Prelucrata Strategii Si Politici De Marketing Privind Turismul Religios Din Tinutul Neamtului (autorecovered) (autorecovered) [303695]

UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI" DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE

PROGRAM DE LICENȚĂ: MARKETING

LUCRARE DE LICENȚĂ

Strategii și politici de marketing

privind turismul religios din Ținutul Neamțului

Coordonator științific:

Lect.univ.dr. Doina GURIȚĂ

Absolvent: [anonimizat] 2020

Introducere

Turismul religios are o [anonimizat], fiind de asemenea o practica sociala care pozitioneaza omul in cadrul unui spatiu social si cultural. Astfel , turismul religios detine capacitatea de a influenta starea motivationala a [anonimizat]-I intretina existenta spirituala. [anonimizat], [anonimizat] a umanității.

Initial, se discuta despre asocierea gresita dintre „religie” si „turism” si despre considerarea pelerinilor drept turisti dintr-o perspectiva economica. Si asta pentru ca turismul era considerat o [anonimizat] o modalitate de promovare a idolatriei, lenei, imoralitatii si viciilor.

[anonimizat], iar pelerinii pentru a [anonimizat], [anonimizat] o interactiune benefică a organizatorilor turismului religios cu reprezentanții diferitelor credințe.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], de ghidaj al arhitecturii si unicitatii fiecarui edificiu religios.

[anonimizat], oferindu-le posibilitatea de a observa, a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat], ci pentru a descoperi o [anonimizat] a rezona cu o atmosfera spirituala.

Scopul, obiectivele si metodologia lucrarii

Lucrarea de fata se doreste a fi o [anonimizat].

Scopul lucrării il reprezinta fundamentarea strategiilor de dezvoltare a turismului religios din zona cu potențial specific religios si propunerea unui plan de marketing in activitatea turistica religioasa care sa armonize interesele instituțiilor cultural religioase cu interese consumatorilor de turism religios. Astfel, lucrarea propune ca turismul si religia sa fie doua entitati interconectate prin performante turistice.

Astfel în cadrul cercetării au fost analizate următoarele aspecte:

definirea conceptului de turism religios

enuntarea particularitatilor care determina dezvoltarea acestei forme de turism

analiza factorilor și condițiilor ce contureaza zona cu potențial specific religios

trasarea direcțiilor strategice de dezvoltare a turismului religios din TN

conceperea mixului de marketing religios

propunerea de planuri de actiune care ar imbunatati oferta de turism religios din TN

Metodologia cercetării are la bază studiul bibliografic, evaluarea potentialului religios din Tinutul Neamtului pe baza analizei SWOT si a cererii si ofertei turistice pe baza indicatorilor turistici, cartografierea localizarii marilor mănăstiri din areal si pentru a înțelege unde se îndreaptă cel mai mare flux de practicanți ai pelerinajului sau turismului religios.

Valoarea aplicativă a lucrării consta în propunerea de actiuni de dezvoltare si consolidare a turismului religios din TN pe piata turistica a Romaniei, precum si atragerea consumatorilor de turism religios prin mixul de marketing gandit in cercetarea prezenta.

Aspecte teoretice privind managementul turismului religios – –-gurita 17-44

Turismul religios vs pelerinaj

Pe plan social si cultural, turismul religios este un mijloc activ de educare, de intelegere a culturii si civilizatiei unui popor. Schimburile de pelerine sau de turisti practicanti au turismului religios au ca efecte cognitive cunoașterea culturii, a sărbătorilor si practicilor religioase poporului roman crestin orthodox. Practicantii turismului religios au nevoie de un anumit support cultural pentru a putea aprecia obiectivele culturale din punct de vedere al arhitecturii și semnificațiilor spirituale sau necesitatea prezentei un ghid specializat care sa ajute la intelegerea particularitatilor edificiilor.

De asemenea, calatoriile unor turisti catre locuri religioase pot fi organizate chiar de biserica, capatand valente mult mai puternice de pelerinaje, intrucat grupul este insotit de preot, iar pe parcursul deplasării au loc actiuni spirituale precum rugaciune, inchinare, limitandu-se activitatile turistice colaterale, precum vizitarea unui muzeu ecumenic, servirea unei mese traditionale sau includerea in excursia tematica a altor obiective culturale.

Astfel, locurile sacre nu sunt văzute doar ca locații culturale lipsite de componenta lor religioasă sau ca simple atracții turistice adresate celor interesați de cultură și pasionați de istorie.

Turismul religios desi un fenomen profan, isi trage seva din religie. Turiștii care viziteaza edificiile religioase din curiozitate, din dorinta de a cunoaște locuri noi, din admiratie pentru viața spirituala a locuitorilor monahali, în momentul întâlnirii cu lăcașul de cult, motivația turistica se transforma intr-o chemare interioara si se transforma în pelerini.

Nolan Mary Lee și Nolan S. (1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe) considera ca vizitatorii locurilor sfinte sau participanti la evenimente religioase, pot fi incadrati, după obiectivele urmărite in devotați pelerini sau turiștii tradiționali.

Definire și particularități ale turismului religios

Luand in considerare recomandările ONU privind definitia turismului, acesta este considerat o deplasare a persoanelor de la locul de reședință la locul de sejur fără a realiza activități remunerate.

Aplicand scopul si motivatia diferita a vizitatorilor religiosi, putem considera ca turismul religios este deplasarea oamenilor de credință de la locul de reședință la locul de sejur – locuri sau edificii religioase – fără a realiza activități remunerate, din motive legate de religie sau spiritualitate în căutarea sensului, cu respect față de patrimoniul religios.

Turismul religios reprezinta un subtip al turismului cultural, practicat de turiști, pentru a acumula cunoștințe noi, atat sub aspect religios cat si cultural sau istoric si pentru a împlini o necesitate spirituala.

OMT consideră turismul religios ca vizita unor locuri sacre ale unei anumite religii, asociate cu practicarea anumite rituri religioase (închinare, întâlniri religioase și celebrarea anumitor evenimente).

Turismul religios consta în deplasarea calatorilor către obiective turistice religioase in principal cu alte scopuri decât rugăciunea și penitența, spre deosebire de pelerinaj care reprezintă deplasarea persoanelor către obiective turistice religioase sau locuri sfinte, cu motivatia principala de a se ruga si a-si asuma de bună voie penitența, serviciile de cazare și masă în unitățile administrate de mănăstiri

Multe dintre cele mai populare destinații turistice din zilele noastre sunt legate de lăcașurile de cult antice sau la locul minunilor aparente.

Turiștii sau pelerinii se deplasează spre obiectivele cultural-religioase – locuri sfinte reprezentate de moaște, morminte, biserici catedrale, Mănăstiri și schituri în căutarea liniștii sufletești si a regăsirii de sine, acestea definesc la randul lor Patrimoniul turismului religios. Vizita la obiectivele religioase comporta o ținuta decentă, o respectare a regulilor bisericesti, o atitudine evlavioasa, momente de rugaciune, meditatie si contemplatie divina.

In opinia Mariei Da Graca Mouga Pocas Santos (2003, Religious Tourism Pilgrimage and Cultural Tourism) turismul religios prezinta urmatoarele trăsături:

deplasare ieftină, voluntară și de scurta durata;

motivație religioasă a deplasării;

sejur completat cu alte motivații, spirituale sau culturale;

ținta călătoriei este locul sau obiectivul religios;

călătoria spre destinație nu coincide cu o practică religioasă

Se poate vorbi de două mari tendințe de călătorii cu scop religios:

Călătorie unifuncțională cu scop unic religios; pelerinul care se deplaseaza in lăcașuri cu icoane făcătoare de minuni

Călătorie plurifuncțională îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele

culturale, precum vizitarea unor obiective culturale.

Potrivit siteului Geoturisme, turismul religios îmbracă trei forme de manifestare

Spiritual – conexiunea persoanei cu Divinitatea;

Sociologică – contactul cu valorile artei sacre

Mixtă – cele doua manifestari converg inspre un aspect cultural

Noțiunea de religios atribuita turismului general s-a dezvoltat de la înțelegerea motivațiilor turiștilor. De aceea formele de manifestare ale turismului religios, sunt diverse:

Vizite la lăcașurile sfinte prin care se realizeaza contactul cu lumea religioasa; vizita se desfășoară pe parcursul a câtorva ore sau chiar o zi, fiind completata si de activitati turistice conexe.

Pelerinaje religioase cu motivații și semnificații spirituale profunde; pelerinii nu doar viziteaza, ci venereaza locurile sfinte. Pelerinajul nu este doar o simpla exprimare a credinței, ci o căutare a lui Dumnezeu. Bauer (1993, Tourisme religieux ou touristes en milieu religieux?,) considera ca pelerinul nu se situează in sfera turismului, pelerinajul nefiind o excursie turistică ci o experiență spirituală cu scop pur religios. Bremer (2006, Sacred spaces and tourist places) recurge la o clasificare a locurilor de destinație ale celor două categorii de vizitatori: spații sacre, pentru pelerini, și locuri turistice, pentru călătorii obișnuiți.

Tabere religioase pentru tineret reprezinta o ocazie de a învăța semnificațiile religioase si de a se îmbogăți spiritual

Turismul religios în România comporta 7 aspecte:

Monumente de cult cu rămășițe ale unor sfinți ca locuri de pelerinaj – moastele Sfintei Paraschiva

Sanctuarele religioase cu particularităților istorico-culturale, o combinație între valoarea turistică și cea spirituală – sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacia

Bunuri cultural-religioase, monumente arhitectonice – mănăstirile din Moldova, Maramures, Muntenia

Destinațiile religioase, sărbătorile de Crăciun din Bucovina

Circuitele de vizitare a unor importante lăcașe de cult, circuitul mănăstirilor din Bucovina, Moldova, Dobrogea

Taberele religioase pentru tineret – sprijinul tinerilor cu probleme sociale de catre biserici. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România organizează pelerinaje la mănăstiri din toată țara.

Centrele de pelerinaj, eficiente in promovarea spiritualității și culturii în contextul ecumenic. Se ocupa de − excursii pentru creștini, pelerinaje, tabere de studii, cazare în spații de primire ale bisericii, consiliere, informare privind turismul religios din Romania

Afirmare turismului religios își poate face apariția sub diferite aspecte ale turismului in general – distanta, durata, originea turistilor, organizare, clientela, sezonalitate.

turism de distanță mică – deplasări scurte, în zona periurbană (vizita la Mănăstirea Agapia a unui nemtean)

turism de distanță mare – desfășurarea unor activități în afara zonei periurbane, prin deplasarea unor mijloace de transport (vizita la Mănăstirea Voroneț a unui constantean).

turism de scurtă durată (1-3 zile)

turism de durată medie – circuit de biserici și mănăstiri dintr-o oarecare zonă.

Turism intern sau internațional – in functie de originea turiștilor, poate fi.

Turism independent – vizita proprie a fiecarui turist

turism organizat – de catre agentiile de turism sau centrele de pelerinaj

categoriile de vârstă ale turiștilor – de la tineri la persoane mature sau vârstnice

sezonalitatea nu este caracteristica deoarece nu include activități specifice iernii sau verii. Totusi iarna este mult mai slab evoluată, din pricina condițiilor climatice și de cazare mai anevoioase.

Pelerinaje care atrag credincioși către anumite destinații și situri religioase au, fără îndoială, o importanță economică. Pe de o parte, autorităților locale au obligatia de a asigura

spații de parcare, de a fluidiza traficul, pentru a stabili reguli pentru vânzarea standurilor, pentru a menține drumurile de acces, de a coordona serviciile medicale și de securitate.

Pe lângă obiectivul principal al deplasarii, pelerinii consumă bunuri și servicii. Aceste incasari aduc profit destinatiei si se considera un efect considerabil multiplicator al acestor cheltuieli inițiale.

Această formă de turism deține un potențial imens pentru promovarea interconfesională și interculturală și promovarea și conservarea diversității culturale.

Turismul religios și de pelerinaj sunt strâns legate de destinație. Intensificarea circulației turistice duce inevitabil si la degradarea mediului ambiant, in toate aspectele sale, ca de exemplu deteriorarea unor obiective religioase prin supraaglomerarea zonei sau comportament deranjant si intruziv al turiștilor.

În acest context, pentru a rămâne sustenabile, monumentele trebuie protejate și restaurate pentru a preveni congestionarea și a nu depăși capacitatea de support a sitului

Gestionarea acestor destinații ar trebui să asigure o dezvoltare a economiilor locale durabile și respectul pentru religia, tradițiile și obiceiurile populațiilor gazdă .

La Congresul Internațional al Turismului Religios și Pelerinajului, Fatima, Portugalia, 2017, având drept tematică ,,Potențialul locurilor sacre ca instrument al dezvoltării turistice sustenabile”, s-a discutat despre gradul de durabilitate al turismului religios, delimitandu-se patru condiționări favorabile care fac din turismul de factură religioasă o activitate întrutotul sustenabilă

afirmarea continua a conștiinței religioase

patrimoniul material și spiritual de factura religioasă bogat și de variat

nevoia constanta de culturalizare, de extindere a sferei cunoașterii

diversificarea continuă a formelor de practicare a turismului religios și creșterea eficienței lui economice

Potentialul turistic religios al TN gurita 55-110

Localizarea și caracterizarea arealului turistic TN

Judetul Neamt este situat in nord-estul Romaniei, un judet care s-a bucurat în decursul timpului de o cerere turistica crescanda si constanta datorita varietatea condițiilor naturale, obiectivelor culturale, monumentelor istorice, dar mai ales lantului de manastiri din parul national Vanatori

Neamtul inglobeaza un spectacol al naturii – Ceahlaul, Lac Izvorul Muntelui, Cheilor Bicazului, parcul national Vanatori, cu o paleta variata de atracții culturale și naturale intr-un tinut de legenda, pitoresc, cu peisaje sacre, codrii de poveste, cu orase cu istorie si o cultura demna de admirat, cu vechile așezăminte monahale ce evoca spiritualitatea neamului, cu casele memoriale si monumente istorice cu povesti aparte, cu obiceiuri și tradiții expressive.

Harta 1 – Potentialul natural si antropic al judetului Neamt

Sursa – PATN – sectiunea a VI-a Zone cu resurse turistice

Prima mențiune documentară a Ținutului Neamț, o găsim într-un document emis de Alexandru cel Bun in 1403. Sursele cartografice de la vremea respectiva redau granițele Moldovei, fara împărțirea administrativă a acesteia, astfel ca Intinderea ținutului înainte de secolul al XIV-lea, este greu de delimitat în lipsa documentelor scrise .

TN nu este un areal cu limite administrative trasate clar, dar in mentalitatea colectiva reprezinta arealul din jurul orasului Targul Neamt, cu aria naturala a Parcului Vanatori Neamt, locul unor lacasuri religioase concentrate intr-un spatiu restrans – biserici, schituri și mănăstiri vechi- unicate – care au devenit una dintre cele mai căutate zone pentru turismul ecumenic.

Harta HARTA TURISTICA a judetului NEAMT

Sursa – http://www.neamt.ro/

In lucrarea de fata, vom încerca o prezentare a Ținutului Neamț din perspectiva turismul religios cu al sau potential religios, deoarece acest tip de turism impreuna pelerinaje sustin economia judetului dpdv touristic, intrucat marea majoritate a turistilor care ajung in zona vin să viziteze patrimonial touristic religios reprezentat de așezările monahale, atrasi de chemarea spirituala a lăcașurilor monahale, de frumusețea arhitecturală sau de prezenta duhovniceasca. TN se prezinta ca o regiune a turismului in care ponderea potențialului de atractivitate religios este predominantă.

Patrimoniul cultural religios din TN

Materia primă a turismul ecumenic este desigur totalitatea obiectivelor și manifestărilor de natura religioasă, din arealul analizat, care prezintă interes pentru promotorii dezvoltării turismului. Infrastructura și serviciile turistice adiacente din preajma obiectivelor religioase constituie un produsul turistic adiacent, deoarece toti vizitatorii dezvolta o cerere specială pentru servicii de cazare, transport, alimentație, comercializarea obiectelor de cult etc.

În cadrul turismului religios vorbim despre aceleasi entități structurale și spațiale, tipice turismului in general. Punctul turistic, complexul, arealul turistic, zona și regiunea turistică (Cocean, 1996, Geografia generală a turismului) sunt taxonii de bază ce pot adaptati astfel: Biserica singulara exemplifică punctul turistic, ansamblul monahal complexul turistic, gruparile de biserici se constituie într-un areal turistic religios, iar TN exemplifică zona turistica.

Există trei tipuri de obiective turistico-religioase: mănăstiri, schituri, biserici

În continuare vor fi prezentate succind parte din mănăstirile si schiturile cu farmec religios din Tinutul Neamtului, care constituie puncte ale turismul religios si centre de pelerinaj importante.

Harta 3 Harta manastirilor din judetul Neamt

Mănăstirea Neamț, din comuna Vânători-Neamț, o mănăstire de călugări, este un centru al culturii, lacasul unor tipărituri excepționale si lucrări caligrafice

Imaginea 1 – Mănăstirea Neamț – arhiva personală

Este o ctitorie din secolului al XIV-lea a lui Petru I Mușat, care a transformat schitul în mănăstire, ridicând prima biserică din piatră din incinta

Ansamblul monahal adaposteste două biserici, două paraclise, turnul – clopotniță ridicat in timpul lui Alexandru cel Bun, Seminarul Teologic "Veniamin Costache" și un muzeu ce cuprinde o colecție de artă bisericească și sala tiparului, corpuri de chili și ziduri înalte.

Arhitectonic, manastirea prezinta elemente din timpul lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș: pridvorul închis, intrare lateral, ziduri din piatră, decorații gotice, turnuri înalte.

Biserica actuală a Mănăstirii Neamț cu hramul "Înălțarea Domnului", a fost înălțată de Ștefan cel Mare între anii 1485-1497, cu un décor in stilul moldovenesc, derivat din îmbinarea elementelor bizantine și gotice. Este cea mai veche și mai însemnată așezare monahală din Moldova.

In naosul Bisericii se afla icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerata facatoare de făcătoare de minuni. Icoana a fost ferecată în argint aurit și pietre prețioase, pe verso fiind pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Imaginea 3 Turnul – clopotniță – arhiva personală

Turnul – clopotniță cu 11 clopote este impunător prin înălțime și prin grandoarea portalului.

În fosta casă domnească din cadrul ansamblului monahal se afla un muzeu cu o expoziția permanentă de obiecte bisericești – Icoane din secolele XVI-XVIII, vase liturgice, cruci sculptate, veșminte arhierești, preoțești și diaconești, manuscrise, cărți bisericești și tipărituri. Se remarcă catapeteasma din biserica Cetății Neamț, din timpul lui Ștefan cel Mare. Este compusă din trei registre de icoane: a profeților Vechiului Testament, a apostolilor, icoanele împărătești.

Biblioteca Mănăstirii Neamț este considerată cea mai veche din țară si deține peste 19.000 de volume, manuscrise, cărți în limba română și în câteva limbi străine.

Imaginea 4 Muzeul Manastirii Neamt – arhiva personală

Agheasmatarul impresionează prin înălțime (30m), lățime, forma si luminozitate. A fost pictat în frescă cu o tematică religios-istorică: Botezul Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în Iordan, scene din Vechiul Testament și un ciclu al minunilor din Noul Testament. Aghiasmatarul servește sfințirii apei mici, cu ocazia unor sărbători mai importante.

Seminarul Teologic "Veniamin Costache" reprezinta un simbol al preocupării și stimulării învățăturii

Schitul Vovidenia are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" provenit de la termenul slav "vovidenia" ce inseamna intrarea.

Imaginea 3

Schitul "Procov", asezat intr-o într-o poiană, care pe Mihail Sadoveanu l-a impresionat prin linistea si frumusetea peisajului, numind-o "Poiana Raiului.

Mănăstirea Secu, în formă de cetate dreptunghiulară cu ziduri impunatoare si puternice turnuri de apărare.

Arhitectura interioară este specifică stilului moldovenesc, in timp ce arhitectura exterioara a bisericii prezinta influențe muntenești, remarcate in sistemul de boltire și sprijinire al turlelor. Pictura interioara, în stil Renașterii, este executată în ulei. Catapeteasma a fost sculptată în stil baroc și este poleită cu aur.

Mănăstirea Secu reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective din Ținutul Neamțului, mai ales datorita Icoanei Maicii Domnului adusă din Cipru și oferită în anul 1647 de către domnitorul Vasile Lupu ca semn de prețuire deosebită față de Mitropolitul Varlaam.

În cadrul muzeului mănăstirii, sunt expuse o cruce din lemn din măslin de la muntele Athos, tipărituri vechi, de remarcat Cazania lui Varlaam, veșminte bisericești, obiecte de cult și de ritual

Manastirea Sihastria este o mănăstire ortodoxă de călugări din comuna Vânători- Neamț, intemeiata in anul 1655.

Impreuna cu schitul Sihla erau doua dintre cele mai vestite sihastrii din tinutul Neamt, appreciate de calugarii si mult cautate de pelerinii veniti la Pestera Sfintei Teodora de la Sihla. Legenda spune ca Sfinta Teodora a trait în singurătate aproape 30 de ani intr-o pestera in care si-a gasit calea echilibrul spiritual și și-a înălțat sufletul spre dumnezeire.

Actuala biserică a Mănăstirii Sihla, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul datează din anul 1813, când s-a construit un lăcaș din dorința sihastrilor de a avea un locaș de închinăciune. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei și este poleită cu aur

Învingând dificultățile vremii – razboaie, incendii, secete, Schitul Sihăstria devine mănăstire de sine stătătoare cu ajutorul Părintelui Cleopa care reuseste sa preschimbe un schit ars integral intr-o o mănăstire renumită și bine organizată.

Atât chilia, unde se mai pastreaza obiectele personale ale părintelui cât și mormântul părintelui, reprezintă unul dintre cele mai căuate locuri de pelerinaj din țara noastră.

Mănăstirea Văratec este cea mai mare mănăstire ortodoxă de maici din România, având în total peste 400 de maicuțe. Ca și la Mănăstirea Agapia, calugaritele de aici duc o viață de sine, locuind în casele proprii din satul mănăstiresc.

În ansamblul monahal se găsesc bisericile Schimbarea la Față și Sf. Ioan Botezătorul, care se remarca prin mormântul Veronicăi Micle, clopotnița cu paraclisul "Sf. Nicolae", clădiri pentru chilii și ateliere.

A fost construită din piatră de râu în formă de cruce cu ziduri foarte groase și, ca particularitate care o deosebește de alte construcții similare, două turle cilindrice al căror acoperiș are formă de clopot. Pictura din interior este în stil neobizantin, iar catapeteasma sculptată în lemn de tisă și suflată cu aur.

Muzeul din incintă posedă o importantă colecție de obiecte de valoare istorică, artistică și spiritual – obiectele de cult, broderiile, icoanele lucrate pe lemn, iar colecția de covoare țesute în mănăstire, constituie o esență a stilului moldovenesc.

În incinta mănăstirii se află și biblioteca, cu un fond de carte de peste 6000 exemplare, din care 1600 sunt manuscrise și tipărituri vechi, orânduite în încăperi speciale.

De-a lungul timpului, la Mănăstirea Văratec, a fost acordată o atenție deosebită instruirii și educației monahiilor din acest așezământ monahal prin prezenta școalii de cultură general, de pregătire profesională, Școala de muzică bisericească.

Mănăstirea de maici Agapia formată din mănăstirea propriu-zisă și satul ce o înconjoară constituie una dintre cele mai mari așezări monahale din România. Inițial locuită de călugări, din anul 1803 este populate de maici, al căror număr se aproprie de 400.

Biserica din incintă a fost construită din piatră și cărămidă după un plan arhitectural asemănător Bisericii "Trei Ierarhi" din Iași, Biserica și iconostasul au fost pictate, în ulei, de pictorul Nicolae Grigorescu în stil neoclassic cu accente de lumină, linii de mișcare și realism si folosind pentru icoane modele vii, pentru a realiza portretele sale. Pentru realizarea prorocului Daniel a realiza icoana proorocului Daniel, și-a făcut autoportretul.De admirat scenele Cina cea de taină, de pe catapeteasmă, portretul Sfântului Gheorghe de pe ușa altarului, Maica Domnului cu Iisus în brațe, Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, Punerea în mormânt a Mântuitorului.

Monument istoric și de arhitectură religioasă cu ziduri groase de piatră Mănăstirea deține o colecție muzeală de artă medievală și religioasă cu icoane , obiecte de artă și de cult, broderii, cărți de cult și o bibliotecă ce cuprinde și un fond de carte veche, cu un patrimoniu în jur de 12.000 de volume

Din vechile documente de arhivă reiese faptul în mănăstire au funcționat mereu și ateliere de diverse meserii, traditia pastrandu-se până în zilele noastre.

În prezent călugărițele Agapiei execută în ateliere: broderie artistice, icoane bizantine, veșminte liturgice,

În incinta mănăstirii se gaseste casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuță, locul unor adevarate cenacluri literare.

In judetul Neamt, se gasesc si alte lacasuri religioase cu particularitati culturale si spirituale.

Mănăstirea Horaița transmite o senzatie de masivitate data de grosimea zidurilor, de proporțiile mari și de planul dreptunghiular, al edificiului. Arhitectura se diferentiaza prin pridvorul de la apus de influență transilvană, si acoperișul cu opt turle, cu influențe rusești

La manastire se afla o icoana Maicii Domnului ce poarta numele de "Izbăvitoare de secetă", datorita minunilor savarsite in localitatile afectate de lipsa apei.

Manastirea Bistrita este adevărată catedrală din piatră cu ziduri groase de peste 1 m. Deține o colecție de artă cu icoane și obiecte de cult), dintre care cea mai pretioasa este icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana.

Biserica Pângărați – schitul este transformat în mânăstire de voievodul Alexandru Lăpușneanu, care zidește în locul bisericii din lemn o biserică din piatră, cu arhitectură unică, prezenta si in zilele noastre.

Manastire de maici Durău este un monument istoric și de arhitectură religioasă pictat de Nicolae Tonitza după o tehnica speciala de topire a culorilor in ceară, ce detine o icoana mare argintată a Maicii Domnului, făcătoare de minuni,

Un important loc de pelerinaj din Neamț este manastirea ctitorită de părintele stareț Iustin Pârvu la Poiana Largului in amintirea martirilor din închisorile comuniste – Mănăstirea Petru Vodă. Sub ocrotirea mănăstirii au fost infiintate un azil de bătrâni și o casă de copii cu predare, și un dispensar medical.

INFRASTRUCTURA GENERALA DE TURISM

In cadrul fenomenului turistic se individualizeaza cele trei entități principale ale turismului: resursele atractive, infrastructura turistică și fluxul turistic (Conțiu, H.V., 2012, Bazele geografice ale fenomenului turistic). Astfel activitate turistică este asigurata de dirijarea fluxurilor de persoane înspre obiectivele cu funcție atractivă, valorificand elementele de infrastructură turistică.

Infrastructura de transport este esentiala in consumarea produsului turistic, intrucat asigura mobilitatea fluxurilor turistice.

Studiind situatia accesibilității la nivel județean, luam in calcul relieful predominnt muntos, aspect geografic ce influențează direct dezvoltarea infrastructurii prezente. Prin urmare harta rețelei de circulație a Județului Neamț prezintă o densitate mai mare în zona central-estică, în zona de podiș. Această segmentare facilitează o bună conectivitate rutieră cu părțile de nord, de sud și de est ale tarii, in contrast cu partea de vest a judetului unde densitatea drumurilor publice și căi ferate este scazuta

Potrivit datelor publicate de Institutul Național De Statistică, prinvind starea drumurilor la sfarsitul anului 2018, la nivelul regiunii de Nord Est, județul Neamț prezintă un procent scăzut la categoria drumuri publice. Din cei 14.892 km de drumuri publice la nivelul regiunii de nord est, doar 2,038 km compun rețeaua de drumuri publice din Județul Neamț, fiind judetul cu cea mai deficitara situatie a infrastructurii din judet. Pe acelasi loc codas se afla si la capitolul drumuri modernizate – din cei 2,038 km de drumuri publice, doar 571km sunt modernizate, din 726km drumuri judetele, 74 sunt modernizate, iar din 893 km drumuri comunale, 88 sunt modernizate.

La nivel de cale ferată, Județul Neamț are o legatura relativ buna cu capitala si cu Iași. In schimb, cu Transilvania si cu vestul tarii nu exista o legatura directa.

Situația infrastructurii feroviare la nivelul județului este caracterizata de lipsa lucrărilor de modernizare ceea ce conduce la deprecierea calității serviciilor de transport feroviar.

Chestiunea infrastructurii devine acuta in cazul turismul religios, intrucat o parte însemnată a obiectivelor religioase sunt amplasate în zone cu posibilități mai modeste de acces.

Turiștii si pelerinii utilizează preponderent rețeaua rutieră in parcursul turistic religios. De asemenea, circuite la manastiri organizate de centrele de pelerinaj sau agentii sunt realizate cu autocarul drept mijloc de transport.

Situația drumurilor de acces la mănăstirile din Tinutul Neamtului evidențiază faptul ca manastirile si schiturile sunt amplasate de a lungul drumurilor județene si naționale.

Accesul la majoritatea dintre obiectivele turistice ecumenice din Neamt se face cu autoturismul atat pe drumurile naționale sau județene, cat si pe drumuri locale și forestiere. Majoritatea drumurilor din areal au bebeficiat in ultimii ani de investii serioase, dar cu toate acestea caile de acces catre manastiri inca mai sufera de pe urma denivelarilor, lipsa parcarilor amenajate, indicatoare, semnalizari turistice sau referințe suficiente

Infrastructura turistica

In ceea ce priveste oferta de programe turistice religioase, partea de pelerinaje specializate, organizate de către personal calificat, cu asistență religioasă din partea unei fete bisericesti sunt organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române

Pe de alta partea, turismul religios este intretinut de agentiile de turism care se orienteaza cu oferta spre persoanae dornice de cunoastere, oferindu-le calatorii si vizite spiritual si cultural informatice la obiectivele religioase.

In ce priveste serviciile oferite in astfel de calatorii religioase, atat agentiile cat si turistii solicita servicii de transport, cazare si alimentatie

Astfel dezvoltarea turismului a condus la crearea a numeroase pensiuni în mediul urban și rural. De asemenea, multe ansambluri monahale au propriile lor spatii de cazare cu un numar redus de locuri si un set de reguli de conduita care trebuie respectate pe durata sederii. De mentionat manastirile Neamt, Agapia, Varatec. Cazarea în propriile lăcașurilor de cult prezinta o serie de avantaje – servicii de alimentație in ansamblului monahal, apropierea de lăcașul de cult, posibilitatea de a cunoaste viața monahală dar si tarife mult mai reduse fata de reteaua de cazare obisnuita.

Privind serviicilor turistice conexe din cadrul turismului cultural-religios, programele elaborate adesea conțin participarea la festivaluri și târguri tradiționale, seri folclorice, vizitarea unor gospodării tipice zonei vizitate, a unor centre de meșteșuguri populare, vizitarea unor colecții muzeale, întâlniri cu oameni de artă. Specifice turismului de pelerinaje sunt spectacolele de poezie și muzică religioasă.

Zonele receptoare de turiști obțin beneficii importante în urma circulației turistice crearea a noi locuri de muncă, modernizarea infrastructurii localităților respective, creșterea nivelului de trai a populației din zonă, dezvoltarea micilor investiții și activități artizanale, prin comercializarea de produse din gospodăriile proprii comerțului cu o gama diversa adecvata ambientului religios (cărți, albume, hărți, ghiduri, pliante, souveniruri) formarea unor ghizi calificați, capabili sa se adreseze unei categorii de vizitatori, cu o cultură și comportament aparte.

Analiza diagnostic (SWOT) a TN

Analiza SWOT este necesara pentru a scoate în evidență punctele tari, punctele slabe, oportunitătile și riscurile cu care se confruntă regiune in discutie, din perspective turistica, in speta turismul religio

‚

Analiza pieței turistice din TN

Fluxurile turistice

Gradul de dezvoltare atins de turismul religios din TN este data de intensitatea circulației turistice având ca țintă obiective ale patrimoniului bisericesc.

In evaluarea fluxurilor turistice aferente apar cateva obstacole. Primul este dat de lipsa unei matrici riguroase care să cuantifice fluxul eminamente religios. In baza statistica a turismului din Romania, datele turistice generate de vizitele motivate de componenta turistica sunt incadrate deopotriva cu calatoriile din motive medicale si altele. Apoi fluxurile de vizitatori generate de turism religios sunt dificil de evaluat din cauza interferenței cu turismul cultural, în care vizitarea obiectivelor religioase este o componentă a ofertei turistice culturale. De asemenea, vizitele la obiective turistice religioase pot fi de scurta durata, iar acest turism de tranzit un prezinta date de sejur care pot fi cuantificat.

În cazul turismului monahal, informatiile fluxul turistic provin de la mănăstiri, unde consemnările turistice se bazează pe numărul biletelor de la intrare și a celor de muzeu. In Ținutul Neamțului, complexele mănăstirești Neamț, Văratec, Agapia, Secu, Sihăstria, Sihla, Horaița, Petru-Vodă sunt considerate și centre cu orientare religioasă, de artă și cultură, fapt ce determină includerea lor în fluxul turistic

O altă problemă majoră a turismului religios din judetul Neamt o reprezintă sezonalitatea dezechilibrată. Desi afluența de practicanți este in stransa legatura cu hramurile edificiilor de cult, hramuri repartizate pe durata intregului an, si cu sarbatorile religioase de peste an constantam ca frecventarea turistică creste in perioada calda a anului.

Graficele de mai jos prezintă numarul calatoriilor cu motivatie religioasa după luna calendaristică de plecare, durata călătoriei și principala modalitate de cazare in anul 2019, conform datelor statistice de pe INS. Aceeasi tipologie si miscare turistica se regaseste si in cadrul calatoriilor religioase din Tinutul Neamtului, cu precadere calatoriile de scurta durata 1-3 zile, in zona fiind in general turism de tranzit de sub o zi si a cazarilor fara plata, in interiorul ansamblurilor monastice.

Mănăstirile Văratec, Agapia, Neamț, Secu, Sihăstria, Petru Voda atrag, la sfârșit de săptămână și în sezonul cald, un număr mare de turiști, cazați în localitățile rurale învecinate. Circulatia turistica scade in perioada Pastelui sau a craciunului, cand bazinul receptor al turismul religios devine cu precadere Bucovina.

La nivelul Romaniei mănăstirile si bisericile înregistrează un mare număr de credincioși la sfârșit de săptămână și în timpul importantelor manifestări religioase (hramuri bisericesti sau pomeniri ale fetelor sfinte care au ocrotit lacasul de cult).

De-a lungul anului, distribuția numărului de turiști este fluctuanta, cu varfuri de crestere a numarului de calatorii in luna aprilie, de sarbatoarea pascala, dar si luna octombrie cu sarbatoarea sfintei Parascheava care a inregistrat uâin anul 2019 un numar record de persoane care s-au inchinat la moaste – 100.000 de credinciosi.

De remarcat in sezonul cald, luna august cand se inregistreaza calatoriile numeroaselor

grupuri de vizitatori interni sau din străinătate.

Din analiza numarului de calatorii in sezonul rece reiese necesitatea sprijinirii turisumului în sezonul rece.

Cea mai mare pondere a duratei calatoriei este de 1-3 zile (turism de tranzit sau de weekend), cu cazare preferata fara plata pe domeniile manastiresti sau la rude.

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ

Harta 4 INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICA

Sursa PATN –

In ceea ce priveste infrastructura specific turistica, judetului Neamt prezinta un punctaj crescut al capacitatii de cazare in zona resedintei de judet sau a arealelor puternic turistificate, precum Targu Neamt, statiunea Baltatesti, parcul Vanatori Neamt, Ceahlau, Bicaz.

Aceasta situatie favorabila a capacitatii de cazare sustine manifestarea diferitelor forme de turism si circulatia turistica adiacenta lor

Cazarea in cadrul turismului religios și de pelerinaje se face in spatii cu confort minim din cadrul ansamblului mănăstiresc, Inventarirea numarului total de locuri de cazare in arhondarice nu poate fi realizat din cauza refuzului Episcopiilor de a furniza astfel de informatii.

Domina pensiunile din zona rurala, aproape toate fiind clasificate cu 3 stele.

Majoritatea structurilor de cazare turistică din proximitatea manastirilor si bisericilor sunt clasificate cu 2 si 3 stele/flori, acestea avand si cea mai mare capacitate de cazare turistica in functiune, cu un total de locuri-zile de 1304365 – 3 stele si 354894 – 2 stele cu preponderenta pensiunilor agroturistice, aproape 50% din capacitate in ambele cazuri, ceea ce face deosebit de atractiv turismul pentru persoanele cu un venit mediu, preponderente la nivel național;

In contrast cu patrimoniu cultural-istoric remarcabil distribuit pe tot teritoriul nemtean, capacitatea de cazare a judetului este distribuită inegal, concentrându-se în principal în orasele principale și în jumătatea de vest a juduetului.

Capacitatea turistică din anumite arealele este legată de intensitatea frecventării turistice din acea zonă – parcul national Chealau si Bicaz, arealul manastirilor din Tinutul Neamtului, proximitatea municipiului Piatra Neamt si Roman.

Avem un maxim de 431051 locuri-zile in Ceahlau, orasele municipiu din Neamt si statiunea balneara Baltatesti cu peste 100 000 de locuri-zile, Raucesti cu 94673 datorita circulatiei turistice din statiunea pre montana Oglinzi. Capacitatea de cazare turistica in functiune este mai ridicata in aceste areale datorita formelor de turism care presupun un sejur cu o durata mai lunga. Agapia si Vanatori sunt urmatoarele in ierarhia capacitatii de cazare, cu valori mai scazute si din cauza turismului religios practicat in zona si care comporta, in general, o activitate turistica de cateva ore.

Structurile de cazare acopera teritoriul pe care se afla lăcașurilor de cult cu potențial turistic, asigurand un bun acces de la aceste capacități de cazare către obiectivele turistice amintite.

ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ –

Sosiri

Acest indicator ne exemplifica raportul dintre turistii autohtoni care vizitează zona și turiștii străini. Remarcam faptul ca numărul turiștilor străini care vizitează Tinutul Neamtului este extrem de redus fata de cel al românilor, cu cateva explicatii: ofertele din Neamt sunt slab promovate pe piata turistica externa, puțini tour-operatori oferind tururi religioase exclusive în această regiune; de asemenea, prezența străinilor pe meleagurile noastre este redusă și din cauza lipsei serviciilor adiacente celor de cazare si alimentație – desi exista facilitatii pentru toate categoriile de turisti, lipsa unor servicii suplimentare: excursii, ghidaje, ateliere de lucru reprezinta un dezavantaj al atragerii turistului strain in zona.

Turiștii români se indreapta cu precadere unitățile de cazare cu grad de confort mediu, 3 stele, in timp ce turistii straini prefera atat cazure de 3 cat si 4 stele. Un număr redus de turiști straini preferă unități de cazare de o stea si doua, spre deosebire de romani cu venituri modeste care atrasi de tarifele scazute, tind sa aleaga uneori cu unitati de cazare de 2 stele.

In ce privește frecventarea turistica putem observa concentrarea puternică în partea de vest, în orașele județului, zona montana, statiunile nemtene si arealul manastirilor. Cele mai multe sosiri se inregistreaza in Piatra Neamt, ca pol al turismului cultural si urban din zona, apoi Ceahlau, exponent al turismului montan, peste 60 000 de sosiri.

In ceea ce priveste localitatile unde se afla ansamblurile manastiresti, se evidentiaza Agapia cu 12216 de sosiri, in timp ce in Vanatori Neamt, locul Manastirii Neamt si Varatec, sosirile ating abia jumatate – 5399.

Aceste sosiri inregistrate in judetul Neamt nu sunt clasificare in functie de motivatia turistica a deplasarii, intrucat in cazul turismului religios si de pelerinaje sosirile pot fi inregistrate eventual pe baza biletului de intrare in manastire – la Agapia intrarea in ansamlul monastic este conditionate de achitarea unui bilet de 5 lei, in timp ce la manastirea Varatec intrarea este libera, iar la Manastirea Neamt, se achita doar vizita la muzeu.

Sursa – INS

Sosirile de turiști, romani si straini în structurile de cazare se prezintă astfel, din punct de vedere a tipurilor de structuri și categorii de clasificare.

Turiștii români preferă cazarea hoteluri cu confort mediu de 3 stele, dar si la pensiuni agroturistice care se află în apropierea elementelor de mare atracție turistică cultural religioasă, indiferent de sezonalitate. Structura de cazare preferata de turistii straini ramane hotelul.

Înnoptări

Numărul de înnoptări a crescut semnificativ din anul 2015 in 2016 cu aproximativ 100 000 de innoptari, daorita noptilor de cazare din unitatile de tip hotel si pensiuni agloturistice.. De altfel, aceste doua unitati, precum si pensiunile turistice fiind unitatile de cazare care inregistreaza cele mai multe innoptari la nivel de judet.

Evoluția înnoptărilor anuale înregistrate în structurile de cazare din județul Neamț care este mai mult stagnanta decat ascendenta, atrage din nou atenția asupra nevoii de a dezvolta atractivitatea județului.

Reprezentarea grafica a innoptarilor ilustreaza accelasi repartitie ca si in cazul sosirilor – zonele urbane, sttiunile montane si localitatile rurale din preajma manastirilor inregistreaza cel mai mare numar de innoptari.

In schimb, durata sejurului mediu este scuzuta cu o medie de 1,5 înnoptări per sejur, ceea ce este foarte puțin. În cazul statiunilor Balatesti si Oglinzi, media de înnoptare se ridica la 11, respectiv 2,7 nopți, datorita sejururilor de odihna si a taberelor scolare ce presupun mai multe nopti de cazare.

Explicatia pentru durata scazuta a sejurului mediu al unui vizitator al in judetelui Neamt este tendința pentru turismul de weekend, care implică doar 1 sau 2 nopți de cazare. O serie de acțiuni rapide de stimulare a atractivității prin marketingul unor produse inovatoare de turism cu cel mai mare potențial de retinere a vizitatorilor pe mai multe zile, ar contribui atat la cresterea numarului de sosiri cat si de innoptari in structurile de cazare din judet.

Politici de marketing pentru dezvoltarea și promovarea turismului religios în TN – gurita 111

Perspective si directii de dezvoltare ale turismului religios din TN

Cateva directii pot fi trasate pentru valorificarea patrimoniului religios al zonei studiate, si anume: lărgirea și diversificarea ofertei atractive, elaborarea unor trasee si pachete turistice, îmbunătățirea calității infrastructurii de acces, creșterea calității condițiilor de cazare proprii lăcașurilor

Gradul de unicitate a unui obiectiv turistic contribuie în mod semnificativ la decizia unui turist de a-l vizita. Atributele atractive ale unui lacas de cult il impun atenției turistului: elementele de arhitectură, patrimonial mobil și imobi, unicitatea peisajului în care este amplasat, faima ctitorului si a personalitatilor cu o anvergură recunoscută care si-a legat numele de acest loc, evenimente de natură istorico-religioasă și culturală care sunt găzduite de acesta sau atracțiile religioase/culturale complementare. Accesibilitatea devine un criteriu atractiv în contextul în care ea relevă calitatea și diversitatea infrastructurii de acces si de cazare – proprii și învecinate.

Lărgirea și diversificarea ofertei atractive

Potențialul atractiv al obiectivelor religioase analizate anterior poate fi dezvoltat prin prezenta înființare a unor muzee sau expoziții în incinta edificiilor religioase care nu dispun de astfel de facilitati. Este o modalitate utila prin care se pot oferi informații atractive și suplimentare potențialilor vizitatori despre însemnătatea edificiului, despre figurile ilustre care i-au marcat existența. O experienta turistica eficienta si profesionista isi va propune dotarea acestor muzee cu ghiduri audio limbi de circulație internațională, dar și asiguratea de ghizi specializați, cu competențe și cunoștințe extinse, care să satisfacă nevoia de informații a vizitatorilor

Icoanele făcătoare de minuni asa cum se regasesc la o serie de manastiri din zona sunt de mare interes pentru turisti si pelerini. Pentru acele lăcașurile care nu beneficiază de asemenea valori, se pot stabili anumite colaborari intre între parohii, să fie aduse din alte părți icoane făcătoare de minuni care să atragă un număr crescut de credincioși.

Participarea la evenimente cultural creștine dintre care amintim expoziții de artă bisericească, evocări ale diferitelor personalități ce au marcat locurile, concerte de muzică bisericească religioasă, simpozioanele religioase, expediții și tabere de studii sunt exemple relevant de diversificare a ofertei atractive si de extindere a turismul religios spre sfera turismului cultural.

Asa cum este cazul in cadrul manastirii Agapia, activitatile intreprinse in cadul atelierelor de lucru pot fi ocazii cu care turistii pot lua contact cu modalitatea de realizarea diverselor țesături, podoabe bisericești. Organizarea si pe langa alte lăcașurile de cult de sesiune de lucru cu diferite tematici – olărit, marochinărie, , suveniruri, produse alimentare si participarea cu astfel de produse la diferite târguri de turism sau comercializarea lor in cadrul micilor tarabe cu vanzare din preajma lacasurilor de cult.

Hramurile și pelerinajele religioase pot diversifica oferta de ansamblu a unui teritoriu religios, concentrand pe o anumita perioada, turisti de tranzit, turiști străini aflați în sejur sau pelerini. O largă audiență au hramurile mănăstirilor Văratec, Agapia, Sihăstria, Secu.

Desi se poate considera o abordare caracteristica popularitatii altor tipuri de obiective turistice, in secolul tehnologiei, in care toate informatiile se obtin din internet, se recomanda dezvoltarea marketingului on-line prin crearea unor pagini de Internet ale lăcașurilor de cult accesibile, atractive cu informații complete, relevante și actualizate obiectivele respective, despre programul activităților.

Pachete si trasee turistice

Vizita turistică individualizată pe fiecare obiectiv religios în parte este, din punct de vedere al economiei regiunii, puțin eficientă, deoarece actul touristic se realizeaza intr-un timp scurt (1-2 ore) vorbind astfel mai mult despre turism de transit.

Pentru un consum turistic mai susținut propunerea ar fi de a retine turistul pe parcursul mai multe zile în regiune prin integrarea patrimoniului cultural și natural în produse turistice integrate , prin completarea turismului religios cu turismul cultural sau de agrement, turismul religios cu turismul montan sau balnear, in cadrul unor pachete turistice. De asemenea, se impune si realizarea circuite ale manastirilor pe parcursul a doua zile, cu cazare in cadrul ansamblurilor monastice pentru o trairea unei experiente autentic spirituale.

Pe baza propunerilor de pachete turistice combinate, astfel de trasee spirituale ar putea fi:

Un traseu pitoresc prin parcul natural Vanatori Neamt – adapost a unor paduri seculare cu aer curat cu Rezervatia Branite, Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină "Dragoș-Vodă" si regasire spirituala pe traseu manastiresc Mănăstirea-Neamt – Mănăstirea-Secu, Mănăstirea-Sihăstria, Schitul- Sihla. Cazare la manastiri.

Un Traseul care impresioneaza prin peisaj si prin mostenirea lasata de parintele Iustin Parvu – Poiana Largului si Manastirea Petru Voda. Cazare in casele de vacanta de la Poiana Largului

Un itinerar care leaga valoarea monumentelor istorice și culturale din Târgu-Neamț cu cele mai mari manastiri de maici aflate in arealul rezervațiile forestiere "Pădurea de argint" și "Codrii de aramă" – Mănăstirea-Agapia, , Mănăstirea-Văratec. Cazare la pensiunea din Targu Neamt

O imbinare a turismului cu sanatatea, un mediu prielnic pentru relaxare, odihna si implinire spirituala la Manastirea Horaita si si statiunea balneara Baltatesti. Cazare in bazele de tratament ale statiunii.

Un traseu ce leaga manastirile nemtene prin trasee de drumetie – De la Agapia Veche pe cărări de munte, se continua drumul spre spre Schitul-Sihla sau spre Mănăstirea-Secu și Sihăstria., iar de la Mănăstirea Agapia din Vale, putem călători spre Mănăstirea-Varatec pe peste deal pe un drum forestier.

Modernizarea infrastructurii generale de turism

Implementarea de catre adminitratia judeteana sau locala unor proiecte care sa imbunatateasca infrastructura generala a zonei și să contribuie la crearea unei accesibilitati turistice printr-o serie de elemente de infrastructură: căi de acces și parcări, grupuri sanitare, spații pentru servit masa, puncte de informare si primire si panouri de informare turistică cu traseele lăcașelor de cult.

Diversificarea și standardizarea bazei de cazare

Asigurarea unei baze de cazare in cadrul lăcașul de cult este o măsură care are drept consecință directă creșterea timpului petrecut de vizitatori locul respectiv.

Manastirea Neamt este un bun exemplu pentru dezvoltarea unor activități solide de cazare pentru pelerini și vizitatori si in cadrul altor lacasuri de cult din TN

Pentru a putea intra in circuitul turistic bazele de cazare a lăcașurilor trebuie acreditate. Spații de cazare trebuie completate si de alte construcții și dotări auxiliare – pentru preparare și de servire a mesei, spații de parcare, si mai ales de personal care să deservească aceste utilități.

Abordări strategice în turismul religios din TN

Dezvoltarea strategică a turismului religios trebuie sa se realizeze pe doua directii generale care comporta anumite obiective specifice:

Direcția de acțiune pentru strategiile de dezvoltare turistică a zonei

Direcția de acțiune pentru strategiile de dezvoltare a bazei tehnico materiale generale și specifice turismului

Direcții de acțiune pentru strategiile de dezvoltare turistică a zonei

Crearea unei marcii turistice nemtene

crearea unei oferte de programe turistice religioase intrgrate pentru o cerere diversificată de la vizitarea obiectivelor religioase la participarea la programe religioase, hramuri, slujbe de sfințire

crearea unei retele a manastirilor nemtene care sa imbine componenta spirituala cu relaxarea si sa implice activ turistii (drumetii pe domeniile manastiresti, participarea la viata de zi cu zi din cadrul manastirilor sau la ateliere de lucru)

elaborarea calendarului anual al evenimentelor: hramuri , pelerinaje

conservarea și protejarea obiectivelor religioase si exploatarea lor rațională prin turism;

posibilitatea de a alege structura de cazare pentru programele care se intind pe mai multe zile – in pensiuni sau în spațiile mănăstirilor;

ghidajul in calatorie sa fie realizat atat de un specialistul în turism, dar și de o fata bisericeasca;

posibilitatea de a alege desfasurarea programului turistic prin participarea la slujbe, vizite culturale, drumetii;

organizarea de tabere religioase cu activități gospodărești, cultural -recreative, dar și religioase pentru educația moral creștină a celor tineri

constituirea spațiilor comerciale și artizanale din apropierea obiectivelor turistice

realizarea unor proiecte care sa puna in valoare turistica elemente de patrimoniu unicat al obiectivelor religioase

Dezvoltarea unui portal web al intregului turism religios judetean

Elaborarea unor pliante, materiale audio-video, materiale promoționale a turismului din TN

întocmirea unor hărți a tuturor traseelor existente in TN

Promovarea circuitelor turistice religioase în plan intern si international

Respectarea cerințelor de calitate la nivelul prestațiilor turistice

Direcții de acțiune pentru strategiile de dezvoltare a bazei tehnico materiale generale și specifice turismului:

dezvoltarea tuturor ramurilor economice care contribuie la dezvoltarea turismului turismului religios;

dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare- in speta coridorul cu vestul tarii

modernizarea cailor de acces spre obiectivele religioase;

asigurarea semnalizarii turistice

amenajarea unor puncte de belvedere, recreere în preajma mănăstirilor

modernizarea parcărilor cu grupuri sanitare, locuri de popas

crearea posibilităților de servire a mesei la pensiunile din preajma mănăstirilor, altor lăcașe de cult;

amenajarea unor puncte de vanzare pentru bauturi si gustari (in special cu produse ale lacasului de cult)

modernizarea cazărilor în spațiile mănăstirilor, altor lăcașe de cult (tip arhondaric);

Elaborarea unor norme si a unei metodologii pentru cuantificarea circulatiei turistice religioase

atragerea comunitatii locale în activitățile de Ospitalitate

Incheierea de contracte parteneriate cu prestatorii de transport turistic

Mixul de marketing in crearea unei destinatii turistice competitive in aria turismului religios gurita 137-145

Instrumentele politicii de marketing sunt următoarele :

politica produsului turistic;

politica prețului;

politica de distribuție a produsului;

politica de promovare a produsului turistic.

Politica produsului și politica de preț sunt instrumente ale ofertei, iar politica de distributie si politica de promovare sunt instrumente ale distribuției.

Politica de produs

În cadrul turismul religios analizat, avem de a face cu un proces de consolidare al unui produs turistic (din punct de vedere al marketingului), acel ansamblu de bunuri si servicii care vor satisface cererea turistica, implementarea lui pe piața turistică națională și internațională și mai ales realizarea conexiunii între consumator și produsul respectiv pe seama calității lui unice a spiritualitatii si a apropierii de Dumnezeu.

Tinutul Neamtului nu reprezintă o destinație turistică eminamente religioasa. Asfel, o strategie de marketing care sa contruiasca un produs turistic integrat ar presupune completarea In cadrul unei vizite turistice sau circuit turistice a motivatiei religioase cu motivatiile altor forme de turism (religios si montan, religios si cultural, religios si balnear) care sa să urmărească reținerea turiștilor cel puțin încă o zi în zonă, intrucat Tinutul Neamtului constituie din păcate numai o zonă de tranzit a circuitelor spre Bucovina

În acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor actorilor turistice din regiune pentru a propune produse – programelor turistice care vor fi promovate sub umbrela imaginii de marca din Neamt.

Comunitatea locala isi poarta mandria in peisajele si resursele naturale, in istoria locurilor, in trecutul personalitatilor, in puterea credintei din zona manastirilor, avantaje competitive sustenabile,ce sunt valorificare in produsele sau serviciile turistice ale unei zone, generand recunoaștere și satisfacție în rândul consumatorilor de turism.

Pentru patrimoniul religios din TN o cerere reală pe piață, prin urmare pe baza analizei pieței, se pot intreprinde pasi în vederea alcătuirii corespunzătoare a produsului turistic. Serviciul turistic religios trebuie să imbine condițiile pentru refacerea capacității de muncă, pentru cu dobandirea unui plus de informații, si a linistii interioare.

Elaborarea oricărei strategii privind produsul turistic, organizarea distribuției, promovarea se bazeaza pe o analiza a cerințelor și tendințelor de evoluție a pieței turistice, cu urmatoarele aspect:

Organizatorii de turism trebuie sa cunoasca care componente ale patrimoniului touristic religios sunt solicitate, care este importanta serviciilor componente, care caracteristicile calitative și cantitative trebuie valorificare, volumul și nivelul cererii pentru turismul religios, dar si cum poate fi integrate politica de pret intr-o forma de turism care se bazeaza mai mult pe partea subiectiva si spirituala a activitatii decat pe componenta turistica

Optimizarea la maximum a componentei culturale religioase a produsului turistic, Asigurarea unei experiențelor turistice de calitate si aparte, autentica a vizitatorilor, creșterea capacității si amenajărilor turistice si ridicarea standardului serviciilor prin Managementul calității care este vorba despre înțelegerea si indeplinirea nevoilor vizitatorilor si Dezvoltarea unei industrii turistice unice și durabile în interiorul destinației.sunt obiectivele de dezvoltarea si modernizare a produsului turistic religios.

Analiza ofertanților concurenți – ce intrumente de marketing au folosit pentru a introduce pe piata pordusul touristic, indentificarea si targhetarea cererii, care este segmentarea turistica a clientele.

Poziția pe o piață a componentelor produsului touristic, care se poate constitui atat intr-un avantaj al noiului produs sau intr-o provocare de repozitionare in oferta turistica. Managementul destinatiei turistice ar trebui să se bazeze pe o evaluare realistă a potențialului zonei pe piață, identificând punctele forte concurențiale ale acestuia

Componenta aceasta religioasa, atat de specială ar trebui să fie onorată și prezentat într-un mod real, care nu fabrică și nici nu devalorizează calitatea acestuia.

Politica de preț

Predul produsului religios este unul subiectiv. Turistul nu vede in tariful propus o cheltuiala ci o apreciere a muncii depuse de cei din preajma lacasului de cult si un ajutor financiar.

La nivel de lacas religios, consider ca este benefica practicarea unor tarife reduse pentru anumite grupuri de turisti.

Pentru organizatorii de turism, pentru a promova si a inlesni vizitarea unui numar cat mai mare de manastiri se poate concepe un pret global al intregii oferte de obiective religioase, pret inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mănăstire în parte. În mod similar poate fi conceput și comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor muzeelor din zonă la un preț promoțional. Structurilor de primire se recomanda promovarea unor prețuri mici pentru un pachet minim de servicii oferite celor care viizteaza expres destinatia cu motivatie turistice, urmand ca turistilor care doresc ca completeze experienta calatoriei cu servicii suplimentare (excursii în zonă, drumeții, vizitarea altor atracții locale) sa le fie percepute alte cote de tarife.

Politica de distribuție

Oferta atractivă a turismului religios include, pe lângă edificiile de cult, situurile și locurile sacre sau manifestările cu conținut religios tradiționale (pelerinaje, hramuri, târnosiri) și o serie de alte elemente care diversifică spectrul motivațiilor și prelungesc durata sejurului într-o locație dată. Astfel de elemente, precum muzeele și colecțiile bisericești, au asociate frecvent puncte de desfacere a produselor turistice cu conținut religios ce se instituie în larga categorie a ,,suvenirurilor” căutate de majoritatea absolută a turiștilor (icoane, cărți bisericești, albume, ghiduri, articole de cult artizanale etc.). Datorită numărului în creștere și funcției lor atractive, muzeele se dovedesc a fi ținte ale interesului turistic de profil, fapt care justifică menționarea lor în cele ce urmează.

Politica de promovare

Nu este suficient să fie creat un produs atractiv, să i se stabileasca un pret si sa fie distribuit pe piata turistica. Vizitatorii trebuie să fie informați și motivați astfel încât să înceapă să fie interesați de destinație. Obiectivul de bază al politicii de promovare este de a crea o cerere pentru destinația turistica.

Accentuarea și intensificarea acțiunilor de promovare și publicitate au ca scop evidențierea obiectivelor turistice cultural religioase de referință din regiunea de analiza

Turismul religios este o formă de turism ce are nevoie de dezvoltarea unei rețele de agențiile de pelerinaje, agenții de turism ce realizează produse combinate, complex, puncte de promovare turistica

Comunicarea strategică în turismul religios implică conexiunea interacțiunea dintre vizitatori și destinații. Succesul destinației constă în capacitatea sa de a oferi o abordare personalizata, o comunicare inteligentă si empatica, sensibiliza și convinge vizitatorii să cumpere și să re-cumpere produsul

Instrumentul Perfect pentru o astfel de comunicare este internetul social media care permit o comunicare eficientă din punct de vedere al costurilor si care incurajeaza publicitatea verbala.

Pagini de internet despre evocarea credintei si a religiei, sentimentele traite in mijlocul evenimentelor religioase, despre spiritualitatea destinatiilor si a patrimoniului religios pot motiva o deplasare in scop religios.

O strategie inițială de marketing ar trebui să presupuna crearea unui web site destinat turismului religios menit a funcționa ca o agendă de călătorie online și ca ghid al turismlui religios din TN.  Aceasta forma de promovare prin utilizarea tehnologiei informației digitale ar trebui sa găzduiască un tur virtual al ansamblului religios, oferte de pelerinaje, pachete turistice cu tematica religioasa sau integrate din județul Neamț Cu o broșură care ofera o prezentare detaliată a fiecărui program și informații scurte despre fiecare obiectiv touristic , un calendar ar evenimentelor religioase de peste an,

In scopuri de comunicare si promovare turistica ar trebui utilizate periodice publicate de biserică, broșuri și ghiduri de călătorie

CHESTIONAR – IPOTEZEgurita 154-203

În realizarea studiului de față, am apelat la ancheta bazată pe chestionar sau sondaj pentru identificarea atributelor deplasarilor cu motivație religioasă și percepția turistilor asupra turismului religios din Tinutul Neamtului.

Au fost realizate 189 de chestionare directe, in proximitatea lăcașele de cult din Tinutul Neamtului – Manastirea Neamt, Varatec, Secu si Agapia, Petru Voda. iN urma unei intrebari filtru, au fost intregistrate 138 de raspunsuri valide.

Chestionar Turismul Religios din Tinutul Neamtului.

Bună ziua!

Obiectivul acestui chestionar este de a identifica atributelor deplasarilor cu motivație religioasă și percepția turistilor asupra turismului religios din Tinutul Neamtului

Va rog sa imi acordati 10 minute pentru a răspunde la întrebările de mai jos.

Raspunsurile, confidentiale, vor fi folosite în scopul acestei cercetări.

Va multumim!

Considerati ca prezenta dvs la Manastirea….. are un demers turistic?

Da

Nu

Daca da, in ce scop ați vizitat județul Neamț?

cultural

odihnă și relaxare

religios

drumeție/trasee montane

Infrastructura județului Neamț din perspectiva turismului, o considerați:

foarte bună;

bună;

satisfăcătoare;

nesatisfăcătoare.

Când ați vizitat recent o mănăstire?

În urmă cu mai puțin de o lună

În ultima lună

Acum 2 – 3 luni

Acum 3 – 5 luni

În urmă cu mai mult de 5 luni

Nu obișnuiesc să merg la o mănăstire

Care sunt motivele spirituale care v-au determinat să alegeți ca destinație turistică un loc religios?  (mai multe răspunsuri posibile)

Rugăciune pentru diverse nevoi

Consolidarea credinței

Renumele duhovnicului

Obiective naturale deosebite din împrejurimi

Istoria și cultura locului

Arhitectura/Estetica lăcașului religios

Contactul cu valorile spirituale

Care este anotimpul preferat pentru a călători spre destinații religioase?

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

În ultima călătorie spre o destinație monastică care a fost principalul mijloc de transport?

Autoturism

autocar

tren

altceva

Care este durata deplasărilor turistice în scop religios?

1 zi

Mai puțin de 3 zile

Mai puțin de 5 zile

O săptămână

Mai mult de o săptămână

Ce tip de cazare preferați în călătoriile religioase?

Hotel

Pensiune turtistică

Cazarea în cadrul complexului mănăstiresc

Ședere la rude/cunoștințe

Alte……..

Care sunt sursele de informare când practicați turismul religios?

Din recomandările prietenilor, cunoștințelor, rudelor

De pe internet

De pe site-urile agențiilor de turism și pelerinaje

Din pliante/broșuri ale agențiilor de turism și pelerinaje

Prin contactul direct cu reprezentanții agențiilor de turism

Mass media

Care mănăstire din Ținutul Neamțului vă atrage cel mai mult?

Neamț

Agapia

Văratec

Secu

Sihăstria

Horaița

Petru Vodă

Ce considerați că e necesar să se îmbunătățească la ansamblurile monahale sau în jurul acestora? (mai multe răspunsuri posibile)

Aspectul acestora

Îmbunătățirea drumurilor de access

Organizarea de spații de parcare în zonă

Asigurarea spațiilor de cazare în apropiere

Existența locurilor de restaurație

Organizarea de tururi de vizitare cu ghid specializat

Marcajele turistice

Puncte de informare turistică și/sau pliante

Grija pentru mediul înconjurător

Este necesară o campanie de promovare a patrimoniului turistic religios din Ținutul Neamțului pentru a atrage turiști?

Da

Nu

Posibil

Nu știu/nu răspund

Pentru dumneavoastră, termenul de turism religios, are un sens?

spiritual

economic

Care considerați că este rolul turismul religios? (mai multe răspunsuri posibile)

Mijlocitor al apropierii de Dumnezeu

Este un compromis între partea spirituală a religiei și componenta economică a turismului

Susține dezvoltarea și întreținerea mănăstirilor

Aduce beneficii comunitățiilor locale

Care considerați că este rolul mănăstirilor? (mai multe răspunsuri posibile)

Înlesnesc apropierea de Dumnezeu

Casă de rugăciune

Conservarea și promovarea credinței

Ajutor pentru semeni

Rol cultural și educațional

Care credeți că sunt cei mai importanți factori care determină renumele mănăstirilor ? (mai multe răspunsuri posibile)

Frumusețea cadrului natural unde este amplasată mănăstirea

Arhitectura specială a așezărilor monahale

Viața călugărilor

Icoanele făcătoare de minuni

Pregătirea duhovnicilor

Moaștele sfinte

Sexul dvs

Masculin

Feminin

Domiciliul dumneavoastră

Rural

Urban

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Sub 18 ani

Între 18-25 ani

26-35 ani

36-45 ani

Peste 46 ani

Nu răspund

Venitul dvs lunar se încadrează

Sub 1000 lei

1000-1999 lei

2000-2999 lei

3000-3999 lei

e.    peste 4000 lei

f.    Nu răspund

Prima intrebare filtru are rolul de a continua aplicarea chestionarului doar acelor persoane care considera ca prezenta lor la manastirea respectiva are o motivatie turistica, astfel incat poate emite o serie de raspunsuri de interes in ceea ce priveste perspectiva lui lăcașul de cult în calitate de turiști/ vizitatori, în timp ce 27% au raspuns negativ. In afara sondajului, au fost intrebati de ce nu se considera turisti, raspunsul general fiind ca au venit la manastire sa se roage si nu in plimbare.

Destul de previzibil, tinand cont de locatia in care au fost aplicate chestionarele, un procent de 45 % dintre respondenti ce se considera turisti au vizitat Neamt cu scop religios, urmati de 22% aflati intr-o vizita cultural, o forma de turism ce completeaza cu succes turismul religios. Un numar relativ egal de persoane au venit in neamt pentru trasee montane sau odihna si recreere.

Infrastura judetului Neamt este considerate satisfacatoare de 63 de personae.

La întrebarea privind motivația care îi aduce aici pe turiști aceștia au raspuns in proportie majoritara ca principalul motiv pentru care se deplasează la mănăstirile din Tinutul Neamtului este rugaciunea si inchinarea, 33 de persoane pentru contactul cu valorile spirituala, respectiv 36 de persoane pentru intarirea credintei, iar un numar egal de persoane pentru farmecul locului si a duhivnicului

Jumatate dintre chestionati preferă anotimpul vara ca perioadă pentru a vizita o destinatie religioasa, iar cei mai puțini preferă toamna și iarna, într-o proporție de 17, respectiv 12 %.

Un procent de 71% preferă să se deplaseze cu autoturismul atunci când merg într-o intr-o deplasare cu scop religios.

O mare parte din cei care au răspuns chestionarului aleg o deplsare de cel mult o zi la manastirile din Neamt. Un procent extrem de redus aleg o deplsare cu o durata extinsa, de peste 3 zile, evidentiind astfel o problema cu care se confrunta turismul religios – un turism de tranzit, cu patrimoniu turistic care nu este capabil sa retina pe mai mult zile un turist.

Cei mai mulți dintre respondenți preferă să se cazeze la pensiunile turistice, fiind într-un procent de 45%, urmați de 27% care au sederea asigurata la rude si cunostinte. Cazarea in cadrul compelxului manastiresc, ca experienta autentica este preferata de 18% .

Se costată că cei mai mulți turiști au aflat despre existența și notorietatea mănăstirilor din recomandarile familiei si prietenilor, cunoștințe 38%. Siteurile agentiilor de turism si pelerinaje dar si materiale de prezentare din cadrul acestora au reprezentat sursa de informare prinvind turismul religios in cazil a 17, respectiv 11% dintre respondenti.

Urmărind o ierarhizare o atractivității mănăstirilor, pe primele 3 poziții se află mănăstirile Neamt, Agapia si Varatec, popularitatea deja cunoascuta a acestora fiind confirmata de raspunsurile date

La întrebarea privind aspectele care necesita a fi imbunatatite la lacasurile de cult, s-a răspuns astfel: calitatea scăzută a drumurilor de acces nemulțumește 72 de persoane, la care se adauga lipsa locurilor de parcare care deranjeaza 25 de persoane. Infrastructura specifica turismului (cazare si restauratie) prezintă insatisfacție pentru 65 de persoane. Turistii chestionati mai considera necesara asigurarea punctelor de informare si a tururilor cu ghidaj specializat

Cei mai mulți din cei care au răspuns chestionarului consideră importantă o campanie de promovare cu scopul de a atrage turiștii, fiind într-o proporție de 81%, un procent de 4% sunt de părere că o campanie de acest tip nu este importantă, iar 15% nu au o parere formata si concreta in acest demers turistic.

Desi se considera practicanti ai industriei turismului, 75% dintre respondent acorda credit mai degraba componentei spiritual in detrimental celei economice, in cadrul turismului religios.

Raspunsurile la intrebarile referitoarele la rolul turismului religios si a manastirilor sunt legate intre ele, intrucat majoritatea persoanelor considera ca aceasta forma de turism este un mijlocitor al apropierii de Dumnezeu si sustine dezoltarea si intretinerea manastirilor, considerate de majoritate drept casa de rugaciune, promotor si protectoarele credintei si locul in care te simti aproape de cel Sfant,

Icoanele facatoare de minuni si maostele sfintele reprezinta cel mai mare au al unor manastiri.

Arhitectura aparte a asezamintelor monahale este de interes pentru 29 de respondenti, iar pregatirea duhovniceasca reprezinta un motiv de alegere a unei destinații religioase

Concluzionând raspunsurile la intrebarile de identificare ale acestui chestionar, 64% dintre cei care au raspuns sunt de sex feminin și 36% de sex masculin, cu o medie de vârstă cuprinsă între 26-45 de ani. Persoanele chestionate sunt în general turiști, care provin în mare parte din mediul rural, acolo unde unde sentimentul religios este mai puternic si dispun de un venit mediu pe economie.

Concluziile aplicării chestionarului sus menționat pot servi ca puncte de reper pentru trasarea unor directii de dezvoltare a acestui subtip de turism. Astfel se remarca faptul ca in Tinutul Neamtului treceea de la pelerinaj la turism religios, prin care calatorii urmaresc sa se apropiere de Dumnezeu prin ritualuri de credință si reagsirea sacralitatii sau si sa fie actori in activitatea turistica care contribuie la intretinerea economica a manastirilor

Analizând nevoile consumatorilor, posibilă practicarea turismului cultural-religios., prin vizitarea muzeelor din cadrul ansamblurilor monastice, vizitarea caselor memoriale de langa Sihastria si Agapia, dar si completarea cu trasee turistice de-a lungul obiectivelor cultural istorice din orasele nemtene.

Concluzii

Elaborarea unei strategii de creare și promovare a brandului național de turism ecumenic, ca parte componentă a

strategiei naționale de dezvoltare a turismului cultural ecumenic și implementarea strategiei naționale reprezintă un

factor important al dezvoltării durabile a zonei prin creșterea numărului de turiști în zonă, care conduce la

dezvoltarea infrastructurii turistice; îmbunătățirea imaginii județului și implicit atragerea de investitori; îmbunătățirea

mediului de afaceri, crearea unor întreprinderi mici și mijlocii, creșterea numărului locurilor de muncă în județ,

reducerea ratei șomajului; conservarea patrimoniului cultural-religios existent în județul Neamț; îmbunătățirea

nivelului de trai al populației. Pe termen lung, dezvoltarea turismului ecumenic va contribui la creșterea calitativă la

standarde europene, a ansamblului condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de

turism nu numai pentru acest colegiu, ci și pentru România, ca destinație turistică națională și europeană.

Referindu-ne la turismul religios, urmatoarele aspecte cuprinzatoare nu pot fi puse la indoiala: in intreaga lume numarul adeptilor diferitelor religii creste simtitor; accesul la diferitele destinatii religioase este de obicei gratuit deoarece apartin spatiului religios, dar si patromoniului cultural al tarilor in cauza; turistii devotati religiei de care apartin isi doresc intotdeauna suveniruri si, in consecinta, cheltuiesc atunci cand calatoresc; chiar daca apeleaza la servicii de alimentatie, cazare sau agrement , ei nu aduc prejudicii sau ofense locurilor si oamenilor din locurile sfinte si nu incalca regulile (nivelul de instruire creste); diferenta dintre turismul de masa obisnuit si cel religios este din ce in ce mai mica; exigentele acestui tip de turisti sunt din ce in ce mai mari in tandem cu sumele de bani cheltuite pe masura; oriunde in lume autoritatile locale incurajeaza si ajuta dezvoltarea turismului in zona pentru ca sunt o sursa importanta de venit, de locuri de munca, taxe si impozite; edificiile si alte locuri sfinte nu pot fi izolate de restul lumii de catre organizatiile care le gestioneaza; nu poate fi neglijat schimbul reciproc de beneficii dintre comunitati si turismul religios desfasurat in spatiile acestora.

În secolul XXI, turismul religios trebuie: sa protejeze integritatea spatiilor religioase si sa respecte semnificatia acestora; sa aduca beneficii comunitatii locale si sa asigure accesul prioritar al membrilor acesteia la obiectivele cultural-religioase; sa evite conflictele intre diferitele categorii de turisti care practica turismul religios, asigurand o punte de legatura intre acestea.

S-au construit pensiuni în preajma mănăstirilor: Sucevița, Voroneț, Moldovița, Humor, Dragomirna (vezi Anexa 16), care primesc turiști străini și cărora le oferă meniuri tradiționale. Turiștii pot combina turismul cultural religios cu cel gastronomic, rural, ecologic, de cunoaștere, de relaxare, vânat, pescuit, montan. Turismul cultural religios este forma de turism dominantă la nivelul județului Suceava, ofertele tuturor agențiilor de turism din județ (peste 40) având astfel de programe. Astfel, mecanismul de optimizare a derulării programelor turistice cu caracter cultural religios constă în fidelizarea clienților și adaptarea permanentă a ofertei la cerere.

S-au specificat particularitățile turismului cultural religios, ca formă de turism aparte, în plină dezvoltare la nivel mondial, ca activitate ce contribuie la creșterea venitului național.

S-au prezentat deasemeni câteva clarificări conceptuale privind managementul turismului cultural religios, specificul și particularitățile acestuia, procedee în abordarea turismului cultural religios precum și locul și rolul acestuia în spațiul românesc, spațiu cu o densitate foarte mare de obiective cultural religioase (vezi Anexa 17, 18).

Knowing the motivations that lead millions of peoples to travel to sacred places is an essential condition for the management and the marketing of destinations and attractions of this kind, or for organizing activities and promotion of tour packages on this topic. This empirical study presents a new perspective on intrinsic non-religious motivations for visiting the monasteries in Romania, highlighting a new dimension of these journeys: the desire to become a better person throughout the experiences in these places, a need related to self-worth increasing and self-realization. These elements could be incorporated into overall promotion strategies for this form of tourism, namely the communication activities could be centred on this message. For different segments of travellers should be considered other motivations for which the intensity varies significantly depending on the socio-demographic characteristics of the tourists: the desire for knowledge, cultural motivation or desire for social interaction. Bes a better se (this d desire to discover the cultural beauties could be used mostly as predictors for the behaviour of visitors to sacred sites.

În strânsă corelare cu planul lucrării, demersul științific de față poate fi sintetizat în următoarele concluzii:

Turismul religios beneficiază în partea nordică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia (cuprinzând județele Argeș, Dâmbovița și Prahova) de un potențial atractiv remarcabil, pe care, în România, doar Bucovina îl egalează.

Repartiția spațială a obiectivelor turistice religioase reliefează un indice de favorabilitate relativ ridicat, ele fiind răspândite în teritoriu în strânsă corelație cu prezența și densitatea rețelei de așezări umane. Apare însă și fenomenul de izolare în cazul unor așezăminte religioase (schituri, îndeosebi) localizate în locuri nelocuite, greu accesibile.

3. Infrastructura turismului religios (bazele de cazare și căile de acces) satisface în general cererea la nivelul intensității fluxurilor actuale, dar nu se constituie într-un atu al teritoriului pentru o dezvoltare accentuată în perspectivă.

Potențialul de dezvoltare a turismului religios în partea nordică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia este cu totul remarcabil datorită, în primul rand, consistenței patrimoniului său atractiv iar în al doilea rand poziției sale geografice în cadrul țării și în raport cu o serie de centre importante emițătoare de turiști (municipiul București, în primul rand).

Pe suportul unui potențial de atractivitate deosebit, mizăm pe afirmarea în regiunea studiată a unui turism religios sustenabil, cu o durabilitate asigurată prin :

▪ diversificarea și îmbunătățirea ofertei atractive;

▪ diversificarea produsului turistic religios;

▪ politici și strategii specifice de dezvoltare;

▪ implicarea mai largă a comunitătilor locale (facilitată de disiparea resurselor turistice)

▪ antrenarea instituțiilor religioase în susținerea activităților turistice ca sursă de venituri;

Turismul cultural religios este în continuă creștere și solicitat de toate segmentele de piață, este în continuă ascensiune și diversificare ca urmare a combinării și cu alte forme de turism.

Se recomandă ca pelerinajele să fie efectuate de slujitorii bisericești capabili să ofere informații și sfaturi duhovnicești de care pelerinii au mare nevoie.

Ghizii de mănăstire să fie suficienți ca număr pentru a nu aștepta prea mult grupurile, să cunoască limbi străine, să fie răbdători cu unii turiști care nu sunt instruiți asupra comportamentului din incinta mănăstirilor.

Programul slujbelor din mănăstiri să se armonizeze cu programul de vizitare a turiștilor astfel încât să nu se perturbe activitatea acestora.

Să se amplaseze mai multe spații de cazare cu posibilități de servire a mesei în preajma mănăstirilor, astfel încât turiștii pelerini să poată rămâne cât doresc, pentru refacerea capacității fizice și psihice de muncă.

Crearea unor centre de asistență socială pe lângă obiectivele religioase extrem de căutate.

Construirea de heliporturi pentru situații de urgență în apropiere de mănăstiri.

Amenajarea și modernizarea parcărilor pentru autocare și extinderea celor existente.

Amplasarea benzinăriilor în apropiere și a service-urilor auto.

Statul trebuie să intervină în promovarea continuă a acestor zone de interes pentru pelerini și să faciliteze accesul prin rețeaua rutieră tot mai modernă și îmbunătățită, să asigure mijloace de transport rapide și moderne, să se preocupe de promovarea zonelor cu obiective turistice cultural religioase, în special în străinătate prin programe ale ambasadelor și consulatelor.

Ministerul Turismului trebuie să încurajeze și să susțină activitatea touroperatorilor din turism, să faciliteze derularea programelor turistice cu cop religios, să alinieze oferta românească la cea mondială.

Ministerul Turismului să se preocupe de facilitarea acordurilor între țări, de spijinire a touroperatorilor români pe piețele turistice din străinătate.

Așadar, având în vedere dezvoltarea durabilă a turismului și creșterea calității vieții ca determinante hotărâtoare în strategia de dezvoltare a turismului cultural religios în general, se sugerează a se lua în considerție pentru județul Suceava, pe termen scurt și mediu următoarele[174, p.51]:

modernizarea căilor rutiere cu acces către mănăstirile și schiturile din județ;

înființarea heliporturilor în preajma celor mai vizitate mănăstiri;

facilitarea legăturilor aeriene și modernizarea aeroportului Salcea pentru a încuraja sosirile de turiști străini;

mărirea spațiilor de parcare, modernizarea acestora și a grupurilor sanitare;

propunere de noi trasee de pelerinaj în județ pe lângă clasicul tur de mănăstiri: Suceava- Dragomirna- Putna- Sucevița- Moldovița- Voroneț- Humor- Suceava (denumită Parcul Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina);

alte trasee: Suceava- Fălticeni- Slatina- Suceava; Suceava- Fălticeni- Probota- Suceava; Suceava- Râșca- Slătioara- Suceava; Suceava- Dragomirna- Pătrăuți- Volovăț- Arbore- Rădăuți- Suceava; Suceava- Voroneț- Cacica- Suceava; Suceava- Schit Rarău-

Zugreni- Suceava; Suceava- Mestecăniș- Vatra Dornei- Suceava;

participarea pelerinilor la seri duhovnicești și programul slujbelor religioase;

eficientizarea colaborării agențiilor de turism implicate cu personalul bisericesc;

crearea unui compartiment de pelerinaje interne în cadrul agenției de pe lângă Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților;

conștientizarea tuturor categoriilor sociale asupra importanței turismului cultural religios și atragerea și a altor categorii de consumatori;

implicarea organizatorilor de itinerarii culturale în realizarea programelor;

cooperarea dintre sectorul public și privat în activitățile de restaurare;

atragere sponsorilor în activitățile de susținere a turismului cultural religios;

participarea elevilor și studenților în practica de specialitate la realizarea și derularea programelor;

integrarea pe verticală a turismului cultural religios în județ și în țară;

crearea de voiaje mixte pentru a atrage și alte categorii sociale;

acordarea unor oferte gratuite în preajma sărbătorilor religioase clienților fideli;

vânzări grupate ale agențiilor de voiaj, la o excursie în străinătate să se ofere și un pelerinaj în Suceava în același preț;

oferirea de mici cadouri pelerinilor: iconițe, calendare, cruciulițe, mir, etc.

încurajarea tinerilor specialiști/monitori să formeze grupuri care să fie orientate către turismul cultural religios;

realizarea unui ghid de comportament civilizat al turistului/pelerin pentru a evita efectele negative, poluarea sau distrugerile obiectelor expuse;

realizarea unor expoziții de obiecte de artizanat, ouă încondeiate, ceramică, sculpturi în lemn, împletituri din nuiele, icoane pictate, țesături, etc. cu caracter permanent în perioada postului dinaintea marilor sărbători religioase în toate secțiile muzeale și în primăriile din toate localitățile;

demonstrații practice ale meșterilor populari nu doar în Centrul de promovare a tradițiilor, ci în atelierele lor, sau în secțiile muzeale;

spectacole și concerte concurs de muzică sacră cu premii pelerinaje în țară și străinătate;

seri duhovnicești, dezbateri la Casele de cultură cu oameni de seamă, invitați, preoți, profesori, scriitori, medici, etc.;

restaurarea urgentă a statuii lui Ștefan cel Mare din parcul cetății;

restaurarea bisericii „Sf.Simeon” cu Turnul Roșu, ctitorie armenească;

introducerea unui sistem de indicatoare către obiectivele turistice mai eficient și vizibil;

modernizarea urgentă a șoselelor către monumentul UNESCO Probota și construirea unei structuri de cazare în preajmă;

modernizarea șoselei către Mănăstirea Slatina și crearea unei microstațiuni cultural religioase și montane;

modernizarea drumurilor de acces către schiturile din Munții Rarău și Pasul Mestecăniș;

includerea în ofertele agențiilor cu transport zilnic a programelor scurte de o zi către mănăstiri ca: Dragomirna, Cămârzani, Reuseni, Probota, etc.

expoziții de icoane permanente în zonele intens circulate, aeroport, sala de festivități a Gării din Suceava, etc.;

atragerea tinerilor prin tabere religioase, de creație populară cu premii în obiecte și pelerinaje;

dotarea Centrelor de Informare Turistică cu ghiduri de comportare civilizată, cu cărți de învățătură religioasă, albume fotografice, CD-uri, DVD-uri de promovare;

organizarea Târgurilor de Crăciun și de Sf. Paști cu participarea sătenilor în costume populare naționale, a balurilor în fiecare sat;

organizarea de festivaluri de film și teatru pentru tineri;

organizarea unor seri cultural religioase de către bibliotecile din fiecare sat; Pe termen lung se propun următoarele:

promovarea susținută pe plan extern prin programele naționale, dar și prin site- uri proprii;

alinierea zonei în rândul destinațiilor consacrate în turism cultural religios;

creșterea nivelului de trai a populației din zonă;

crearea unor centre cultural religioase în preajma mănăstirilor și dotarea acestora cu microbuze pentru pelerinaje;

amenajarea unor săli multimedia pentru workshop-uri, în centrele cultural religioase de pe lângă mănăstiri, astfel încât acestea să devină puternice nuclee de cultură și de românism;

realizarea de expuneri docte, științifice, bine documentate și argumentate insistându-se pe importanța tradițiilor, obiceiurilor, artei în susținerea turismului cultural religios;

angajarea personalului cu studii corespunzătoare pentru fiecare post pentru a se evita serviciile de proastă calitate;

schimbarea statutului meșterului cu al artistului;

realizarea unor trasee cultural religioase de tipul: Viena- Budapesta-Putna, sau Viena- Budapesta- Cacica, sau Atena- Salonic- Sofia- București- Suceava ( cu sejururi mai lungi la Suceava pentru a depăși media de 1,5 nopți/turist);

includerea autobuzelor turistice permanente pe traseul clasic al mănăstirilor;

implicarea slujitorilor bisericii în prezentarea obiectivelor religioase, a locurilor de închinăciune, a importanței postului , a spovedaniei și împărtășaniei;

alinierea ofertei în rândul marilor atracții universale.

Analizând evoluția și tendințele actuale, deși perioada comunistă nu a fost favorabilă pentru ceea ce înseamnă oferte la marile mănăstiri din județul Neamț, liberalizarea de după 1990 a dus la posibilitatea mai mare a plecărilor, la schimbarea mentalitaților, apariția altor nevoi, constatând ca există dorința de a se trece spre turism religios, chiar rezultatele chestionarului întărind această afirmație. Astfel, 51% din respondenți au afirmat că au vizitat un lăcaș de cult în calitate de turiști/ vizitatori. Totodată, 48% au afirmat faptul că obișnuiesc să se cazeze la vile, pensiuni și hoteluri în călătoriile lor religioase din județul Neamț, majoritatea făcând parte din categoria turiștilor, care sunt dornici de un confort ridicat, de comoditate și nu au nevoie de o atmosferă sacră. Totodată, motivația înclină spre liniștea și pacea care se regăsesc la marile mănăstiri din zonă și spre frumusețea naturală, mai puțin punându-se accent pe rugăciune, pocăință sau consolidarea credinței. Acest lucru întărește și motivul pentru care gradul de religiozitate al respondenților pe o scală de la 1 la 4 este neuniform, aproape jumătate bifând 3, ceea ce înseamnă că nu sunt neapărat practicanți ci au nevoie și de altceva în călătoriile lor la locuri sfinte. Trecerea spre turismul religios se observă și din interesul respondenților, într-un procent de 42%, față de practicarea turismului religios printr-o aventură pe bicicletă la o serie de mănăstiri din județul Neamț.

Și totuși, într-o epocă în care accentul nu mai cade pe teocentrism și pe nevoia de practicare profundă a credinței și în care oamenii sunt interesați de ceea ce este nou, de partea culturală și istorică a mănăstirilor, oare se mai poate reajunge la pelerinajul pur? Spre exemplu, agențiile de pelerinaje, precum Basilica Travel, încearcă să pună accent pe practicarea credinței, nu pe relaxare sau călătorii bazate pe alte motivații, chiar și ghidul pe care-l au oamenii de-a lungul călătoriei fiind preot, având și un rol de îndrumător spiritual. Totuși, aceste oferte sunt achiziționate deseori de persoanele de vârsta a treia. Cum generațiile sunt într-o continuă schimbare, pe viitor se poate preconiza necesitatea reinventării ofertelor și trecerea în masă spre turismul religios. Un alt exemplu ar fi Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români, care are filiale într-o mare parte din județele țării și care realizează tabere religioase de tip pelerinaj la mănăstiri, cu program liturgic inclus și timp petrecut în comunitatea monahală, luând parte la acest mod de viață, încurajând astfel tinerii care au o înclinație religioasă spre astfel de călătorii.

Totuși, se pare că turismul și pelerinajul vor deveni din ce în ce mai mult interconectate în multe contexte culturale în viitor, având în vedere popularitatea și flexibilitatea ambelor activități. În plus, studiile despre cele două concepte ar trebui să fie continue întrucât demonstrează importanța proceselor globalizării în lumea modernă și efectele acestora asupra omului.

Referinte

Andreescu, F., Pascaru, M., (2008) Ținutul Neamțului: ghid turistic, Editura Ad Libri, București,

Andriotis, K. (2009). Sacred site experience-a phenomenological study. Annals of Tourism Research, 36, 1, 64-84.

Bauer, M., (1993), Tourisme religieux ou touristes en milieu religieux?, Les Cahiers Espaces, 30.

Bădulescu, A., Ban, O., Turismul religios, Revista Amfiteatru Economic nr.18/2005

Bodosca, S., Diaconescu, D.M., (2015), Tourism development after the implementation of sustainable strategies in Neamt County Procedia – Social and Behavioral Sciences 188 ( 2015 ) 230 – 236

Boniface, G.B., Cooper, C. (1994), The geography of Travel and Tourism, Butterworth-Heinemann Ltd, U.K.

Bremer, T.,S., (2006), Sacred spaces and tourist places, în Timothy D.J., Olsen D.H. (edit.), Tourism, Religion and Spiritual Journeys, Routlege.

Ciangă, N. (2007), România. Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Ciocioi, Ghe., Dragne, A., Vlad, D-C., Voicu, M., (2016), Ghidul mănăstirilor din România, Editura Sophia, București.

Cocean, P. (2006), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P. (2010), Patrimoniul Turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P., Dezsi, Șt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P., Vlăceanu, Ghe., Negoescu, B. (2003-2005), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București.

Coleman, S., & Eade, J. (2004), Reframing pilgrimage: Cultures in motion, London: Routledge.

Crang, P. (1997), Performing the tourist product, In Touring cultures: Transformations of travel and theory, (pp. 137–154), London:Routledge.

Cristea, A. A., Apostol, M.-S., Dosescu, T., (2015) The Role of media in Promoting Religious Tourism in Romania, Procedia – Social and Behavioral Sciences 188 ( 2015 ) 302 – 306

Da Graca Mouga Pocas Santos, M., (2003), Religious Tourism: Contributions towards a Clarification of Concepts, in C Fernandes, F McGettigan & J Edwards (eds.),

Drule,A., Ciornea, R., ( 2012), A new perspective of non-religious motivations of visitors to sacred sites: evidence from Romania, Procedia – Social and Behavioral Sciences 62 ( 2012 ) 431 – 435

Edensor, T. (2007), Mundane mobilities, performances and spaces of tourism, Social and Cultural Geography, 8(2), 199–215.

Gherasim, T., Gherasim, D., (1999), Marketing turistic, Editura Economică, București,.

Giușcă, M., Gheorghilaș, A., Dumitrache, L., (2018), Assessment of the religious-tourism potential in Romania, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography

Gurita, D., (2013), Turismul religios in zona de Nord-Est a Romaniei, Editura Tehnopress, Iasi

Horster, M., (2010), Religious Landscape and Sacred Ground: Relationships between Space an Cult in the Greek World, Revue de l’histoire des religions, 4, Paris.

Ielenicz, M., Postea, M., Moraru, G., Boutte, A., (2014), Turismul cultural în spațiul religios. Tradiție milenară și diversitate de forme, Terra, XLV, 1-2, București.

Ingold, T. (1995), Building, dwelling, living: How people and animals make themselves at home in the world, In Shifting contexts: Transformations in anthropological knowledge (pp. 57–80). London: Routledge.

Inskeep, E. (1994), Tourism Planning: An Integrated and Sustainable Development Approach,

Kaell, H. (2016), Can pilgrimage fail? Intent, efficacy, and evangelical trips to the Holy Land, Journal of Contemporary Religion, 31(3), 393–408.

Kavoura, A. (2013). Politics of heritage promotion: branding the identity of the Greek state. Tourism, Culture and Communication, 12, 69-83.

Kot, S. & Ślusarczyk, B. (2014). Outsourcing Reasons and results – Survey Outcomes Discussion. In: The Journal of American Business Review, Cambridge, 2(2), 13-36.

Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J. & Wong, V. (2002). Principles of Marketing. European Edition. London: Prentice Hall

Lickorish, L. J. & Jenkins, C. L. (2013). Introduction to Tourism. Oxford: Reed Educational and Professional Publishing Ltd.

Middleton, V. T. C., Fyall, A., Morgan, M., (2009), Marketing in Travel and Tourism – Fourth edition, Butterworth-Heinemann

Nedelea Al, (2008), Marketing în comerț, turism și servicii, Note de curs, Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava,

Nedelea Alexandru, (2003), Politici de marketing în turism, Ed. Economica, București,

Osiceanu, N.O., (2020), Tendințe în evoluția ofertei către destinațiile religioase. Studiu de caz – Județul Neamț

Poria, Y., Butler, R., & Airey, D. (2003). Tourism, religion and religiosity: a holy mess, Current Issues in Tourism, 6, 4, 340-363.

Rickly-Boyd, J. M. (2013), Existential authenticity: Place matters, Tourism Geographies, 15(4), 680–686.

Rinschede, G., (1992), Formes of religious tourism, Annals of tourism research, 19, 1, 18-32.

Ritchie, J. R., Crouch, G. I. (2006). The Competitive Destination – A Sustainable Tourism Perspective, Oxfordshire: CAB International.

Scarles, C. (2009), Becoming tourist: Renegotiating the visual in the tourist experience, Environment and Planning D: Society and Space, 27(3), 465–488.

Scott, C. (2008). Using "Values" to Position and Promote Museums, International Journal of Arts Management, 11(1), 28-41.

Selwyn, R. (1996), The tourist image, London: Wiley.

Stăncioiu, A., (2000), Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București,.

Štefko, R., Kiráľová, A., Mudrík, M., (2014), Strategic Marketing Communication in Pilgrimage Tourism , Procedia – Social and Behavioral Sciences 175 ( 2015 ) 423 – 430

Terzidou, M., Scarles, C., Saunders, M., (2017), Religiousness as tourist performances: A case study of Greek Orthodox pilgrimage, in Annals of Tourism Research 66 (2017) 116–129

Turner, V., & Turner, E. (1978), Image and pilgrimage in Christian culture: Anthropological perspectives, New York: Columbia University Press.

Urry, J. (1990), The tourist gaze: Leisure and travel in contemporary societies, London: Sage.

Van Nostrand Reinhold Magaš, D. (2003), Management tourist organizations and destinations, University of Rieka

*** Mușat, L.-G., (2018), Turismul religios în nordul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia (Teza De Doctorat), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

*** APETRI, N., (2017), Fundamentarea economică a strategiilor de dezvoltare a turismului cultural religios (Teza De Doctorat), Academia De Studii Economice Moldova

*** Monografia județului Neamț

*** Strategia De Dezvoltare A Judetului Neamt – Perioada De Programare 2014-2020

*** Institutul Național De Statistică , Turismul Județului Neamț, Breviar Statistic, Ediția 2019

*** Institutul Național De Statistică, Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2019

http://www.basilicatravel.ro, accesat iulie 2020

www.romanianmonasteries.org, accesat iulie 2020

https://neamt.insse.ro/, accesat august 2020

https://www.viziteazaneamt.ro/ , accesat iulie 2020

http://www.neamt.ro/, accesat septembrie 2020

https://www.unwto.org/ , accesat septembrie 2020

https://doxologia.ro/, accesat septembrie 2020

https://manastiri.mmb.ro/, v accesat septembrie 2020