asociate.
-Probele functionale respiratorii sunt indicate la bolnavii cu obstructi e de cai
aeriene sau la cei cu cianoza si dispnee.
-Examenul bacteriologic al sputei este necesar atunci cand traheobronsita acuta
apare in perioada internarii, daca se suprapune e o bronsita cronica sau este
diagnosticata la un bolnav tarat, cu o boala c ronica grava.
Diagnosticul diferential se face cu pneumonii virale sau bacteriene atunci cand
febra este mare, starea generala este alterata sa u se asociaza durerea toracica. In
aceste cazuri examenul radiologic si sindromul clinic de condensare permit un
diagnostic exact.
Diagnosticul etiologiei virale se realizeaza prin metode serologice si virologice
(izolarea virusurilor pe ou embrionat sau culturi de tesuturi). In cursul epidemiilor
virale cu virus cunoscut, diagnosticul etiologic al unei traheobronsit e acute virale
are o probabilitate de 70% doar pe date epidemiologice.
Bronsitele acute care apar in cadrul unor boli infectioase sistemice (varicella,
rujeola) trebuie diagnosticate si tratate si cadrul acestei boli.

Tratament
Tratamentul traheobronsitei este format din trei component: tratamentul
symptomatic, tratamentul etiologic si masurile terapeutice generale si profilaxia.
Tratamentul etiologic. La bolnavii cu risc crescut se indica terapia antivirala: copii
si tinerii c u fibroza chistica, bonavii tarati sau cu BPOC, pentru ca la acestia
traheobronsita acuta poate avea o evolutie severa, astfel in acest scop se poate
utiliza chimioterapia.
Tot la aceeasi bolnavi se poate face profilaxia, daca se identifica virusul care
produce respectiva epidemie, administrandu -se medicamentul potrivit, spre
exemplu Amantidina sau Rimantidina pentru gripa, pe o perioada variabila pana la
disparitia virusului.
La indivizii cu risc mare si fara contraindicatii vaccinarea poate fii un alt mij loc
profilactic.
Pentru tratamentul antibacterian se foloseste un antibiotic active pe flora,
nazofaringiana obisnuita la care bolnavul nu este alergic (Eritromicina,
Penicilina,Tetraciclina). Tratamentul are o durata de 5 -7 zile.Pentru bolnavii cu
BPOC ca re sufera si de bronsita acuta, tratamentul se incepe atunci cand apar
primele semen de infectie acuta respiratorie, luandu -se de obicei Amoxic ilina si
Ampicilina, pentru ca traheobronsita acuta este produsa de Haemophilus
influenzae.Pentru cei care sunt i nternati in spital, cu boli respiratorii cornice, pentru
tratamentul antibiotic se pot lua in consideratie si rezultatele examenului
bacteriologic al sputei. Sindromul obstructive de cai aeriene intrapulmonare se
trateaza cu bronhodilatatoare sau in cazuri severe cu hemisuccinat de
hidrocortizon.
Tratamentul general si simptomatic se aplica atunci cand aerul respirat de catre
bolnav va fi umezit, administrandu -se multe lichide ( apa, ceai).In general,
sindromul bronsitic nu este influentat de fluidifiante s i expectorante. Preparatele
precum siropul expectorant, trecid -tablete sau solutie sau bromhexin se pot
prescrie cand tusea este productiva si seaca, contraindicandu -se antihistaminicele
pentru ca cresc vascozitatea expectoratiei.

Astmul bronsic
Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii fiind caracterizata prin cresterea
responsivitatii traheobronsice la diferiti stimuli si care se manifesta prin ingustarea
difuza a cailor aeriene , care dispar prin tratament sau spontan, astmul bronsic fiind
una dintre cele mai importante si raspandite afectiuni respiratorii.Astmul bronsic
este insotit de tuse, dispnee si wheezing.
In majoritatea tarilor industrializate si dezvoltate, cea mai frec venta boala
respiratorie este astmul bronsic. Este intalnit in special in copilarie, aproximativ 7 –
10% din copii prezinta unul sau mai multe accese de astm.Circa 50% dintre cazuri
se remit complet la adolescenta sau pubertate, desi jumatate dintre cazuri
debuteaza la varsta copilariei. Desi majoritatea varstei de debut a cazurilor de
astm bronsic este inainte de 40 de ani, sunt numeroase cazuri in care aceasta
apare si dupa 50 de ani.
Figura4
Etiologie
Atat sub aspect clinic, cat si sub aspectul factorilo r etiologic i si a mecanismelor
patogenice, in special, astmul bronsic este o afectiune heterogena. Acesta a fost
echivalat o perioada lunga de timp ca fiind o boala alergica,insa in present sunt
cercetati atat factorii nonalergici cat si alergici ai bolii.
Astmul alergic este o forma de boala in care factorul declansant este un alergen,
fiind in cele mai multe cazuri inhalat, producand astm printr -un mecanism
imunologic de tip I, survenind in special la persoanele atopice. Atopia este definita
ca o tendinta de a dezvolta anticorpi de tip IgE la alergenii din mediu, printr -o
sensibilizare naturala, in care calea de intrare a alergenului este mucoasa. Astmul

alergic, cunoscut si sub numele de extrinsec , are un debut precoce in copilarie
sau la cei cu varsta de sub 35 de ani, asociindu -se cu istoricul personal sau
familiar de boli alergice( urticarie, astm, eczema), accesele astmatice fiind
declansate prin antigenul specific declansat, la testare.
Astmul nonalergic cuprinde acele forme de astm, unde baza imuno logica lipseste
sau prezinta o pondere cu totul secundara, pe primul plan fiind mecanismele
neurogene. Factorii biologici si clinici lipsesc in astmul alergic, debutu bolii este
dupa 30 -35 de ani, nivele serice de IgE sunt normale iar testele cutanate nega tive.
Astmul nonalergic, denumit si ca astm intrinsec, este greu de separate sub
aspectul etiopatogenic de cel alergic, formele mixte fiind foarte numeroase.
Hiperreactivitatea bronsica este elementul comun pathogenic al tuturor formelor de
astm.Aceasta es te definita ca un raspuns bronhoconstrictor la un numar mare de
stimuli nespecifici, care nu au niciun efect sau au unul minim la persoanele
normale.Stimulii pot fi substa nte cu actiune parasimpatomimetica, produse
chimice, mediatori celulari etc.
HRB, est e intalnita la toti bolnavii astmatici , asimptomatici sau simptomatici, ce
poate fi masurata prin teste de provocare cu acetilcholina, histamina.

Factorii care provoaca accesele astmatice:
I.Factorii alergici trebuie investigati primii la bolnavi, in special la persoanele tinere
si la cei cu debut recent.Majoritatea alergenilor care provoaca astmul sunt regasite
in praful de camera, acarianul cel mai prevalent fiind Dermatophagoides
pteronyssinus, dezvoltantu -se rapid in conditii de umiditate ridicata si caldura. Mai
poate fi gasit si in polenuri care sunt principala cauza a manifestarilor astmului
sezonier , manifestandu -se prin rinita, conjunctivita, urmate sau nu de accese
astmatice, in spori de mucegaiuri sau fungi, majoritatea fungilor fiind parazit i sau
saprofiti pe sol, vegetale sau diverse substante organice.De asemenea, si
alimentele, bauturile si medicamentele, pot provoca astm, prin mecanisme de
sensibilizare alergica mediate prin IgE.
II.Factorii infectiosi apar la aproximativ 10% dintre perso anele sanatoase, infectiile
virale fiind urmate de o disfunctie a cailor aeriene mici, cu HRB tranzitorie. Infectiile
virale cu rinovirusuri, adenovirusuri, precum si infectii cu Mycloplasma pneumoniae
sunt intalnite in majoritatea atacurilor astmatice pro duse de infectii respiratorii.

Diagnostic clinic
Astmul bronsic prezinta trei aspecte: astmul cu accese intermitente, astmul cronic
si starea de rau astmatic.
1.Astmul cu accese intermitente este intalnit in special la copii, adulti sau
adolescenti, unde predomina componenta alergica.Criza de astm apare in cateva
minute sau mai multe, insotite de dispnee, predominand tusea si wheezing,
pacientii avand des episoade de tuse, cu dispnee insotita numai dupa efort cu
wheezing.
Accesele de astm bronsic se produ c cel mai mult noaptea din cauza variatiei
circadiene a tonusului vagal si a HRB, corelate cu histamina si nivelele circulante
de catecolamine endogene. In functie de frecvent a si severitatea atacurilor se
determina criteriile severitatii astmului.
In acc esul astmatic, examenul fizic releva elemente relativ tipice, bolnavul
prezentand dispnee, cu o frecventa respiratorie intre 20 -30/minut, urmata frecvent
de tuse.In timpul acestuia bolnavii sunt afebrili, tahicardici si fara variatii
semnificative ale TA.
Terminarea accesului asmatic este progresiva, dupa o medicatie bronhodilatatoare
inhalatorie, in cateva zeci de minute.Sputa este mucoasa, frecvent sub forma de
dopuri, cu un continut de spirale Curshmann, euzinofilie si cristale Charcot -Layden.
2.Astmul c ronic este o forma de astm bronsic unde se dezvolta obstructie
respiratorie severa si progresiva de -a lungul anilor. Este intalnit mai rar la tineri,
fiind cel mai frecvent la persoanele cu varsta de peste 50 de ani.Din cauza
dispneei si tusei neproductive sau a sputei apar accesele astmatice tipice, severe
sau stari de rau astmatic.Pacientii nu se vindeca complet in urma tratamentului cu
bronhodilatatoare sau corticosteroizi.
In prezent, astmul bronsic cronic datorita disfunctiei respiratorii cat si a efectelor
secundare a medicatiei administrate oral, este o boala invalidanta.

Diagnostic paraclinic
Examenul de sputa, in care sputa este opaca, mucoasa si rareori galbuie, aduce
frecvent elemente caracteristice.Examenul microscopic releva eozinofile, sp irale
Curshmann si corpi Creola. Numarul mare de eozinofile determina sputa galbuie
sau o sputa cu suprainfectie bacteriana, in sputa fiind prezente, in astmul febril,
hife cu Aspergillus fumigatus.

Examenele de laborator indica o leucocitoza cu eozinofile , fara ca acestea sa arate
in mod absolut un astm alergic. In laboratoare se pot efectua dozari de IgE
specifice pentru un alergen ori teste de degranulare a bazofilelor, IgE serice
putand fi crescute, in special in astmul extrinsec. In accesu astmatic, in cele mai
rare cazuri pot creste dehidrogenaza lactica, transaminazele serice,
creatinfosfokinaza.
Examenul radiologic toracic,atat in accesele medii de astm si in perioadele de
remisiune poate fi normal.In astmul cronic, ca si in astmul acut sever, se gase sc
semne de hiperinflamatie pulmonara, cu diafragm aplatizat, largirea spatiului
retrosternal si hipertransparenta campurilor pulmonare. Examenul radiologic ajuta
la relevarea complicatiilor bolii sau a modificarilor pulmonare asociate.
Electrocardiograma cu exceptia unei tahicardii sinusale este normala in accesul de
astm.Anomaliile electrocardiografice inceteaza sa mai fie prezente dupa accesul
astmatic, insa pot persista in astmul cronic sever, dupa ce se instaleaza obstructia
bronsica relativ fixa.
Tipuri de astm bronsic
1.Starea de rau astmatic reprezinta un acces astmatic de o gravitate
deosebita,avand o durata de minim 24 de ore, care nu are niciun raspuns la
medicatia cu bronhodilatatoare, administrate in doze adecvate insotita cu tulburari
neurologi ce, cardiocirculatorii si gazometrice speciale.
Aceasta este frecventa in spitalele generale sau sau cu profil pneumologic,
determiand o urgenta medicala si fiind cauza principala de mortalitate in astm.
Are un debut progresiv, cu o crestere a frecventei acceselor astmatice si a duratei
acestora.In cazuri rare debutul astmului acut este unul brusc, ca urmare a
expunerii la un alergen din mediu sau administrarii de aspirina.
Dintre principalii factori precipitanti ai starii de rau astmatic enumeram:infectii le
acute respiratorii, inversiuni termice care acumuleaza cantitati mari de poluanti,
factori psihoemotionali importanti, administrarea de medicamente
inadecvata.Folosirea pe o perioada indelungata a beta2 -mimeticelor, duce la
tahifilaxie, la administrari repetate, raspunsul terapeutic devenind nul.
2.Astmul indus de aspirin a, apare la 2 -4% dintre toti bolnavii astmatici, fiind foarte
rar intalnit la copii, avand o frecventa mare la adulti, de varsta medie nonatopici.In
aspectul clinic al pacientului acesta dezvolta simptome de rinita cronica cu mult
timp inainte de aparitia acceselor astmatice.

Diagnoticul astmului prin aspirina se realizeaza pe baza datelor de istoric, prin
asocieread astm+polipoza+manifestari anafilactice dupa ingestia de aspirina.
Alte t ipuri de astm bronsic sunt: astmul in sindromul Churg si Strauss si
asper giloza bronhopulmonara alergica.
Tratament
Tratamentul astmului bronsic este una dintre cele mai grele probleme terapeutice
pentru pneumolog din cauza unei diversitati a conditiilor p atogenice, etiologice sau
clinice.In prezent, astmul bronsic este o afectiune inflamatorie, in care edemul,
bronhoconstrictia prin hipersecretie, contribuie la obstructia bronsica, de unde apar
problemele prioritare ale medicatiei antiinflamatorii.
Tratamentul farmacologic al astmului cuprinde:medicatie bronhodilatatoare,
antiinflamatoare si alternative terapeutice.
A.Cea mai veche si folosita medicatie este medicatia bronhodilatatoare,
cunoscandu -se trei tipuri de bronhodilatatoare:
1.Medicamentele agoniste beta -adrenergice este cea mai eficace in accesul
astmatic.Astfel, se pot utiliza 3 grupe de agonisti beta -adrenergici:cu durata scurta
de actiune(2 ore):epinefrina; cu durata medie de actiune (4-6 ore):salbutanol,
fenoterol, terbutalina si cu durat a lunga de actiune(12 ore):salmeterol, formoterol.
Actiunea principala este legata de activitatea receptorilor dupa fibrele
musculare netede bronsice si mastocite, receptorii gasindu -se si pe epiteliul cailor
aeriene .Aceasta, activeaza proteinkin aza A, care inhiba fosforilarea miozinei
scazand concentratia intracelulara de care induce relaxarea.
2.Metilxantinele prezinta efect mai slab bronhodilatator fata de agonistii beta
adrenergici.Principalele metilxantine folosite sunt aminofilina si teofilina, utilizate pe
cale orala sau intravenoasa.
Teofilina prezinta actiune bronhodilatatoare medie; inhiba raspunsul rapid la
alergen si partial la raspunsul tardiv. Dupa administrarea de aminofilina sau
teofilina este urmata bronhodilatatia 10 -15mcg/ ml. Se amelioreaza dispneea
astmaticului, dar poate sa contribuie si la efectele antiasmatice.
Teofilina este utilizata in medie 10 -13mg/kg/zi, pe cale orala, in astmul
cronic.Efectele secundare mai mici sunt produse de preparatele retard, in
comprimatele de 300 -400mg, administrandu -se numai seara, la culcare.
Aminofilina se administreaza intravenos, iar pentru obtinerea unui raspuns mai
rapid trebuie realizata concentratia plasmatica eficace(10 -15mcg/ml).

Indiferent de calea de administrare, desi efectele secundare pot sa apara la doze
uzuale, eficacitatea antiasmatica este corelata cu nivelele plasmatice ale teofilinei.
Dintre manifestarile supradozajului cu teofilina amintim:greata si varsaturile care
apar precoce, urmate de cefalee, convulsii, iar la bo lnavii cu hipoxemie apar aritmii
ventriculare si chiar moartea subita.
3.Medicamentele anticolinergice, spre exemplu stramonium sau atropina, sunt
folosite de peste 100 de ani in astm insa riscul mare de efecte secundare si
rezultatele slabe au dus la disp aritia acestora.Medicatia anticolinergica blocheaza
reflexele bronhoconstrictoare produse prin iritanti inhalati sau din cauz fumului,
SO2 sau tutunului.
Anticolinergicele produc in afara de efectul bronhodilatator secretia glandelor
mucoasei bronsice.
B.Medicatia antiinflamatoare este esentiala in tratamentul astmului. Corticosteroizii,
cromoglicatul disodic si nedocromil -ul sodic prezinta efecte antiinflamatoare in
astm. Cea mai eficace metoda de tratament este cea cu corticosteroizi, datorita
posibilita tii de administrare pe cale parenterala sau orala dar mai ales pe cale
inhalatorie.
Corticosteroizii nu inhiba eliberarea de mediatori din mastocite si nu previn reactia
imediata la alergen, insa inhiba eliberarea madiatorilor din macrofage si eozinofile,
deci reactia tardiva la alergeni, ca HRB.
Cromoglicatul disodic este un antiinflamator nonsteroidian inhalator, utilizat in
special pentru prevenirea astmului. Acesta se foloseste cu pulbere inhalata, printr –
un dispozitiv special 20 mg de 2 -4 ori pe zi.
Nedocromil -ul sodic este de 4 -10 ori mai activ decat CGDS, fiind un nou
antiinflamator nonsteroidian, utilizat in prevenirea unor forme de bronhoconstrictie
acuta.
C.Terapia alternativa este utilizata atunci cand sunt utilizate doze mai mari de 10
mg de Pred nison pe zi.Ketotifenul este un antihistaminic, cu o actiune complexa,
utilizat in doza de 2 -3mg/zi,la copii in astmul cu severitate medie, efectul secundar
fiind somnolenta ceea ce duce la reducea dupa 1 -2 saptamani de tratament.
In ingrijirea bolnavului cu astm acut grav trebuie evitate urmatoarele erori
terapeutice: administrarea de sedative sau tranchilizante, de corticosteroizi
inhalatori sau cromoglicat.

Tratamentul astmului acut grav (starea de rau astmatic)
Tratamentul starii de rau astmatic care n u a raspuns la medicatia corect
administrata(1 -2ore), trebuie sa fie efectuat in spital.Internarea trebuie facuta de
urgenta intr -o unitate de terapie intensiva respiratorie.
La internare trebuie sa se faca e evaloare paraclinica si clinica, efectuata rapi d si in
parametrii precisi.Aceasta include: examenul clinic actual, date de istoric,
medicatia primita anterior, electrocardiograma.
Tratamentul astmului acut grav este in buna parte standardizat.Supravegherea
medicala in timpul terapiei trebuie sa fie con tinua, avand in vedere posibilele
complicatii sau eventualele schimbari de plan terapeutic.
Administarea de Oxigen pe masca sau sonda nazala, cu un debit de 2 -6 1/minut
este obligatorie.Debitele de oxigen ma mari pot produce o oarecare iritatie
bronsica si bronhoconstrictie.
Medicatia bronhodilatatoare incepe cu administrarea de agonosti inhalatori, prin
puffuri sau nebulizare.
Corticosteroizii, in perfuzie i.v sau in administrare i.v la 4 -6 ore, sunt esentiali in
tratamentul astmului grav acut, avand in ve dere componenta inflamatorie a
acestuia
Alte masuri terapeutice sunt necesare in starea de rau astmatic:
-administrarea de antibiotice se face de rutina, chiar daca sunt limitate indicatiile
antibiterapiei;
-hidratarea i.v cu mari volume de lichid poate facilita eliminarea secretiei bronsice
vascoase;
-fizioterapia.
In ingrijirea pacientului cu rau astmatic trebuie evitate unele erori terapeutice,
precum: administrarea de mucolitice inhalatorii, admministrarea de sedative, de
corticosteroizi inhalatori.
Ventilatia asistata, ramane o alternativa terapeutica extrema.Indicatiile de intubar e
si ventilatie mecanica se fac daca sub terapie medicala corecta si completa, nu se
obtin ameliorari clinice substantiale si parametrii biologici acceptabili.

Bronsita cronica.Emfizemul pulmonar. BPOC

Bolile respiratorii frecvente sunt bronsita cronica si emfizemul pulmonar obstructiv,
care produc o mortalitate mare.
Bronsita cronica afecteaza afecteaza 10 -25% din populatia adulta, fiind mai
frecventa dupa 40 de ani.
Emfizemul pulmonar afecteaza cel putin 50% din barbati cu varsta de 50 de ani, si
15% din femei adulte, cu o frecventa anatomica mult mai mare(65 -70%).

Etiologie
La declansarea acestor boli contribuie urmatorii factori:
1.Fumatul poate sa produca toate tipu rile de leziuni in BC si EP.Efectele fumului de
tutun asupra structurilor pulmonare sunt multiple:
a) Stimuleaza secretia bronsica de mucus, in special prin hipertrofia si hiperplazia
glandelor mucoase.
b) Favorizeaza acumularea macrofagelor si neutrofile lor in jurul cailor aeriene
distale, eliberand enzime proteolitice din macrofagele alveolare.
c) Inhiba miscarea cililor bronsici si activarea macrofagelor alveolare , care
determina o scadere a rezistentei bronsice la infectii.
d) Fumul de tigari stimulea za receptorii de iritatie din submucoasa bronsiilor,
ducand la spasmul muschilor netezi bronsici.
2. Rolul poluarii atmosferice a fost demonstrat experimental prin expunerea la
si .
3. Infectii acute bronsice sunt cele mai frecvente la bolnavii cu BC, EP, sau BPOC
fiind asociate cu o mortalitate mai mare decat in populatia normala.
4. Factorii genetici au un rol important in doua afectiuni pulmonare cronice
obstructive: emfizemul panacinar sever si componente de BC obstructiva a fibrozei
chistice .

Bronsita cronica
Diagnostic clinic
Tipuri clinice de boala pot varia astfel:
1.Bronsita cronica simpla.Bolnavii cu varsta medie de 40 de ani, la inceput prezinta
tuse care este frecventa dimineata, fiind prezenta si pe tot parcursul zilei si
seara.Expectoratia este mucoasa, dispneea absenta si testele ventilatorii uzuale
normale. La examenul fizic se pot auzi raluri bronsice ronflante, sibilante sau
subcrepitante.
2.Bronsita cronica recurent purulenta.Prezinta un sindrom cronic prelungit, cu
expectoratie mucopurulenta si purulenta, care este de cele mai multe ori in
legatura cu infectii respiratorii acute.
3.Bronsita cronica obstructiva.Este caracterizata prin leziuni ale bronsiilor mari si
mici, si clinic prin sindromul bronsitic cronic asocia t cu un sindrom obstructiv de
cai aeriene. Aceasta boala se manifesta prin:dispnee progresiva, care apare dupa
varsta de 40 de ani, raluri sibilante numeroase, numeroase si wheezing bilateral.
4.Bronsita cronica astmatiforma este o forma particulara a bro nsitei cronice
obstructive, fiind caracterizata prin variatii mari ale VEMS -ului, aparand la
persoanele cu hiperreactivitate bronsica la stimuli iritanti .

Explorari de laborator
1.Examenul radiologic se efectueaza la 60 -80% din cazurile de BC.Cresterea
marcata a opacitatii date de marginile bronsiolelor si bronsiilor, dar si a vaselor din
campii pulmonari inferiori are o frecventa de 20 -40% din BC.Se vor observa
existenta unor opacitati lineare plecand din hil si indreptandu -se spre regiunile
inferioa re pulmonare. Examenul radiolgic este folositor pentru indepartarea unor
alte afectiuni pulmonare asociate bronsitei cronice sau care prezinta ca
manifestare principala sindromul bronsic.
2.Examenul bacteriologic in bronsita cronica al sputei nu este un e xamen de
rutina.El este indicat in urmatoarele situatii clinice:
– cand episodul bronsic se produce la un individ internat in spital ;
-pentru diferentierea patogeniei purulentei sputei;
-pentru diagnosticul etiologic al infectiei bronsice;

-in cursul complicatiilor parenchimului pulmonar ce pot apare in cursul bronsitei
cronice;
3.Explorarile functionale respiratorii sunt foarte importante pentru diagnosticul si
aprecierea severitatii bolii.
In bronsita cronica volumele pulmonare pot suferii m odificari:CV poate fi normala
sau scazuta, CPT este normala, CE este crescuta moderat, CRF este crescuta
moderat sau normala.
In bronsitele cronice obstructive debitele maximale expiratorii sunt scazute.
VEMS -ul este si el scazut.Prelungirea expirului se coreleaza cu o scadere a
VEMS -ului la cel putin 60% din valoarea ideala.Gradul de scadere al VEMS -ului
arata extinderea si gravitatea afectiunii de tip obstructiv a cailor aeriene mici si
mari.
Oscilatiile VEMS -ului intr-o perioada scurta de timp cu valori in plus sau minus cu
20% fata de valorile anterioare sunt caracteristice bronsitei cronice astmatiforme.
Asocierea emfizemului centrolobular la bronsita cronica obstructiva determina o
scadere anuala a VEMS -ului mai mare, cresterea CPT, a VR si modificari
functionale caracteristice emfizemului.
Diagnosticul diferential al bronsitei cronice se face cu doua categorii de boli:
afectiuni care produc, cronic sau prelungit, tuse si expectoratie si boli asociate cu
dispnee.
A.Boli care produc tuse cu expectoratie:
1.Bronsiectazia
2.Refluxul gastrofaringian
3.Fibroza chistica
4.Unele boli ereditare
5.Boli ale parenchimului pulmonar
6.Sinuzita cronica
B.Diagnosticul bronsitei cronice obstructive se face cu boli dispneizante:
1.Astmul bronsic
2.Emfizemul pulmonar panacinar sever;

3.Insuficienta cardiaca stanga cu bronsita cronica suprapusa pe staza pulmonara;
Emfizemul pulmonar
Emfizemul pulmonar este caracterizat prin dilatarea anormala si permanenta a
cailor aeriene situate distal de bronsiola terminala. Analizate cu lupa, spatiile
alveolare sut cu mult peste dimensiunea normala, atingand 2 -3-4 mm sau
depasind aceste dimensiuni(2 -5cm).Modificarile cailor aerine dilatate constau in
distrugerea peretilor alveolari, scaderea suprafetei totale alveolare si pie rderea de
capilare pulmonare.Tesutul pulmonar nu este modificat, iar leziunile de bronsiolita
pot sa fie absente.
Diagnostic clinic
Principalul simptom in emfizemul pulmonar este dispneea.Ea apare dupa ce o
importanta parte din tesutul pulmonar este distrusa.Dispneea este progresiva in
efort si in final in repaus, corelandu -se bine cu gradul de scadere al VEMS -ului.
La examenul fizic sindromul emfizematos include: semne de obstructia cailor
aerine, semne care arata hiperinflatia si pierderea de tesut pulmonar.
La inspectie, toracele este dilatat, in forma de „butoi”, diametrele marite, fosele
supraclaviculare pline, gatul „scurtat” prin ridicarea domurilor.
La ascultatie expirul este prelungit, diminuarea murmurului vezicular si rare raluri
bronsice.
Adesea bolnavii cu emfizem sever, scad semnificativ in greutate, probabil prin
hipoxie cronica.

Bronhopneumopatia cronica obstructiva
BPOC reprezinta o asociere intre bronsita cronica obstructiva si emfizemul
pulmonar.
Diagnostic pozitiv.De cele mai dese ori tabloul clinic al BPOC debuteaza dupa 40
de ani, cu toate ca este posibil ca bronsita cronica simpla si sindromul obstructiv
latent in caile aeriene mici sa se instaleze mai devreme.Bolnavii prezinta tuse si
expector atie mucoasa sau mucopurulenta si dispnee progresiva.Expectoratia si
tusea pot sa se agraveze din cauza infectiilor respiratorii superioare, expunerea la
iritanti atmosferici sau conditii poluante. Dispneea care la inceput este minima sau

doar de efort, ti nde sa creasca progresiv.Pot aparea bronhospastice.VEMS -ul,
urmarit pe spirometrii seriate, scade in medie cu 40 -80 ml pe an.
Gradarea dispneei se realizeaza in 4 trepte, care corespund la o anumita scadere
a VEMS -ului si la o speranta de viata din ce in c e mai mica.
-dispneea de gradul I apare la eforturi mari
-dispneea de gradul II apare in cursul activitatilor curente
-dispneea de gradul III este perceputa la eforturi mici
-dispneea de gradul IV este o dispnee de repaus
Exista doua forme clinice de BPOC in functie de predominanta sindromului
bronsitic sau a dispneei si de complicatiile si particularitatiile asociate:
1.Bronhopneumopatia cronic obstructiva cu predominanta bronsitei
2.Bronhopneumopatia cronic obstructiva cu predominanta emfizemului
Majorita tea celor care au BPOC(aproximativ 2 -3) au caracteristici mixte( tip A
combinat cu tip B); numai 1/3 din bolnavii cu BPOC pot fi incadrati in cele doua
forme externe.
Diagnosticul diferential al BPOC, se face ca si in cazul bronsitei cronice
obstructive, cu cateva boli pulmonare cronice in special pe baza datelor de istoric,
examen clinic si explorarea functionala respiratorie.
1.Astmul bronsic „ascuns” denumit si astmul vechi , infectat, imbraca uneori tabloul
clinic al BPOC.
2.Fibroza chistica trebuie ban uita la un copil sau adult care face un sindrom clinic
asemanator BPOC cu predominanta bronsica.
3.Emfizemul panacinar sever tip ZZ, este caracterizat prin prezenta unui sindrom
emfizematos sever sub 30 de ani la un bolnav cu antitripsina absenta sau mult
scazuta si eventual ciroza hepatica.
4.Sindroamele cu „cili imobili sau dischinetici”.
5.Prezenta unei policitemii asociate sau nu cu cord pulmona, care sunt in dezacord
cu valorile spirometrice si cu presiunea partiala a cazelor sanguine care sunt
normal e.
Tratamentul bronsitei cronice, Emfizemului si BPOC

Scopul terapiei pentru bronșita cronică este ameliorarea simptomelor, prevenirea
complicațiilor și încetinirea progresiei bolii. Renunțarea la fumat este, de
asemenea, esențială pentru pacienții cu bron șită cronică, deoarece continuarea
utilizării tutunului va deteriora în continuare plămânii. Centrul nostru de educație
pentru tutun oferă cursuri, precum și consultări individuale cu medici instruiți în
tratarea dependenței de tutun. Noi îi ajutăm pe fumă tori să maximizeze
probabilitatea de succes în eforturile lor de renunțare.
Tratamentul poate include:
Medicamentele bronhodilatatoare – Inhalate ca sprayuri de aerosoli sau
administrate pe cale orală, medicamentele pentru bronhodilatatoare pot ajuta la
ameliorarea simptomelor bronșitei cronice prin relaxarea și deschiderea trecerilor
de aer în plămâni.
Steroizi – Inhalate ca spray de aerosoli, steroizii pot ajuta la ameliorarea
simptomelor bronșite cronice. Cu toate acestea, în timp, steroizii inhalatori pot
provoca efecte secundare, cum ar fi oasele slăbite, hipertensiunea arterială,
diabetul și cataracta. Este important să discutați aceste reacții adverse cu medicul
dumneavoastră înainte de a utiliza steroizi.
Antibiotice – Antibioticele pot fi utilizat e pentru a ajuta la combaterea infecțiilor
respiratorii frecvente la persoanele cu bronșită cronică.
Vaccinuri – Pacienții cu bronșită cronică ar trebui să primească câte o vaccinare
antigripală anuală, iar pneumonie împușcată la fiecare cinci până la șapt e ani
pentru a preveni infecțiile.
Terapia cu oxigen – pe măsură ce progresează boala pacienților, este dificil să
respire singuri și poate necesita oxigen suplimentar. Oxigenul vine în diverse forme
și poate fi livrat cu diferite dispozitive, inclusiv cel e pe care le puteți utiliza acasă.
Chirurgie – Operația de reducere a volumului pulmonar, în timpul căreia sunt
îndepărtate mici pene de țesut pulmonar deteriorat, poate fi recomandată pentru
unii pacienți cu bronșită cronică.
Reabilitarea pulmonară – O pa rte importantă a tratamentului cu bronșită cronică
este reabilitarea pulmonară, care include educația, consilierea nutrițională,
învățarea tehnicilor speciale de respirație, ajutorarea renunțării la fumat și
începerea unui regim de exerciții fizice. Deoare ce persoanele cu bronșită cronică
sunt adesea fizic limitate, acestea pot evita orice fel de activitate fizică. Cu toate
acestea, activitatea fizică regulată poate îmbunătăți efectiv sănătatea și
bunăstarea pacientului.

Medicatie pentru BPOC
Medicamentele pot reduce simptomele și pot reduce febra. Este posibil să fie
nevoie de un proces de încercare și de eroare pentru a găsi medicamentele și
dozele care funcționează cel mai bine pentru dvs. Acestea sunt câteva dintre
opțiunile dvs.
Bronhodilatatoarele
Medicamentele numite bronhodilatatoare ajută la slăbirea mușchilor în jurul căilor
respiratorii. Acestea sunt de obicei luate printr -un inhalator sau un nebulizator.
Bronhodilatatoarele cu durată scurtă durează între patru și șase ore. Le folosiți
numai at unci când aveți nevoie de ele. Pentru simptomele actuale, există versiuni
cu acțiune lungă pe care le puteți utiliza în fiecare zi. Ei durează aproximativ 12
ore.
Unele bronhodilatatoare sunt beta -agoniști. Lucrează prin relaxarea mușchilor
strânși în juru l căilor respiratorii. Unele sunt anticholinergice. Împiedică strângerea
musculară și mucusul clar din plămâni. Anticholinergicele pot fi administrate și cu
un nebulizator.
Corticosteroizii
Uneori bronhodilatatoarele sunt combinate cu glucocorticosteroizi inhalatori.
Utilizarea celor două împreună poate reduce inflamația în căile respiratorii și
producția mucusului mai scăzut. Corticosteroizii sunt de asemenea disponibili sub
formă de pilule.
Inhibitori ai fosfodiesterazei -4
Acest medicament mai nou în form ă de pilule reduce inflamația și schimbă
producția de mucus. Este în general prescris pentru BPOC severă.
Teofilină:acest medicament ușurează apăsarea toracelui și scurtarea respirației.
Aceasta poate ajuta la prevenirea apariției de erupții. Este disponib il sub formă de
pilule.
Antibiotice și antivirale
Antibiotice sau antivirale pot fi prescrise atunci când dezvoltați infecții respiratorii.
Vaccinuri :BPOC crește riscul altor probleme respiratorii. Din acest motiv, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda să obțineți o vaccinare anuală împotriva
gripei, vaccinul pneumococic sau vaccinul tuse convulsiv.

PACIENTUL NUMARUL1
Nume si prenume: I.M
Sex: Masculin
Varsta: 60 ani
Greutate: 79kg
Ocupatie: pensionar, a lucrat ca vanzator in domeniul alimentar timp de 2 7 de ani
Domiciliul: U rban
Fumator : Da, aproximativ doua pachete de tigari pe zi
Data internarii: 06.09.2016
Data externarii: 16.09.2016
Motivele internarii: Cefalee, palpitatii, dureri toracice difuze, temperatura 38,5
grade C, tuse cu mucopurulenta, fris oane.
Diagnostic principal : In urma analizelor s -a constatat ca pacientul sufera de
Bronsita Cronica Acutizata
Istoricul bolii: Pacientul I.M, in varsta de 60 de ani, din judetul Constanta cunoscut
cu afectiuni pulmonare din anul 2015, declara ca prezinta dureri retrosterenale,
tuse cu expectoratii, dispnee, cefalee, ameteli, de aproape o saptamana.Acesta s –
a prezentat la medical d e familie deoarece starea lui s -a inrautatit, avand frisoane,
expectoratia este hemoptoica iar temperatura de 38 gradeC. Medicul de familie ii
recomanda acestuia internarea in sectia Medicala a Spitalului Judetean Constanta.
Tratament: Pacientul trebuie sa urmeze un tratament cu cortizon, antibiotic,
expectorante, acesta fiind stabilit pe baza analizelor de laborator.
1.Fenobarbital tb 1×2/zi per os;
2.Cefatox 1g f. 1×2 ori/zi (1g la 12 ore);
3.Tussin tb.3/zi per os;
4.Refen f.1×2 ori/zi i.m;
5.Famotidina 40mg 1×3/zi per os;
6.No -spa 1x3ori/zi i.m

PACIENTUL NUMARUL 2
Nume si prenume: R.A
Sex: Feminin
Varsta: 68
Greutate: 69 kg
Ocupatie: Pensionara
Domiciliul: rural
Fumator: Nu
Data internarii: 22.03.2016
Data externarii: 03.04.2016
Diagnostic principal : Bronsita cronica
Motivele internarii: Tuse cu expectoratie purulenta, dispnee, dureri toracice difuze,
subfebrilitate, frisoane.
Debutul bolii: Bolnava P.E, in varsta de 68 de ani este cunoscuta cu Bronsita
Cronica din 2012.La internare aceasta prezinta du reri in piept, tuse la inceput
obositoare urmata de expectoratie hemoptoica, dureri in piept.
La examenul fizic s -a inregistrat: TA=140/60 mmHg; puls=80b/min, frecventa
respiratorie 18 -20 resp/min.
La examenul obiectiv, realizat la internare s -a observant ca pacienta prezinta tuse
cu expectoratie mucopurulenta, respiratie dispneica cu polipnee, cianoza.
Tratament:
1.Cefatox 1g 1x2ori/zi i.m;
2.HHC 100mg 2×2 ori/zi i.v;
3.Ciprinol 500mg 1×4 ori/zi per os;
4.Bromhexin dj. 1×3 ori/zi per os;
5.Famotidina 40 mg 1×3 ori/zi per os;
6.Miofilin 1×4 ori/zi per os.

PACIENTUL NUMARUL 3
Nume si prenume: M.A
Sex: Masculin
Varsta: 36 de ani
Greutate: 78 kg
Ocupatie: Lucrator pe santier
Domiciliu: Rural
Fumator: Da, cca 1 pachet pe zi
Data internarii: 10.03.2017
Diagnostic principal : Bronsita Cronica Acutizanta
Motivele internarii: Tahicardie, dureri toracice difuze, frisoane, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, tensiunea arteriala usor crescuta (150/70 mmHg).
Debutul bolii: Pacientul M.A este cunoscut cu antecedent e din anul 2013 cu
afectiuni pulmonare.Din spusele pacientului boala a debutat cu o saptamana in
urma fiind insotita de cefalee, transpiratii reci, insomnie, tuse cu expectoratie
hemoptoica, dispnee.
La examenul fizic au fost ascultate raluri toracice, TA -150/70 mmHg, puls -80
b/min, T -37 grade Celsius.
Tratament:
1.Cefatox 1g 1x2ori/zi i.m;
2.HHC 100mg 2×2 ori/zi i.v;
3.Ciprinol 500mg 1×4 ori/zi per os;
4.Bromhexin dj. 1×3 ori/zi per os;
5.Famotidina 40 mg 1×3 ori/zi per os;
6.Miofilin 1×4 ori/zi per os.

PACIENTUL NUMARUL 4
Nume si prenume: S.G
Sex: Masculin
Varsta: 68 de ani
Greutate: 75 kg
Ocupatie: Pensionar
Domiciliu: Rural
Fumator: Fost fumator
Data internarii: 09.05.2017
Diagnostic principal : Astm bronsic in criza
Motivele internarii: tuse cu expectoratie mucopurulenta, ameteli, dispnee de tip
expirator, oboseala.
Istoricul bolii: Bolnavul cunoscut cu astm bronsic de mai multi ani prezinta la
internare tuse cu expectoratie mucopurulenta , criza de dispnee, cefalee insotita de
ameteli, acestea in tensificandu -se cu palpitatii ceea ce duce la internare pentru un
tratament de specialitate.
Prezinta imposibilitatea de a se odihni, alterarea functiei respiratorii, alterarea
functiei circulatorii.
Tratament:
1.Miofilin 1×2 ori/zi;
2.HHS 100mg 1×2 ori/zi ;
3.Ventolin 2pulverizari x 3/zi;
4.Bromhexin 1x3ori/zi per os;
5.Ampicilina 500mg 1×4 ori/zi;
6.Prednison 1tb/zi per os;
7.Captopril 1×3 ori/zi per os;
8.Furosemid 1tb la 2 zile per os;

PACIENTUL NUMARUL 5
Nume si prenume: R.V
Sex: Masculin
Varsta: 18 de ani
Greutate: 55 kg
Ocupatie: Elev
Domiciliu: Urban
Fumator: Nu
Data internarii: 09.05.2017
Diagnostic principal : Astm bronsic in criza
Anamneza :
Antecedente heredo: colaterale care sunt nesemnificative.
Antecedente personale, fiziologice si patologice: la varsta de 5 ani a avut varicela.
Motivele internarii : wheezing, tuse, dispnee
Istoricul bolii :Bolnavul este cunoscut cu astm bronsic de la varsta de 16 ani, acesta
prezentand la internare tuse productive , dispnee si wheezing, fiind nevoita
internarea pentru un tratament de specialitate si mai multe investigatii.
Tratament medicamentos : Sunt indicate un antiinflamator si un bronhodilatator.
1.HHS 300mg
2.Ventolin 1x3ori/zi + 2 ml ser fiziologic
Pacientul t rebuie sa evite alimentele alergene si alimentele prea sarate si grasimi.

PACIENTUL NUMARUL 6
Nume si prenume: G.A
Sex: Feminin
Varsta: 16 de ani
Greutate: 49 kg
Ocupatie: Elev
Domiciliu: Rural
Fumator: Da
Data internarii: 09.01.2017
Diagnostic principal : Pneumonie Fowller stanga
Anamneza:
a)Antecedente heredo -colaterale: sunt nesemnificative.
b)Antecedente personale, fiziologicesi patologice:prezinta repetate pneumonii, in
anul 2009a fost internat la Spitalul de boli infectioase cu Hepatita A.
Motivele internarii : expectoratie muco -purulenta, tuse, cefalee, ameteli, frisoane.
Istoricul bolii: Pacientul prezinta frebra de 40 grade Celsius care este insotita de o
expectoratie muco -purulenta, senzatie de ameteli, junghi toracic stang, ralurilor
sibilante si subcrepitante in ambele campuri pulmonare, motiv pentru care se
prezinta la medical de familie care dupa un consult il trimite pentru internare la
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie.
Tratament:
1.Cefriaxon 1 g i.v. la 12 ore
2. Fluimucil 600mg 1dj efervescent/zi
3. Algocalmin: fiole la nevoie
4. Erdomed 2x1tb/zi
5. Paracetamol 3×1 tb./zi

PACIENTUL NUMARUL 7
Nume si prenume: M.A
Sex: Masculin
Varsta: 18 ani
Greutate: 49 kg
Ocupatie: Elev
Domiciliu: Rural
Fumator: Da
Diagnostic principal : Pleuro -pneumonie lob mediu
Anamneza:
a)Antecedente heredo -colaterale: sunt nesemnificative.
b)Antecedente personale, fiziologice si patologice: In urma cu 5 ani a suferit o
operatie de apendicita.
Motivele internarii : tuse seaca, dureri intense in regiunea toraci ca stanga, dispnee,
tuse seaca, febra.
Istoricul bolii: De aproximativ 3 saptamani pacientul simte o durere intense in
regiunea toracica stanga, senzatie de sufocare, frisoane, tuse seaca, rinoree,
ameteli si transpiratii abundente, motiv pentru care se pr ezinta la medic.Pacientul
prezinta greutate la respiratie din cauza junghiului toracic, neputand sa se
odihneasca. Dupa un consult i se pune diagnosticul de bronsita acuta, urmand un
tratament ambulator cu: Doxicilina, Paracetamol si Vitamina C.Dupa admins trarea
medicamentelor tim p de doua saptamani starea nu s -a ameliorat, tusea devening
chinuitoare si apare expectoratia insotita de greata.Pacientul se prezinta din nou
la medic iar dupa efectuarea unei ecografii se constata ca acesta sufera de
pneumonie l ob mediu.
Tratament :
1. Ceftraiaxon: 2×1 gr/zi i.v
2. Algocalmin la nevoie 1 fiola
3. Paracetamol: 2×1 tb./zi4. Paxeladin: 3×5 ml./zi

PACIENTUL NUMARUL 8
Nume si prenume: P.S
Sex: Masculin
Varsta: 69 de ani
Ocupatie: Pensionar
Domiciliu: Urban
Fumator: Fost fumator
Data internarii: 25.05.2017
Diagnostic principal : Astm in status astmaticus
Anamneza:
a)Antecedente he redo-colaterale: mama cu astm bronsic
b)Antecedente personale, fizio logice si patologice –
Motivele internarii: wheezing, tuse, dispnee de tip expirator.
Istoricul bolii: Pacientul este cunoscut cu astm bronsic de mai multi ani. Cu 5 zile
inaintea inernarii acesta prezenta o viroza respiratorie care a adus la o criza
astmatica.Aceasta se manifesta prin dispnee expiratorie.In dimineata urmatoa re
starea pacientului se agraveaza urmand sa apara ortopmeei, asociata cu tuse si
respiratie suieratoare.Dupa administrarea bronhodilatatoarelor, Miofilinului si
simpaticometicelor, bolnavul este internat in sectia interne.
Tratament:
1.Salbutanol puf/zi s pray
2.Miofilin tb.3×1/zi per os Actiune
3.HHS300 mg IV.
4.Prednison tb 3×1/zi.
5.Ampicilina4x250 mg IM.
6.Bromhexin:3×2 tb/zi

PACIENTUL NUMARUL 9
Nume si prenume: C.N
Sex: Feminin
Varsta: 81 de ani
Greutate: 84 kg
Ocupatie: Pensionara
Domiciliu: Urban
Fumator: Nu fumeaza
Diagnostic principal : Pneumonie bazala stanga
Motivele internarii: oligurie, marire de volum a memb pelvine,fatigabilitate marcata
Debutul episodului actual este insidios, in urma cu cca 2 luni, cand pacientul a
prezentat fatigabilitate marcata si marire de volum a membrane pelvine, simptom
la care s -a asociat oliguria.
Tratament
1.Bisoprolol 5 mg1 tb/zi (D)
2.Furosemid 40mg 1tb/zi(D)
3.Spirolactona 25mg 1 doar in zilele pare
4.Miofilin 1×2/zi
5.Eurespal 1×2/zi
6.Preductal MR 35 1×2/zi
7.Eliquis 25 mg 1×2/zi
8.Controloc 40 mg 1/zi
9.1/2 Bigoxin (P)

PACIENTUL NUMARUL 10
Nume si prenume: I.A
Sex: Masculin
Varsta: 50 de ani
Greutate: 84 kg
Ocupatie: Fara ocupatie
Domiciliu: Rural
Fumator: Da
Diagnostic principal : B.P.O.C
Diagnostic secundar: ulcer duodenal
Motivele internarii: dispnee, astenie fizica, tuse cu expectoratie mucopurulenta,
cefalee occipital, ameteli, transpiratii profunze, cianoza perionazala.
a)Antecedente heredo -colaterale: sunt nesemnificative
b)Antecedente personale , fiziologice si patologice: BPOC din 2005
Istoricul bolii: Pacientul I.A, se prezinta la Camera de garda cu dureri in epigastru,
dispnee de efort, greata, ameteli, dureri lombare, simptomatologie ce s -a accentuat
in urma cu 7 zile. Acesta se interneaza pen tru stabilirea conduitei terapeutice.
Tratament
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament cu:
1.Bromhexin 3 tb/zi
2. Gentamicina1f=80mg la 12h
3. Ampicilina 1g/6h
4. Miofilin 1f /12h (1f=10ml)
5. HSH 4f ( 1f=25mg)
6. Ser glucozat 5% 1fl/zi 1fl=500ml

7.Diazepam 1cp In urma investigatiilor si a conduitei terapeutice simptomele
dispar .
PACIENTUL NUMARUL 11
Nume si prenume: P.A
Sex: Feminin
Varsta: 71 de ani
Greutate: 65 kg
Ocupatie: Pensionara
Domiciliu: Rural
Fumator: Nu
Data internarii: 09.02 .2017
Diagnostic principal : BPOC Acutizat
Motivele internarii: tuse cu expectoratie galbuie, dureri retrosternale, febra 39
grade Celsius, tegumente palide, frison solemn.
Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 71 de ani, se prezinta la Camera de garda
pentru a rtalgii, mialgii, dureri retrosternale, tuse cu expectoratie galbuie, raluri
bronsi ce pe ambele campuri pulmonare si dispnee cu polipnee, starea sa
ameliorandu -se dupa administrarea de Aspirina si Paracetamol.
Pacienta se interneaza pentru stabilirea condu itei terapeutice si investigatii clinice.
Tratament
Pe perioada spitalizarii pacienta a urmat tratament cu:
1.Ampicilina 1f/6h 6-12-18-24
2.Ambroxol 1cp/12 h 1cp=30mg
3.Algocalmin 1f/12h
4.Miofilin 1f/12h 1f=10ml
5.Vit C 1f/zi 1f=5ml
6.Diazepam 1cp/z i ora 20

Sub tratamentul cu antibiotice, bronhodilatatoare, antialgice starea bolnavei se
amelioreaza.
PACIENTUL CU NUMARUL 12
Nume si prenume: M.M
Sex: Masculin
Varsta: 52 de ani
Greutate: 45 kg
Ocupatie: Lucrator pe santier
Domiciliu: Rural
Fumator: Da
Data internarii: 24 .02.2017
Motivele internarii:astenie fizica, dispnee, tuse cu expectoratie mucopurulenta,
ameteli, cefalee;
Anamneza
a)Antecedente heredo -colaterale: frate -cardiopat, mama -neo gasric
b)Antecedente personale, fiziologice si patologice:ins uficienta circulatorie
cerebrala, boala artrozico -vertebro -periferica, HTA.
Diagnostic principal: BPOC
Istoricul bolii: Pacientul, in varsta de 52 de an i, cu afectiuni cronice cunoscute se
interneaza cu:astenie fizica, dispnee predominant obstructive, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, ameteli cefalee, acuze instalate invios de cca 2 -3 saptamani.
Tratament
1.Fiobilin 1×3/zi
2.Nitromint 1×2/zi
3.Mezym 1×3/zi
4.Sermion 1/zi
5.Eurespal 1×2/zi

Lotul: S -a luat in lucru 12 pacienti suspectati cu boli ale aparatu lui respirator.
Prin studierea prospective a datelor demografice rezultatele au fost astfel:

Figura5 -Structura lotului pe mediu de provenienta
Din totalul de 12 cazuri, un numar de 8 cazuri(67%) provin din mediul rural.

Rural
67% Urban
33% Mediul de provenienta
Rural
Urban

Figura 6 -Structura lotului pe sexe
In urma studiului efectuat sexul masculin predomina cu un procent de 67%.

Figura 7 – Repartizarea fumatorilor
Femei
33%
Barbati
67% SEX
Femei
Barbati
Fumatori
75% Nefumatori
25% Fumatori/nefumatori
Fumatori
Nefumatori

Figura 8 -Structura pe grupe de varsta

În figura 8 este prezentată structura lotului pe grupe de vârstă: incidența maximă a
s-a înregistrat la grupa de vârstă 55 -69 ani (4 cazuri). Grupa de vârstă 30 -55 este
cel mai slab reprezentata.

00.511.522.533.54
15-
30
ani30-
55
ani55-
69
ani>70
ani
Structura pe grupe de varsta 3 2 4 33
2 4
3 Structura pe grupe de varsta
Structura pe grupe de varsta

Concluzie
Bolile respiratorii ocupa la nivel global al doilea loc dupa bolile cardiovasculare in
ceea ce priveste incidenta, mortalitatea si prevalenta.Astfel, bolile pulmonare sunt
responsabile de 3 din 10 decese la nivel mondial si ucid aproximativ 4 milioane de
oameni de la an la an. Multe din aceste boli ar putea fi prevenite si controlate daca
sunt detectate la timp.
Spre exemplu, astmul b ronsic este mai frecvent in randul persoanelor de sex
masculin in perioada copilariei, insa repartitia pe sexe se egalizeaza odata cu
inaintarea in varsta.Astmul bronsic este intalnit cel mai des la copii si la adultul
tanar, pacientii prezentand si antece dente de afectiuni alergice.
O alta boala, pneumonia poate sa determine un pericol pentru viata persoanei
suferinde.In multe tari dezvoltate, principala cauza de deces este pneumon ia
asociata cu boli infectioase. Acestea apar cu precadere toamna si iarna, fiind
generate de doua categorii de germeni, de bacterii sau de virusuri. Varsta inaintata
predispune la pneumonie.
Traheobronsita de obicei constituie o agravare a unei afectiuni respiratorii
preexistente si necesita o deosebita atentie pentru ca complicat iile sa fie
evitate.Aceasta apare in special la copii si varstni, care sunt predispusi
complicatiilor.Aproximativ 12 milioane de cazuri sunt anual diagnosticate, in special
iarna si cand pacientii prezinta tuse acuta.
In cele mai multe cazuri, BPOC apare l a persoanele fumatoare, dupa varsta de 40
de ani.Pe langa fumat, BPOC -ul poate fi favorizat si de poluarea agresiva si de
fumatul pasiv.
Enfizemul pulmonar, apare de cele mai multe ori in urma uneo bronsite cornice la
persoanele fumatoare cu varsta peste 5 0 de ani.
Astfel, toate bolile pulmonare netratate, ajung in faza de insuficienta respiratorie.
Poluarea si fumatul cresc riscul de aparitie a unei afectiuni respiratorii, insa si
sezonul rece, incaperile inchise cu umezeala, pline de praf, pot agrava dive rse
alergi ceea ce duce la aparitia unei afeciuni. Pentru ca reabilitatea pulmonara sa
aiba efecte scontate, fiecare bolnav trebuie sa urmeze tratamentul medicamentos
prescris si un regim igieno -dietetic, iar foarte important este renuntarea la fumat.

Bibliografie
1.Dr. Roxana Maria Albu, Dr. Mioara Mincu -Anatomia si fiziologia omului, Editura
Universul, Bucuresti ;
2. Albu Roxana – Anatomia si fiziologia omului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995 ;
3.Prof. dr. L.Gherasim -Medicina interna, Ed. Medicala,Bucurest i,1995 ;
4.Dr.docent N.Santa, prof. univ. E.Sanielevici, prof. V.Anghelescu -Anatomia si
fiziologia omului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1998;
5. Cartea Albă a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa –
Uniunea Europeană a Medic ilor Specialiști (UEMS) – Secțiunea de Medicină Fizică
și de Reabilitare, Ed. Universitară „Carol Davila“, București, 2006;
6. Feenstra Tl, Van Genugten Ml, Hoogenveen Rt, Wouters Ef, Rutten -Van Molken
MP. – The impact of aging and smoking on the future burden of chronic obstructive
pulmonary disease : a model analysis in the Ntherlands – Am J Respir crit Care
Med 2001; 164 (4):59 0-596;
7. Braun Jörg – Ghid Clinic de Medicina Interna , Editura Medicala S.A., Bucuresti –
1997
8.Olteanu D: Bronhopneumopatia cronică obstructivă (Diagnostic). Editura
Medicală, București, 1996;
9.Didilescu C: Epidemiologia bronhopneumopatiei obstructive cronice. În:
Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere în masă, sub red. Didilescu
C. Editura Cur tea Veche 2000;
10.Nicolaescu O, Popescu L, Zlatev -Ionescu M: Manual de medicină respiratorie.
Versiune electronică, INVEL -Multimedia, 2009 ;
11.Prof. Radu Paun,coordinator, prof. Constantin Anastasiu "Tratat de medicina
interna" vol. I "Bolile apa ratului respirator", Editura Medicala 1983 ;
12. American Thoracic Society – Pulmonary Rehabilitation 1999 – AM J RESPIR
CRIT CARE MED 1999 , 159: 1066 -1682;
13.Mic atlas de anatomia omului. – Editura didactică și pedagogică (1974);
14. Badiu Gheorghe, Teodorescu -Exarcu I. – Fiziologie, Ed. Medicala, Bucuresti,
1993 ;

15. Cote Cg, Celli Br – Pulmonary rehabilitation and the B ODE Index in COPD, Eur
Respir J 26: 630 -636, 2005;