Prejudecata ȋntemeiată pe diferența ȋntre sexe, depășită sau nu ȋn [612238]
.
1
Prejudecata ȋntemeiată pe diferența ȋntre sexe, depășită sau nu ȋn
societatea actu ală ?
Realizat de : Chirilă Daniela
Anul II – Facultatea de Drept – Universitatea ,,Nicolae Titulescu” București
.
2
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
CAPITOLUL I. CADRU L LEGAL ȊN DOMENIUL EGALITǍȚII DE ȘANSE ȘI DE GEN ȊN ROMANIA ………………. 4
CAPITOLUL II – FORMELE DE DISCRIMINARE ȊN CONTEXTUL SOCIETǍȚII ACT UALE ………………………….. .. 5
CAPITOLUL III – DOMENII DE IMPLEMENTARE A EGALITǍȚII DE GEN ………………………….. …………………… 7
SECȚIUNEA I – Egalitatea de gen ȋn domeniul muncii ………………………….. ………………………….. …………… 7
SECȚIUNEA a II-a – Egalitatea de gen ȋn ceea ce privește accesul la educație, la sănătate, la cultură și la
informare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
SECȚIUNEA a III -a – Egalitatea de gen ȋn ceea ce privește participarea la luarea deciziilor ………………. 10
CAPITOLUL IV – REMEDIILE JURIDICE CARE VIZEAZǍ EGALITA TEA DE GEN ………………………….. …………. 12
SECȚIUNEA I – Remedii privind egalitatea de gen ȋn domeniul muncii ………………………….. ……………… 12
SECȚIUNEA a II -a – Remedii privind egalitatea de gen care vizează accesul la educație, la sănătate, la
cultură și la informare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
SECȚIUNEA a III -a – Remedii privind egalitatea de gen care vizează participarea la luarea deciziei …… 13
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
.
3
INTRODUCERE
Studiul de față vine ȋn contextul Concursului interuniversitar de Eseuri cu tema
,,Egalitatea de gen ȋn România – norme, problematici si remedii juridice”, organizat cu ocazia
celebrării Zilei Naționale a Egalității de șanse ȋntre Femei și Bărbați – 8 Mai 2016, de către
Centrul pentru Promovarea Egalității de Șanse din cadrul Facultății de Drept a Universității
Româno -Americane in parteneriat cu Agenția Națională pen tru Egalitatea de Șanse ȋntre Femei și
Bărbați (ANES)
Ȋn vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de gen, studiul
de față urmărește conștientizarea și promovarea Principiului egalității de șanse și de tratament
ȋntre femei și bărbați.
Capitolul I conține o scurtă prezentare a cadrului legal al egalității de șanse și de
gen din România , precum și ierarhia normelor ȋn sistemul de drept românesc.
Capitolul II umărește să evidențieze principalele forme de discriminare
reglementa te de actele normative ȋn acest sens .
Capitolul III prezintă principalele domenii care se au ȋn vedere la aplicarea
principiului egalității de gen ȋn țara noastră, și anume : domeniul muncii , accesul
la educație, la sănătate, la cultură și la informare și participarea la luarea
deciziilor.
Capitolul IV privește remediile juridice care se au ȋn vedere la ȋndepărtarea
prejudecății ȋntemeiate pe diferența ȋntre sexe din societatea românească actuală.
Au fost analizate prin exemple, tipurile de discrimina re existente (in conformitate cu
legea 340/2006 pentru modificarea ș i completarea legii 2 02/2002, privind egalitatea de șanse
ȋntre bărbați și femei) și a fost subliniată importanța promovării egalității de șanse ș i de trata ment
ȋntre femei și bărbați, protecția specială, combaterea discriminării și promovarea imbunătățirii
securităț ii angajaților la locurile de muncă .
.
4
CAPITOLUL I. CADRUL LEGAL ȊN DOMENIUL EGALITǍȚII DE ȘANSE ȘI DE
GEN ȊN ROMANIA
Prin egalitate de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați se ȋnțelege luarea ȋn
considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale pers oanelor de sex masculin și,
respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora.1
Pentru analiza cadrului legal al domeniului egalității de șanse și de gen din România,
trebuie să avem ȋn vedere principalul izvor de drept intern, și anume : legea. Legile se clasifică,
ȋn sistemul de drept din România, după cum urmează: Constituția, legi constituționale, legi
organice, legi ordinare , ordonanțe și hotărâri ale Guvernului.
Bineȋnțeles că un loc ȋnsemnat ȋl ocupă prevederile constituționale din acest domeniu .
Constituția are ca obiect reglementarea principiilor fundamentale ale organizării sociale și de
stat, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, sistemul organelor și
separația puterilor în stat. Având o poziție deosebită în ierarhia legilor, Constituția dispune de o
forță juridică superioară față de celelelalte acte normative, al căror conținut trebuie să fie
conform cu prevederile constituționale.2
Ȋncă din primele sale articole, Constituția României consacră principiul egalității de șanse
și de gen ȋn România. Astfel, ȋn Titlul I Principii generale , se consacră egalitatea de șanse și de
nediscriminare, iar ȋn Titlu l II Drepturile, libertățile și ȋndatoririle fundamentale , consacră
principiul egalității ȋn drepturi .3 Astfel, dispozițiile constituționale relevante in domeniul
egalității de șanse și al nediscriminării sunt următoarele : art. 4 alin.(2) – Egalitatea ȋn tre cetățeni
fără deosebire de sex, art.16 alin.(3) – Egalitatea de șanse ȋntre femei și bărbați ȋn ceea ce
privește ocuparea funcțiilor și demnităților publice civile și militare, art.41 alin.(4) –
Nediscriminarea ȋn funcție de gen ȋn ceea ce privește rem unerarea.
Incontestabil , un rol primordial ȋn reglementarea domeniului egalității de șanse și de gen
ȋn România ȋl au și următoarele acte normative : Legea nr.202/2002 (republicată) privind
egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați, Legea nr.229/2015 pentru modificarea și
completarea Legii nr.202/2002, Ordonanța de urgență nr.67/2007 privind aplicarea principiului
egalității de tratament ȋntre bărbați și femei ȋn cadrul schemelor profesionale de securitate
socială, Ordonanța nr.137/2000 (r epublicată) privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor
de discriminare.
1 art.1 alin.(2) din Legea nr.202/2002 (republicată) privind egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați
2 Ioan, Ceterchi, Ion, Craiovean, Introducere în teoria generală a dreptului , Ed. All, Bucrești 1993, pag. 59.
3Csaba Ferenc Asztalos ,Delia Niță ,Georgiana Pascu , Carlo Russo “Analiză de diagnostic a domeniului egalității de șanse și
gen din România: probleme, nevoi, soluții europene ” – site accesat ȋn data de 22.04.2016
http://www.fundatia.ro/mara/sites/default/files/Analiza%20de%20diagnostic%20a%20domeniului%20egalit atii%20de%20sanse
%20si%20gen%20din%20Romania.pdf
.
5
CAPITOLUL II – FORMELE DE DISCRIMINARE ȊN CONTEXTUL SOCIETǍȚII
ACTUALE
Deși ȋn legislația actuală din societatea românească există numeroase acte normative care
reglementează o serie de măsuri ce au ca scop eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate
pe criteriul de sex, consider că egalitatea ȋntre sexe rămâne, ȋncă , un subiect controversat.
Ȋn unele cazuri, ȋnsăși legile sunt neputincioase, intrucât prejudecățile unor bărbați
asupra femeilor sunt ȋncă tenace și s -au modificat doar ȋn parte. Astfel, de cele mai multe ori,
femeia este considerată mediocră . Desigur, că vina unei astfel de situații o poartă ambele sexe,
nu doar bărbatul, pentru că de cele mai multe ori femeia nu știe sau nu are curajul să lupte pentru
ceea ce ȋsi dorește de la viață , lăsându -se adesea convinsă s ă nu iasă din acest cerc vicios al
,,compl ăcerii”.
Consider și susțin cu tărie că ȋn societatea româneasca, discriminarea b azată pe criteriul
de sex se regăsește ȋndeosebi ȋn cazul persoanelor de sex feminin . Acest fapt reiese , ȋn opinia
mea, din chiar formele de discriminare prevăzute de Legea nr.202/2002 (republicată) privind
egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați, și anume: discriminarea directă,
discriminarea indirectă, hărțuire, hărțuire sexuală, ȋntrucât femeia este, de cele mai mult ori, mai
vulnerabilă decât un bărbat.
Prin discriminarea bazată pe criteriul de sex se ȋnțelege discriminarea directă,
discriminarea indirectă, hărțuirea și hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la
locul de muncă sau ȋn alt loc ȋn care aceasta ȋsi desfășoară activitatea.
Astfel, prin discriminarea directă se ȋnțelege situația ȋn care o persoană este tratată mai
puțin favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau va fi tratată altă persoană ȋntr -o situație
comparabilă. Cu privire la această formă de discriminare, vo i menționa cu titlu exemplificativ
următoarea situație : „Ordin al Ministrului Apărării din 2005 privind admiterea la instituțiile
militare: „la înscrierea pentru admiterea în instituțiile militare aflate în subordinea MAPN,
femeile au obligația să depună un test de sarcină și o declarație pe proprie răspundere potrivit
căreia își asumă să părăsească cursurile instituției militare și să plătească cheltuielile de
școlarizare dacă pe parcursul studiilor rămân însărcinate și dau naștere copilului”4
Discriminarea indirectă privește situația ȋn care o dispoziție , un criteriu sau o practică,
aparent neutră, ar dezavantaja ȋn special persoanele de un anumit sex ȋn raport cu persoanele de
alt sex, cu excepția cazului ȋn care această dispoziție, acest cri teriu sau această practică este
justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt
corespunzătoare și necesare . Ȋn acest sens, voi preciza următorul exemplu : un anunț de angajare
4 Consiliul Național pentru combaterea discriminării, Manual de Pregătire, 2012, p.20
.
6
menționează ca cerință obligatorie deți nerea unui permis de conducere, criteriu care ar
putea dezavantaja persoanele cu dizabilități sau femeile. Daca postul este de sofer atunci
criteriul este unul legitim, daca postul nu implica doar ocazional deplasările pot fi găsite
alternative non -discri minatorii .5
Termenul de hărțuire desemnează situația ȋn care se manifestă un comportament nedorit,
legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei ȋn cauză și
crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. Cu privire la această
formă de discriminare, avem ȋn vedere următoarea situație : o persoană aflată ȋ n poziție
superioară de putere face remarci ofensatoare (misogine) sau oferă atenție nedorită unei persoane
aflată în poziție inferioară de putere (ex: un sef care face complimente nedorite sau comentarii
ofensatoare la adresa angajatelor)
Prin hărțuire sexuală se ȋnțelege situația ȋn care se manifestă un comportament nedorit cu
conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea
demnității unei persoane și, ȋn special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant,
umilitor sau jignitor. Conform art. 223 din Codul Penal , hărțuirea sexuală devine infracțiune
atunci când este folosită amenințarea sau constrângerea ȋn scopul de a obține satisfacții de natură
sexuală, de către o persoană care abuzează de calitatea sau d e influența pe care i -o conferă
funcția ȋndeplinită la locul de muncă și se pedepsește cu ȋnchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Sunt de părere că femeile ar trebui să depună mai mult ef ort pentru a -și depăși condiția.
De asemenea, o femeie trebuie să ȋnvețe să fie ea ȋnsăși și să nu se lase ofensată de situații, fapte
cu conotații discriminatorii, care au drept scop descurajarea acesteia, ȋntrucât , așa cum susținea
Abd-ru-shin : ,,Numai feminitatea autentică, cea mai pură, poate conduce un b ărbat spre fapte
mari și ȋl poate trezi ! Nimic altceva. Și după voința divină aceasta este este menirea femeii ȋn
Creație !”
5 Consiliul Național pentru combaterea discriminării, Manual de Pregătire, 2012, p.22
.
7
CAPITOLUL III – DOMENII DE IMPLEMENTARE A EGALITǍȚII DE GEN
SECȚ IUNEA I – Egalitatea de gen ȋn domeniul muncii
Pentru a pune in valoare principalele dispoziții privind egalitatea de șanse și de tratament
ȋntre femei și bărbați ȋn domeniul muncii , voi avea ca punct de plecare o situație reală.
Astfel ȋ ntr-o speță, prin acțiunea formulată și ȋnregistrată pe rolul Tr ibunalului Mureș la
data de 9.12.2008 sub nr. 3138/102/2008 și precizată, reclamanta C C a chemat în judecată pe
pârâții Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Gimnaziul „Europa”, solicitând instanței ca prin
hotărârea ce o va pronunța sa dispună obligarea acestuia să -i recunoască dreptul legal de a -și
continua activitatea pe postul de profesor până la data la care reclamanta împlinește vârsta de 65
de ani, precum și obligarea pârâților să modifice contractul individual de muncă aflat în derulare,
respectiv clauza referitoare la durata contractului, în sensul prelungirii acestuia până la 30
octombrie 2014.
Reclamanta a arătat că se află într -o situație de discriminare directă pe criteriu de sex și
vârstă, fiind obligată să se pensioneze mai devreme decât u n bărbat.
Problema care se pune se rezumă doar la simpla manieră de interpretare a modului de
stabilire a vârstei standard de pensionare pentru femei, în sensul dacă aceasta este extinctivă
asupra dreptului la muncă și inflexibilă în raport cu principiu l nediscriminării, sau, dimpotrivă,
această vârstă trebuie interpretată ca fiind o măsură de protecție, doar preventivă, care nu poate
încălca un alt drept al celui protejat prin generarea unui tratament inegal pe criterii de sex (deci
are caracter juridic opțional pentru acesta).
S-a arătat că instituirea cu caracter obligatoriu și inflexibil pentru femei a unei vârste
standard de pensionare reduse față de bărbați (prin art.41 alin.2 din Legea nr.19/2000) este
discriminatorie, fiind contrară principiului e galității de șanse și de tratament între femei și bărbați
și a dispozițiilor art.14 din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, respectiv ale Protocolului nr.12 la această Convenție .
Sunt încălcate astfel și prevederile art.7 lit.a și lit.g, art.9 alin.1 lit.a și lit. e din Legea
nr.202/2002.
Ca atare, vârsta standard de pensionare pentru femei trebuie să fie interpretată în lumina
principiului egalității de șanse, în mod flexibil, astfel încât acele categori i de femei care se află
într-o situație defavorizată, în sensul prevederilor art.6 alin.5 lit.b din Legea nr.202/2002, să
poată beneficia opțional de o vârstă standard de pensionare redusă, iar celelalte să aibă dreptul de
a-și continua activitatea până la aceeași vârstă care este prevăzută pentru bărbați.
.
8
Prin OUG nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de șanse și de tratament
între femei și bărbați, act normativ care completează Legea nr. 202/2002 se dă posibilitatea
angajaților să opteze pentru a se pensiona, fie la vârsta standard prevăzută de Legea nr. 19/2000
pentru femei, ca fiind vârstă mai mică de pensionare, fie la vârsta standard prevăzută de aceiași
lege pentru bărbați, care este mai mare.
Având în vedere aceste considerente, pr evederile legale privind vârsta standard de
pensionare pentru femei trebuie să fie interpretate în lumina principiului nediscriminării pe
criteriu de sex, ca având caracter opțional pentru categoria socială protejată prin intermediul ei
(femeile). În conse cință, instanța a admis acțiunea reclamantei, astfel cum aceasta a fost
formulată. 6
Am ales această speță pentru a pune ȋn lumină principalele acte normative care
reglementeaza egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați ȋn relațiile de muncă și de
asemenea, pentru a se evidenția o problemă ce se pune ȋn acest domeniu.
Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați,
stabilește ȋn art.7 că: ,, prin egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și băr bați ȋn relațiile de
muncă se ȋnțelege accesul nediscriminatoriu la: a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii
sau activități; b) angajare ȋn toate postu rile sau locurile de muncă vacan te și la toate nivelurile
ierarhiei profesionale; c) venituri egale pentru muncă de valoare egală; d) informare și consiliere
profesională, programe de inițiere, califi care, perfecționare, specializare și recalificare
profesională; e) promovarea la orice nivel ierarhic și profesional; f) condiții de muncă ce respectă
normele de sănătate și securitate ȋn muncă, conform prevederilor legislației ȋn vigoare; g)
beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la sistemele publice și private de
securitate socială; h) organizații patronale, sindicale și organisme profesionale, precum și la
beneficiile acordate de acestea ; i) prestații și servicii sociale, acordate ȋn conformitate cu
legislația ȋn vigoare.
Astfel, ȋn speța mai sus menționată au fost ȋncă lcate lit. a și lit. g ale art. 7, și anume: a)
alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități și g) beneficii, altele decât cele de
natură salarială, precum și la sistemele publice și private de securitate socială.
De asemenea, art. 9 din Legea 202/2002 , care de asemenea a fost ȋncălcat ȋn speța dată,
prevede ȋn art.(1) că: ,, Este interzi să discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor
practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, ȋn legătură cu relațiile de muncă ,
referitoare la : a) anuntarea, organizarea concursurilor sau examenelor si selectia candidatilor
pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat; b) incheierea, suspendarea,
modificarea si/sau incetarea raportului juridic de munca ori de serviciu; c) st abilirea sau
modificarea atributiilor din fisa postului; d) stabilirea remuneratiei; e) beneficii, altele decat cele
de natura salariala, precum si la securitate sociala; f) informare si consiliere profesionala,
6 http://portal.just.ro/102/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=13 – site accesat ȋn data de 22.04.2016
.
9
programe de initiere, calificare, perfection are, specializare si recalificare profesionala; g)
evaluarea performantelor profesionale individuale; h) promovarea profesionala; i) aplicarea
masurilor disciplinare; j) dreptul la aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de
acesta; k) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare. Alin.(2) al art.9
prevede și o excepție de la alin.(1) lit .a) , și anume: ,,locurile de muncă ȋn care, datorită naturii
activităților profesionale respective sau cadrului ȋn care aceste a sunt desfășurate, o caracteristică
legată de sex este o cerintă profesională autentică și determinantă, cu condiția ca obiectivul
urmărit să fie legitim și cerința să fie proporțională.”
Ȋn ultimul timp, discriminarea femeilor ȋn domeniul muncii a scăzut semnif icativ, ȋnsă nu
a fost eliminată . Statisticile ne spun că femeile câștigau cu 32% mai puțin decât bărbații deși
aveau același post în 1985, iar în 1999 cu 23% câștigau mai puțin decât bărbații. În 2000 femeile
aveau doar un procent de 11,7% în poziții de conducere în companiile de top din USA, iar 90%
dintre aceste companii nu aveau nicio femeie angajată ca director. Se preconizează că până în
2020, numărul de femei angajate să fie mai mare decât cel al bărbaț ilor, dar cu toate acestea
bărbații vor deține un procent de 75% în pozițiile de c onducere. 7
SECȚ IUNEA a II-a – Egalitatea de gen ȋn ceea ce privește accesul la educație, la
sănătate, la cultură și la informare
Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați,
prevede ȋn art.15 alin.(1) că ,, este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex
ȋn ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de instruire și de formare
profesională , inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfecționare și, ȋn general, la educ ația
continuă”.
De asemenea, alin.(5) al aceluiași articol prevede faptul că ,, este interzis să se solicite
candidatelor , la orice formă de ȋnvățamânt , să prezinte un test de gravid itate și/sau să semneze
un angajament că nu vor rămâne ȋnsărcinate sau că nu vor naște pe durata studiilor.
Art.17 din Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și
bărbați are ȋn vederea interzicerea oricărei forme de discriminare bazată pe criteriul de sex ȋn
ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de asistență medicală și la
programele de prevenire a ȋmbolnăvirilor și de promovare a sănătății.
7Diana Gal, Discriminarea femeilor la locul de munca http://ajust.ro/blog/2014/july/04/discriminarea -femeilor -la-locul -de-
munca/ – site accesat ȋn data de 23.04.2016
.
10
SECȚIUNEA a III -a – Egalitatea de gen ȋn ceea ce privește participarea la luarea
deciziilor
Ȋn legătură cu acest domeniu, art.22 alin.(1) din Legea nr.202/2002 privind egalitatea de
șanse și de tratament ȋntre femei și bărbați prevede că ,,Instituțiile și autoritățile publice centrale
și locale, civile și militare, unitățile economice și sociale, precum și partidele politice,
organizațiile patronale și sindicale și alte entități nonprofit , care ȋși desfășoară activitatea ȋn baza
unor statute proprii, promovează și susțin participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la
conducere și la decizie și adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a
femeilor și bărbaților la conducere și decizie”.
Din punctul meu de vedere,ȋn ultimii ani, ȋn țara noastră participarea și implicarea
politică a femeilor a luat amploare , ceea ce es te un fapt minunat. Ȋn curând, vom lua parte la o
diversitate de gen ȋn mediul politic foarte diferită față de situația actuală. Sunt ȋntru totul de
acord și susțin părerea doamnei Daniela Terzi -Barbăroșie , care ocupă funcția de Director
executiv al Centr ului „Parteneriat pentru Dezvoltare” din Republica Moldova, care afirmă că : ,,
sporirea participării femeil or în luarea deciziilor merge mâ nă-n mână cu modificarea agendei de
lucru, nu doar prin umanizarea proceselor politice, ci și prin prioritizarea dom eniilor sănătății,
educației, sferei sociale, care de fapt, vizează într -o măsură imediată și directă cetățenii. (…) O
femeie deșteaptă este întotdeauna soluția. Da, su nt absolut convinsă de faptul că o femeie –
președintă va demitiza politicul. Și da, su nt convinsă că, în situația creată, o doamnă va
dezamorsa iscusit conflictele și supărările, reușind să faciliteze dialogul constructiv și negocierile
atît de necesare proceselor politice, dar și să devină o figură admirată de popor. Deși tentația
autorita ră este încă mare printre cetățenii țării noastre, viz iunile asupra leadership -ului su nt într –
un amplu proces de transformare , iar de aici și o mai mare disponibilitate la moment, pentru o
Președintă, în loc de Președinte. ”8
De asemenea, pe parcursul docu mentării ȋn legătură cu acest studiu ,am putut observa că
nu doar femeile susțin importanța diversității de gen ȋn mediul politic, ci și bărbaț ii. Astfel, Sorin
Mereacre, Preș edintele Fundației Est -Europene , susține că : ,, Asigurarea egalității de gen în
viața politică este o precondiție fundamentală pentru edificarea unei societăți durabile. Când
femeile sunt implicate în toate aspectele vieții politice, inclusiv în calitate de membri ai
parlamentului, societatea este mai echitabilă și democrația este mai consolidată și mai
avansată.(…) Societatea civilă are un rol important în promovarea legislației sau mecanismelor
care asigură participarea echitabilă a femeilor și bărbaților în procesul politic. Consolidarea
8 Daniela Terzi -Barbăroșie , Interviu , http://tribuna.md/2012/03/08/interviu -daniela -terzi-barbarosie -%E2%80%9Eo -femeie –
presedinte -va-dezamorsa -iscusit -conflictele -si-supararile%E2%80%9D/
.
11
continuă a sectorului neguvernamental și su sținerea inițiativelor de promovare a egalității de gen
sunt elemente esențiale pentru a atinge acest deziderat”9
Ȋn acest sens, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați
(ANES) a transmis conducerii tuturor partidelor parlamentar e solicitarea de a îmbunătăți
participarea femeilor la procesul de decizie, prin introducerea în Statut a sistemului ponderii de
participare a fiecărui sex, în cotă de maximum 40%, la toate nivelurile de decizie.10
Ȋn concluzie, ȋn societatea actuală, putem afirma că este o necesitate susținerea diversității
de gen ȋn mediul politic, ȋn vederea ȋmbunătățirii domeniilor prezentate anterior, și anume :
domeniul muncii, al educației, al sănătății, al culturii și informării.
9 http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/presscenter/pressreleases/2014/07/04/participarea -femeilor -in-politica -este-
esen-iala-pentru -democratia -si-dezvoltarea -republicii -moldova.html
10 http://www.mmuncii. ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate -de-presa/1894 -agentia -nationala -pentru -egalitatea -de-sanse –
intre-femei -si-barbati -anes-a-transmis -conducerii -tuturor -partidelor -parlamentare -solicitarea -de-a-imbunatati -participarea –
femeilor -la-procesul -de-decizie
.
12
CAPITOLUL IV – REMEDIILE JURIDICE CARE VIZEAZǍ EGALITATEA DE GEN
SECȚIUNEA I – Remedii privind egalitatea de gen ȋn domeniul muncii
Cu privire la eliminarea si combaterea oricăror comportamente discriminatorii bazate pe
criteriul de sex, art.8 din Legea nr.202/2002 (republicată ȋn 2015) prevede anumite obli gații ȋn
sarcina angajatorului, precum și art.13 din aceeași lege prevede posibilitatea părților de a stabili
introducerea unor clauze de interzicere a faptelor de discriminare.
Astfel, potrivit art.8 obligații le ce-i revin angajatorului sunt următoarele : a) să asigure
egalitatea de șanse și de tratament ȋntre angajați, femei și bărbați, ȋn cadrul relațiilor de muncă de
orice fel, inclus iv prin introducerea de dispoziț ii pentru interzicerea discrimină rilor bazate pe
criteriul de sex ȋn regulamentele de organizare și funcțonare și ȋ n regulamentele interne ale
unităț ilor; b) să prevadă ȋ n regulamentele interne ale unit ăților sancțiuni disciplinare, ȋn condițiile
prevăzute de lege, pentru angajații care incalcă demnitatea personală a altor angajaț i prin crearea
de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de um ilire sau ofensatoare, prin acți uni de
discriminare, astfel cum sunt de finite la art. 4 lit. a) -e) si la art. 11; c) să ii informeze permanent
pe angajaț i, inclusiv prin afisare in locuri vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au in ceea
ce priveste respectarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barba ti in relatiile de
munca; d) sa informeze imediat dupa ce a fost sesizat autoritatile publice abilitate cu aplicarea si
controlul respectarii legislatiei privind egalitatea de s anse si de tratament intre femei si barbati.
Art.13 prevede că : ,, Pentru prevenirea acțiunilor de discriminare bazate pe criteriul de
sex ȋn domeniul muncii, atât la negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel național,
de ramură, cât și la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unități, părțile
contractante vor stabili introducerea de clauze de interzicere a faptelor de discriminare si,
respecti v, clauze privind modul de soluționare a sesizărilor/reclamaț iilor formulate de persoanele
prejudiciate prin asemenea fapte .
SECȚIUNEA a II -a – Remedii privind egalitatea de gen care vizează accesul la
educație, la sănătate, la cultură și la informare
Ȋn legătură cu aceste domenii, pentru combaterea discriminării pe criteriul de sex, Legea
202/2002 prevede o serie de măsuri.
Atfel, ar t.14 alin.(2) stabilește că : ,,I nstitu țiile de invățămâ nt de toate gradele, factorii
sociali care se implică ȋ n proces e ins tructiv -educative, precum și toți ceilalț i furnizori de servicii
de formare și de perfecționare, autorizați conform legii, vor include ȋn programele naționale de
educație teme ș i activități referitoare la egalitatea de șanse ȋntre femei și bărbaț i.” Alin.( 3) al
.
13
aceluiași articol prevede că : ,, Instituțiile prevăzute la alin.(2) au obligația de a institui, ȋn
activitatea lor, practici nediscriminatorii bazate pe criteriul de sex, precum și măsuri concrete de
garantare a egalității de șanse și de tratament ȋ ntre femei și bărbați, conform legislației ȋn
vigoare” . Ȋn legătură cu această măsură, consider că ar trebui avută mai mult ȋn vedere, ȋntrucât
ȋn realitate , instituțiile nu acordă o importanță reală acestor problematici.
Articolul 15 din aceeași lege prevede următoarele măsuri: alin.(1) :Ministerul Educației
Naționale asigură , prin mijloa ce specifice, instruirea, pregătirea și informarea corespunză toare a
cadrelor didac tice, la toate formele de invățămâ nt, public și privat, pe tema egalității de șanse
pentru femei si bărbaț i; alin. (2): Ministerul Educației Naționale va promova, ȋ n mod direct sau
prin i ntermediul organelor si instituț iilor specia lizate din subordine, reco mandă ri privind
realizarea cursurilor universitare, instrumente de evaluare a manualelor școlare, programe
școlare, ghidur i pentru aplicarea programelor ș colare care să excludă aspectele de discriminare
ȋntre sexe, precum și modelele ș i stereotip urile comportamentale negative ȋn ceea ce privește
rolul femeilor și al bărbaților ȋn viața publică și familială ; alin. (3): Ministerul Educației Naționale
ȋn mod direct s au pr in intermediul inspectoratelor școlare din subordine, precum și unitățile de
invățământ superior monitorizează modul de re spectare a principiului egalității de șanse și de
tratament ȋntre femei și bărbați, ȋn activitatea curentă a unităților de invăță mânt.
De asemenea, art. 18 alin.(1) prevede o altă măsură cu privire la accesul la cultură fără
deosebire de gen: ,, Instituțiile publice de cultură, precum și orice alte structuri si formațiuni care
promovează actul cultural sub orice formă au obligaț ia să aplice mă surile necesare pentru a ccesul
tuturor persoanelor, fără discriminare bazată pe criteriu l de sex, la producți ile culturale .”
SECȚIUNEA a III -a – Remedii privind egalitatea de gen care vizează participarea la
luarea deciziei
Cu privire la participarea la luarea deciziei fără discriminare de gen, tot Legea 202/2002
prevede ȋn art. 22 anumite măsuri ce trebuie respectate de către instituțiile și autoritățile publice
centrale și locale, structurile de dialog social, patronatele și sindicatele, precum si de partidele
politice: alin.(1):,, Pentru realizarea in fapt a egalitatii de sanse si de tratament intre femei si
barbati, institutiile si autoritatile publice centrale si locale, structurile de dialog social,
patronatele si sindicatele, partidele politice asigura reprezentarea echitabila si echilibrata a
femeilor si barbatilor la toate nivelurile decizionale ”; alin. (2) :,,Toate comisiile și comitetele
guvernamentale și parlamentare asigură reprezentarea echitab ilă și paritară a femeilor și
bărbaților ȋn componenț a lor ”; alin. (3): ,,Partidele politice au obligați a să prevadă ȋn statutele și
regulamentele interne acțiuni pozitive ȋ n favoarea sexul ui subreprezentat la nivel de decizie,
precum și să asigure reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților ȋn propunerea candidaț ilor
la alegerile locale, generale ș i pentru Parlamentul European . “
.
14
CONCLUZIE
Ȋn zilele noastre asistăm la o confruntare ȋntre m entalitatea de tip tradițional ( ȋn care
femeia era percepută ca fiind inferioară bărbatului, punându -se mai mult accent pe rolul acesteia
de a se ocupa de creșterea și educarea copiilor, precum și acela de a fi o bună gospodină, decât
pe ideea de a i se acorda sprijin ȋn ceea ce privește realizarea femeii pe plan profesional ) și
menta litatea occidentală, ȋn viziunea căreia femeia trebuie să fie independentă, să aibă inițiativă,
ȋncredere ȋn forțele proprii și tenace ȋn realizarea pe plan profesional. Astfel, obținerea
autonomiei și egalității de ș anse presupune o serie de măsuri ce pot fi impuse chiar prin forța
coercitivă a statului, ȋn cazul ȋn care se aduc ȋncălcări ale acestora.
Sunt de părere că ȋncă există inegalități ȋn privința genului, deși se depun eforturi de către
țara noast ră și de către Uniunea Europeană pentru excluderea discrimi nării din acest punct de
vedere și pentru a realizarea ,,egalității de gen”. Aceste eforturi constau ȋn integrare conceptului
de egalitate de gen și a măsurilor specifice pentru implicarea femeilor ȋntr -o proporție mai mare
ȋn viața socială. Princi piul egalității de șanse ȋntre femei și bărbați a ȋnceput să fie transpus ȋn
legislația și ȋn politicile UE, urmărindu -se reglementarea vieț ii sociale a Statelor Membre din
perspective economice. România a dezvoltat cadrul legal și instituțional și are ȋn vedere
adoptarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Egalitatea de șanse ȋntre bărbați ș i femei
pentru perioada 2010 -2012 care va asigura o continuitate a po liticilor din domeniul egalității de
șanse ȋntre bărbați și femei dezvoltate până ȋn anul 2009, pentru a ră spunde nevoilor existente la
nivel naț ional
Ȋn sarcina noastră stă datoria de a exclude totalmente prejudecățile ȋntemeiate pe teorii
vechi și eronate . Astfel, consider ca se impun o serie de măsuri, p rintre care aș putea menționa
cu prioritate aprobarea unei legi care ar reglementa ca posturile de stat să fie ocupate după
criterii de performanță de către femei în proporție de cel puțin 45%.
Ȋn concluzie, subliniez că egalitatea ȋntre genul feminin și genul masculin ar trebui sa
existe și să se ȋntemeieze pe ideea de respect și apreciere, ȋntrucât așa cum a afirmat filosoful
Immanuel Kant: ,, Numai ȋmpreuna bărbatul și femeia formează omul complet”( Immanuel
Kant) .
.
15
BIBLIOGRAFIE
LEGISLAȚIE :
1. Constituția României
2. Legea nr.202/2002 (republicată) privind egalitatea de șanse și de tratament ȋntre femei și
bărbați,
3. Legea nr.229/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2002,
4. Ordonanța de urgență nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratam ent
ȋntre bărbați și femei ȋn cadrul schemelor profesionale de securitate socială,
5. Ordonanța nr.137/2000 (republicată) privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor
de discriminare.
CǍRȚI:
1. Consiliul Național pentru combaterea discriminării, Manual d e Pregătire, 2012, p.20
2. Ioan, Ceterchi, Ion, Craiovean, Introducere în teoria generală a dreptului , Ed. All,
Bucrești 1993, pag. 59.
SITE -URI WEB :
1. Csaba Ferenc Asztalos ,Delia Niță ,Georgiana Pascu , Carlo Russo “Analiză de
diagnostic a domeniului egalității de șanse și gen din România: probleme, nevoi, soluții
europene ” –
http://www.fundatia.ro/mara/sites/default/files/Analiza%20de%20diagnostic%20a%20do
meniului%20egalitatii%20de%20sanse%20si%20gen%20din%20Romania.pdf
2. http://portal.just.ro/102/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=13
3. Diana Gal, Discriminarea femeilor la locul de munca
http://ajust.ro/blog/2014/july/04/discriminare a-femeilor -la-locul -de-munca/
4. Daniela Terzi -Barbăroșie, Interviu http://tribuna.md/2012/03 /08/interviu -daniela -terzi-
barbarosie -%E2%80%9Eo -femeie -presedinte -va-dezamorsa -iscusit -conflictele -si-
supararile%E2%80%9D/
5. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/press center/pressreleases/2014/07/04/
participarea -femeilor -in-politica -este-esen-iala-pentru -democratia -si-dezvoltarea –
republicii -moldova.html
6. site-ul Ministerului munci i, familiei,protectiei sociale și persoanelor vâ rstnice
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate -de-presa/1894 -agentia –
nationala -pentru -egalitatea -de-sanse -intre-femei -si-barbati -anes-a-transmis -conducerii –
tuturor -partidelor -parlamentare -solicitarea -de-a-imbunatati -participarea -femeilor -la-
procesul -de-decizie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prejudecata ȋntemeiată pe diferența ȋntre sexe, depășită sau nu ȋn [612238] (ID: 612238)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
