Pregatirea Si Perfectionarea Personalului DIN Cadrul Curtii DE Conturi A Romaniei

PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA
personalului din cadrul
curții de conturi a româniei

Cuprins

Cap. 1 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ………………………………………………………3

1.1. Rolul și importanța resurselor umane în cadrul organizației …………………3

1.2. Definirea managemantului resurselor umane ………………………………. 4

1.3. Funcționarul public și funcția publică ……………………………………….8

1.4. Necesitatea pregătirii și dezvoltării profesionale a personalului din administrația publică ……………………………………………………….12

Cap. 2 PREZENTAREA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI ……………19

2.1. Modul de organizare și funcționare a Curții de Conturi…………………… 19

2.2. Conducerea Curții de Conturi ………………………………………………27

2.3. Principalele atribuții ale Curții de Conturi ………………………………… 29

2.4. Analiza structurii și evoluției personalului ……………………………….. 30

2.5. Personalul Curții de Conturi – evoluție și structură…………………………………35

Cap. 3 PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA PERSONALULUI
ÎN CADRUL CURȚII DE CONTURI …………………………………. 41

3.1. Politici de pregătire profesională a personalului ………………………….. 41

3.2. Managementul resurselor umane ………………………………………… 60

3.3. Pregătirea formatorilor……………………………………………………….46

3.4. Pregătirea angajaților de la nivel central și local…………………………..48

Cap. 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………. 56

ANEXE …………………………………………………………………….. 63

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………..65

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA RESURSELOR UMANE

ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI

Societatea modernă se prezintă ca o rețea de organizații care apar, se dezvoltă sau dispar. Fiecare organizație dispune de resurse financiare, materiale și umane iar „resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp”. Eficiența și eficacitatea oricărei organizații sunt influențate de comportamentul oamenilor în cadrul organizației. Efortul uman constituie esența acestora, iar ele există „deoarece oamenii lucrează împreună pentru realizarea obiectivelor organizaționale, în vederea îndeplinirii propriilor obiective.”

Datorită importanței resurselor umane, se cheltuiesc sume considerabile cu remunerarea personalului, cu angajarea și menținerea acestuia, investiția în resursa umană fiind „calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei organizații sau de a asigura competitivitatea și viitorul acesteia”, știut fiind că „resursele umane sunt valoroase, rare, dificil de imitat și, relativ, de neînlocuit.”

Resursele umane sunt cele mai importante în cadrul unei organizații, constituind „resurse inepuizabile de creativitate, de soluții și idei noi, originale și valoroase”, „singurele capabile să producă și să reproducă toate celelalte resurse” de care dispune organizația, resurse fără de care nici o organizație nu ar putea să-și atingă obiectivele.

Conceptul tradițional, în care salariații erau priviți ca simplă „forță de muncă” sau „mână de lucru”, definind în ansamblu masa angajaților, fără a-i trata ca „indivizi cu personalitate, nevoi, comportament, educație, experiență și valori specifice”, este înlocuit cu o accepțiune modernă, în care oamenii sunt angajați pentru rolul pe care îl pot avea în cadrul organizației și nu doar pentru a ocupa un post vacant.

Calitatea resurselor umane este un factor de care depind tot mai mult succesul organizațiilor, gradul de competitivitate și progresul acestora, de aceea fiecare organizație trebuie să-și asigure personalul de care are nevoie, să câștige serviciile angajaților, să-i motiveze și să se asigure de atașamentul acestora față de organizație.

Din punct de vedere profesional, orice angajat poate crește și se poate dezvolta dacă în cadrul organizației i se creează condițiile optime, managerii recunoscând faptul aceștia aduc la îndeplinire obiectivele unei organizații și au un rol deosebit în menținerea și dezvoltarea ei.

Este cunoscut faptul că, dintre toate resursele pe care le deține o organizație, resursa umană este cea mai dinamică. „De aceea are nevoie să i se acorde o atenție deosebită din partea conducerii dacă aceasta dorește să o exploateze la capacitatea ei maximă în cadrul activității profesionale”, această preocupare concretizându-se în pregătirea profesională și dezvoltarea carierei.

În sens restrâns, politica de personal se referă la principiile și regulile după care se realizează încheierea, modificarea, desfacerea contractului de muncă, precum și la obligațiile care îi revin personalului care lucrează în cadrul administrației publice. În sens larg, politica de personal cuprinde principiile și regulile necesare creării unui mediu propice desfășurării în bune condiții a activității de către personalul angajat, aici avându-se în vedere și pregătirea, recrutarea, promovarea și perfecționarea personalului angajat.

1.2. PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ÎN CADRUL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE

Resursele umane sunt valoroase, rare, dificil de imitat și relativ de neînlocuit, fiind singurele resurse capabile să producă toate celelalte resurse aflate la dispoziția unei organizații, ele reprezintă totodată resursele active ale organizației, întrucât experiența, pasiunea și potențialul lor, inițiativa și dezvoltarealor contribuie la creșterea eficienței și eficacității organizaționale.

Managementul resurselor umane este foarte important deoarece resursele umane reprezintă organizația, ele fiind totodată una din cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp.

Este dovedit faptul că investiția în oameni reprezintă calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei organizații sau de a asigura competitivitatea și viitorul acesteia.

Angajații unei întreprinderi constituie cele mai importante resurse strategice ale acesteia, motiv pentru care este important să beneficieze și de investițiile adecvate.

Importanța strategică a resurselor umane este evidențiată și de faptul că acestea reprezintă o variabilă de care depinde succesul sau insuccesul unei organizații, fiind știut faptul că existența unor oameni potriviți la locul potrivit pot asigura succesul pe termen lung al oricărei întreprinderi.

De menționat că pentru succesul organizațiilor, respectiv pentru progresul lor este foarte importantă calitatea resurselor umane, gradul de competitivitate și progresul lor. După cum afirma G.T. Milkovich deciziile manageriale din domeniul resurselor umane sunt printre cele mai dificile deoarece prin acestea, factorii individuali, organizaționali și situaționali influențează și se regăsesc în respectivele decizii.

În funcție de organizație, deciziile manageriale privind resursele umane diferă deoarece acestea trebuie să corespundă nevoilor organizației, dar în același timp trebuie să aibă în vedere și trecutul, respectiv personalitatea oamenilor.

Oamenii tind să acționeze și să ia decizii pe baza a ceea ce percep a fi realitate; așa cum susțin specialiștii în domeniu noi percepem realitatea prin intermediul propriilor atitudini și valori, nu numai distorsionând ceea ce percepem ci și filtrând acest lucru. Detaliile care nu se potrivesc cu atitudinile și valorile noastre preconcepute le ignorăm din comoditate. Datorită acestor decizii observăm că personalul unei organizații nu poate fi tratat ca un bloc, ca o persoană medie ci diferențiat deoarece fiecare angajat reprezintă o individualitate.

Resursele umane reprezintă un potențial uman deosebit, ce trebuie înțeles, motivat și antrenat în vederea implicării acestuia în rezolvarea sau realizarea obiectivelor organizaționale.

Principala problemă este cea a promovării unui management al resurselor umane adecvat și a creării unui climat motivațional sau organizațional corespunzător astfel încât individul să se integreze în organizație, pentru a-și satisface propriile obiective și muncind pentru obiectivele organizației. Pentru a supraviețui și a prospera într-un mediu care se află într-o permanentă schimbare, atât organizațiile, cât și oamenii trebuie să fie capabili și pregătiți să se schimbe.

Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp care este necesar schimbării mentațităților, obiceiurilor, comportamentelor. De aceea rolul acestora și al managementului crește continuu atât datorită gradului ridicat de implicare al oamenilor, cât și datorită diversității aspirațiilor sau așteptărilor lor.

Relațiile dintre manageri și subordonați trebuie să se bazeze pe principiul demnității umane. Thomas Murphy, președinte al General Motors, fiind preocupat de filozofia calității vieții profesionale, afirma „trebuie să încercăm să tratăm oamenii în felul în care dorim și ne place să fim noi tratați, întrucât va fi bine atât pentru individ, cât și pentru organizație“.

Managementul resurselor umane este definit în literatura de specialitate astfel:

În concepția modernă oamenii nu sunt recrutați și selectați pentru a ocupa anumite posturi vacante, ci sunt căutați și atrași pentru rolul deosebit de important din cadrul organizației.

Specialiștii (ASTD – American Society for Trening and Development) Societatea Americană pentru Pregătire și Dezvoltare a identificat nouă domenii principale de activitate ale managementului resurselor umane, respectiv: pregătire și dezvoltare, organizare și dezvoltare, organizare/proiectarea posturilor, planificarea resurselor umane, selecție și asigurarea cu personal, cercetarea personalului și sistemele informaționale, recompense/avantaje sau ajutoare acordate, consiliere privind problemele personale ale angajaților, sindicat/relații de muncă.

Luând în considerare aceste domenii de activitate, managementul resurselor umane după unii specialiști reprezintă un proces alcătuit din patru funcții: obținerea, dezvoltarea, motivarea și menținerea resurselor umane. Datorită creșterii complexității managementului resurselor umane se identifică alte cinci domenii noi: umanizarea postului, recompense legate de performanță, programe de muncă flexibile, planuri de recompense flexibile, planificarea carierei.

Principalele strategii și politici în domeniul resurselor umane

La nivelul organizației există o strategie globală, care cuprinde mai multe tipuri de strategii în funcție de:

1) gradul de dependență față de strategia globală, care cuprinde mai multe tipuri de strategii:

– strategii de personal orientate spre investiții – se numesc astfel deoarece au în vedere deciziile referitoare la investiții și privesc resursa umană ca obiect al investiției. Avantajele abordării acestui tip de strategie constau în: reducerea cheltuielilor de pregătire sau de angajare de personal în momentul în care introducem noi tehnologii, sporirea capacității de reacție și de adaptare a organizației datorită faptului că există o corelație între strategia de personal și cea a organizației, facilitând anticiparea evoluțiilor viitoare.

– strategii de personal orientate valoric – aceste strategii pornesc de la premiza că trebuie respectate interesele, dorințele și aspirațiile personalului (se iau în calcul necesitățile angajaților). La nivelul organizației sunt valori considerate relevante care sunt făcute cunoscute sau recunoscute și se încearcă a fi aplicate în cadrul întreprinderii. În acest sens este scoasă în evidență dorința de calitate și de dreptate, fapt pentru care s-au elaborat o serie de scale valorice care încearcă să prezinte la ce nivel s-a ajuns ăn privința acestor valori.

– strategii de personal orientate spre resurse – presupun inversarea raportului scop-mijloace, în sensul că prin strategia generală a întreprinderii se impune de la început evidențierea aspectelor vare vizează resursele umane fără a fi nevoie ca ulterior să stabilim obiectivele ce dezvoltă o strategie de personal.

2) în funcție de mărimea cheltuielilor efectuate cu personalul se întâlnesc:

– strategii de conciliere – la limita de rezistență.

– stratinvestiției. Avantajele abordării acestui tip de strategie constau în: reducerea cheltuielilor de pregătire sau de angajare de personal în momentul în care introducem noi tehnologii, sporirea capacității de reacție și de adaptare a organizației datorită faptului că există o corelație între strategia de personal și cea a organizației, facilitând anticiparea evoluțiilor viitoare.

– strategii de personal orientate valoric – aceste strategii pornesc de la premiza că trebuie respectate interesele, dorințele și aspirațiile personalului (se iau în calcul necesitățile angajaților). La nivelul organizației sunt valori considerate relevante care sunt făcute cunoscute sau recunoscute și se încearcă a fi aplicate în cadrul întreprinderii. În acest sens este scoasă în evidență dorința de calitate și de dreptate, fapt pentru care s-au elaborat o serie de scale valorice care încearcă să prezinte la ce nivel s-a ajuns ăn privința acestor valori.

– strategii de personal orientate spre resurse – presupun inversarea raportului scop-mijloace, în sensul că prin strategia generală a întreprinderii se impune de la început evidențierea aspectelor vare vizează resursele umane fără a fi nevoie ca ulterior să stabilim obiectivele ce dezvoltă o strategie de personal.

2) în funcție de mărimea cheltuielilor efectuate cu personalul se întâlnesc:

– strategii de conciliere – la limita de rezistență.

– strategii de supraviețuire – constituirea la nivelul firmei a unui fond special care să asigure finanțarea de personal într-un mod continuu și coerent.

– strategii în salturi – caz în care se alocă sume importante însă numai cu caracter ocazional în special în situații de criză.

– strategii investiționale – presupune alocarea continuă a unor sume importante pentru dezvoltarea potențialului uman.

3) în funcție de decalajul de performanță acoperit de activitatea de trening și dezvoltare:

– strategia corectivă, care presupune reducerea decalajului între performanța efectivă a angajatului și performanța care ar trebui obținută la nivelul postului respectiv în același moment.

– strategia proactivă, ce presupune eliminarea decalajului între performanța ocupantului postului la un anumit moment dat și performanța dorită la nivelul postului respectiv la un alt moment, respectiv într-un viitor previzibil oarecum apropiat.

– strategia procesuală, presupune crearea la nivelul întreprinderii a unui cadru organizațional stimulativ pentru învățare la toate nivelurile.

4) după criteriul propus avem clasificarea strategiilor de trening și dezvoltare în funcție de etapele carierei pe care le parcurge individul în organizație:

– strategii de socializare, se integrează noii angajați în cultura organizațională (se programează o serie întreagă de activități care să permită familiarizarea noilor angajați cu strategia).

– strategii de specializare, presupun dezvoltarea competențelor angajatului, în special a celor specifice postului pe care îl dețin (este cea mai utilizată).

– strategia de dezvoltare, urmărește dezvoltarea pe orizontală a angajaților prin rotație pe posturi sau dezvoltarea pe verticală pentru a putea fi promovați.

– strategii de valorificare, presupun dezvoltarea personalului prin utilizarea așa numitor mentori, respectiv persoane cu experiență și competențe sporite la nivelul organizației.

1.3. FUNCȚIONARUL PUBLIC ȘI FUNCȚIA PUBLICĂ

Pentru funcționarii publici se aplică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, precum și H.G. nr. 1087/2001 privind organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710/07.11.2001.

Începând din anul 1999, funcționarii publici din România își desfășoară activitatea pe baza unui statut, care cuprinde norme referitoare la recrutarea, încadrarea, promovarea, modificarea și încetarea raporturilor de drept administrativ și pe cale de consecință a raporturilor de muncă ale funcționarilor publici.

Funcția publică se referă la ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale. Funcționarul public este persoana fizică numită într-o funcție publică, iar totalitatea funcționarilor publici din autoritățile și instituțiile publice constituie corpul funcționarilor publici. Aceștia se pot grupa în funcție de momentul angajării lor astfel:

– debutanți – persoanele care ocupă, în urma concursului sau a examenului, o funcție publică până la definitivare;

– definitivi – sunt persoanele care au depășit termenul stabilit de lege pentru debutanți și în urma examenului de trecere la alt grad, au obținut cel puțin nota 8.

Condițiile pentru ocuparea unei funcții publice sunt generale și de studii, cele generale se referă la:

cetățenia română și domiciliul în România;

cunoașterea limbii române, scris și vorbit;

vârsta de 18 ani împliniți;

capacitatea deplină de exercițiu;

o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care candidează, atestată pe baza examenului medical de specialitate;

inexistența unei condamnări pentru săvârșirea unei infracțiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice;

câștigarea concursului sau promovarea examenului organizat pentru ocuparea funcției publice;

Structura carierei funcționarilor publici se împarte în clase (clasa reprezintă o etapă în cariera funcționarului public), iar clasele se împart în grade.

Categoriile au în vedere studiile pe care le au funcționarii publici (studii superioare – categoria A, studii superioare de scurtă durată – categoria B, studii medii – categoria C).

Tabel nr.1

Selectarea funcționarilor publici se face prin concurs organizat și numai în limita posturilor rămase vacante în urma aplicării prevederilor legale referitoare la promovări și transferuri. Funcțiile publice vacante, pentru care se organizează concurs se dau publicității cu 30 de zile înainte de data organizării concursului.

Candidații reușiți la concurs sunt numiți funcționari publici debutanți prin ordin sau, după caz, prin dispoziție a conducătorului autorității sau instituției publice în a cărui organigramă se află postul vacant. Aceștia pot fi definitivați numai după terminarea perioadei de stagiu – aceasta are ca obiect confirmarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților unei funcții publice.

Evaluarea performanțelor funcționarilor publici se face în scopul acordării drepturilor salariale corespunzătoare performanțelor profesionale individuale.

Coordonarea și monitorizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face de către compartimentul de resurse umane din cadrul instituției. Rezultatele obținute la evaluarea anuală conferă dreptul de a avansa în grad și clasă și primirea de recompense morale și materiale pentru rezultatele deosebite ale activității lor.

Pregătirea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici are la bază art. 32 din Constituție denumit „dreptul la învățătură“, iar o formă superioară de perfecționare a pregătirii profesionale este realizată de cei care își dau doctoratul sau care elaborează unele studii și lucrări științifice.

Pentru evaluarea activității funcționarilor publici se folosește sistemul aprecierii anuale, ce presupune evaluarea efectivă a activității funcționarilor publici, iar caracteristicile evaluării sunt prezentate in tabelul nr.2:

Tabel nr.2 CARACTERISTICILE EVALUĂRII

În cazul tuturor angajaților, o caracterizare superficială sau subiectivă făcută de șeful ierarhic, precum și ignorarea contribuției personale și a eforturilor funcționarului/ angajatului determină ineficiența activității acestuia.

O cerință importantă pentru eficiența aprecierilor făcute este ca acestea să fie comparabile între ele, întrucât administrația statului reprezintă un sistem unitar. Această apreciere la nivel unitar este greșită și ineficientă deoarece se pot strecura erori cauzate de ideea că toți angajații trebuie să reacționeze identic în îndeplinirea sarcinilor lor.

Art. 189 din Codul Muncii, modificat și completat de Ordonanța de Urgență nr. 65/05.07.2005 și Legea nr. 371/13.12.2005, la Titlul VI ce se referă la formarea profesională arată că: „formarea profesională a salariaților se poate realiza prin următoarele forme:

participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din țară și din străinătate;

stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă;

stagii de practică și specializare în țară și străinătate;

ucenicie organizată la locul de muncă;

formare individualizată;

alte forme de pregătire convenite între angajator și salariat.“

Iar art. 190 la aliniatul 1 punctul a) spune că: „Angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, astfel: dacă au cel puțin 21 de angajați, cel puțin o dată la 2 ani“ și aliniatul 2 referitor la cheltuieli „cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condițiile alin. 1 se suportă de către angajatori“.

Art. 203 și 204 din Codul Muncii se referă la formatori, aceștia „sunt numiți de angajator dintre salariații calificați, cu o experiență profesională de cel puțin 2 ani în domeniul în care urmează să se realizeze formarea profesională. Formatorul are obligația de a primi, de a ajuta, de a informa și de a îndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesională și de a supraveghea îndeplinirea atribuțiilor corespunzătoare postului ocupat de salariatul în formare.“

Aliniatul 2 al Art. 204 se referă la asigurarea de către formator a cooperării cu alte organisme de formare și participă la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesională.

1.4. NECESITATEA PREGĂTIRII ȘI DEZVOLTĂRII PROFESIONALE
A PERSONALULUI DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Având în vedere că „autoritățile administrației publice formează un sistem unitar” politica de personal în acest domeniu are și ea un caracter unitar, bazat „pe raționalitate și continuitate”, fiind necesară, în același timp, adaptarea la schimbările care au loc în viața economică și socială.

Pregătirea personalului urmărește dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor și deprinderilor angajaților, „pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe generale a organizației.” De asemenea, politica de pregătire profesională trebuie să țină seama de strategia generală a unei organizații, de scopurile și obiectivele propuse și, bineînțeles, de politica specifică referitoare la resursele umane.

Pregătirea profesională implică parcurgerea mai multor etape și anume:

– “stabilirea unei politici de pregătire profesională

– stabilirea modului de organizare a pregătirii profesionale

– identificarea nevoilor de pregătire profesională

– planificarea pregătirii profesionale

– realizarea pregătirii profesionale

– evaluarea pregătirii profesionale”.

Pregătirea profesională și dezvoltarea carierei sunt două activități cu un rol deosebit de important în viața unei organizații.

Conținutul pregătirii profesionale are de fapt două componente și anume formarea și perfecționarea profesională. Unii autori consideră perfecționarea profesională ca fiind un stadiu al formării, în timp ce alții au evidențiat anumite deosebiri între aceste noțiuni. Astfel, dacă prin formare profesională se înțelege calificarea inițială sau însușirea unei noi meserii, perfecționarea profesională reprezintă „însușirea de către lucrători deja calificați într-un anumit domeniu a unor noi cunoștințe, priceperi și deprinderi de muncă, recunoscute ca făcând parte din conținutul meseriei; policalificare sau recalificare.”

Politica de pregătire profesională este cuprinsă în strategia generală a organizației și este elaborată în concordanță cu scopurile și obiectivele pe care aceasta și le propune. Proiectele referitoare la pregătirea profesională trebuie să conțină temele abordate, numărul de angajați cuprinși în această acțiune, categoriile de personal care urmează cursurile de pregătire profesională, metodele de pregătire, precum și costurile pe care le presupune derularea acestor activități.

Pregătirea profesională se poate desfășura atât în timpul programului, cât și în afara orelor de program, metodele fiind diferite. Astfel, în timpul programului de lucru, aceste forme de pregătire se concretizează prin instruiri la locul de muncă, delegare de sarcini, consiliere sau supraveghere, înlocuire temporară a șefului ierarhic. În afara orelor de program, pregătirea se poate desfășura în cadrul organizației sau în afara acesteia, prin discuții de grup, exerciții de dezvoltare a deprinderilor, respectiv prin cursuri de scurtă sau lungă durată în cadrul unor firme de consultanță sau alt tip de organizații.

Politica de personal în administrația publică are un rol funcțional, scopul ei fiind acela de a realiza în condiții optime sarcinile care revin administrației publice. Această politică „se desfășoară cu respectarea fermă a criteriilor etico-morale și profesionale de apreciere, de repartizare și de promovare, premise ale realizării unei calități optime a activității administrative” și se bazează pe raționalitate și continuitate. Aceasta presupune atât existența unor norme logice simple și clare, cât și adaptabilitatea respectivei politici la schimbările care au loc în viața economică și socială. Tot de rațional ține și introducerea unor măsuri treptate de schimbare și refacere, întrucât niște măsuri radicale pot determina instabilitatea personalului care lucrează în administrație sau chiar slăbirea încrederii în administrația publică din partea funcționarilor sau a cetățenilor. Prin politica de personal trebuie întreprinse acțiuni care să asigure continuitatea și stabilitatea celor angajați în acest domeniu, o caracteristică a acestei politici fiind și umanitarismul, ceea ce presupune că se au în vedere și interesele angajaților. În același timp, ei trebuie să dovedească o bună pregătire profesională, întrucât „eficiența și eficacitatea activității administrației depind de modul în care cei care lucrează în administrație reușesc să-și îndeplinească cu profesionalism atribuțiile și sarcinile de serviciu.”1

Una din cele mai importante preocupări actuale pentru Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă o constituie „evoluția fenomenelor de formare, ocupare, șomaj și inactivitate.” În scopul armonizării cu principiile și metodologiile Uniunii Europene în domeniul formării, în temeiul Legii nr.132/1999, a fost înființat Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, care funcționează în sistem tripartit, având în componență reprezentanți ai administrației centrale, ai organizațiilor sindicale și ai organizațiilor patronale reprezentative la nivel național.

Acest Consiliu are un rol consultativ în fundamentarea și promovarea politicilor și strategiilor de formare profesională a adulților, coordonând și controlând la nivel național o serie de activități, cum sunt:

– „autorizarea furnizorilor de formare profesională prin comisiile de autorizare județene, respectiv a municipiului București;

– elaborarea standardelor ocupaționale;

– evaluarea și certificarea componentelor profesionale dobândite de adulți prin formare profesională continuă.”

De asemenea, îndeplinește rolul de autoritate națională pentru calificări, este o instituție de interfață între Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și propune acestora elemente de politici și strategii naționale privind dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților.

Statutul funcționarului public

Dreptul la perfecționarea pregătirii profesionale

În forma inițială, legea prevedea perfecționarea pregătirii profesionale doar ca statut al funcționarilor publici nu și de drept. O asemenea concepție era și este vădit nesatisfăcătoare dat fiind faptul că respectarea îndatoririi instituită prin lege dacă nu era dublată de un drept al funcționarilor de a se perfecționa și de aici obligația autorității publice de a asigura perfecționarea funcționarilor publici. Receptând criticile formulate în doctrină prin Legea 161/2003, perfecționarea profesională este consacrată atât ca o îndatorire a funcționarului public cât și un drept al acestuia. De aici soluția prin care este recunoscut dreptul funcționarului public de a efectua cel puțin 7 zile de perfecționare în timpul unui an, soluție regăsită și în alte state europene cum ar fi: Polonia, Cehia, Ungaria și firească cu atât mai mult cu cât administrația românească se află în proces de reformă ca întreaga societate de altfel, iar profesionalizarea funcționarilor publici este o condiție sine qua non a acestui proces de reformă.

Instituția care gestionează procesul de formare și perfecționare a funcționarilor publici ca de altfel a întregului personal din administrația publică centrală și locală este Institutul Național de Administrație înființat prin ordonanța 81/2001 aprobată prin Legea 106/2002 care își desfășoară activitatea în baza H.G. 710/2002.

Institutul Național de Administrație este înființat după model francez (E.N.A. – L’Ecole Nationale Administrative) – și reprezintă o autoritate centrală de specialitate, înființată în subordinea M.A.I. (Ministerul Administrației și Internelor) care organizează și desfășoară 3 categorii de programe de formare specializată în administrația publică:

programe de perfecționare cu durată de până la 3 luni;

programe cu durata de 1 an, care pot fi urmate de persoane care au vârsta de regulă până la 45 ani, absolvenți de studii superioare, încadrați în instituții publice, care recomandă și susțin financiar contravaloarea cursului;

programe de specializare – tip masterat (față de cele anterioare care sunt postuniversitare) – care pot fi urmate de persoane cu vârsta până în 30 ani, absolvente de studii superioare de lungă durată, care pe perioada urmării cursurilor se consideră funcționari debutanți, după absolvire devenind funcționari definitivi.

Prin Ordonanța 81/2001 se impune autorităților publice locale să aloce un procent de 1% din bugetul propriu pentru suportarea cheltuielilor de formare.

În Legea 188/1999 – în forma modificată o asemenea dispoziție nu se regăsește deși în multele variante care au existat ea fusese în mod corect consacrată într-un procent superior de 3% la care s-a renunțat în varianta finală.

Este criticabil acest lucru deoarece în zadar consacrăm prin lege drepturi și obligații pentru funcționari, dacă nu sunt asigurate și fondurile necesare pentru ca drepturile și obligațiile să poată fi aplicate.

Exercitarea acestui drept este supusă și unor sancțiuni în sensul că persoanele care urmează programe de perfecționare cu o anumită durată mai mare de 3 luni, sunt obligate să se angajeze că vor lucra în administrația publică o anumită perioadă de timp (1 – 5 ani), în caz contrar să fie obligate să suporte contravaloarea cheltuielilor pentru perioada de timp nerespectată.

Pe lângă Institutul Național de Administrație au fost create și funcționează în România 8 centre regionale de formare continuă pentru administrația publică locală în București, Călărași, Craiova, Constanța, Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca, Iași. Acestea organizează numai cursuri de scurtă durată de până la 3 luni și se află sub coordonarea metodologică a Institutul Național de Administrație.

Semnificația perfecționării profesionale în prezent este foarte importantă pentru funcționarii publici deoarece din rezultatele obținute la cursurile respective sunt luate în considerare în cadrul evaluărilor anuale a funcționarilor publici, ea influențând astfel dreptul la carieră al acestora.

Prin intermediul Institutul Național de Administrație și al centrelor regionale se realizează nu numai pentru funcționarii publici ci pentru toate categoriile de personal din administrația publică, inclusiv pentru consilieri, prefecți și alte persoane care doresc să urmeze astfel de cursuri.

În „Programul de guvernare 2005-2008”, un capitol distinct îl constituie „Reforma administrației publice” (capitolul 11). Guvernul României va aplica în această perioadă o strategie națională care va avea trei obiective și anume:

Reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local

Consolidarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală

Întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrală și locală.

Acest ultim obiectiv va avea ca țintă întregul sistem al administrației publice și se va concentra asupra următoarelor măsuri:

Dezvoltare organizațională

Managementul resursei umane

Întărirea legăturilor inter-instituționale

e-Government.

În vederea realizării măsurii privind „Managementul resursei umane”, a fost stabilită realizarea mai multor acțiuni care se referă la:

– elaborarea codului privind managementul serviciului/funcției publice; codul va cuprinde regulile managementului resursei umane în administrația publică (recrutare, carieră, clasificare, indicatori de performanță, formare profesională și formare profesională continuă, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplină);

– demonopolizarea sistemului de formare și perfecționare profesională în administrația publică, prin diversificarea ofertei curiculare, precum și crearea de secții sau facultăți de profil în centre universitare;

– aplicarea codurilor de etică pentru funcționari publici și generalizarea acestora în întregul sistem al administrației publice;

– modificarea legii privind codul de conduită a funcționarilor publici;

– evaluarea trimestrială, semestrială și anuală a funcționarilor publici în raport cu un serviciu public definit;

– includerea personalului tehnic parlamentar în corpul funcționarilor publici;

– instruirea funcționarilor publici cu fiecare plan de acțiune prin care se introduc măsuri de reformă;

– instruirea funcționarilor publici în dreptul comunitar, precum și în aplicarea programelor europene;

– abrogarea O.U.G. nr.284/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

– asigurarea transparenței regulilor de concurență și selecție a funcționarilor publici;

– depolitizarea funcței publice, prin eliminarea categoriei de înalți funcționari publici, a evaluării profesionale de factorii politici și constituirea comisiilor de disciplină ca instanțe în afara autorităților publice.”

De asemenea, Guvernul a adoptat „Strategia pe termen scurt și mediu pentru formare profesională continuă 2005-2010” , elaborată în cadrul programului PHARE. Acest document își propune ca obiectiv general consolidarea sistemului național de formare profesională continuă și urmărește dezvoltarea unui sistem transparent și flexibil, cu un nivel adecvat de finanțare și care să beneficieze de o puternică implicare a partenerilor sociali. Această strategie are ca scop final asigurarea creșterii gradului de ocupare, de adaptabilitate și de mobilizare a forței de muncă.

Sistemul de formare profesională continuă este menit să răspundă nevoilor de calificare a forței de muncă, evidențiate de necesitatea alinierii la tendințele europene.

Strategia adoptată de Executiv are două obiective principale și anume:

Participarea sporită la formarea profsională continuă (FPC) și facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții;

Îmbunătățirea calității și creșterea eficieței sistemului de formare profesională continuă printr-un management orientat spre rezultate.

Acest document a fost elaborat în concordanță cu Programul de guvernare 2005-2008, care prevede ca obiectiv major al politicii educaționale și de formare profesională investiția în capitalul uman, fiind cea mai profitabilă pe termen lung.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

2.1 Prezentarea Curții de Conturi

În etapa actuală, Curții de Conturi îi revine un rol deosebit de important în procesul de reformă și tranziție din țara noastră, urmărind cu fermitate combaterea risipei și fraudei, instaurarea și respectarea unei discipline ferme în realizarea rolului său, creșterea responsabilității în ceea ce privește utilizarea și administrarea fondurilor publice ca și a celor alocate României de Uniunea Europeană sau de alte instituții de finanțare internațională.

În cadrul acquis-ului comunitar, grupat în 31 de capitole, un capitol special este dedicat controlului financiar – Capitolul 28, iar instituția a cunoscut o puternică dezvoltare pe parcursul negocierilor de aderare purtate în vederea finalizării negocierilor la acest capitol. Astfel, pe lângă tradiționalul control financiar ulterior extern, exercitat în vederea acordării descărcării de gestiune și stabilirii răspundrii privind utilizarea banului public, Curtea de Conturi a introdus în activitatea sa auditul financiar și auditul performanței privind gestiunea economico-financiară, elemente de audit al sistemelor de control și audit financiar intern, precum și elemente de audit al sistemelor informatice. Aceste domenii au fost preluate din practica instituțiilor supreme de audit, atât din țările membre ale Uniunii Europene, cât și din alte state cu sisteme economice dezvoltate.

Încă de la reînființara sa, Curtea de Conturi a fost preocupată de întărirea capacității sale instituționale, de ridicarea capacității profesionale a personalului, urmărind să devină o instituție puternică, modenă și performantă, pentru a face față tuturor provocărilor pe care le presupune aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

În conformitate cu prevederile Constituției României (art. 140) Curtea de Conturi este definită ca o instituție care exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi parcurge un amplu proces de modernizare instituțională astfel încât, potrivit Standardelor de audit ale Organizației Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) să devină „autoritatea publică a statului, care îndeplinește funcția de audit public la nivelul cel mai înalt din stat“.

În această calitate Curtea de Conturi împreună cu instituțiile supreme de audit din țările central și est-europene, cu participarea Curții Europene de Audit și a specialiștilor SIGMA, s-a angajat să respecte criteriile de convergență necesare integrării europene, decurgând din Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit ale INTOSAI, elaborate în anul 1998, pe baza:

Declarației de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanțelor publice, elaborate de INTOSAI și adoptată la Congresul al IX-lea al acestei organizații, desfășurat la Lima în anul 1977;

2. Recomandărilor cuprinse în Rezoluția președinților Instituțiilor Supreme de Audit din țările Central și Est – Europene și Curții de Conturi Europene;

Standardelor de audit ale INTOSAI, adoptate la Congresul al XIV-lea al INTOSAI din 1992, desfășurat la Washington și actualizate în anul 1995 la Congresul al XV-lea de la Cairo.

Necesitatea asimilării noilor abordări și concepte europene specifice auditului public extern a determinat inițierea unei noi construcții legislative care în principal conține următoarele elemente definitorii:

Asumarea de către Curtea de Conturi în calitate de instituție supremă de audit, a rolului ce-i revine în ciclul responsabilității publice de a contribui la buna gestiune financiară a fondurilor publice și a patrimoniului public, de a furniza Parlamentului și respectiv, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, rapoarte conținând informații privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;

Reglementarea, în mod distinct a independenței Curții de Conturi, sub toate aspectele ei esențiale: independența funcțională și organizatorică, independen-ța membrilor și a personalului Curții, independența financiară a Curții;

Competența Curții de Conturi de a verifica modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale;

Statuarea, în conformitate cu Declarația de la Lima și Standardele de audit ale INTOSAI, ca atribuție principală a Curții de Conturi a auditului public extern în sectorul public, realizată, în principal, prin cele două tipuri consacrate de audit: auditul financiar extern și auditul performanței;

Realizarea tipurilor de audit specifice instituțiilor supreme de audit în baza standardelor proprii de audit public extern, adoptate conform standardelor de audit INTOSAI, Liniilor directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI și a altor standarde de audit relevante pentru sectorul public elaborate de IFAC și acceptate spre aplicare în Uniunea Europeană;

Elaborarea de manuale de audit și ghiduri pe domenii specifice conținând proceduri detaliate privind evaluarea sistemelor de management și de contol intern ale entităților auditate. Unul dintre obiectivele centrale ale Curții de Conturi este evaluarea și formularea de recomandări de îmbunătățire a funcționării acestor sisteme;

Abordarea auditului pe bază selectivă, în conformitate cu standdardul de planificare consacrat de cea mai bună practică în domeniu;

Finalizarea auditului financiar extern la instituțiile publice conduse de ordonatorii principali de credite prin emiterea unei opinii de audit asupra situațiilor financiare auditate, respectiv a conturilor de execuție bugetară, ținând seama de rezultatele verificărilor, pe bază selectivă, a conturilor de execuție ale ordonatorilor de credite subordonați;

Întocmirea unui raport de audit care conține în principal, constatări cu impact financiar, constatări cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management și de control intern ale entității auditate, precum și recomandări pentru remedierea deficiențelor constatate și îmbunătățirea activităților;

Constituirea la nivelul celor două camere ale Parlamentului a unei comisii speciale permanente care va avea drept scop examinarea rapoartelor transmise de către Curtea de Conturi, verificarea contului anual de execuție al bugetului Curții de Conturi, înaintarea de propuneri către Parlament pentru numirea membrilor Curții de Conturi;

Mai buna informare a Parlamentului și a autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, prin transmiterea unor rapoarte relevante care vor fi făcute publice;

Instituirea obligației conducerii entității auditate de a acționa în vederea recuperării pagubelor constatate de către auditorii Curții de Conturi, neîndeplinirea acestei obligații constituind infracțiune;

Funcționarea pe lângă Curtea de Conturi a Autorității de Audit pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada post-aderare, în vederea îndeplinirii unor obligații asumate de țara noastră, în procesul de integrare europeană.

Direcții de dezvoltare a activității Curții de Conturi

Obiectivele strategice ale Curții de Conturi privind dezvoltarea și perfecționarea controlului financiar și auditului extern

Curtea de Conturi în calitate de instituție supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, trebuie să îndeplinească un rol important în procesul de reformă din România, în actuala etapă de tranziție.

Misiunea Curții de Conturi este aceea de a promova cele mai înalte standarde pentru obținerea și diseminarea informației referitoare la modul de cheltuire al banilor publici.

În acest context Curtea de Conturi urmează să răspundă unor noi provocări determinate de evoluția circumstanțelor desfășurării activității sale datorate, în principal:

modificării prevederilor constituționale, care implică modificarea cadrului său legal de organizare și funcționare;

cerințelor în permanentă evoluție, legate de procesul de aderare a României la Uniunea Europeană;

modificării sistemului contabilității instituțiilor publice, prin introducerea contabilității angajamentelor;

extinderii treptate a aplicării Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate (OMF nr. 94/2001) și a Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene (OMF 306/2001), la nivelul agenților economici.

Un element esențial al reformei îl constituie introducerea auditului financiar public și realizarea auditului performanței asupra tuturor fondurilor publice, ceea ce contribuie la sporirea eficienței utilizării acestora și la limitarea risipei în economia românească.

Astfel, obiectivul strategic prioritar al activității instituției, îl constituie consolidarea capacității instituționale a Curții de Conturi a României, ca instituție independentă, profesională și credibilă de audit extern al fondurilor publice, capabilă să îndeplinească cerințele de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea atingerii obiectivului său prioritar, Curtea de Conturi are nevoie de consolidarea statutului și de redefinirea mandatului său, de extinderea competențelor, de diversificarea activităților sale prin introducerea de metode de audit moderne, în conformitate cu standardele de audit internaționale și cu cele mai bune practici europene; de un personal cu un înalt profesionalism preocupat permanent de îmbunătățirea performanței sale profesionale; de un suport tehnic și logistic modern și adecvat și de o bună comunicare internă și externă. În acest mod, Curtea devine capabilă să prezinte Parlamentului României, Uniunii Europene și altor utilizatori, precum și opiniei publice, rapoarte de înaltă calitate privind utilizarea fondurilor publice. Curtea de Conturi poate, de asemenea, să devină, fără afectarea independenței sale, o instituție de audit independentă, recunoscută, care să efectueze audituri financiare pe bază de contract pentru entități economice altele decât cele aflate în atribuțiile sale, care să-i genereze în acest fel fonduri proprii pentru autofinanțarea unor activități de dezvoltare.

Eficiența activității este îmbunătățită prin sprijinul acordat personalului în vederea creșterii productivității muncii și a reducerii perioadei de timp necesare pentru desfășurarea activității de audit.

În esență, obiectivele strategice de dezvoltare și perfecționare a activității de audit public extern efectuată de Curtea de Conturi sunt:

cunoașterea și implementarea metodologiilor moderne și eficiente de audit;

îmbunătățirea politicilor de recrutare și promovare a personalului;

perfecționarea pregătirii profesionale a întregului personal;

perfecționarea procedurilor de organizare și conducere;

îmbunătățirea sistemului de comunicare internă;

eficientizarea politicii de comunicare externă.

Cadrul legislativ de organizare și funcționare a Curții de Conturi ce urmează a fi modificat și completat, conform noilor prevederi constituționale și corelat cu reglementările legislative în vigoare, în vederea redefinirii rolului și poziției în cadrul instituțiilor statului român, are în vedere:

reconfigurarea structurii organizatorice a Curții de Conturi la nivel central și local, conform prevederilor constituționale și cerințelor de transformare a Curții de Conturi a României într-o instituție supremă de audit modernă, ca-pabilă să îndeplinească exigențele aderării României la Uniunea Europeană;

clarificarea, prin noile reglementări legale, a unor aspecte referitoare la următoarele elemente:

obiectivele de audit ale Curții de Conturi și aria entităților care vor fi supuse auditului instituției, pentru a se evita paralelismele în misiunile de audit și pentru a se delimita cu certitudine poziția instituției în raport de celelalte instituții ale statului român;

rolul Curții de Conturi în auditarea fondurilor Uniunii Europene, în perspectiva trecerii la Sistemul de implementare descentralizată extinsă (EDIS);

rolul Curții de Conturi în auditarea fondurilor EUROPENE acordate diverselor domenii (ex.: administrativ, educație, justiție, cultură etc.);

definirea rolului și locului Organismului de Certificare, în cadrul structurilor Curții de Conturi, în perspectiva aderării la Comunitatea Europeană și a primirii de către România a Fondurilor;

elaborarea unor prevederi clare și explicite cu privire la realizarea auditului financiar și cel al performanței, de către auditorii Curții de Conturi.

Cunoașterea și implementarea metodologiilor moderne și eficiente de audit se va realiza prin aplicarea unor proceduri corespunzătoare conforme cu standardele de audit INTOSAI, cu liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI și cu cele mai bune practici în domeniu și se va concretiza în:

Elaborarea de proceduri/ghiduri de audit extern asupra domeniilor aflate în competența Curții de Conturi a României, de exemplu: industrie, transporturi, asigurări sociale, asigurări de sănătate, parteneriatele public/privat, activitate bancară, sisteme informatice, bugete pe programe, proceduri specifice privind activitățile de prevenire și de combatere a fraudei, corupției, evaziunii fiscale etc.;

Completarea standardelor de audit cu prevederi care să faciliteze auditarea efectuată de Curtea de Conturi a României, în calitate de auditor independent a fondurilor provenite din asistența financiară acordată de către Uniunea Europeană și din alte surse internaționale de finanțare;

Dezvoltarea și efectuarea activității de audit în corelație cu prevederile cuprinse în capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, referitoare la domeniile care privesc activitatea Curții de Conturi (control financiar, impozitare, dispoziții financiare și bugetare etc.), având în vedere perspectiva apropiată a aderării României la Uniunea Europeană și necesitatea adaptării activității instituției la noile cerințe, prin:

efectuarea unor audituri externe ale performanței care să evalueze corect, la ordonatorii de credite, modul în care sunt folosite fondurile comunitare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității;

identificarea la ordonatorii de credite și autoritățile publice, a zonelor predispuse la risc (prevederi legislative și/sau norme eronate de aplicare a acestora) în scopul protejării intereselor naționale și pe cele ale Uniunii Europene;

identificarea prevederilor legislative naționale din domeniile aflate în competența de control a Curții de Conturi care nu corespund acquis-ului comunitar;

efectuarea unui audit extern care să permită identificarea de soluții pentru creșterea capacității manageriale și administrative, a transparenței privind modul de utilizare a creditelor bugetare, precum și a fondurilor comunitare utilizate de instituțiile publice din domeniile aflate în competența Curții de Conturi.

d) Constituirea unui compartiment format din auditori cu experiență în activitatea de audit, dar care să nu fie implicați în activitatea curentă, în vederea realizării controlului calității. În conformitate cu standardele de audit acest compartiment va efectua analize constructive privind aplicarea standardelor în activitatea de audit, identificând slăbiciunile acestei activități, precum și buna practică.

În rapoartele pe care le vor adresa Plenului Curții se vor formula propuneri privind îmbunătățirea activității de audit prin organizarea unor acțiuni de perfecționarea pregătirii profesionale, diseminarea „bunelor practici“, elaborarea unor metodologii adecvate, completarea manualelor de audit, elaborarea unor ghiduri pe domenii.

e) Elaborarea unui Ghid privind auditul sistemelor informatice.

f) Elaborarea unui Ghid cuprinzând metode, norme și procedee de lucru specifice activităților de audit privind prevenirea și combaterea fraudei și spălării banilor în domeniile aflate în competența instituției.

g) Armonizarea procedurilor utilizate în realizarea auditului performanței și al sistemelor informatice cu cele ale țărilor membre Uniunii Europene.

h) Întocmirea unor politici sectoriale, pentru determinarea raportului optim între auditul de regularitate și auditul performanței, în urma evaluării entităților ce urmează a fi auditate.

2.2. MODUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

Curtea de Conturi a României este una din instituțiile fundamentale ale statului de drept din România.

La data de 24 ianuarie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea privind înființarea Înaltei Curți de Conturi, lege elaborată potrivit unor concepții moderne la acel moment în țările avansate ale Europei, fiind inspirată atât din sistemul francez, în ceea ce privește legiferarea controlului post-faptic al gestiunilor, cât și din cel belgian, în ceea ce privește modalitatea de alegere și de numire a membrilor Curții.

Curtea de Conturi era o instituție de același rang cu Inalta Curte de Casație și se bucura de aceleași drepturi.

În decursul anilor, instituția a trecut prin mai multe reorganizări, fiind desființată la 1 decembrie 1948, prin Decretul nr.352. După 25 de ani, prin Legea nr.2/28 martie 1973 a fost înființată Curtea Supremă de Control Financiar, care a funcționat până la evenimentele din decembrie 1989, fiind desființată prin Decretul-lege nr.94/1990.

Constituția României din 1991 prevedea la art.139: „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii, Curtea exercită și atribuții jurisdicționale”. Acest text constituțional a stat la baza reînființării instituției, prin Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, lege publicată în Monitorul Oficial la data de 9 septembrie 1992.

Curtea de Conturi și-a început efectiv activitatea la data de 1 martie 1993, când primii membri – consilieri de conturi – au fost numiți de Parlament pentru un mandat de 6 ani și au depus jurământul. După acestă dată a urmat o perioadă deosebită pentru instituția nou-înființată, materializată în constituirea principalelor structuri la nivel central și în teritoriu, elaborara primelor programe de control, a normelor de control, a regulamentului de organizare și funcționare, achiziționarea logisticii pentru toate nivelurile.

Așa cum este prevăzut la art.1 din Legea nr.94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public”.

În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții se exercită prin camerele de conturi județene, în număr de 42, ale căror sedii se află în orașele reședință de județ și, respectiv, în municipiul București.

Curtea de Conturi funcționează pe lângă Parlamentul României și își desfășoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legile țării. Ea decide în mod autonom asupra programului său de control, acest program fiind o lucrare extrem de complexă și cuprinzătoare, care se elaborează în cursul fiecărui an curent pentru anul calendaristic următor, în colaborare cu structurile din teritoriu.

Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu, ele nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul în care instituția își depășește competențele stabilite de lege. În același timp, Camera Deputaților și Senatul pot cere Curții de Conturi, prin hotărâri care sunt obligatorii, efectuarea unor controale în limitele competențelor sale, cele două camere ale Parlamentului fiind singurele autorități care pot obliga Curtea să efectueze anumite controale. Așa cum este prevăzut și în Legea nr.94/1992 republicată cu modificările și completările ulterioare, la art.3, alin.(3), „…. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga”.

Curtea de Conturi înaintează Parlamentului și, prin camerele de conturi de la nivelul județelor, înaintează consiliilor locale rapoarte în domeniile în care este competentă și, anual, întocmește Raportul public, acesta constituind o adevărată oglindă a activității desfășurate în decursul unui an. Raportul public anual se întocmește pe baza constatărilor cuprinse în rapoartele de control, rapoartele intermediare și procesele-verbale întocmite de echipele de control ale Curții de Conturi, fiind singura instituție competentă să hotărască asupra descărcării de gestiune Datele cuprinse în Raportul public se referă la exercițiul bugetar încheiat înaintea celui în care se efectuează controlul.

Pentru îndeplinirea în bune condiții a funcțiilor sale de control și jurisdicționale, Curtea are acces neîngrădit la acte, documente și informații, oricare ar fi persoanele fizice sau juridice deținătoare, având în același timp obligația ca, în cazul în care ia cunoștință de informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, să respecte caracterul lor și să le facă cunoscute numai autorităților îndreptățite.

2.3. CONDUCEREA CURȚII DE CONTURI

Conducerea Curții de Conturi este exercitată de către plen, comitetul de conducere, de președinte și vicepreședinte.

Așa cum este stabilit prin Legea nr.94/1992 republicată cu modificările și completările ulterioare, Curtea de Conturi se compune, așa cum este prezentat și în organigramă, din:

Secția de control financiar ulterior

Secția jurisdicțională

Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi și camerele de conturi județene și a municipiului București.

De asemenea, instituția are un Secretariat general, iar pe lângă Curtea de Conturi funcționează procurori financiari.

Membrii Curții de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 18, care sunt numiți de Parlamentul României, la propunerea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale celor două camere, respectiv Comisiile juridice, de disciplină și imunități pentru consilierii din cadrul Secției jurisdicționale. Conform Constituției, republicată, modificată și completată prin <LLNK 12003 429 10 201 0 55>Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, mandatul consilierilor este de 9 ani, acesta nu poate fi prelungit sau înnoit, iar Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilieri, din 3 în 3 ani. Revocarea membrilor Curții de Conturi se face tot de către Parlament, pe durata mandatului aceștia sunt independenți și inamovibili și sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.

La ședințele plenului participă procurorul general iar la ședințele plenului și ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire în domenii de activitate ce intră în competența Curții.

2.4. PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE CURȚII DE CONTURI

Secția de Control Financiar Ulterior

Pentru exercitarea funcției sale, Curtea de Conturi controlează:

a) formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și miscarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur;

c) formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;

d) utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;

Sunt supuse controlului exercitat de Curtea de Conturi:

a) statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Nationala a României;

c) regiile autonome;

d) societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

e) organismele autonome de asigurări sociale sau de alta natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Secția de control financiar ulterior este condusă de către un președinte și este formată din opt divizii:

1. Divizia controlul gestionării fondurilor publice și administrarea patrimoniului autorităților publice;

2. Divizia controlul fondurilor publice destinate activităților economice;

3. Divizia controlul gestionării fondurilor destinate asigurărilor sociale de stat, de sănătate, altor acțiuni de protecție socială și controlul instituțiilor publice autofinanțate;

4. Divizia auditul performanței și al sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de corupție, fraudă, economice subterană și spălarea banilor;

5. Divizia controlul instituțiilor publice cu atribuții în domeniul privatizării, al societăților de investiții financiare și a gestionării fondurilor publice și administrării patrimoniului unor instituții publice;

6. Divizia controlul contului general de execuție a bugetului de stat, datoriei publice, creanțelor statului, activității bancare și de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale;

7. Divizia coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea activității profesionale a direcțiilor de control financiar ulterior extern și de raportare, informatică și integrare europeană.

Diviziile sunt conduse de către un consilier de conturi – șef de divizie – iar la nivelul fiecărei divizii sunt organizate două sau mai multe direcții, fiecare fiind condusă de către un director. Personalul de specialitate este reprezentat de controlorii financiari, absolvenți de studii superioare economice și care formează echipele de control.

Controlorii financiari desemnați să verifice conturile de execuție întocmesc rapoarte în care sunt prezentate constatările și concluziile rezultate în urma controalelor efectuate și, de asemenea, formulează propuneri cu privire la măsurile ce se impun a fi luate în legătură cu situația conturilor.

Activitatea de control a Curții de Conturi se desfășoară pe baza unui program anual de control financiar și audit. În vederea întocmirii și a urmăririi modului de realizare a acestuia, diviziile sectoriale nominalizează și transmit Diviziei de coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea activității profesionale a direcțiilor de control financiar ulterior extern, raportare și integrare europeană, conform instrucțiunilor și machetelor aprobate de plenul Curții de Conturi, acțiunile de control propuse a fi introduse în Programul anual de control financiar și audit, în funcție de atribuțiile, competențele și obiectivele de control ce revin fiecărei diviziei, cu precizarea perioadei supusă controlului și a duratei de realizare a fiecărei acțiuni.

Principalele atribuții ale Curții de Conturi

Atribuțiile plenului Curții de Conturi sunt:

să aprobe Regulamentul de funcționare a Curții de Conturi, Codul etic al profesiei și statul de funcții;

să aprobe programul de control financiar anual al Curții de Conturi;

să emită avize potrivit art. 92 lit. a), precum și asupra Raportului public anual al Curții de Conturi;

să hotărască asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi în limitele legii, fără a se afecta competențele sale legale și prevederile bugetului propriu;

să emită instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curții de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiții a competenței acesteia;

să dezbată și să promoveze proiectul bugetului Curții de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat;

să ceară periodic și să examineze rapoartele asupra activității Secției de control financiar ulterior a Curții și camerelor de conturi județene;

să aleagă pe cei 3 consilieri de conturi care sunt membrii ai comitetului de conducere;

să examineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței plenului, formulată de președintele Curții;

să examineze și să aprobe cercetarea, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală sau contravențională a controlorilor financiari.

Atribuțiile comitetului de conducere al Curții de Conturi sunt:

să emită avize potrivit art. 92 lit. b) din Legea nr. 94/1992;

să organizeze efectuarea controalelor solicitater prin hotărîrile Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor controale care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curții de Conturi;

să inițieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții;

să aprobe lista cuprinzând posturile vacante care urmează să fie scoase la concurs în vederea ocupării lor;

să aprobe tematici și să organizeze concursuri și probe de selecție pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curții de Conturi, potrivit listei aprobate;

să aprobe autoriațiile pentru contractarea de lucrări, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi;

să examineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței comitetului de conducere, formulată de președintele Curții;

să exercite, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi, personalul ți regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform legii, plenului sau președintelui Curții;

să numească directorii direcțiilor de control, șefii de serviciu din cadrul diviziilor sectoriale și directorii direcțiilor de control financiar ale camerelor de conturi județene, să numească secretarul general al Curții de Conturi și să stabilească atribuțiile acestuia.

Atribuțiile procurorilor financiari

Atribuțiile acestora sunt stabilite în capitolul VI al Legii nr.94/1992 republicată cu modificările și completările ulterioare, la articolele 97-103.

Astfel, „procurorul financiar învestește cu act de sesizare colegiul jurisdicțional cu privire la faptele și persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curții de Conturi”. În cazul în care nu sunt întrunite condițiile răspunderii el clasează, motivat, actul de control sau procedează, motivat, la restituirea acestuia pentru completare sau refacere în cazul în care nu poate adopta o soluție pe baza datelor cuprinse în conținutul actului de control. El sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infracțional rezultate în urma examinării actelor de control.

Secretariatul General

În cadrul secretariatului general sunt organizate două direcții, respectiv Direcția tehnică pentru coordonarea logisticii și Direcția gestionare a resurselor financiare și umane, în cadrul cărora regăsim Serviciul resurse-umane, Compartimentul relații interne-externe, sesizări, protocol, Compartimentul de date și arhivarea documentelor, Serviciul financiar-contabilitate, Serviciul aprovizionare. Personalul din cadrul secretariatului general este reprezentat de personal contractual, funcționari publici și funcționari publici cu funcții de răspundere.

Secretariatul general este condus de un înalt funcționar public, acesta avînd funcția de secretar general, care este ordonator de credite, iar structura organizatorică și atribuțiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curții de Conturi.

De asemenea, în cadrul Curții de Conturi regăsim organizate Compartimentul de audit intern și Compartimentul juridic, acestea funcționând sub directa coordonare a președintelui Curții de Conturi.

Autoritatea de Audit

În vederea îndeplinirii unor obligații care îi revin țării noastre în procesul de integrare europeană, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului. nr. 22 din 17 martie 2005, pe lângă Curtea de Conturi a fost constituită Autoritatea de audit pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA (Instruments for Structural Policies for Pre-Accession) – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare – și SAPARD (Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) – Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) – și pentru fondurile de care va beneficia țara noastră în perioada postaderare. Autoritatea de audit este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi, are atribuții și proceduri de lucru proprii și are în structura sa trei direcții cu nouă servicii în total, precum și oficiile regionale de audit.

„În conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale aplicabile programelor ISPA și SAPARD, precum și fondurilor aferente asistenței financiare acordate României de Uniunea Europeană în perioada postaderare, atribuțiile Autorității de audit sunt, în principal, următoarele:

a) audit de sistem, verificarea pe bază de eșantion și audit final;

b) verificări și audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia România începând cu anul 2007;

c) verificarea anuală a modului de funcționare a sistemelor de management și control stabilite pentru derularea programelor ISPA și SAPARD;

d) verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe baza de esantion reprezentativ;

e) efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declarațiilor la finalizarea măsurilor și programelor;

f) certificarea conturilor anuale SAPARD în ceea ce privește integralitatea, acuratetea și veridicitatea acestora;

g) verificarea existenței și corectitudinii elementului de cofinantare național.

(2) Pentru realizarea atribuțiilor ce îi revin, Autoritatea de audit încheie acorduri cu structurile responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor ISPA și SAPARD, respectiv cu autoritățile de management pentru fondurile aferente asistenței financiare acordate României de către Uniunea Europeană în perioada postaderare.”

2.5 Personalul Curții de Conturi – Evoluție și structură

În decursul timpului, de la înființarea instituție și până în prezent, personalul a cunoscut fluctuații, datorită mișcărilor reprezentate de venirea unor noi angajați, transferarea unora dintre cei existenți, pensionarea sau ca urmare a unor măsuri de reducere de personal. Astfel, în anul 1995 numărul angajaților era de 2830, iar în iunie 2007 acesta era de 1858:

Tabel nr.3 Structura și repartizarea personalului Curțtii de Conturi în anul 2007

În urma acestor întrevederi au rezultat următoarele concluzii:

cifra totală a posturilor ocupate este de 1308, din care 943 controlori financiari, 100 procurori și 265 alte funcții, și 58 de posturi vacante, din care 48 posturi de controlori financiari, 2 posturi de procurori și 8 posturi pentru alte funcții;

controlorii financiari, care reprezintă mai mult de 63% din totalul personalului, nu au statut de funcționar public și sunt angajați cu contract pe durată nedeterminată; în cadrul Secretariatlui general, o treime din personal este reprezentat de funcționari publici, restul fiind personal contractual;

selecția controlorilor financiari se face prin intermediul anunțurilor publicate în presă; instituția elaborează tematica de concurs și stabilește probele care constau în examen scris în legătură cu conținutul tematicii, examen privind cunoștințele de informatică (utilizarea calculatorului), examen de limbă străină și examenul oral, în legătură cu tematica generală și specifică a diviziei pentru care candidează persoana respectivă;

posturile pentru personalul din cadrul Secretariatului general sunt scoase la concurs prin intermediul unui convocator de concurs pentru funcționari publici, la propunerea secretarului general, cu aprobarea președintelui Curții de Conturi; un aspect aparte îl constituie faptul că nu există numire liberă și nu există personal eventual;

Ministerul Finanțelor Publice stabilește numărul maxim de posturi pentru instituție, fără să poată garanta de la un an la altul plata salariilor pentru întregul personal, ceea ce duce la inevitabile ajustări;

regimul incompatibilităților este prevăzut în Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare și în Statutul funcționarilor publici; se reține faptul că în cazul controlorilor financiari există o excepție care se referă la funcțiile didactice din învățământ;

personalul este salarizat după legi diferite – Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari ai Curții de Conturi, Legea nr.188/1999

evaluarea personalului se face în fiecare an, prin „Fișa de apreciere”, care cuprinde aprecierea activității profesionale, disponibilitatea la executarea sarcinilor și operativitatea în executarea acestora, capacitatea de analiză și sinteză, asumarea responsabilității și a deciziilor luate;

s-a remarcat faptul că la nivelul instituției nu există constituit un sindicat care să apere drepturile și să promoveze interesele profesionale, economice și sociale ale salariaților;

pentru fiecare angajat există un dosar de personal (care cuprinde documente referitoare la situația sa), carte de muncă (în care sunt trecute studiile, experiența profesională) și Registrul general de evidență a salariaților.

Tabel nr.4 Structura personalului

Fig.nr.4 Structura personalului

În anul 2006 numărul de personal a scăzut la 1414, adică la mai puțin de jumătate, iar în prezent cifra acestora este de 1235.

În cadrul instituției există mai multe categorii de personal: demnitarii – consilieri de conturi numiți de Parlamentul României, controlorii financiari din cadrul Secției de Control Financiar Ulterior – ca personal de specialitate, funcționarii publici și personalul contractual, structura acestora fiind redată în tabelul nr.4:

Tabel nr.5 Structura și repartizarea personalului Curții de Conturi în anul 2007

0100090000037800000002001c00000000000400000003010800050000000b0200000000050000000c025f06180a040000002e0118001c000000fb021000070000000000bc02000000000102022253797374656d0006180a00007cc8120072edc630982c17000c020000180a0000040000002d01000004000000020101001c000000fb029cff0000000000009001000000000440001254696d6573204e657720526f6d616e0000000000000000000000000000000000040000002d010100050000000902000000020d000000320a5a0000000100040000000000150a5f06202c2d00040000002d010000030000000000

Fig. nr.1 Structura personalului Curții de Conturi

Controlorii financiari sunt încadrați pe clase – I, II, III și, respectiv, controlor financiar asistent – și grade – 1, 2, 3 -, structura acestora pe clase prezentându-se în

Tabel nr.6 Structura pe clase a controlorilor financiari

0100090000037800000002001c00000000000400000003010800050000000b0200000000050000000c025f06180a040000002e0118001c000000fb021000070000000000bc02000000000102022253797374656d0006180a00007cc8120072edc630982c17000c020000180a0000040000002d01000004000000020101001c000000fb029cff0000000000009001000000000440001254696d6573204e657720526f6d616e0000000000000000000000000000000000040000002d010100050000000902000000020d000000320a5a0000000100040000000000150a5f06202c2d00040000002d010000030000000000

Fig. nr.2 Structura controlorilor financiari pe grade

Personalul din cadrul Secretariatului general este alcătuit din funcționari publici și personal contractual:

Tabel nr.7 Personalul Secretariatului general al Curții de Conturi în anul 2007

0100090000037800000002001c00000000000400000003010800050000000b0200000000050000000c025f06180a040000002e0118001c000000fb021000070000000000bc02000000000102022253797374656d0006180a00007cc8120072edc630982c17000c020000180a0000040000002d01000004000000020101001c000000fb029cff0000000000009001000000000440001254696d6573204e657720526f6d616e0000000000000000000000000000000000040000002d010100050000000902000000020d000000320a5a0000000100040000000000150a5f06202c2d00040000002d010000030000000000

Fig. nr. 3 Structura personalului din cadrul Secretariatului general

CAPITOLUL 3

Pregătirea și perfecționarea
personalului din cadrul curții de conturi

3.1 Politici de pregătire profesională a personalului Curții de Conturi

Efectele trecerii de la o economie centralizată la o economie de piață s-au manifestat și în domeniul controlului financiar, poate mult mai accentuat decât în alte domenii de activitate. Măsurile luate după anul 2000 pe linia reorganizării controlului financiar au vizat creșterea eficacității lui, în vederea îndeplinirii cerințelor impuse de negocierile de aderare privind capitolul 28 – „Controlul financiar”. În acest sens și Curții de Conturi, ca instituție supremă de control financiar ulterior extern, i-a revenit și îi revine un rol deosebit de important. Pentru realizarea în condiții cât mai bune a scopurilor și obiectivelor sale, respectiv realizarea unor controale cât mai eficiente, instituția are nevoie de personal cât mai bine pregătit, de specialiști cu o bună experiență în domeniu.

Potrivit anexei 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari ai Curții de Conturi a României, vechimea minimă în specialitate pentru funcția de controlor financiar asistent este de 1-2 ani, prin vechime în specialitate înțelegându-se vechimea în funcții economice.

Angajarea se face prin concurs. Posturile vacante sunt făcute public prin afișare la sediul instituției și prin anunțuri în ziare de largă circulație. Concursul constă în probă scrisă și probă orală de verificare a cunoștințelor în domeniu, pe tematica specifică diviziilor pentru care optează candidatul, precum și o probă de verificare a cunoștințelor de limbă străină și a aptitudinilor de utilizare a calculatorului.

Procedura de avansare în grade și clase este stabilită prin norme metodologice aprobate de Plenul Curții de Conturi cu respectarea prevederilor legale. Controlorii financiari sunt numiți de președintele Curții de Conturi.

Politica de personal a Curții de Conturi este parte componentă a strategiei pe termen mediu și lung a instituției. Având în vedere importanța resursei umane în cadrul unei organizații și la Curtea de Conturi se acordă o atenție deosebită pregătirii profesionale. Astfel, la sfârșitul fiecărui an, pe baza propunerilor transmise de diviziile de specialitate și direcțiile teritoriale și ținând cont de acțiunile propuse a se derula în cadrul convențiilor de înfrățire instituțională, s-a întocmit un proiect de program privind perfecționarea profesională, care se supune aprobării plenului. După ce acesta capătă o

formă definitivă, este transmis tutror structurilor interesate. Dintre acțiunile cuprinse în programe se pot enumera:

Curs privind aplicarea auditului financiar public la nivel local (consilii locale, municipale, orășenești, comunale)

Curs privind auditul performanței asupra obiectivelor de interes local și național

Cursuri de pregătire pentru auditarea performanței fondurilor destinate programelor de sănătate, finanțate din fondul asigurărilor sociale de sănătate și credite bugetare

Instruire privind investigarea de către organele de control a unor fenomene legate de fraudă financiară, corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, economie subterană, dezbaterea unor cazuri reprezentative constatate de către Curtea de Conturi

Auditul managementului: responsabilitățile managerilor în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit

Auditul fondurilor provenite din asistență financiară acordată României de către organismele internaționale (ISPA,SAPARD), la nivel central si local implementând normele si standardele de audit INTOSAI

Seminarii comune privind acțiunile tematice (schimb de experiență între Camerele de Conturi județene)

Curs privind utilizarea tehnicilor de audit asistat de calculator (soft IDEA 2002) – nivel avansat

Cursuri de pregătire în utilizarea sistemului de operare WINDOWS, EXCEL, POWERPOINT, INTERNET și poștă electronică

Cursuri de pregătire pentru web design

Curs de pregătire profesională pentru personal implicat în auditul realizat la organismele delegate aferente programului SAPARD

Audit financiar pilot al fondurilor alocate unei primării municipale sau orășenești, (realizate la primăriile Brăila, Galați, Arad, Timiș, Dolj, Gorj, Iași, Neamț, Cluj, Maramureș)

Prelucrarea legislației privind procedura de achiziție publică ( OUG nr. 60/2001, modificată și completată prin Legea nr. 212/2002)

Prelucrarea normelor privind inventarierea generală a patrimoniului

Cursuri de instruire pentru aplicarea legislației Drepturilor de autor în domeniul informatic și accesului la rețeaua INTERNET

Cursuri de instruire în vederea administrării celor 2 rețele de calculatoare (INTERNET și INTRANET).

Pe lângă cursurile/seminariilor programul de perfecționare conține și acțiuni de instruire care se realizează în colaborare cu alte instituții. În acest sens, un loc important îl ocupă cele realizate în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice și Institutul Național de Administrație, la care participă personalul contractual sau funcționarii publici din cadrul Secretariatului general. De asemenea, au fost realizate cursuri de perfecționare în colaborare cu specialiști de la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, de la Serviciul Român de Informații, iar în fiecare an au fost prevăzute instruiri pentru personalul de specialitate, care s-au derulat prin programul DFID – Departamentul de Dezvoltare Internațională al Guvernului Marii Britanii – susținute de specialiști ai Oficiului de Audit al Marii Britanii.

Cursuri de perfecționare au fost ținute și de specialiști de la sediul central al Curții de Conturi, de exemplu personal din cadrul Compartimentului de date și arhivarea documentelor, în vederea administrării celor 2 rețele de calculatoare, INTERNET și INTRANET.

Este demn de menționat și faptul că an de an, unul sau doi controlori financiari participă la stagii de pregătire în străinătate, la Bruxelles, oferite de Curtea Europeană de Conturi. De asemenea, deosebit de importante și interesante sunt și deplasările la seminariile sau grupurile de lucru pe diverse teme organizate în străinătate de diferite instituții supreme de audit cu care Curtea de Conturi a României colaborează.

Strategia de pregătire profesională permanentă a angajaților instituției se bazează pe trei elemente fundamentale:

pregătirea profesională introductivă și de bază

pregătire în funcție de sarcini

pregătirea profesională a organelor de conducere și încurajarea promovării personalului.

Pentru noii angajați în funcția de controlor financiar sunt deosebit de importante informațiile de specialitate, tehnice și administrative, care îi ajută să-și îndeplinească sarcinile ce le revin la locul de muncă. De aceea, scopul pregătirii profesionale de bază este acela de a-i familiariza pe aceștia cu noile cunoștințe profesionale, tehnice și interpersonale, în vederea realizării într-un mod cât mai eficient și cu mai multă eficacitate a responsabilităților prevăzute prin fișa postului. Această pregătire profesională include și pe cea în domeniul utilizării tehnicii de calcul, în domeniul tehnologiei informației, pentru utilizarea programelor specialiale în vederea realizării cu rezultate cât mai bune a auditurilor, pentru consultarea bazelor de date, pentru a fi la curent cu cele mai noi modificări în domeniul legislației.

Pregătirea profesională în funcție de sarcini permite angajaților să-și îndeplinească într-un mod cât mai corect sarcinile specifice fișei postului și a responsabilităților care le revin.

Pregătirea profesională a organelor de conducere și încurajarea promovării personalului are un rol deosebit în calificarea și pregătirea noii generații de organe de conducere, permițând tinerilor angajați care realizează rezultate deosebite în munca pe care o desfășoară să dobândească abilități manageriale atât de necesare unei funcții de conducere și, în același timp, ajută personalul care deține funcții de conducere la completarea și extinderea potențialului managerial.

Principalul obiectiv al pregătirii profesionale este acela de a promova abiltățile individuale ale angajaților, sporindu-le șansele de dezvoltare profesională. În cadrul instituției, această politică își orientează conținutul în funcție de activitățile de control/audit planificate a se realiza și cuprinde câteva module generale:

transmiterea unor cunoștințe de bază, generale, despre control/audit

transmiterea informațiilor de bază cuprivire la atribuții

actualizarea și extinderea cunoștințelor de specialitate

îmbunătățirea comportamentului personalului de specialitate în situațiile de efectuare a controlului/auditului

dezvoltarea abilităților de comunicare și îmbunătățirea comportamentului de conducere.

De asemenea, trebuie remarcată și preocuparea personalului pentru însușirea unor limbi străine. Astfel, în anul 2007, la cursurile de limbă franceză organizate în colaborare cu Institutul Francez, au participat 121 de persoane de la sediul central și 32 de persoane de la Direcțiile de control financiar ulterior București și Ilfov.

3.2. Managementul resurselor umane:

În vederea elaborării unei scheme de personal în cadrul Curții de Conturi, conform necesităților instituției și asigurarea unei pregătiri adecvate, conforme fiecărei sarcini, au fost derulate o serie de activități care se refereau la:

a) analizarea schemei de personal

b) analizarea programului curent de pregătire

c) determinarea eficienței managementului resurselor umane în fiecare domeniu specific

d) identificarea priorităților

e) definirea bazelor de elaborare a programelor de pregătire.

La sediul Curții de Conturi au fost prezenți doi experți spanioli, Mariano Sola și Jose Maria Gutierrez, în perioada 13-17 septembrie 2004 și 4-8 octombrie 2004, iar pentru desfășurarea în bune condiții a acestei subcomponente au fost stabilite întâlniri cu liderul adjunct de proiect, cu consilieri de conturi, cu directorul Direcției de gestionare a resurselor financiare și uname și, respectiv, al Direcției tehnice pentru coordonarea logisticii, cu funcționari din cadrul Serviciului de resurse umane, cu controlori financiari din cadrul Diviziei de coordonare, metodologie, perfecționare profesională, evaluarea activității profesionale a direcțiilor de control financiar ulterior extern și de raportare, informatică și integrare europeană.

3.3. PregĂtirea formatorilor

Are ca scop dezvoltarea unei strategii de pregătire continuă pentru personalul Curții de Conturi, pregătirea auditorilor în diferite tehnici de audit și asigurarea îndeplinirii cu succes a misiunilor acestora. Această subcomponentă a cuprins până ăn prezent mai multe activități:

a) identificarea necesităților specifice de pregătire a personalului

b) identificarea priorităților

c) elaborarea unei strategii de pregătire continuă pentru personalul Curții de

Conturi

d) implementarea acestei strategii pentru personalul din cadrul instituției

e) evaluarea necesităților de pregătire a personalului Curții de Conturi

f) construirea celor patru noi centre locale de pregătire

g) cursuri practice și seminarii privind fiecare din problemele acestei componente,

pentru îmbunătățirea managementului resurselor umane.

Toate aceste activități s-au desfășurat, cu participarea unui expert german în domeniul resurselor umane,

Expertul german s-a deplasat la Curtea de Conturi a României, în scopul colectării informațiilor pentru pregătirea etapelor ulterioare. Acesta a avut o serie de întâlniri cu președintele Secției de Control Financiar Ulterior, cu consilieri și directori din cadrul secției, cu procurorul general financiar, cu directorul Direcției tehnice de coordonarea logisticii din cadrul Secretariatului general, cu controlori financiari.

În timpul ședințelor de lucru, expertei germane i-au fost prezentate o serie de informații referitoare la modul de funcționare a instituției, organizarea compartimentului resurse umane, a direcției de perfecționare a pregătirii profesionale, precum și o serie de aspecte privind întocmirea și derularea programului de perfecționare a pregătirii profesionale întocmit pentru personalul Curții de Conturi. Astfel, aceasta a dispus ce o documentație care a cuprins organigrama instituției, numărul de angajați la momentul respectiv, programul cursurilor de pregătire și a celor realizate deja, numărul de participanți. De asemenea, i-au fost puse la dispoziție date privind numărul participanților la aceste cursuri, pregătrirea profesională a acestora, vârsta, funcția pe care o dețin în cadrul instituției.

La rândul său, expertul german a prezentat modul de organizare și desfășurare a pregătirii profesionale din cadrul instituției pe care o repezintă și a solicitat unele precizări privind modul în care Curtea de Conturi a Germaniei, prin experții săi, poate acorda asis-tență părții române în domeniul pregătirii profesionale și al administrării resurselor umane.

Ultima săptămână a fost dedicată cursurilor practice. Participanții la cursul de pregătire a formatorilor au fost în număr de 15. Controlorii financiari care au fost desemnați să participe au fost selectați dintre cei care au dovedit abilități ridicate de comunicare și de transmitere a informațiilor, o bună cunoaștere a activității proprii diviziilor din care făceau parte, precum și capacitatea de a-și însuși rapid tehnicile de predare, având în vedere că aceștia, la rândul lor, urmau să susțină cursuri de instruire cu personalul din cadrul Curții de Conturi. Astfel, în perioada 6 decembrie – 10 decembrie 2004, au participat la acest seminar nouă controlori financiari din cadrul diviziilor de specialitate și câte unul de la direcțiile de control financiar ulterior Brașov, Dâmbovița, Prahova, Vâlcea și București, precum și directorul economic din cadrul Secretariatului general, vîrsta participanților fiind cuprinsă între 33 și 53 de ani.

Seminarul a cuprins două părți. Prima parte a cuprins:

Introducerea în seminar, respectiv prezentarea temelor, scopul seminarului, chestionarea așteptărilor, runda de prezentări

Planificarea și pregătirea seminarului

Sarcinile unui bun formator

Deschiderea seminarului

Psihologie comportamentală

Pregătirea de după seminar

Transferul și controlul învățării

Conținutul celei de a doua părți a constat în:

Tehnici și metodica de lucru

Mijloace audio-vizuale pentru un seminar

Comunicarea în seminar

Stiluri de învăța

Crearea și folosira materialelor pentru participanți

Exerciții de prezentare

Discursul de încheiere.

3.4. PREGĂTIREA ANGAJAȚILOR DE LA NIVEL CENTRAL ȘI LOCAL

Pregătirea angajaților, la nivel central și local, pe probleme de audit și IT.

a avut ca scop:

pregătirea personalului în vederea realizării auditului fondurilor, ISPA și SAPARD la nivel central și local implementând normele și standardele de audit INTOSAI (audit financiar);

pregătirea personalului în auditarea fondurilor europene, a sănătății, a sectorului bancar și acordarea de subvenții, auditul bugetului bazat pe rezultate, auditul bunei practici în domeniul privatizării și orice alt domeniu inclus în atribuțiile Curții de Conturi, implementând normele și standardele de audit INTOSAI, detectarea fenomenelor ca frauda, corupția, evaziunea fiscală și spălarea banilor;

pregătirea personalului în auditului performanței.

În vederea realizării scopului au fost desfășurate o serie întreagă de activități, care au constat în:

a) Cursuri practice și seminarii:

Organizate la București

a.1) pregătire în auditarea fondurilor europene pentru auditorii de la nivel central

a.2.) pregătire în auditarea procesului de privatizare

a.3) pregătire în auditarea domeniului sănătății

a.4.) pregătire în auditarea domeniului bancar

a.5) pregătire în detectarea fenomenelor ca frauda, corupția, evaziunea fiscală și spălarea banilor

a.6) pregătire în auditul performanței

a.7) pregătire în vederea realizării auditului privind fondurilor PHARE, ISPA și SAPARD pentru auditori, la Pucioasa, jud. Dâmbovița;

a.8) pregătire în auditarea fondurilor europene pentru 20 de auditori de la nivel local

a.9) pregătire în vederea realizării auditului privind fondurilor PHARE, ISPA și SAPARD pentru 20 de auditori, la Poiana Pinului, Buzău

a.10) pregătire în auditul acordării de subvenții pentru 20 de auditori.

b) Vizite de lucru

În vederea finalizării pregătirii în auditul financiar, două echipe alcătuite din câte patru auditori (consilieri de conturi) au efectuat vizite de studiu (study-tour) de o săptămână în Spania, acordând astfel posibilitatea personalului Curții de Conturi a României de a compara metodele de audit financiar cu standardele internaționale și de a vedea efectiv cum funcționează Tribunalul de Conturi al Spaniei.

Având în vedere că Germania a fost partener secundar în cadrul Convenției de Twinning, a fost programată o vizită de studiu și la Curtea Federală de Conturi a Germaniei, cu același scop.

Primele două activități desfășurate au fost „Pregătire în auditarea fondurilor europene pentru 25 de auditori de la nivel central” și „Pregătire în auditarea fondurilor europene pentru 20 de auditori de la nive local”, cu participarea expertului Eduardo Ruiz, punct focal fiind desemnată Doina Ciubotaru.

Astfel, în perioada 8-12 martie 2004, s-a organizat cursul pentru controlorii financiari de la direcțiille de control financiar ulterior din cadrul camerelor de conturi aflate în cele opt județe în care funcționează Birourile regionale de implementare a programului SAPARD și din două județe în care se derulează fonduri mai mari. La curs au participat câte doi reprezentanți de la structurile teritoriale din județele Alba, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Satu-Mare, Timiș și municipiul București și patru din cele ale județelor Bacău și Suceava.

Pentru angajații de la sediul central, cursul s-a organizat la sediul Curții de Conturi. Efectivul a fost alcătuit din câte 2-3 reprezentanți de la fiecare din cele opt divizii și toți cei 17 controlori din cadrul direcției de specialitate din cadrul Diviziei privind controlul utilizării fondurilor provenite din asistența financiară acordată de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare internațională, coordonarea verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale, care a funcționat până la înființarea Autorității de audit. Numărul participanților a fost în realitate de treizeci și nu de douăzecișicinci, așa cum a fost prevăzut prin Convenție.

Cursul a fost susținut de către un expert în audit și șef cabinet pe Sectorul de Audit al Politicilor Sociale în cadrul Curții Europene a Auditorilor și a avut ca principal obiectiv pregătirea auditorilor Curții de Conturi ai României în domeniul metodologiilor și tehnicilor de audit, pe care le folosește Curtea Europeană a Auditorilor la efectuarea controalelor asupra fondurilor structurale și a ajutoarelor de pre-aderare.

Acesta avut același conținut pentru ambele serii de cursanți și a fost împărțit în patru module. (vezi anexa 1)

Au fost făcute prezentări constând în proiecții, au fost combinate explicațiile teoretice cu exemple de aplicare concretă a diferitelor concepte. Pentru a asigura participarea efectivă a controlorilor prezenți la seminar s-au purtat discuții pe teme specifice, au fost propuse exerciții și s-a stabilit ca la sfârșitul fiecărei sesiuni, participanții să poată face o sinteză, să comenteze subiectele care au fost aduse în discuție și să propună teme pentru dezbatere.

De asemenea, fiecare participant a primit o documentație tradusă în limba română, care a cuprins domeniul, obiectivele, orarul cursului, precum și o copie a prezentării cursului pe suport de hârtie care conținea documentațiile pentru fiecare subiect.

La sediul Curții de Conturi s-a desfășurat un seminar cu tema „Personal pregătit în detectarea fenomenelor de fraudă și corupție, evaziune fiscală și spălara banilor”, la care au participat 22 de persoane – controlori financiari, șefi se serviciu și directori atât din cadrul structurii centrale, cât și de la direcțiile de control financiar ulterior București și Ilfov. Pentru susținerea seminarului s-a aflat la București expertul spaniol Manuel Lagaron Comba, punct focal fiind desemnată d-na Claudia Bădescu.

La Sediul Central s-a desfășurat un seminar cu titlul “Personal pregătit în auditul performanței”.

Seminarul s-a desfășurat pentru două grupuri, în serii de câte cinci zile, iar participanții au fost în număr de 52, fiind reprezentați de controlori financiari din cadrul Direcției 1 „Auditul performanței și al sistemelor informatice” a diviziei de specialitate „Auditul performanței și al sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de corupție, fraudă, economie subteraă și spălarea banilor”, precum și de controlori financiari de la structurile teritoriale, mai exact câte unul de la fiecare direcție de control financiar ulterior. Punctul focal al acestei activități a fost d-na Frățilă Anișoara.

Pregătirea personalului, la nivel central și local, pe probleme de I.T.

Subcomponenta a avut ca scop pregătirea profesională a 90 de persoane – 50 de la nivel central și 40 de la nivel local – pe probleme de IT (auditul asistat de calculator și auditul sistemelor informatice), implementarea standardelor internaționale de audit și a liniilor directoare.

Obiectivul principal al cursului a fost acela de a prezenta controlorilor Curții de Conturi metodologia și tehnicile folosite de către Curtea de Conturi a Germaniei în efectuarea auditului extern asupra utilizării de IT de către administrația publică, implementarea standardelor de audit și a liniilor directoare INTOSAI și EUROSAI, realizând un schimb de experiență au partenerii români.

Pentru realizarea scopului acestei subcomponente – pregătirea personalului în metode moderne de audit financiar și tehnici de audit asistate de calculator – au fost prevăzute mai multe activități:

a) pregătirea personalului în metode moderne de audit financiar și tehnici de audit asistate de calculator

b) cunoașterea și înțelegerea sistemelor IT

c) cunoașterea și analizarea riscurilor specifice sistemelor IT și impactul acestora asupra evaluării riscului la nivel de conturi și tranzacții;

d) pregătire în vederea îmbunătățirii achiziționării de hard și soft special pentru audit, conform standardelor de audit INTOSAI

e) pregătire de experți în soft de audit

f) crearea unei capacități interne de elaborare și pregătire pentru conducerea și personalul Curții

g) seminarii și cursuri practice privind auditul asistat de calculator și tehnici IT.

În acest sens, s-a întocmit un raport de diagnoză privind situația curentă din cadrul Curții de Conturi a României, au fost întocmite studii și s-au analizat cunoștințele în domeniul IT dovedite de personalul existent. De asemenea, s-a făcut o evaluare a soft-ului și hard-ului existent în dotarea Curții de Conturi, acordându-se consiliere pentru îmbunătățirea softului și hardului special de audit, care să fie conform standardelor de audit INTOSAI. De asemenea, au fost elaborate recomandări privind crearea unei capacități interne de elaborare și efectuare a pregătirilor pentru conducere și personalul Curții.

În ce privește partea practică a acestei subcomponente, în perioada 28 februarie – 4 martie 2005, s-a organizat la București un curs de pregătire. Acesta a avut o durată de 25 de ore, s-a desfășurat cu un număr de 28 de participanți de la nivel central și a fost susținut de către expertul pe termen scurt dr.Ulrich Ditzen, membru al Curții de Conturi al Germaniei și expert în IT, șef al unui departament de audit IT, cu o experiență de 18 ani.

În perioada 7-11 martie 2005, în cadrul aceleiași subcomponente, s-a desfășurat un curs de pregătire și la Pârâul Rece, la care au participat un număr de 27 de persoane din cadrul structurilor teritoriale. Cursul a fost ținut de către expertul pe termen scurt Gabriele Hofstadter, membru și expert în IT în cadrul Curții de Conturi a Germaniei, având o experiență de 20 de ani. Aceasta a susținut și cel de al treilea curs în domeniul auditării sistemelor IT, care avut loc tot la Pârâul Rece. Cursul a avut o durată de 25 de ore și au fost instruiți 26 de controlori financiari.

Activitățile practice din cadrul acestei componente s-au încheiat cu organizarea celui de al patrulea curs, susținut de expertul german Ulrich Ditzen, în perioada 6-10 iunie 2007, la care au participa 28 de persoane din cadrul structurilor teritoriale.

Cursurile au avut același conținut și au fost realizate cincisprezece prezentări PowerPoint diferite, în funcție de subiectele tratate. Acestea s-au referit la cazuri practice de audit din Germania, dar ținând cont de caracteristicile specifice ale experiențelor internaționale, așa cum au fost discutate în cadrul grupului de lucru EUROSAI. Toate aceste prezentări au fost comentate de către participanți în fiecare zi, atât individual, cât și în grupuri. În final, au fost trase concluziile cu privire la zonele de risc ce trebuie luate în considerare în cadrul abordării de către partea română a auditării IT. Fiecare participant a primit o documentație în legătură cu cursul, tradusă în limba română (PowerPoint) și un chestionar de evaluare a activității.

În acest sens, s-a întocmit un raport de diagnoză privind situația curentă din cadrul Curții de Conturi a României, au fost întocmite studii și s-au analizat cunoștințele în domeniul IT dovedite de personalul existent. De asemenea, s-a făcut o evaluare a soft-ului și hard-ului existent în dotarea Curții de Conturi, acordându-se consiliere pentru îmbunătățirea softului și hardului special de audit, care să fie conform standardelor de audit INTOSAI. Punctul focal al activității a fost d-na Aciobăniței-Doicescu Elena.

Preocuparea Curții de Conturi privind extinderea și modernizarea infrastructurii, destinată printre altele dotării personalului de specialitate și a structurilor auxiliare cu tehnologie informatică și dezvoltării unor centre de pregătire profesională la nivel teritorial, a fost de asemenea susținută și a beneficiat de sprijinul financiar prin Programele Phare.

Astfel, scopul acestei componente a fost acela de dezvoltare a structurii IT pentru conducerea și personalul Curții de Conturi și creșterea capacității de efectuare a auditului asistat pe calculator și a tehnicilor IT.

Pentru implementarea acestei componente, s-au desfășurat următoarele activități:

studierea situației curente în cadrul instituției

analiza situației auditării asistate prin calculator în cadrul Curții de Conturi la momentul respectiv

contabilizarea softului și hardului IT disponibil pentru efectuarea auditurilor asistate de calculator și a pregătirilor disponibile pentru auditori

identificarea dreptului de acces al Curții de Conturi la fișierele informatice potrivit legislației române

consiliere privind principiile planificării și efectuării auditurilor asistate de calculator

definirea priorităților privind pregătirea personalului

seminarii și cursuri de pregătire pentru 25 de persoane de la nivel central.

În urma întâlnirilor avute de cei doi experți de la Curtea Federală a Conturi a Germaniei – dl. Karl-Heinz Putz și dl. Gerhard Priegnitz – cu echipa de specialiști a Curții de Conturi, s-au conturat o serie de recomandări:

– bazele legale necesare controlului financiar trebuie să fie la dispoziția controlorului, pe laptop-ul acestuia, într-o bază de date actualizată automat și în timp real;

– rezultatele descentralizate ale auditului financiar trebuie să fie centralizate de pe laptop-uri într-o bază de date disponibilă la București prin intermediul unui suport IT mai puternic;

– toate PC-urile desktop și laptop ar trebui să fie conectate la rețeaua INTRANET a Curții de Conturi, realizându-se astfel o mai mare operativitate în executarea lucrărilor, a reducere a cheltuielilor și o îmbunătățire a colaborării între sediul central și structurile teritoriale;

– școlarizarea a zece specialiști din cadrul Curții de Conturi care să poată fi folosiți în locul personalului de întreținee extern.

În anul 2007 s-au desfășurat activitățile practice din cadrul acestei componente, concretizate în organizarea a două cursuri, la care au participat 51 de controlori financiari, directori și directori adjuncți, atât de la sediul central, cât și de la structurile teritoriale. Cursurile au avut același conținut, au avut o durată de 36 de ore și au fost organizate pentru două grupe de participanți, de 25 și, respectiv, 26 de persoane. În cadrul acestor cursuri le-au fost prezentate controlorilor financiari ai Curții de Conturi a României metodologia și tehnicile de audit folosite de Curtea Federală de Audit a Germaniei la realizarea auditului performanței, implementând standardele de audit și liniile directoare INTOSAI, realizându-se în acest fel un schimb de experiență.

Experții germani care au susținut aceste cursuri au o experiență de 5 ani mai ales ca auditori interni și formatori pentru auditul performanței. Cursurile au avut următorul conținut:

Linii directoare internaționale și naționale privind IT și auditarea sistemelor IT

Standarde de audit internațion ale și naționale: aplicațiile și experiențele Curții Federale de Audit a Germaniei

Structura și modalitatea de lucru în c adrul Curții Federale de Audit a Germaniei în ceea ce privește auditorile de performanță

Analiza economiei, eficiențșei și eficacității activităților administrației în procesul de planificare

Planificarea auditului IT susținut de folosirea IT: experiențe ale Curții Federale de Audit a Germaniei cu o platformă de planificare a auditului

Planificarea auditului IT susținut de folosirea IT: experiențe ale Curții Federale de Audit a Germaniei în ceea ce privește asistarea de către IT a analizei minuțioase a bazelor de date pentru obligații în numerar

Auditarea proiectelor IT: experiențe ale Curții Federale de Audit a Germaniei, rezultate care au contribuit la raportul anual

Buna gestiune financiară și auditul de performanță al IT: experiențe ale Curții Federale de Audit a Germaniei, rezultatele care au contribuit la rapoartele anuale

Riscurile de audit al sistemelor și programelor IT

Liniile directoare ale achizițiilor bazate pe procedurile și reglementările europene privind achizițiile și utilizarea cadrului de achiziții.

Pentru fiecare serie de cursanți au fost prezentate un număr de 345 slide-uri PowerPoint pentru a explica principalul conținut al cursului, unele dintre aceste fiind explicate suplimentar prin diferite exemple din activitatea Curții Federale de Audit a Germaniei și chiar explicate pe tablă. De-alungul discuțiilor purtate, participanții au avut posibilitatea de a prezenta din experiența lor și de a găsi soluții proprii pentru rezolvarea unor probleme aduse în discuție. Fiecare cursant a primit o documentație tradusă în limba română și un chestionar anonim pentru evaluarea cursului.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Analiza activităților de pregătire și perfecționare a personalului desfășurate în anii trecuți la nivelul Curții de Conturi, atât pe plan central, cât și local demonstrează importanța acordată de conducere acestui aspect deosebit de important al managementului resurselor umane.

Elaboratrea de politici clare de formare și perfecționare a personalului a fost însoțită de o planificare riguroasă a tuturor activităților, programele de pregătire ținând cont de necesitățile reale ale angajaților, necesități determinate pe baza informațiilor obținute ca urmare a activtății de evaluare desfășurate pe plan intern, dar și a exigențelor profesionale în continuă creștere datorate introducerii unor norme noi în domeniu și modificării cadrului legislativ. În efortul depus în acest sens Curtea de Conturi a beneficiat de sprijinul și experiența oferită de experții străini de la alte instituții similare din Spania și Germania, respectiv 22 de experți spanioli și 9 experți germani. În cadrul cursurilor de perfecționare, aceștia au contribuit la transmiterea unor cunoștințe și informații foarte valoroase pentru controlorii Curții de Conturi, dovadă fiind și procentajul foarte mare pe care l-au întrunit toate chestionarele de evaluare de la sfârșitul fiecărui curs la întrebările privind necesitarea cursului, importanța informațiilor transmise, aplicabilitatea lor în practică în cadrul auditurilor desfășurate la diferite instituții, necesitarea participării în continuare la astfel de instruiri.

Un aspect important l-a constituit formarea formatorilor, reprezentând personalul cu abilități și cunoștințe de specialitate deosebite, pregătiți pentru a instrui la rândul lor restul personalului, împărtășind acestuia tehnicile și metodele noi de care au luat cunoștință pe parcursul derulării instruirii.

Pentru perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de specialitate în vederea realizării eficientă a funcție de control/audit a Curții de Conturi în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit INTOSAI, cu Liniile Directoare Europene de aplicare a Standardelor de Audit INTOSAI, precum și cu cele mai bune practici în domeniu, numai în anul 2006 au fost realizate 25 de acțiuni de instruire, atât cu asistență tehnică de specialitate acordată de experți străini, cât și acordată de personalul specializat din cadrul Curții de Conturi. Acestea au contribuit la creșterea ponderii misiunilor de audit în totalul activităților desfășurate de Curtea de Conturi, vizând în special latura calitativă a auditurilor desfășurate la diferite entități.

De asemenea, tot în anul 2006 au fost efectuate 68 de misiuni de audit financiar, majoritatea la primării și consilii locale, vizând deci bugetul local, precum și 11 misiuni de audit al performanței. În ce privește auditul performanței, acesta s-a realizat atât la nivel central, cât și la nivelul structurilor teritoriale și s-a desfășurat pe domenii variate de interes public, cum ar fi serviciile de gospodărie comunală, închiderea unor exploatări minisere, retehnologizarea și întreținerea drumurilor naționale și județene, managementul unor programe din domeniul protecției sociale, cel privind retehnologizarea unor centrale hidroelectrice.

Un alt aspect important îl constituie și realizarea auditurilor sistemelor informatice, de exemplu accesul la informațiile publice și furnizarea de servicii publice informatizate către populație, sistemul informatic aferent raportărilor agenților economici privind obligațiile fiscale ale acestora.

Au fost elaborate Standardele de Audit ale Curții de Conturi, la care au fost avute în vedere Standardele Internaționale de Audit INTOSAI, Liniile Directoare Europene de aplicare a Standardelor de Audit INTOSAI, precum și standardele de audit ale altor instituții supreme de audit.

Pe baza ghidului existent încă din anul 2003, a fost realizat Manualul de audit al performanței și Ghidul de planificare a auditurilor, având în vedere dimensiunea și complexitatea gestiunii fondurilor publice, Curtea de Conturi fiind garantul bunei gestionări a banului public. Ghidul abordează planificarea auditurilor pe termen mediu și scurt, prcum și planificarea specifică a fiecărei acțiuni în parte.

Deosebit de importantă pentru esfășurarea activității specifice este și informatizarea activității Curții de Conturi, prin componenta investițională a Programului PHARE fiind realizată o aplicație informatică securizată pe diferite nivele de acces, care leagă la nivel național toate camerele de conturi teritoriale. Acestea au acces la o bază de date unică privind programul de control/audit al instituției și permite urmărirea realizării lui și centralizarea rezultatelor obținute. De asemenea, prin folosirea fost-ului IDEA – audit asistat de calculator, a fost posibilă analiza directă a bazelor de date ale entităților verificate, fiind identificate o serie de abateri de natură financiar-contabilă.

Având în vedere că sarcinile personalului de specialitate sunt din ce în ce mai importante, pe măsura rolului pe care îl are instituția în verificarea modului de gestionare a banului public, este de înțeles interesul manifestat pentru participarea la cursurile de perfecționare organizate prin programul de perfecționare profesională. Fiecare controlor financiar va beneficia de o perioadă de instruire de 25 de zile în fiecare an. Având în vedere că acestea au, de regulă, o durată de cinci zile, rezultă că fiecare ar participa la cinci cursuri realizate pe teme diferite. În general, numărul personalului în cadrul structurilor variază de la cincisprezece, la unele direcții de control financiar ulterior județene, la douăzeci și cinci și chiar peste, la structurile centrale. Din cauza programului de control/audit foarte complex, a numărului mare de acțiuni care trebuie realizate, a perioadelor mari programate pentru verificare la unele entități, unii controlori nu pot participa la cursuri, astfel că sunt persoane care participă la mai multe instruiri, altele participă la un număr mai mic. De aceea, este important ca fiecare participant care revine în cadrul colectivului, să împărtășească din experiența dobândită, din cunoștințele și informațiile obținute în urma acestei experiențe.

În acest sens, ar fi de dorit ca fiecare participant să intre în posesia conținutului cursului, atât pe suport de hârtie, dar mai ales pe suport magnetic, ceea ce ar permite o mai rapidă transmitere a informațiilor, având în vedere că toți controlorii au în dotare laptop-uri.

De asemenea, unele cursuri au avut o durată mai mică, desfășurându-se pe parcursul a 12 – 20 de ore, ceea ce este insuficient pentru a permite o bună însușire a informațiilor transmise. Faptul că acțiunile de control prevăzute prin program se desfășoară, uneori fără excepție, la toate direcțiile de control financiar ulterior, ar fi de dorit ca la instruirile pe anumite teme să poată participa cel puțin cîte un controlor de la fiecare dintre acestea, ceea ce necesită organizarea în mai multe etape a unor cursuri pe aceeași temă. Acest lucru este impus și de faptul că grupurile de participanți nu pot fi mai mari de 25, tocmai pentru o cât mai bună colaborare între experți și cursanți, cunoscându-se faptul că întotdeauna au fost discuții interactive, s-au pus întrebări, controlorii au prezentat aspecte concrete cu care s-au confruntat în controalele/auditurile efectuate și și-au exprimat punctele de vedere.

În cadrul seminariilor, au fost scrise pe tablă și pe hârtie anumite teorii, concepte, scheme. Ar fi de preferat ca acestea să fie însoțite și de proiecții cu prezentarea unor cazuri concrete, respectiv realizarea conțintului în prezentări PowerPoint, pentru o mai bună recepționare și fundamentare a informațiilor.

Având în vedere că au fost derulate deja două convenții de Twinning, ținând cont de faptul că există o evidență cu participanții la cursurile de pregătire profesională la nivelul tuturor structurilor, desemnarea cursanților la cele viitoare ar trebui să se facă în așa fel încât, prin rotație, fiecare să poată participa la la istruiri pe alte teme, pentru insușirea unor cunoștințe și tehnici din domenii cît mai diferite.

Este știut faptul că în cadrul Curții de Conturi există și personal nou încadrat, inclusiv controlori financiari asistenți, ceea ce înseamnă că vechimea lor în specialitate nu depășește cinci ani. Pentru aceștia, ar fi bine venită organizarea periodică a unor cursuri care să le permită familiarizarea cu instituția – cunoașterea structurii organizatorice -, cu noțiunile, cu procedeele utilizate în realizarea controalelor/auditurilor și valorificarea constatărilor, cu circuitul documentelor, cu codul etic al profesiei, cursuri care pot fi ținute de formatorii din cadrul Curții de Conturi.

Deși controlorii financiari efectuează zilnic cele opt ore de program de lucru „pe teren”, la sediile etităților controlate sau auditate, excepție făcând personalul din cadrul Diviziei coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea activității profesionale a direcțiilor de control financiar ulterior extern și de raportare, informatică și integrare europeană, ar fi benefică prezența acestora la sediu pentru prelucrarea împreună cu personalul de conducere a legislației nou apărute, pentru clarificarea anumitor aspecte ce urmează a fi cuprinse în rapoartele sau procesele-verbale care se întocmesc. De asemenea, ar fi necesară o mai mare implicare a personalului Direcției de metodologie din cadrul diviziei de specialitate.

Este necesar de precizat că, pe lângă rezultatele menționate mai sus, colaborarea cu instituțiile similare în cadrul diferitelor grupuri de lucru organizate și coordonate fie de Curtea Europeană de Conturi, fie de alte instituții europene, au condus la o reformă vizibilă și benefică atât în ceea ce privește adoptarea standardelor, procedurilor și metodologiilor moderne în domeniu cât și în ceea ce privește mentalitatea personalului de specialitate, prin creșterea preocupării acestuia privind ridicarea nivelului de calitate a activității desfășurate și a rezultatelor cuprinse în rapoartele întocmite. În acest sens, merită a fi menționată și constituirea unor echipe de control al calității activității de audit, la nivelul Diviziei coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea activității profesionale a direcțiilor de control financiar ulterior extern și de raportare, informatică și integrare europeană.

În ceea ce privește politica de recrutare, de perfecționare a pregătirii profesionale și de promovare a resurselor umane, Curtea de Conturi ar trebui să aibă în vedere:

1. Elaborarea unei strategii pe termen mediu, de pregătire profesională a personalului C.C.R., în cadrul căreia să fie elaborate și adoptate programe anuale de pregătire profesională. Stabilirea unui colectiv de întocmire a strategiei, care să aibă și îndatorirea de actualizare periodică (bianuală) a strategiei, și a unui comitet de monitorizare a implementării strategiei, format din membri ai conducerii C.C.R.. Strategia ar trebui să se refere la toate categoriile personal.

2. Realizarea unei baze de date privind personalul existent în cadrul Curții de Conturi care să aibă drept criterii vârsta, domeniile în care a activat, limbile străine cunoscute, specializări și opiniile fiecărui angajat cu privire la domeniile unde se impune o mai bună pregătire personală, precum și opiniile ce rezultă după finalizarea unui curs de pregătire.

3. Perfecționarea profesională continuă a personalului Curții de Conturi a României în domeniul auditului (financiar și al performanței) cheltuielilor publice prin:

a. organizarea de cursuri privind reglementările în ceea ce privește contabilitate bugetară (în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate;

b. Participarea la misiuni comune de audit al fondurilor alocate României, împreună cu auditorii Curții Europene de Conturi sau altor experți angajați de Comisia Europeană sau de alte organisme finanțatoare, pentru auditul respectivelor fonduri.

c. Stagii de practică, vizite de documentare privind auditul financiar și al performanței, precum și auditul fondurilor U.E.;

d. Inițierea și dezvoltarea unui program de pregătire profesională în domeniul auditului Fondurilor comunitare, pentru minimum câte un controlor financiar din cadrul structurilor teritoriale ale Curții de Conturi, împreună cu care să se efectueze misiuni comune de audit, la locul de desfășurare a proiectelor finanțate prin Programele ISPA și PHARE.

e. Efectuarea de audituri pilot privind performanța managementului public în cadrul activităților derulate în baza unor contracte de parteneriat public-privat.

f. Stagii de practică, vizite de documentare, în cea ce privește auditul financiar, auditul performanței, auditul privind prevenirea și combaterea fraudei și auditul sistemelor informatice.

4. Cunoașterea și însușirea de către un număr cât mai mare din personalul angajat, în special a limbii engleze, în care sens se vor organiza cursuri de specialitate.

5. Crearea și menținerea unui grup de formatori, alcătuit din specialiști care au participat la cursurile de pregătire organizate în cadrul diferitelor proiecte, coordonate de formatorii care au absolvit cursurile în cadrul Programul de Pregătire Profesională pe Termen Lung organizate de Inițiativa de Dezvoltare INTOSAI. Grupul de formatori va avea ca obiectiv diseminarea cunoștințelor acumulate în urma desfășurării diferitelor cursuri de pregătire și instruiri în rândul personalului neparticipant, în domeniul auditului financiar, auditului performanței, auditului asistat de calculator, utilizarea tehnologiei informației etc.

– numirea unor responsabili pentru asigurarea perfecționării pregătirii profesionale, mai concret, numirea unei persoane de legătură responsabilă cu perfecționarea în cadrul fiecărei divizii și direcții de control financiar ulterior;

– numirea ca responsabili cu pregăirea profesională a controlorilor financiari care dovedesc aptitudini de buni organizatori și care cunosc problemele specifice departamentului, aceștia urmând să se consulte în permanență cu consilierul de conturi sau directorul direcției

– organizarea unor seminarii introductive pentru toți noii angajați, prin care să li se transmisă acestora informații de specialitate, informații tehnice și cerințele privind condita la locul de muncă, pentreu a-i ajuta aă se integreze cât mai repede și să-și îndeplinească la un nivel calitativ superior sarcinile atribuite;

– realizarea perfecționării pregătirii profesionale cu ajutorul formatorilor interni, angajații desemnați pentru aceste activități trebuind să dețină cunoștințe solide de specialitate și să aibă o bogată experiență

– realizarea unei centralizări privind necesitățile de pregătire profesională, planificarea făcându-se în anul curent pentru anul următor, ținându-se seama atât de personalul care urmează să fie cuprins în aceste activități, cât și de programul de control finnciar și audit.

6. Dezvoltarea managementului resurselor umane (recrutare, stagii de perfecționare, evaluare); stabilirea, prin reglementări interne, a unei politici de recrutare a personalului numai pe baza unei experiențe anterioare de control.

7. Demararea acțiunii de pregătire profesională în vederea obținerii calificării de auditor internațional autorizat, de către un grup de controlori financiari ai Curții de Conturi a României.

8. Organizarea de cursuri de pregătire în vederea atestării controlorilor financiari ai Curții de Conturi ca auditori externi, membri ai Camerei Auditorilor, în măsură să desfășoare activități de audit extern în baza unor acorduri și contracte care să contribuie la majorarea resurselor financiare necesare dezvoltării instituției. Stabilirea unui cadru instituționalizat de colaborare a Curții de Conturi a României cu Camera Națională a Auditorilor și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, în vederea efectuării unor stagii de perfecționare pentru personalul de specialitate din cadrul Curții de Conturi și asimilării activității desfășurate de controlorii financiari cu stagiul de practică necesar susținerii examenelor de atestare ca auditor financiar și expert contabil.

9. Pregătirea personalului în auditarea fondurilor comunitare prin participarea unui expert pe termen lung, din cadrul Curții de Conturi Europene, care să acorde asistență personalului Curții de Conturi a României, în auditarea acestor fonduri.

10. Numirea cadrelor de conducere ale Curții de Conturi (directori, șefi serviciu) să se facă cu predilecție din structurile interne ale instituției, cu posibilitatea reîntoarcerii acestora pe funcția deținută anterior, după încetarea activității pe funcția numită.

ANEXA 1

Modulul 1 „Înțelegea finanțelor publice europene”

În cadrul acestui modul s-a procedat la o introducere în finanțele europene, a fost descris bugetul Uniunii Europene și, de asemenea, au fost descrise mecanismele de control și gestiune atât în cadrul Comisiei cât și în statele membre.

Au fost dezvoltate următoarele puncte:

Dezvoltarea finanțelor publice europene

Bugetul Uniunii Europene: elaborare, structură, gestiune

Cadrul normativ: reglementările financiare și aplicarea standardelor

Controlul financiar în cadrul Uniunii Europene – Comisia Europeană și Statele membre.

Modulul 2 „Fonduri structurale și ajutoare de preaderare”

În cadrul acestui modul au fost abordate două teme: „Fonduri structurale” și „Ajutoare de pre-aderare”. În cadrul fiecărei teme au fost dezvoltate, de asemenea, mai multe puncte:

Evoluția istorică

Cadrul legislativ

Descrieri, obiective, mijloace financiare, activități, distribuția geografică, tipuri de proiecte

Gestiune și control

Principalele observații ale Curții Europene a Auditorilor.

Modulul 3 „Curtea Europeană a Auditorilor”

A fost prezentată organizarea și funcționarea Curții de Conturi, metodologiile și tehnicile de audit, inclutând analiza de risc, planificarea și execuția controalelor. De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită procedurilor de elaborare, adoptare și urmărire a rapoartelor.

Au fost dezvoltate punctele privind:

Organizarea, funcționarea și competența Curții

Standardele de audit și metodologia de lucru

Analiza riscului

Planificarea auditului: „Audit Planning Memorandum”

Execuția auditului: programul de audit, evaluarea controlului intern, probe de fond, raportul

Raportul Curții Europene a Auditorilor: procedura de elaborare și adoptare, impactul și urmărirea observațiilor și a recomandărilor.

Modulul 4 „Exercițiu practic pe tema tehnicilor de audit” (Studiu de caz)

Acest modul a constituit o parte importantă a seminarului. Prin intermediul exercițiiilor practice s-a studiat, pentru a face un rezumat, modalitatea în care metodologia și tehnicile de audit ale Curții Europene a Auditorilor sunt aplicate pentru fiecare fază a procesului de audit în parte: analiza riscului, planificarea, execuția, raportul și monitorizarea.

Ca studiu de caz a fost ales „Auditul fondurilor europene – procedura de atribuire a contractelor”.

A fost dezvoltată fiecare etapă a procesului de audit:

Analiza riscului, cu

– Evaluarea riscurilor inerente și de control

– Identificarea principalilor factori de risc

Planificarea muncii de audit, cu

– Obiectivele auditului

– Organizarea

– Programul de audit

Rapoartele de audit

– Elaborarea raportului

– Prezentarea concluziilor și a recomandărilor

Impactul și urmărirea raportului

– Transmiterea raportului către instituții

– Urmărirea respectării recomandărilor și a observațiilor.

BIBLIOGRAFIE

I. LUCRĂRI

II. REVISTE ȘI LUCRĂRI DE PROFIL

Curtea de Conturi a României – Istorie și prezent. Editor RA Monitorul Oficial, București, 1993

Revista de Audit Financiar nr. 1/1999-2003. Editor Curtea de Conturi a României

Programele strategice de dezvoltare a Curții de Conturi a României pentru perioada 2000-2006. Editor Curtea de Conturi a României, București, 2000

Ghidul privind auditul performanței. Editor Curtea de Conturi a României, București, 2003

Evaluarea performanțelor angajaților, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Carmen Novac, Note de curs, 2004

Curtea de Conturi a României 1864-2004, Culegere de documente, Editor Curtea de Conturi și Centrul de Studii Istorice, Economice și Sociale, București, 2005

Similar Posts