Preocupări dendrogeomorfologice la UBB Cluj-Napoca [305996]

 [anonimizat]. [anonimizat], sub coordonarea dr. Olimpiu Pop a publicat recent două articole în reviste de specialitate.

Primul, [anonimizat]-[anonimizat] a studia impactul activităților antropice asupra creșterii arborilor. [anonimizat] a sulfului în cariera din Munții Călimani. Rezultatele relevă suprimări severe ale creșterii arborilor afectați de deversările toxice și o producție sporită de canale rezinifere traumatice (Pop et al., 2014).

[anonimizat], publicat în Zeitschrift für Geomorphologie, [anonimizat] a Torrential Channel: an example from Negoiul Basin ([anonimizat]), analizează perturbările de creștere la molizii afectați de curgerea de grohotiș din 18 iunie 2006 [anonimizat]. Rezultatele oferă o estimare a [anonimizat] (1983 și 2002). Astfel, studiul demonstrează utilitatea metodei în estimarea frecvenței torenților de grohotiș (debris-flood), [anonimizat] (Văidean et al., 2015).

Exemplu de secțiune transversală a văii Negoiul în zona cu lățimea cea mai mare (sursa: Văidean et al., 2015)

Deoarece comunitatea dendrogeomorfologică românească este formată dintr-o [anonimizat]. [anonimizat] (Timișoara și Cluj) să fie o colaborare care în viitor să aducă cu sine creșterea calității și a impactului studiilor în domeniu. Cu gândul la o campanie de teren comună în vara 2015 încă o dată Felicitări și spor la muncă!

Postată acum 14th February 2015 de Patrick Chiroiu

Articol dendro în Quaternary Geochronology

După mai mult de jumătate de an de pauză scriu din nou pe blogul de dendro. După o [anonimizat]-uri, începem să culegem roadele muncii noastre din ultimii ani. Am publicat un articol în revista Quaternary Geochronology al cărui obiectiv a fost testarea și compararea mai multor metode de analiză și interpretare a datelor dendrogeomorfologice utilizate pentru studiul avalanșelor de zăpadă. [anonimizat].

Postată acum 16th January 2015 de Patrick Chiroiu

Simpozionul Național de Geomorfologie 2014

În perioada 29 – 31 Mai 2014 [anonimizat]-lea Simpozion Național de Geromorfologie din România cu titlul Relevance of Geomorphology to Society. Acchievements and prospects.

Departamentul nostru va participa la simpozion cu 3 prezentări și 2 postere:

[anonimizat], [anonimizat], Flavius SÂRBU.

Dendrocronologia – o posibilă metodă de detectare a permafrostului? Studiu de caz: Detunata Goală, Munții Apuseni – Patrick CHIROIU, Petru URDEA, Cristian A. ARDELEAN, Alexandru ONACA.

Detectarea semiautomată a culoarelor de avalanșă prin metode de analiză orientată-obiect. Studiu de caz: Valea Glaciară Bâlea, Munții Făgăraș, Carpații Meridionali – Florina ARDELEAN, Marcel TOROK-OANCE.

POSTER – Utilizarea metodei dendrogeomorfologice în analiza creep-ului. Studiu de caz: Valea Glaciară Bâlea, Munții Făgăraș – Mircea VOICULESCU, Alexandru ONACA, Patrick CHIROIU, Adrian VĂDUVA.

POSTER – Utilizarea potențialului spontan ca și metodă geofizică pentru studiul reliefului carstic în Platoul Mărghitaș (Munții Banatului) – Laurențiu ARTUGYAN, Petru URDEA.

Baftă și felicitări. 🙂

Postată acum 29th May 2014 de Patrick Chiroiu

Prezentarea primelor rezultate din Valea Arpașului

În data de 16 Mai 2014, în cadrul Conferinței Internaționale Academic Geography of Timișoara at the 55th anniversary, au fost prezentate primele rezultate cumulate de pe șase culoare de avalanșă de pe Valea Arpașului, Munții Făgăraș.

După două veri de muncă de teren și două ierni de muncă de atelier și laborator am formulat primele ipoteze referitoare la modul în care se manifestă procesele de versant în cadrul și în vecinătatea a șase culoare de avalanșă de sub Muchia Albota. Cele șase culoare au fost analizate în trei grupuri de câte două culoare vecine pentru a evidenția diferențele, silmilitudinile și interdependențele dintre acestea.

Cele mai importante concluzii pot fi rezumate astfel:

1. S-au reconstruit un număr total de 53 avalanșe de zăpadă majore ce au avut loc în ultimul secol pe cele șase culoare analizate.

2. Sincronicitățile dintre diferite culoare se datorează condițiilor climatice și parametrilor topografici asemănători (altitudine, pantă, expoziția versantului). Diferențele sunt generate în principal de caracteristicile specifice zonelor de declanșare din partea superioară a fiecărui culoar (suprafață, concavitate, proximitate față de zona de creastă).

3. Iarna 1996- 1997 se remarcă printr-un semnal dendrogeomorfologic deosebit, evenimente majore fiind identificate pe cinci din cele șase culoare. De asemenea, evenimente sincrone și semnal însemnat s-au înregistrat pentru anii 2005, 1988 și 1967.

4. Reacțiile arborilor la căderi de pietre se identifică cu preponderență în arealele mai îndepărtate de culoare, sursa principală a acestui fenomen fiind umărul glaciar cu pante de peste 70ș ce se întinde de-alungul întregului versant. În unele zone din interiorul fâșiilor longitudinale de pădure umărul glaciar apare ca un perete stâncos devenind aria sursă pentru fenomenul amintit mai sus.

5. Chiar dacă ambele procese (avalanșe de zăpadă și căderi de pietre) lasă amprente evidente în structura internă a arborilor afectați de acestea, se observă o predominare a reacțiilor generate de avalanșe (79%).

6. Avalanșele de zăpadă sunt principalul factor de perturbare a păturii forestiere din arealul studiat, fiind agentul care modelează distribuția speciilor și a vârstelor arborilor pe întreaga întindere a versantului.

Studiile pe Valea Arpașului vor continua cu o aprofundare a celorlalte două procese de versant care se manifestă aici, căderile de pietre și curgerile de sfărâmături (debris flow). În paralel vom continua studiul avalanșelor pe versantul opus pentru a completa imaginea asupra acestui fenomen în cuprinsul acestei văi.

Postată acum 17th May 2014 de Patrick Chiroiu

Adi Văduva – premiat la Simpozionul Național al Studenților Geografi

În perioada 28 – 30 Martie 2014 a avut loc Simpozionul Național al Studenților Geografi la București. Colegul nostru Adrian Văduva, din anul III – Geografie, a participat la acest simpozion cu lucrarea Utilizarea metodei dendrocronologice în analiza climatului montan și a unor procese geomorfologice pe baza cronologiei de referință. Studiu de caz: Valea Bâlea, lucrare cu care a câștigat Premiul Vintilă Mihăilescu.

Studiul a avut ca principale obiective realizarea unei cronologii de referință bazată pe lățimea inelelor anuale ale arborilor, utilizarea acestei cronologii în reconstrucția variației multianuale a temperaturilor medii și evidențierea modului în care cronologia obținută servește ca bază de comparație pentru analiza dendrogeomorfologică a proceselor de versant bruște (avalanșe de zăpadă) și lente (creep).

Cronologia de referință a fost obținută din analiza a 21 de molizi (Picea abies) situați pe versantul vestic al Văii Bâlea, în aval de Cascada Bâlea, într-un areal ferit de perturbări geomorfologice. Analiza dendroclimatologică din acest studiu a permis reconstruirea variației temperaturii aerului în sezonul de vegetație al molidului pentru perioada 1882 – 1978, pe baza datelor obținute din măsurarea inelelor anuale și a datelor meteorologice înregistrate la Stația Meteo Bâlea Lac pe perioada 1979 – 2011. În plus, această cronologie a servit la analiza spațio-temporală a avalanșelor de zăpadă din ultimul secol în arealul respectiv. În acest areal este în curs de realizare și un studiu asupra procesului de creep, care utilizează ca și bază de date de control și calibrare cronologia din această lucrare.

A, și să nu uit. Pe lângă Premiul Vintilă Mihăilescu, Adi a mai luat și un Premiu ESRI (curs gratuit de GIS).

FELICITĂRI ADI !!!

Și la „mai mare” :))

Postată acum 6th April 2014 de Patrick Chiroiu

INFO – Aplicație de teren LP-Dendro – CUNTU 2013

Anul acesta, aplicația de teren aferentă LP-ului de Dendrocronologie, pentru studenții anului III – Știința Mediului a avut loc în Munții Țarcu în zilele de 30-31 Octombrie. Studiul realizat urmărește separarea influenței pe care o exercită poziția arborilor în cadrul comunității forestiere. Pentru aceasta, am delimitat 3 zone cu condiții ecologice diferite pentru molizii (Picea abies) care colonizează arealul din apropierea Stației Meteorologice Cuntu (1474 m.):
   1. Arbori care cresc izolați pe versantul cu expoziție nordică din amonte de Stația Meteo;
   2. Arbori care vegetează la limita pădurii (arobrii de la lizieră);
   3. Arbori din interiorul comunității forestiere.
Studenții participanți au fost împărțiți în 3 echipe, alocându-se pentru fiecare echipă unul din arealele amintite mai sus. Fiecare echipă a prelevat carote dendrocronologice din 9 arbori (18 carote) ale căror circumferință să nu depășească 150 cm. Analiza comparativă a caracteristicilor inelelor anuale de creștere ale arborilor din cele trei areale selectate, va scoate în evidență influența protecției pădurii, a concurenței și a expunerii la intemperii.

Zona Stației Meteo Cuntu – Țarcu (1474m.)

Prelevare de probe dendrocronologice din interiorul pădurii de molid

Carotă dendrocronologică – Cuntu 2013

Pe loc repaus!

Seara la Cuntu

Postată acum 5th November 2013 de Patrick Chiroiu

DENDRO ARPAȘU 2013 – ECHIPAMENTUL

Vineri 2 august am urcat pe poteca ce duce la Căsuța din Valea Arpașului cu bagaje pentru 2 săptămâni și echipament de dendro. Întotdeauna m-am bucurat că aplicarea acestei metode de datare nu necesită cine știe ce echipament. Când mă gândeam la colegii care folosesc echipamente gen ERT (Electrical Resistivity Tomography), GPR (Ground Penetrating Radar) sau Stația Totală pe teren, pentru care ai nevoie de 3 oameni doar să care echipamentul (mă aștept aici să intervină Cristi și să mă corecteze, că lui așa-i place, și oricum, eu nu mă pricep la aparatele lor), mă simțeam privilegiat și din nou norocos. Dar la urcarea de 4 ore pe potecă am îndurat cu toții (Mișu, Adi, Brâncuș și cu mine) kilogramele în plus din rucsaci. Fiecare avea un rucsac mare în spate, și unul mic în față. Adi, desigur, se încăpățânase să care de unul singur un al treilea rucsac în … mână.

Iată ce echipament necesită o campanie de teren de succes în dendrogeomorfologie:

– Burghie Pressler (diametru de 5.15mm., și lungimi de 300 și 400mm.). Noi am avut 7 burghie: 4 de 30cm. și 3 de 40 cm. Ne-am descurcat foarte bine din acest punct de vedere. Bineînțeles că aceste burghie trebuie în mod constant curățate și întreținute. Pentru asta avem nevoie de:

– kit de desfundare, curățare și ascuțire compus din: spray WD-40, bețe chinezești de lemn, pietre de ascuțire de diferite granulații, nisip și ceară.

– fiersătraie mici pentru curățarea zonei din care se extrage carota, și un fierăstrău mare pentru eventualele secțiuni transversale.

– GPS pentru notarea coordonatelor fiecărui arbore eșantionat (localizarea exactă a arborilor este importantă pentru estimarea extensiunii spațiale a evenimentelor).

– aparat foto cât mai puțin sofisticat pentru fotografii simple și rapide, dar și un aparat foto mai bun, atașat de cineva care știe să-l folosească, pentru toate celelalte situații.

– paie de plastic pentru stocarea și transportul carotelor. Înainte foloseam paie de la McDonalds, care aveau diametrul ideal, dar erau de obicei prea scurte (la carotele mai lungi trebuiau lipite două paie între ele). Anul acesta am comandat paie de sangria de 1m. lungime și le-am tăiat cum am avut nevoie.

– busolă și clinometru (le-am avut la noi, cu toate că, de fapt, nu prea le-am folosit).

– carnet de teren și instrumente de scris (pixuri, creioane și markere permanente, mai multe decât ai impresia că e nevoie, pentru că astea se pierd  sau se rătăcesc de obicei).

– metru de croitorie pentru măsurarea circumferinței arborilor (dacă împarți circumferința la PI obții diametrul, util în interpretările finale de dendro).

– mănuși fără degete, în teorie pentru evitarea bătăturilor de burghiu, dar pe pantele din Arpașu, mai degrabă ne-au apărat de spini, urzici și mure (zmeura nu înțeapă), și ne-au ferit de zgărieturi pe când ne țrăgeam de crengi și ne sprijineam de copaci.

– spray cu vopsea pentru marcarea arborilor aleși. Anul ăsta aspectul cu marcarea copacilor a rămas doar teoretic.

– normal că indispensabil este briceagul Victorinox, multe baterii, rucsacul de teren în care să intre toate materialele, mâncarea pentru o zi de lucru și carotele, pantaloni rezistenți și cu multe buzunare, hartă, imagini satelitare sau aerofotograme cu o rezoluție cât mai mare, sfoară de cânepă, și alte lucruri la care nici nu te gândești.

– macetă pentru tufe și crengi. Pe lângă macetă întotdeauna e nevoie și de un macetist.

Anul acesta am decis să scoatem carotele din paie și să le lipim pe suporții de lemn la fața locului, adică seara după ce ne întorceam la cabană. Motivul principal era acela de a evita mucegăirea carotelor în paie. Asta cred că a fost una din deciziile mai puțin inspirate, în primul rând pentru că a trebuit să cărăm suporții cu noi (700 de suporți nu sunt chiar de ignorat), aracetul, banda adezivă de hârtie (nu doar o bucată, vă imaginați), și vreo 4 seringi pentru aracet. În al doilea rând, e destul de neplăcut să te întorci obosit după o zi de umblat pe pantele satanice din Arpașu și să trebuiască să scoți carotele și să le lipești pe suporți (asta mai durează vreo 2-3 ore), mai ales că lumea era de obicei pusă pe chef…

Oricum, cu logistica am stat bine anul ăsta. Am cărat la început, dar am avut tot ce ne-a trebuit. Chiar dacă nu am făcut în niciuna dintre zile 3 echipe, am avut materiale suficiente pentru munca a trei echipe concomitent. Să zicem că organizarea bună a echipamentului a fost unul din „pilonii” succesului campaniei.

Postată acum 26th September 2013 de Patrick Chiroiu

DENDRO ARPAȘU – 2013 – SELECȚIA

M-am gândit că poate ar fi interesant să vorbim puțin despre arborii pe care i-am ales pentru studiul nostru. În primul rând trebuie să știți că e vorba de molid (Picea abies L., Karst), specie de conifere care închide etajul pădurilor în Carpați, fiind întâlnit până la altitudini de 1600-1700m., excepțional până la 1800m. În arealele afectate de avalanșe, cum este Valea Arpașului, impactul cu învelișul forestier creează un pattern vegetal tipic, cu întreruperi longitudinale ale pădurii de-alungul culoarelor de avalanșă. Pe aceste culoare și mai ales pe marginile lor vom putea găsi arbori cu vizibile perturbări de creștere ca urmare a manifestării repetate a avalanșelor de zăpadă. În studiile dendrogeomorfologice este esențială recunoașterea și urmărirea anomaliilor de creștere și înțelegerea modului în care acestea sunt provocate.

Ca urmare, am căutat să alegem arbori afectați, diferitele traume pe care le-am urmărit au fost:
   – trunchiuri curbate sau arbori cu formă de „J”;
   – cicatrici mecanice pe partea dinspre amonte a trunchiurilor;
   – trunchiuri rupte;
   – arbori decapitați;
   – arbori cu „formă de steag” (ramurile dinspre amonte dispar din cauza repetatelor traume);
   – arbori dezrădăcinați;

Alături de aceștia am căutat să luăm probe și din molizii care păreau să nu fi fost afectați de niciun eveniment. Am făcut acest lucru din două motive. În primul rând, am vrut să surprindem acea relaxare a creșterii (inele brusc mai late) ce se produce în urma eliminării vecinului concurent. Întotdeauna, după producerea unui eveniment există atât indivizi ce suferă de pe urma acestuia cât și indivizi care profită de suferința primilor (ca în societatea umană de altfel, doar fără elementul intențional). Și în al doilea rând, un arbore bătrân, care pare să fie neafectat, poate ascunde evenimente vechi, foarte utile extinderii înapoi în timp a istoricului avalanșelor.
În total am reușit să eșantionăm 150 de arbori de pe 6 culoare diferite. Am completat culoarul MP pe care am început să-l analizăm anul trecut (avem în total 127 de copaci), și am început lucrul pe alte 5 culoare. Ideea e că … mai e mult până departe.

Iată câteva exemple de arbori aleși pentru studiul nostru:

Arbore (și) tânăr decapitat

Cicatrice de impact mecanic

„Candelabra growth”

Cel puțin două evenimente majore

Rană vindecată și 3 încercări de a surprinde țesutul calus

Trunchi curbat și cicatrice veche

Arbore puternic înclinat și parțial dezrădăcinat

Postată acum 25th September 2013 de Patrick Chiroiu

DENDRO ARPAȘU 2013 – ECHIPA

Ne-am întors din „tabără”. Între 2 și 11 august am fost oaspeți și gazde la Căsuța din Valea Arpașului (varicela care nu m-a ocolit ne-a obligat să plecăm înainte de vreme). Spre deosebire de anul trecut, când puteam număra participanții pe degetele de la o mână și îi treceam pe toți în titlul postării, anul acesta nu ne ajung nici degetele de la două mâini. În total am fost 12, o duzină de prieteni. Ei, normal că nu am fost toți deodată acolo. Oamenii au venit și au plecat. Patru dintre noi, însă, am savurat toată perioada: Mihai, Adi, Brâncuș și cu mine. Oricum nu erau mai mult de 10 locuri … decente.

Voi insista în acest prim raport asupra celor care mi-au onorat invitația, rezultatele concrete, materializate în culoare de avalanșă analizate, carote și secțiuni prelevate, le voi expune într-o postare viitoare.

Echipa care s-a deplasat în Făgăraș a avut o „alcătuire multidisciplinră” și fiecare și-a asumat rolul care i s-a potrivit cel mai bine. Am fost 5 geografi (doi doctoranzi, doi masteranzi și un student în anul 3), un biolog (masterand cu intenții dendrocronologice), un fotograf (cu istoric în Arpașu mihailupsan.blogspot.com, și studii în străinătate :)), un fizician (mai mult sau mai puțin astrofizician), un psiholog (și probleme psihice avem cu toții, masterand), doi filologi germanofili (Berg-Heil !) și Moșu.

Pe scurt, am petrecut 10 zile la munte, am lucrat, am făcut ture off-trail, am cucerit vârful lui Gavrilă :), am gustat din fructele pădurii, am avut mai multe întîlniri cu urșii, am făcut varicelă și ne-am simțit bine.

Aș vrea să vă mulțumesc încă o dată pentru ajutorul acordat și să nu mi-o luați în nume de rău dacă vă apucă varicela pe careva. Nu-i cine știe ce. Sau am scăpat io ieftin, și cu 10 zile de concediu medical 🙂

Iată câteva instantanee:

Adi – care pe lângă dendrocronologie și-a descoperit pasiunea pentru munte –

a făcut dintr-o mișcare cele mai înalte 3 vârfuri din România (Moldoveanu, Negoiu și Viștea Mare)

Brâncuș (Vali) – într-o ascensiune mai puțin convențională spre Moldoveanu

Mihai și cu mine – la o băiță în Lacul Podrăgel

Echipa de agaloci de la stânga la dreapta – Fotografu', fizicianu', biologu' și geografii

Înainte de o zi de lucru – în dreapta, cu pantalonii aproape îmbrăcați e Raul,

căruia îi dorim o recuperare cât mai rapidă

Invitație în Valea Arpașului

Am stabilit (într-un final) perioada în care vom face tura de dendro din această vară în Valea Arpașului – Făgăraș. Eu voi fi la căsuță între 29 iulie și 11 august. În prima tură mă bazez pe Mihai și pe Adi care vor veni din data de 29 și vor sta … cât vor dori (Mihai a promis că stă 2 săptămâni și Adi are cel puțin 3 zile treabă). Deci momentan în prima tură suntem 3. Dacă mai sunt doritori pentru 29 iulie ne-am bucura, mai avem loc în mașină. Dați mail și ne înțelegem. Joi 1 august va veni și Sandi și probabil va avea cel puțin două locuri libere în mașină. Sandi va sta de joi până duminică (4 august). Deci și pentru această perioadă mai putem face înscrieri. Geta și Victor au promis că vin să-și revină după Folk You de la Vama Veche și să dea și la burghiu. Probabil că din 5 august vor veni Cristi și Adriana cu radarul (știm deja că Ardelean este expertul cu radarul). Am vrea să facem niște profiluri pe depozitul de grohotiș de la baza debris-flowului spre care e tentat Adi să-și orienteze lucrarea de licență. Dacă se relaxează lucrurile la munca de doctorat a lui Ducu și Florina este posibil să ne viziteze și ei cândva a doua săptămână. Avem speranțe că va veni și Brâncuși 🙂
Probabil știți că este vorba de o aplicație de dendrogeomorfologie, iar activitatea principală va fi aceea de „prelevare de probe dendro”. Cum am promis și anul trecut (și nu ne-am ținut de cuvânt) vor fi și zile lejere cu ture pe munte. Este foarte frumos să veniți și dacă nu aveți chef să ne ajutați la lucru. Atunci faceți de mâncare și țineți căsuța curată. Vom face tot posibilul ca transportul să nu coste nimic. Mâncare să aveți. Seara vom face concursul de torțe ediția a doua și concursul de tir cu arcul, ediția inaugurală.

Cu cât suntem mai mulți cu atât va fi mai fain și mai ușor 🙂

Am pus și niște poze pentru cei pe care încă nu i-am vrăjit cu preafrumosul loc. Iată:

Vă așteptăm cu drag. Nu uitați să-mi dați mail (p.chiroiu@gmail.com)

Postată acum 4th July 2013 de Patrick Chiroiu

Simpozionul Național de Geomorfologie – 2013

În acest an Simpozionul Național de Geomorfologie va avea loc la Suceava între 31 Mai și 1 iunie. După închiderea sesiunii de înscriere a participanților s-au înregistrat un număr de 42 de comunicări științifice. Departamentul de Geografie al facultății noastre va participa la acest simpozion cu o serie de lucrări, în principal în sferele geomorfologiei periglaciare, dinamice, și fluviale, fiind prezentate cele mai importante rezultate obținute în ultimul an. Vom reveni cu mai multe detalii referitoare la studiile ce vor fi prezentate de membrii delegației noastre.

Postată acum 27th March 2013 de Patrick Chiroiu

Articol în revista AREA

Munca departamentului în domeniul dendrogeomorfologiei începe să dea rezultate. Probele dendrogeomorfologice prelevate din arborii afectați de avalanșe în Munții Bucegi (domeniul schiabil Sinaia – Valea Carpului) au evidențiat răspunsuri de creștere specifice, care au permis reconstruirea frecvenței și magnitudinii avalanșelor de zăpadă ce au loc în acest areal. Aceste deplasări în masă afectează siguranța schiorilor, ținând cont de faptul că schiul alpin, freeriding-ul și schiul off-track devin activități tot mai practicate în zonele montane din țara noastră. Rezultatele studiului nostru au fost publicate în revista de specialitate AREA a Royal Geographical Society din Marea Britanie, articolul ieșind de sub tipar la sfârșitul anului 2012.

Am așteptat să vedem primele reacții la studiul nostru și acestea nu au întârziat să apară. Pe platforma de promovare a noilor direcții de cercetare în geografie Geography Directions, două postări au avut ca temă principală articolul semnat de domnii Voiculescu și Onaca. Puteți citi cele două review-uri de Jen Dickie și Daniel Shillereff accesând:

Avalanche! How Trees Hold the Secrets of the Past…

Skiing and snow: a novel proxy for better science communication

Lucrarea Snow avalanche assessment in the Sinaia Ski Area (Bucegi Mountains, Southern Carpathians) using the dendrogeomorphology method se poate consulta la http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/area.12003/pdf. Pentru mai multe detalii contactați autorii.

Postată acum 16th March 2013 de Patrick Chiroiu

INFO – Activități practice în cadrul LP-ului de dendrocronologie

Acum la final de semestru, adică în sesiune, vrem să ne amintim de activitățile practice ce au avut loc în cadrul LP-ului de Dendrocronologie din acest semestru.
Aplicația de teren de la Detunata Goală, M-ții Apuseni, care a avut loc în luna noiembrie, a urmărit surprinderea influenței unui probabil permafrost în inele anuale ale arborilor. O comunitate forestieră de molid colonizează parțial un ghețar de pietre format din coloanele de bazalt desprinse din peretele nordic al formațiunii Detunata Goală. La aplicație au participat studenții anului III, specializarea Știința Mediului, sub îndrumarea domnului Alexandru Onaca. S-au prelevat probe dendrocronologice cu ajutorul mai multor burghie Pressler din aproximativ 70 de molizi din arealul amintit. Cele 3 echipe au extras aproape 150 de carote în cele două zile de lucru, probe care au fost transportate în paie de plastic la garaj. 
Activitățile de garaj 🙂 au constat în uscarea, montarea și șlefuirea în modul manual 🙂 a carotelor extrase,  adică cu șlefuitorul manual. Carotele utile au fost scanate la o rezoluție de 1200dpi., și utilizate în analiză finală. Aceasta va face parte din evaluarea finală a studenților :))
Iată și niște imagini:

Postată acum 31st January 2013 de Patrick Chiroiu

Cursul de Dendrocronlogie

În anul universitar 2012 – 2013, specializarea Știința Mediului (anul III) din cadrul Departamentului de Geografie al UVT beneficiază în semestrul I de cursul de Dendrocronologie susținut de Conf.univ.dr. Mircea Voiculescu. Laboratorul aferent acestui curs va fi susținut de Asist.univ.drd. Alexandru Onaca.

Pe parcursul semestrului se vor discuta problemele fundamentale de dendrocronologie. Se vor prezenta în prima parte aspectele teoretice legate de principiile generale ce direcționează cercetările dendro, se va face o scurtă trecere în revistă a istoricului acestei metode de cercetare și se vor descrie ramurile și aplicațiile dendrocronologiei. Elementele de anatomia lemnului sunt esențiale în orice studiu dendrocronologic, de aceea se vor realiza scurte incursiuni în subiecte interesante precum creșterea arborilor și structura celulară a lemnului. Inelul anual de creștere va fi disecat atât macro- cât și microscopic.

Lucrările practice vor include și o ieșire pe teren de 2 zile, în care se va prezenta metodologia de cercetare, etapa de teren. Această etapă va fi urmată de prelucrarea și analiza probelor în laborator.

La secțiunea Aspecte teoretice veți avea acces la temele prezentate la curs și laborator prin intermediul unor fișiere PDF.

Postată acum 2nd October 2012 de Patrick Chiroiu

Sandi, Geta și Mișu

Aceștia sunt oamenii care au venit cu mine în Arpașu în august. Eu le-am mulțumit la momentul potrivit. Acum vreau doar să pun niște poze cu noi la munce. Și am muncit, că doar de-aia ne-am dus :))

Cum zice prietenul Mimo: Cine nu muncește nu mănâncă. În fiece seară am mâncat.

Sandi

Geta

Mișu dendrocronologu'

La anu merem iar. 🙂

Postată acum 11th September 2012 de Patrick Chiroiu

Socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele de la târg

Socotelile de acasă:

Stând acasă și făcând un calcul matematic simplu, am tras concluzia că se pot extrage carote din 500 de arbori pe Valea Arpașului în vara aceasta. Pe scurt, m-am gândit că dacă o echipă „face” 30 de arbori pe zi, și gândindu-mă că vom fi 3 echipe și vom lucra 5 zile, ar putea ieși vreo 450 – 500 de arbori (în jur de 1000 de carote).

Cele de la târg:

Păi, în primul rând nu am avut 3 echipe. Chiar dacă am făcut cam 30 de arbori pe zi și am lucrat 6 zile, nu am fost decât o echipă. Și din cauza aceasta, în total am adunat cam jumătate din probele planificate (toate probele din Valea Arpașului să tot fie vreo 500 de carote).

Dar acesta e singurul lucru oarecum negativ din toată experiența de vara asta. Am ieșit în total de 3 ori în Arpașu și eu cu siguranță m-am abonat. Cred că de aici înainte multe vor fi motivele pentru care va merita să merg înapoi la Căsuță. Acolo parcă e Acasă 🙂

Mi-am dat seama că pentru a înțelege ce se întâmplă pe versanții din Arpașu (și de oriunde), trebuie să mai învățăm multe. În primul rând geomorfologie și geologie. Pentru a putea trage concluziile juste din carotele dendro, nu putem trece peste înțelegerea corectă a proceselor geomorfologice. Și oare câte întrebări vor apărea când voi „citi” inelele. Mmmm, abia aștept :)).

Pe lângă munca propriu-zisă, s-au întâmplat însă multe alte lucruri care pun în umbră nerealizările. Chiar dacă mă tentează foarte tare să intru în amănunte sau să filosofez pe teme existențiale, nu e acesta scopul blogului. O să spun o singură propoziție: Am văzut natura.

Curgeri de sfărâmături

Contact geologic

Traseul avalanșei

Dimineața la Căsuță

Urmă

Poteca ursului

Și … munca 🙂

Stau acum acasă și număr carotele și am vreo 500. Păi toate astea, după ce s-au uscat, trebuie șlefuite și analizate și interpretate … corect. Asta e ceva muncă. 🙂

Postată acum 11th September 2012 de Patrick Chiroiu

După primul contact cu Valea Arpașului

Conform planificării am fost în iulie în Făgăraș și am făcut primele observări legate de procesele geomorfologice active pe versantul vestic al văii Arpașului. Am localizat culoarele de avalanșă identificate pe imaginile satelitare GoogleEarth. Unele dintre ele sunt impresionante prin dimensiuni și amploarea proceselor active. Alături de avalanșele de zăpadă, am identificat mai multe debris-flow-uri cu caracteristici dependente de tipicul geologic, gradul de alterare al rocilor și schimbarea declivității induse de un prag glaciar prezent la 1600-1650 m.

Am prelevat probele de control dintr-un eșantion de molizi neafectați de procese geomorfologice (30 de arbori). De asemenea am selectat 30 de molizi cu anomalii de creștere și semne evidente de impact (trunchiuri curbate, cicatrici, arbori rupți și cu rădăcini expuse) de-alungul unui culoar de avalanșă afectat de un debris flow de dată recentă (foto deasupra). Acest areal va reprezenta studiul de caz pentru lucrarea de licență a lui Drăgușin Petru Alexandru din anul III Știința Mediului, care printre altele m-a salvat de la „pieire” în după-amiaza zilei de joi 19 iulie 🙂

În prezent lucrăm la prelucrarea carotelor prelevate și ne pregătim pentru ieșirea din 11-19 august pentru care INVITAȚIA rămâne deschisă: transportul este gratuit și cazarea se va face la Căsuța din Valea Arpașului (deci nu vom dormi în corturi). Căsuța este o adevărată mană cerească, este lux… Ne vom deplasa cu mașina/mașinile până „unde merge” pe vale. De acolo estimez că vom avea de mers circa 4-5 ore până la căsuță. Cu noroc de vreme bună o să fie 5-6 zile de muncă și 2-3 de relaxare/ture. Planurile sunt flexibile.

Vă puteți face o idee despre procesele geomorfologice și impactul lor asupra arborilor, cât și despre cazare dacă accesați https://plus.google.com/photos/106909764770737242359/albums/5772134967143578593?authkey=CMu_uq7vpsWN9AE

Postată acum 6th August 2012 de Patrick Chiroiu

Ture dendro – Făgăraș 2012 – Plan general

În vara anului 2012 vom face câteva ieșiri în Valea Arpașului din Munții Făgăraș cu scopul de a studia caracteristicile avalanșelor de zăpadă de pe versantul vestic al văii prin metode dendrogeomorfologice. Etapa de teren este prima parte a studiului, iar pentru realizarea acesteia ne-am propus câteva ieșiri în lunile iulie și august ale acestui an.

Planul general al turelor este următorul:

     1.   16 iulie – 20 iulie 2012 – Tura preliminară (primul contact cu arealul de studiu)
               – analiza vizuală a culoarelor și a arborilor;
               – cartare geomorfologică;
               – prelevarea de carote din 25 de arbori neafectați (eșantionul de control);
               – prelevarea de carote din 20-30 de arbori afectați (o primă estimare a modului de manifestare a avalanșelor);
               – realizarea de fotografii generale și de detaliu cu arealul;
               – stabilirea celei mai bune strategii pentru tura principală.

   2.   11 august – 19 august 2012 – Tura principală
               – prelevarea probelor de pe culoarele de avalanșă.
   
   3.   27 august – 02 septembrie 2012 – Tura adițională
               – pentru completarea eșantionului cu carote și secțiuni transversale.

Cei interesați se pot considera invitați la aceste ture. Datorită planurilor mărețe pe care ni le-am propus, vom avea nevoie de cât mai mulți participanți 🙂 Vom reveni cu detalii legate de transport, cazare și altele…

Postată acum 27th June 2012 de Patrick Chiroiu

Simpozionul Național de Geomorfologie BARU 2012

Între 14 și 16 iunie 2012 se va organiza la Baru (jud.Hunedoara) Simpozionul Național de Geomorfologie. În acest an departamentul nostru se ocupă de organizarea simpozionului. De asemenea, participarea cu lucrări de specialitate din partea facultății noastre va fi destul de consistentă:

 1. Secțiunea de GIS și Geomorfometrie (3 lucrări):
        – Florina ARDELEAN, Lucian DRĂGUȚ, Petru URDEA, Marcel TӦRӦK-OANCE – Evaluarea incertitudinilor în cartarea circurilor glaciare. Studiu de caz: Munții Țarcu;
           – Lucian DRĂGUȚ, Florina ARDELEAN, Ovidiu CSILLIK, Andrei DORNIK, Ionuț ZISU – Elemente fundamentale ale suprafețelor Modelelor Digitale de Elevație;
           – Roxana PUȚAN – Aspecte de morfometrie și morfografie a bazinului superior al Văii Capra și influența acestora asupra riscurilor.

2. Secțiunea de Procese de versant (6 lucrări):
         – Mircea ARDELEAN – Considerații asupra nivelelor de carstificare din Munții Piule-Iorgovanu ;
         – Patrick CHIROIU, Cristian ARDELEAN – O abordare dendrogeomorfologică a proceselor de versant active în ultimele decenii pe un con de grohotiș din Valea Bâlea – Munții Făgăraș;
            – Alexandru ONACA, Petru URDEA, Cristian ARDELEAN – Investigații geofizice ale ghețarilor de pietre din Munții Făgăraș;
            – Răzvan POPESCU, Alfred VESPREMANU-STROE, Mirela VASILE, Alexandru ONACA, Petru URDEA – ”Grohotișurile reci” de la Detunatele (Munții Metaliferi) și o nouă interpretare a genezei permafrostului sporadic de la altitudini joase;
            – Mircea VOICULESCU, Alexandru ONACA, Patrick CHIROIU – Analiza avalanșelor din Masivul Făgăraș, utilizând metoda dendrogeomorfologică. Studiu de caz: valea glaciară Bâlea;
            – Petru URDEA, Alin ȚAMBRIȘ – Investigații comparative de potențial spontan în Munții Banatului.

3. Secțiunea de Geomorfologia Zonelor Joase și Litorale (1 lucrare):
         – Ionuț ZISU – Corelații geomorfologice și biopedologice în Dealurile Lugojului.

4. Secțiunea de POSTERE (1 lucrare):
         – Cristian ARDELEAN, Alexandru ONACA, Flavius SÎRBU, Brigitte MAGORI, Raul ȘERBAN – Modelul de distribuție al permafrostului pe baza datelor BTS utilizând analiza statistică: sectorul central al Munților Retezat și Parâng.

Totalul de 11 lucrări oferă o imagine asupra activităților de cercetare activă din departamentul nostru.

La Mai Mare !! …. sau cum se zice … 🙂

Postată acum 13th June 2012 de Patrick Chiroiu

Marguerite Yourcenar știa dendrogeomorfologie 🙂

„Desigur, timpul, timpul exterior care, ignorându-l pe om,se manifestă în goana anotimpurilor,în căderea unei pietre care se clătina de mult și pe care o năruie însuși sorocul precarității ei, în lenta, concentrica îngroșare a trunchiurilor de stejar, care, doborâți de secure, arată o secțiune a timpului vegetal măsurat de curgerea sevelor…” (Obolul visului – Marguerite Yourcenar).

Postată acum 1st June 2012 de Patrick Chiroiu

Dendrocronologia românească

Am definitivat zilele acestea un eseu cu tema „Analiza geografico-istorică a cercetărilor dendrocronologice românești și metode dendrocronologice care se pot aplica în România”. Cu această ocazie am considerat că ar fi utilă postarea link-ului cu capitolul 2 al acestui eseu, care se referă la cercetările dendrocronologice românești ”de la începuturi și până astăzi”.

Sperăm ca în curând, lista studiilor dendro să crească și contribuția noastră să fie de cea mai bună calitate.

https://docs.google.com/document/d/17KHF–4ysCrEoJ8g2ZyO7Xqd9Uy1xAzJmK8ruvHNJUo/edit

PS: Departamentul de Geografie are în grijă Seria „Geografie” a Analelor Universității de Vest, iar numărul XX va fi în curând gata de publicare. Pentru acei care doresc să publice un studiu în acest număr sunt invitați să consulte link-ul http://www.geografie.uvt.ro/cercetare/publicatii/analegeog.htm și să contacteze una din persoanele responsabile.

Postată acum 15th December 2011 de Patrick Chiroiu

Canale rezinifere traumatizate

Analizând carotele extrase în toamna acestui an din Valea Bâlea (Făgăraș) și Valea Carpului (Bucegi) ne-am oprit și asupra identificării benzilor tangențiale de canale rezinifere traumatizate (pe scurt TRD). Conform lui Stoffel (2008), TRD reprezintă un instrument adițional (alături de lemnul de reacție, formarea de inele excentrice, țesuturile îngroșate, creșterile și reducerile bruște ale lățimii inelelor) utilizat în analiza dendrogeomorfologică. O prelucare atentă a probelor și o scanare la rezoluție de 1200dpi ne-a permis identificarea mai multor situații de formare a TRD și a completat informațiile obținute prin urmărirea celorlalte răspunsuri, să le zicem "clasice".

Atenția cercetătorilor s-a orientat recent (mai ales după 2000) asupra studiului TRD, contribuțiile elvețienilor de la Institutul de Dendrogeomorfologie de la Berna fiind decisiv. De aceea vă recomandăm consultarea unei note tehnice lămuritoare semnată Markus Stoffel referitoare la modul de interpretare, avantajele și limitările utilizării TRD în analiza proceselor geomorfologice: https://docs.google.com/viewer?a=v&pid=explorer&chrome=true&srcid=0B5VZ1F-n2C0kMzhjNGFlYzctZjEyOS00MGNkLTliMDItYjdjNTFjMThhOGMy&hl=en_US

Imaginile pe care le puteți vedea accesând linkul au fost realizate cu un microscop 50x, tehnologie care în momentul de față nu este disponibilă la UVT.

Postată acum 11th November 2011 de Patrick Chiroiu

Principiile dendrocronologiei

La tab-ul "Aspecte teoretice" veți găsi 2 link-uri legate de principiile dendrocronologiei.

Suplimentar puteți consulta pagina web a lui Henri D. Grissino-Mayer: http://web.utk.edu/~grissino/principles.htm

Postată acum 17th October 2011 de Patrick Chiroiu

Secțiune de molid

Lemn de reacție la Picea abies (Valea Bâlea, Făgăraș, 2010)

Postată acum 18th September 2011 de Patrick Chiroiu