Premize teoretice [606506]

Premize teoretice

Metoda de evaluare a riscurilor profesionale în cinci etape este o metodă
„ a priori ”, de estimare calitativă a riscurilor la locul de muncă .
Procedura de evaluare presupune derularea de activități în cinci etape (
colectarea informațiilor, identificarea de pericole -factori de risc, evaluarea
riscurilor generate de pericole -factori de risc, planificarea acțiunilor de
eliminare sau de reducere a riscurilor și elaborarea documentației de
evaluare) și utilizarea de instrumente de lucru ( liste de control pericole -factori
de risc proprii componentelor sistemului de muncă, liste cadru cu măsuri de
prevenire și acțiuni pentru realizarea măsurilor de prevenire, tabel cu soluții
pentru stabilirea nivelului de risc și fișa de evaluare a riscurilor) . Informațiile
consemnate în fișa de evaluare a riscurilor sunt transpuse în planul de prevenire
și protecție.
Cuvinte cheie: pericol, risc, factori de risc, probabilitate, gravitate, loc de
muncă, evaluarea riscurilor, măsuri de prevenire .

1. Introducere
Prevenirea riscurilor profesionale reprezintă calea sigură de îmbunătățire
a condițiilor de securitate și sănătate ale participanților la procesul de muncă
și factorul potențial, ce influențează atât reducerea costurilor de producție, cât
și creșterea productivității sociale.
Prevenirea riscurilor profesionale necesită o politică de securitate și
sănătate , care trebuie să fie:
 globală și coerentă, să vizeze combaterea cauzelor ce conduc la
apariția accidentelor de muncă.
 edificată pe concep tul gestionării riscurilor, activitate complexă de
integrare a prevenirii în: mijloacele de producție, organizarea
muncii și conștiința lucrătorilor.
Gestionarea riscurilor se concretizează prin următoarele acțiuni
definitorii :
 asigurarea bazei logistice , necesare informării și
formării în prevenirea riscurilor profesionale a –
echipei de conducere, serviciului de prevenire și
protecție, CSSM -ului, lucrătorilor;
 evaluarea riscurilor profesionale și stabilirea măsurilor
de prevenire;
Conceptul de prevenir e prin gestionarea riscurilor implică abordarea
unor strategii adecvate, precum:
 anticiparea riscurilor profesionale , care presupune: utilizarea metodelor
de evaluare a priori a riscurilor; adoptarea metodelor de prevenire
ergonomică în organizarea muncii ;

 integrarea prevenirii în gestiunea economică a întreprinderii , care
implică reliefarea incidenței riscurilor profesionale asupra vieții sociale
din întreprindere, existența legăturii între calitatea muncii și siguranța
ei.
 centrarea acțiunilor de preve nire pe întreprindere, într -o prevenire
globală , în care acțiunea fiecăruia, în zona sa de competență, ar permite
să concure la același scop în cadrul unei acțiuni coordonate.

2.Definiții de bază : pericol , risc și evaluarea riscului .
În limbajul curent, termenul „ risc” se referă la ceva care nu poate fi
observat imediat și este utilizat pentru a evoca eventualitatea atât a unui
eveniment pozitiv „el riscă pentru a câștiga…”, cât și a unui eveniment negativ
„risc de accidentare / îmbolnăvire”.
În domeniul securității și sănătății în muncă, termenii trebuie definiți în
mod diferențiat și limitativ. Conform SR EN 12.100 -1:2004 , riscul –
posibilitatea de a se produce o vătămare – este definit ca fiind combinația dintre
probabilitatea și gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătății într -o
situație periculoasă .
Pericolul – ceva care poate cauza o vătămare – reprezintă proprietatea
intrinsecă a unui material, a unei surse de energie, a capacității unui
echipament de muncă, a metodelor și p racticilor de lucru de a produce daune
umane/materiale.
Situația periculoasă reprezintă orice situație în care un lucrător este
expus unuia sau mai multor pericole (de accidentare sau îmbolnăvire
profesională).
Evenimentul periculos este definit ca eveniment susceptibil să pr oducă o
vătămare (SR EN 1050).

Măsuri de protecție aplicate.
a) măsuri tehnice :
– protecția instrinsecă = conformitatea produselor cu cerințele esențiale
SSM;
– protecția colectivă = combatere noxe chimice, îmbunătățire microclimat,
electrosecuritate, prevenire iradiere (ex.: sudură), combatere zgomot,
combatere riscuri mecanice, îmbunătățire iluminat;
b) măsuri organizatorice:
– instruirea lucrătorilor, supra vegherea stării de sănătate, propaganda
SSM, organizarea activității și a locului de muncă
– protecția individuală = protecția capului, ochilor și feței, urechii, căilor
respiratorii, corpului, mâinilor, picioarelor, întregului corp.
c) măsuri igienico -sanit are:

– alimentație de protecție, materiale igienico -sanitare, posturi de prim
ajutor, vestiare, băi cu dușuri etc.
Accidente și/sau boli profesionale raportate :

Etapa a 2 -a. Identificarea de pericole – factori de risc din sistemul de
muncă.
Pentru iden tificarea de pericole -factori de risc la locul de muncă se
utilizează: Listele de control (anexele 1/E; 1/S; 1/Mp; 1/Me ).

Etapa a 3 -a Determinarea nivelului de risc generat de fiecare pericol –
factor de risc identificat. ( estimarea probabilității și gravității consecințelor
riscului și decizia încadrării acestuia ca fiind acceptabil sau inacceptabil ).
Pentru fiecare pericol -factor de risc identificat se determină nivelul de risc
utilizând anexa 3 – tabel cu soluții pentru stabilirea nivelului de risc, după care
se consemnează în fișa de evaluare a riscurilor.
Situațiile privind probabilitatea aparitiei vatamarii ( in functie de
durata și frecvența expunerii, experienta in m -ca, instruirea SSM, starea
sanatatii etc. ) pot să fie următoarele :
– puțin probabil : nu trebuie să se materializeze pe durata activității
profesionale a lucrătorului;
– probabil : se poate materializa numai de câteva ori pe durata
activității profesionale a lucrătorului;
– foarte probabil : se poate materializa în mod repetat pe durata
activității profesionale a lucrătorului.
Tipurile de vătămare privind gravitatea vătămării ( in functie de dotare –
utilizare mijloace de protecție (EIP, dispoz. prot.), parametri mediului de m -că /
mijloacelor d e muncă etc.) pot să fie următoarele :
– vătămare redusa : accidente și îmbolnăviri care cauzează
suferințe pe termen scurt (ex.: mici tăieturi, iritații ale ochiului, dureri de cap etc.
= 1-2 zile „itm” );
– vătămare medie : accidente și îmbolnăviri care cauzează suferințe
moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (ex.: răniri, fracturi simple,
arsuri de gradul doi pe o suprafață limitată a corpului, alergii ale pielii etc. = 3-
180 zile „itm”);
– vătămare gravă : accidente și îmbolnăviri care cauzează suferințe
grave și permanente ( invaliditate) ( ex.: amputări, fracturi complexe care produc
invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafață mare a corpului
etc.) și/sau decesul.

Etapa a 4 -a. Planificarea acțiunilor de eliminare sau reducere a
riscurilor
Planificarea acțiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor trebuie să
țină cont de următoarele aspecte:

-dacă riscul este mare și evaluat ca fiind inacceptabil, acțiunile de
reducere a ace stuia trebuie luate imediat;
-dacă riscul este mediu și evaluat ca fiind acceptabil, se recomandă
planificarea de acțiuni pentru reducerea nivelului acestuia;
-dacă riscul este mic și evaluat ca fiind acceptabil este necesar să se
asigure că acesta va rămâne la același nivel.

Măsurile de prevenire și protecție trebuie implementate în următoarea
ordine de prioritate:
-eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acțiunii factorilor de risc;
-reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecție cole ctive;
-reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice;
-reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de
protecție.