Pregatirea Prescolarilor Pentru Adaptarea Scolara

Psihologie

Pregatirea Prescolarilor Pentru Adaptarea Scolara

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

PREGĂTIREA PREȘCOLARILOR PENTRU ADAPTAREA ȘCOALARĂ

CUPRINS

Introducere

PARTEA I: FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL 1 :Particularități ale dezvoltării copilului preșcolar

1.1. Dezvoltarea somato-fiziologica a copilului preșcolar

1.2. Dezvoltarea psihică a copilului preșcolar

1.2.1.Memoria

1.2.2.Limbajul

1.2.3.Gândirea

1.2.4.Imaginația

1.3. Dezvoltarea socio-afectivă a copilului preșcolar

1.4. Dezvoltarea personalității preșcolarului

CAPITOLUL 2 : Continuitatea grădinița-școală: factor important al reușitei scolare

2.1. Grădinița –treaptă premergătoare școlii

2.2. Rolul grădiniței în adaptarea copilului preșcolar la regimul școlar

2.3. Maturitatea școlară

CAPITOLUL 3 : Înscrierea în clasa pregătitoare si clasa I

3.1. Clasa pregătitoare –avantaje și dezavantaje

3.2. Clasa I-Start pentru școală

PARTEA A II-A: METODOLOGIA CERCETĂRII

II.1. Justificarea cercetării

II.2. Obiectivele cercetării

II.3. Ipotezele cercetării

II.4. Eșantionarea

II.5. Instrumentele utilizate pentru culegerea datelor

II.6. Prezentarea,prelucrarea și interpretarea datelor

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Învățământul preșcolar românesc se numără printre subsistemele de învățământ cu cea mai lungă tradiție, care încă de la începuturi a răspuns prompt noutăților din domeniul educației copiilor mici.

Perioada preșcolară sau „vârsta de aur a copilăriei ” este vârsta unor achiziții psiho-comportamentale , a căror calitate va influența în mare măsură nivelul de adaptare și de integrare a copilului în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lui.

Problematica pregătirii copiilor pentru adaptarea școlară vizează o serie de aspecte de conținut , precum și factorii care asigură realizarea ei.

Grădinița a fost numită de-a lungul timpului și „casa jocurilor”, „școala pentru copii mici”, deoarece reprezintă primul segment al învățământului care urmărește clar finalitățile educaționale pentru activitățile desfășurate . Ea trebuie să asigure condițiile necesare pentru o dezvoltare normală a tutoror copiilor, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecărui preșcolar.

Grădinița contribuie la maturizare în sensul socializării, la definirea treptată a personalității. Ea este „prima instituție ce asigură intensificarea învățării printr-o activitate ordonată, încadrată într-un regim de joacă, efort și relaționari; aceasta conduce la achiziții și progrese în sfera cognitive, afectivă și psihomotorie a preșcolarului, socializarea depășind mecanismele spontane și întâmplătoare. (Golu, F., 2009, pag. 150)

„ Trecerea copilului de la mediul preșcolar la cel școlar reprezintă pentru el eforturi de elaborarea a noi seturi de comportamente adaptative”. (Golu, F., 2009, pag. 182).

Adaptarea școlară reprezintă un proces de readaptare, presupune acomodarea elevului la sarcinile pe care i le impune procesul de învățământ.

Învățământul preșcolar are menirea de a forma copiii sub aspect fizic, psiho-intelectual și socio-afectic pentru o bună adaptare la activitatea școlară.

Titlul lucrării de față este „Pregătirea preșcolarilor pentru adaptarea școlară”.Am ales această temă pentru a arăta rolul esențial al grădiniței în pregătirea preșcolarilor pentru școală, în integrarea acestora la mediul școlar, precum și gradul de pregătire a copiilor pentru adaptare școlară.

Obiectivul general al lucrării este identificarea percepției pe care cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar o au cu privire la gradul de pregătire a copiilor pentru adaptare școlară.

Metodologia folosită constă în aplicarea chestionarelor (Vezi Anexa 1, Anexa 2) atât cadrelor didactice din învățământul preșcolar, cât și cadrelor didactice din învățământul primar. Răspunsurile primite au fost interpretare în programul statistic SPSS – versiunea IMB 20.

Lucrarea de față este structurată în două părți, astfel:

Partea I: Fundamentarea teoretică – este alcătuită din trei capitole: Capitolul 1. Particularități ale dezvoltării copilului preșcolar, Capitolul 2. Continuitatea grădinița-școală: factor important al reușitei scolare și Capitolul 3. Înscrierea în clasa pregătitoare si clasa I.

Primul capitol cuprinde informații despre dezvoltarea somato-fiziologica, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea socio-afectivă și dezvoltarea personalității a copilului preșcolar.

În cel de-al doilea capitol se vorbește despre grădiniță, ea fiind treaptă premergătoare școlii, rolul grădiniței în adaptarea copilului preșcolar la regimul școlar precum și despre maturitatea școlară.

Capitolul 3 cuprinde informații despre clasa pregătitoare și clasa I.

Partea a II-a: Metodologia cercetării- cuprinde justificarea cercetării, prezentarea obiectivelor și a ipotezelor, metoda de cercetare aleasă- chestionarul care a fost aplicat pe 50 de cadre didactice din învățământul preșcolar și primar, precum și prezentarea, prelucrarea și interpretarea datelor.

În urma analizării și interpretării datelor voi prezenta concluziile cercetării, analizând dacă obiectivele au fost atinse, precum și validitatea ipotezelor.Apoi voi prezenta recomandările referitoare la cercetare.

PARTEA I: FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL 1

Particularități ale dezvoltării copilului preșcolar

1.1.Dezvoltarea somato-fiziologică a copilului preșcolar

Copilul preșcolar a suscitat întotdeauna un interes deosebit, având în vedere faptul că el este vioi, vorbește bune și ușor, putând fi antrenat în diverse activițăți.

În dezvoltarea somatică-fiziologică se înregistrează progrese importante. Se produce o creștere a dimensiunilor antropometrice, greutatea crește de la 14 la 22 kg, iar înălțimea de la 92 cm la 116/118 cm .

Procesul de osificare continuă. Apar primii dinți definitivi. Deși mușchii copilului sunt slabi, dezvoltarea musculară este alertă. Se modifică consistența mușchilor, odată cu diminuarea țesutului adipos.

Mica rezistență a mucoaselor rinofaringiene la praf si temperatură scăzută, precum și la invazii miocrobiene, contribuie la contractarea imediată a numeroase boli de copii.

În perioada preșcolară are loc „ o intensificare a rolului coordonator și reglator a scoarței cerebrale, prin dezvoltarea treptată mai ales a formelor de inhibiție condiționată ( la 5 ani copilul își poate reține uneori impulsurile ). Are loc o oarecare disciplinare a conduitei, ceea ce va pregăti copilul pentru forme de activitate mai complexe, pentru munca școlară.” ( Șchiopu, U., 2009, pag. 165).

Putem spune că în perioada preșcolară are loc nuanțarea complexă a conduitei, precum și formarea treptată de reticențe și reacții deliberate.

Vârsta preșcolară este perioada în care se câștigă numeroase îndemânări, abilități, dorințe, capacități, contribuind la dezvoltarea unor trăsături de caracter.

1.2. Dezvoltarea psihică a copilului preșcolar

Gândirea preșcolarului îmbină atât calități maturizate, dar și imature. Preșcolarii acumulează o serie de deprinderi adiționale și un bagaj mare de informații privind lumea înconjurătoare, totodată ei dovedind evoluții de natură cantitativă rivind modul în care gândesc și actionează.

1.2.1.Memoria

Întreaga activitate a copilului preșcolar solicită memoria.

La vârsta preșcolară, formele predominante ale memoriei sunt: memoria mecanică și memoria involuntară. După 4-5 ani, apare și memoria voluntară.

Copilul memorează ușor, dar uită repede. Memoria are o puternică amprentă afectogenă (copilul reține ceea ce la emonționat intens), dar și intuitiv-concretă (copilul memorează mai ușor informația transmisă cu ajutorul imaginilor plastice).

Memoria prezintă inegalități mari, determinate de jocul intereselor, al particularităților modului de viață a copilui preșcolar.

„Perioada preșcolară este etapa din viață în care se fixează, în urma imitației prin mijloace mnemice, și modalitățile fundamentale de conduită,exercitându-se astfel unele funcții sociale ale memoriei.”

Între 3-7 ani progresele evidente ale memoriei arată că există o creștere a sistematicii și dinamicii corticale,nu doar a funcțiilor plastice ale sistemului nervos central.

1.2.2.Limbajul

La vârsta de 3 ani, copilul posedă un limbaj situativ, format din propoziții simple, acompaniate de gesturi, exclamații, repetiții. Treptat se impune un limbaj contextual. În jurul vârstei de 5 ani, unii preșcolari pot surprinde prin felul cum vorbesc : corect, fonetic și gramatical.

După W.Stern, Ch.Buchler, vocabularul preșcolarului sporește, la 3 ani este de maxim 1000 de cuvinte, iar la 6 ani ajunge la 2500 de cuvinte.

Sub aspect calitativ putem spune că progresele sunt evidente:

Se amelirează expresivitatea vorbirii precum și corectitudinea pronunției ;

Apare conduita verbală reverențioasă;

Se structurează limbajul interior(vorbirea pentru sine)

Apare limbajul de alternanță-posibilitatea copilului preșcolar de a interpreta mai multe rolui în timpul unui joc.

În cadrul însușirii limbajului, o problemă importantă este cea a bilingvismului.Aceste se conturează în mai multe forme:

Bilingvism simultan-copilul învață concomitent, acasă, două limbi;

Bilingvism succesiv: -aditiv ;

-substractiv.

1.2.3.Gândirea

La nivelul gândirii , „construcțiile logice joacă un rol important ,iar prin intermediul judecăților și raționamentelor, copilul are posibilitatea să opereze cu elemente desprinse din contextul intuitiv, să depășească realitatea nemijlocită și apoi să se apropie de abstract și general”.

În perioada preșcolară, în gândire intervine tot mai mult spiritul critic și logic.

Din perspectiva lui J.Piaget (1977) ,gândirea copilui preșcolar se află în stadiul preoperatoriu,având următoarele etape :

Gândirea este preconceptual-simbolică(până la 4 ani),având următoarele particularități:

Egocentrismul –copilul acceptă cu dificultate opinia altuia;

Animismul –copilul are tendința de a însufleți realitatea înconjurătoare,

Sincretismul ;

Realismul nominal,

Gândirea este intuitivă ( între 4-7/8 ani) deoarece :

Are loc sub influența investigațiilor practice ale copilului;

Este destinată rezolvării unor probleme imediate, achiziționării unor cunoștințe elementare pentru viața de zi cu zi;

Apare raționamentul intuitiv – se aplează masiv la reprezentare.

După vârsta de 5 ani , apare raționamentul inductiv și deductiv, copilul fiind capabil de analiză, sinteză, comparare, abstractizare etc.

Progresele pe care preșcolarul le realizează, pe plan intelectual, sunt influențate în mare masura de o educație precoce și intensivă în familie.

1.2.4.Imaginația

Jocul oferă „un teren deosebit de fertile pentru dezvoltarea imaginației la vârsta preșcolară”.De asemenea activități precum desenul, modelajul, muzica,desfășurate în grădiniță, stimulează imaginația preșcolarului.

Preșcolarul este un mare amator de basme și povestiri, manifestând trăiri emotive intense față de personajele fantastice.

„Dezvoltarea foarte vie a imaginației în perioada preșcolară constituie un indiciu al dezvoltării psihice intense a copilului”.(Șchiopu, U. ,2009, 191)

În concluzie, imaginația se dezvoltă foarte mult în preșcolaritate sub „ influența lărgirii experienței și a educației” , având un caracter activ.

1.3.Dezvoltarea socio-afectivă a copilului preșcolar

Dezvoltare socio-afetivă se află în strânsă legătură cu procesul conturării conștiinței de sine, precum și cu parametrii dezvoltării intelectuale.Ea stă sub semnul „inițiativei copilului preșcolar în explorarea mediului lărgit: fizic și social”.

Varietatea emoțiilor crește foarte mult după vârsta de 3 ani deoarece preșcolarul face eforturi mari pentru a se adapta la cerințele mediului social din care face parte: familie, grădiniță, prieteni.

După 4-5 ani reușitele de autocortile pentru dezvoltarea imaginației la vârsta preșcolară”.De asemenea activități precum desenul, modelajul, muzica,desfășurate în grădiniță, stimulează imaginația preșcolarului.

Preșcolarul este un mare amator de basme și povestiri, manifestând trăiri emotive intense față de personajele fantastice.

„Dezvoltarea foarte vie a imaginației în perioada preșcolară constituie un indiciu al dezvoltării psihice intense a copilului”.(Șchiopu, U. ,2009, 191)

În concluzie, imaginația se dezvoltă foarte mult în preșcolaritate sub „ influența lărgirii experienței și a educației” , având un caracter activ.

1.3.Dezvoltarea socio-afectivă a copilului preșcolar

Dezvoltare socio-afetivă se află în strânsă legătură cu procesul conturării conștiinței de sine, precum și cu parametrii dezvoltării intelectuale.Ea stă sub semnul „inițiativei copilului preșcolar în explorarea mediului lărgit: fizic și social”.

Varietatea emoțiilor crește foarte mult după vârsta de 3 ani deoarece preșcolarul face eforturi mari pentru a se adapta la cerințele mediului social din care face parte: familie, grădiniță, prieteni.

După 4-5 ani reușitele de autocontrol, încrederea în forțele proprii determină reacții de mândrie și mulțumire de sine.Familia este refugiul în care copilul se simte liber, constrângerile fiind mai puține.

Totodată, mediul extrafamilial „stimulează dezvoltarea a numărate nuanțe de stări afective, inclusiv de natură intelectuală, evaluativ-morală, care se află într-un proces de socializare”.

Datorită dezvoltării capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziției a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială se îmbogățește.

În preșcolaritate, se face trecerea de la emoții la sentimente, ca stări afective stabile și generalizate. Se conturează mai clar unele sentimente morale (rușinea, mulțumirea, prietenia și dragostea).

Conduita negativistă întră într-un proces de involuție, devine evidentă adâncirea și nuanțarea trăirilor afective.

„Relațiile familiale au un impact major asupra dezvoltării afective a copilului. Constanța atitudinilor, frecvența interacțiunilor și calitatea lor contribuie în primul rând la acest proces. Atașamentele afective ale copilului mic se transformă în relațiile afective stabile, consistente și de durată. Interrelațiile din triunghiul copil-mamă-tată plămădesc

matrițele afectivității pentru întreaga viață” (Crețu, T., 2009, p. 177). Totaliatea achizițiilor in plan socio-afectiv contribuie la maturizarea afectivă, la conturarea inteligenței socio-emoționale.

1.4.Dezvoltarea personalității preșcolarului

În perioada preșcolară se bun bazele personalității copilului, apar primele trăsături de caracter pozitive: independență, inițiativă, perseverență, stăpânire de sine etc.

Formarea caracterului presupune adeziunea afectiva și rațională la normele morale. „Morala micii copilării are un caracter heteronom,deoarece sub acest aspect individul se lasă pilotat de rigorile impuse de părinți sai alte persoane respectate”.

Un rol important în dezvoltarea conștiinței morale îl are educatoarea.

Aptitudinile manifestate în această perioadă sunt din domeniul literaturii, muzicii, științei.

CAPITOLUL 2 : Continuitatea grădinița-școală: factor important al reușitei școlare

2.1.Gradinița –treaptă premergătoare școlii

Grădinița de copii reprezintă instituția menită să ocrotească și să facă educația copiilor aflați la vârsta copilăriei mijlocii (3-6/7 ani). Termenul de „grădiniță” ca instituție educativă pentru copiii preșcolari ne evocă expreia plastic a neofreudistului E.Pfister care susținea că „educația este un process de grădinărit psihosocial”.(Glava, A., 2002 , pag 49)

Grădinița a fost numită de-a lungul timpului și „casa jocurilor”, „școala pentru copii mici”, deoarece reprezintă primul segment al învățământului care urmărește clar finalitățile educaționale pentru activitățile desfășurate . Ea trebuie să asigure condițiile necesare pentru o dezvoltare normală a tutoror copiilor, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecărui preșcolar.

Totodată contribuie la maturizare în sensul socializării, la definirea treptată a personalității,fiind „prima instituție ce asigură intensificarea învățării printr-o activitate ordonată, încadrată într-un regim de joacă, efort și relaționari; aceasta conduce la achiziții și progrese în sfera cognitive, afectivă și psihomotorie a preșcolarului, socializarea depășind mecanismele spontane și întâmplătoare. (Golu, F.,pag 150)

La grădiniță , preșcolarului i se dezvoltă interesul pentru desen, modelaj, socotit, pentru cunoștințele comunicate verbal, precum și pentru observarea ilustraților.

„ Trecerea copilului de la mediul preșcolar la cel școlar reprezintă pentru el eforturi de elaborarea a noi seturi de comportamente adaptative”. (Golu, F., pag 182).Adaptarea școlară reprezintă un proces de readaptare, presupune acomodarea elevului la sarcinile pe care i le impune procesul de învățământ.

2.2.Rolul grădiniței în adaptarea copilului preșcolar la regimul școlar

La debutul scolarităti, copiii cu vârste de 6-7 ani reclamă nevoia de mișcare și deaceea perioadă de trecere de la nivelul preșcolar la mediul școlar este considerată ca o schimbare majoră în viața copilului și care produce efectemajore. Noua viziune curriculară, prin implementarea ciclurilor curriculare propune o ameliorare în sensul trecerii graduale spre un mediu specific școlii, introducând astfel clasa 0, ca punte de trecere mai lină întrecele două cicluri de învățământ.

Rolul gădiniței este foarte important, deoarece, aici, copilul se dezvoltă psihic, își perfecționează diverse abilități și învață lucruri care il vor ajuta la școală.

Grădinița este un loc în care orice copil învață să socializeze cu persoane de aceeași vârstă și află mai multe lucruri decât dacă ar sta acasă, mai ales că micuțul se află la vârsta la care minteasa absoarbe foarte rapid orice informație.

Adaptarea presupune prezența capacității copilului de a face față,de a răspunde pozitiv exigențelor și solicitărilor anturajului, împlinindu-și cerințele individuale.

Adaptarea școlară reprezintă procesul de realizare a echilibrului dintre personalitatea în evoluție a copilului pe parcursul formării sale și exigențele ascendente ale anturajului în condițiile asimilării conținutului informațional în conformitate cu propriile disponibilități și a acomodării la schimbările calitative și cantitative ale ansamblului normelor și valorilor proprii sistemului de învățământ. „Adaptarea implică acțiunea de modificare, de ajustare, de transformare a copilului pentru a deveni pregătit pentru integrarea în colectiv, capabil de a face față cerinșelor instructiv-educative și de a fi compatibil în acord cu normele și regulile pretinse în programă pentru dobândirea cu succes a rolului și statutului de elev.” (http://artico.md/index.php/suport-informational/pentru-cadre-didactice/292-adaptarea, accesat în data de 10 iunie 2014)

2.3.Maturitatea școlară

Primul an de școală are o importanță deosebită deoarece introduce treptat copilul în procesul formal al școlarizării. Experiențele preșcolare au ca scop pregătirea copilului pentru școală, introducerea acestuia în activitățile specifice școlii, adică învățarea.

Un element important al maturizării școlare este adaptarea școlară. Adaptarea școlară vizează gradul de concordanță dintre nivelul de dezvoltare a copilului și viitoarele cerințe școlare: intelectuale, fizice, comportamentale, morale.

Aptitudinea pentru școlaritate –aptitudinea logico-matematică, verbală, creativitatea joacă un rol foarte important în asigurarea unei bune dezvoltări a copilului, în vederea pregătirii acestuia pentru școală.

Unii copii se adaptează cu ușurință noilor condiții impuse de școală, alții întâmpinând dificultăți precum socializarea cu ceilalți copiii, acomodarea cu noua profesoară etc.

Pregătirea preșcolarului pentru debutul școlar nu se referă la a-l învăța să scrie, să citească, ci „presupune a-l pregăti pentru o nouă modalitatea de dobândire a unor cunoștințe și experințe, a-l ajuta să atingă o stare de disponibilitate pentru activițățiile de învățare, stare psihologică pozitivă necesară momentului de debut școlar”(Golu, F. , 2004, pag. 132)

Grupa pregătitoare are ca scop însușirea elementelor formative care să constituie premisele formării aptitudinii pentru școlaritate.Aici are loc pregătirea preșcolarilor pentru dobândirea maturității școlare, sub forma adaptării afective, cognitive.

Pregătirea pentru debutul școlar presupune atingerea unui nivel optim al dezvoltării copilului, fiind condiție esențială a unei adaptări optime .

Criteriile de evaluare a adaptării școlare vizează capacitatea preșcolarului de integrare în activitatea școlară. Aceasta capacitate este însoșită de o serie de factori favorizați, precum :

reușita școlară- adaptare școlară este premisa reușitei școlare;

acomodarea cu mediul școlar (colectiv de elevi, cadru didactic);

maturitatea școlară.

CAPITOLUL 3 : Înscrierea în clasa pregătitoare si clasa I

3.1. Clasa pregatitoare –avantaje și dezavantaje

Ce este clasa pregătitoare?

Clasa pregătitoare reprezintă etapa care face trecerea de la grădiniță la școală. Prin această tranziție au loc schimbări importante, unele care sunt caracteristice trecerii de la grădiniță la școală în general (schimbări generale), iar altele care sunt proprii acestei etape (schimbări specifice).( psihologie-blagacj.wikispaces.com )

Schimbările generale se referă la:

mediul de desfășurare a lecțiilor;

programul școlar al copilului;

programa (în general asemănătoare cu programa utilizată anterior în grupele pregătitoare de la grădinițe);

persoana responsabilă cu realizarea activităților din clasa pregătitoare –învățătoarea;

colectivul clasei de elevi;

Pe de altă parte, schimbările specifice au în vedere:

activități care au ca rezultat dezvoltarea aptitudinilor școlare (prerechizitele scris-cititului, coordonarea ochi-mână, comportament adecvat în situații cum ar fi activitățile în echipă, activitățile structurate impuse etc.)

posibilitatea de a identifica anumite dificultăți de învățare, precum și anumite probleme de comportament, fără ca acest lucru să afecteze negativ adaptarea copilului la școală.

Acomodare cu colectivul de elevi, precum și cu cadrul didactic.

De ce clasa pregătitoare?

Unii părinți doresc să își înscrie copiii la școală mai devreme (la 6 ani), deoarece consideră că aceștia sunt pregătiți pentru acest pas. Alteori însă, părinții preferă să amâne acest moment din motive cum ar fi:

nevoia pentru maturizarea emoțională a copilului;

probleme de comportament la grădiniță;

nefrecventarea grădiniței;

programul părintelui care nu permite adaptarea la programul de la școală al copilului etc.

Trecerea copilului la clasa pregătitoare prezintă atât avantaje cât și dezavantaje.

Avantajele clasei pregătitoare :

Activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative (6 ani este vârsta la care copiii pot fi pregătiți deja pentru școală). Pentru copiii care nu sunt pregătiți pentru școală , anul acesta este unul de evaluare, pregătire, acțiuni pentru remediere, intervenție etc.

Acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru copiii care la grădiniță nu ar fi făcut grupa pregătitoare sau care nu au frecventat grădinița.

Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru școală.

Dezavantajele clasei pregătitoare:

schimbările legate de programul copilului (program mai scurt);

schimbarea survine mai repede decât a fost planificată de către familie;

mediul școlar poate fi nepregătit pentru a integra copiii în clasa pregătitoare.

Probleme care pot apărea și modalități în care pot fi soluționate.

Părintele nu dorește / nu poate să facă această schimbare (de exemplu, nu îl poate lua pe copil mai devreme de la școală).

Aceeași problemă o va întâmpina și peste un an. În acest caz însă, copilul va beneficia de suport pentru adaptarea la școală.

Copilul nu este pregătit pentru școală.

Rolul primordial al clasei pregătitoare este cel de a asigura pregătirea pentru școală a copilului din cât mai multe puncte de vedere.

Copilul are probleme comportamentale.

Maturizarea emoțională pe parcursului unui an va permite ameliorarea unor probleme comportamentale fără nici o intervenție. Alteori însă, dacă problemele comportamentale persistă, copilul va trebui să fie ajutat să le depășească. În acest sens este necesară intervenție specialistului (psiholog, psihiatru). În această etapă a clasei pregătitoare încă vorbim despre acțiuni de prevenție iar copilul este mai receptiv la schimbare. Aceste intrevenții nu trebuie amânate, deoarece acest lucru ar putea interfera tot mai mult cu adaptarea școlară.

Copilul nu vrea să fie mutat de la grădiniță.

Mediul de la grădiniță poate fi deja foarte benefic pentru copil. Uneori adaptarea a durat mult iar acum copilul trebuie să se despartă acest mediu. Contrar așteptărilor, acest lucru poate fi tot mai greu pe măsură ce trece timpul. În același timp, se poate miza pe faptul că pe parcursul unui an școlar va avea suficient timp să se adapteze la noul mediu cu tot ceea ce presupune acesta (cerințe, colectiv, program etc.)

Școala nu este pregătită pentru a primi copiii în clasa pregătitoare.

Această situație este temporară. Treptat, mediul fizic și educațional din clasa pregătitoare va fi tot mai apropiat de cerințele pentru această vârstă. De asemenea, din punct de vedere al abordării educaționale, între clasa pregătitoare și clasa I sunt multe asemănări, astfel încât nu este nevoie de mult timp până când această etapă va fi asimliată ca fiind una naturală.

Există poate și alte preocupări legate de integrarea copilului în clasa pregătitoare. Dincolo de avantajele și dezavantajele amintite, precum și de problemele care se pot ivi în acest context, este important pentru copil să perceapă pozitiv experiența trecerii de la etapa preșcolară la cea școlară.

Activitatea care se desfășoară în clasa pregătitoare trebuie să-l trateze pe copil ca preșcolar, dar și ca viitor școlar, insistându-se pe dezvoltarea gândirii, memoriei, dezvoltarea imaginașție și a aptitudinilor pentru școlaritate.

Aptitudinea pentru școlaritate nu se referă doar la pregătirea cognitivă, intelectuală a copilului, ci se referă și la starea multidimensională a personalității preșcolarului, care cuprinde sfera socială, afectivă și vocațională.

Clasa pregătitoare are ca principală finalitate însușirea acelor elemente formative care să constituie premisele formării aptitudinii pentru școlaritate.

3.2. Clasa I – start pentru școală!

Clasa I marchează începutul școlii, cu toate cerințele care se impun:

program structurat;

activități impuse;

învățare directă (treptat scade proporția învățării prin joc);

evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor prin acordarea de calificative;

ritmul desfășurării activităților.

Clasa întâi impune din partea copilului cerințe care necesită pregătire. Pregătirea pentru școală este un concept utilizat pentru a descrie capacitatea copilului de a face față la cerințele de la școală.

UNICEF concepe pregătirea pentru școală ca modalitate de a acorda fiecărui copil șansele integrării educaționale, pentru a se dezvolta conform potențialului său.

Pregătirea pentru școală este un concept care vizează:

pregătirea copilului;

pregătirea școlii pentru a primi copiii;

pregătirea părinților în vederea începerii școlii de către copil.

Pregătirea copiilor pentru școală este importantă deorece le ușurează procesul de învățare și de dezvoltare. În acest sens, este importantă cunoașterea copilului din perspectiva cerințelor educaționale conform vârstei sale.

Câteva repere urmărite în acest sens includ capacitatea copilului de:

a învăța să participe la activități structurate cum ar fi jocul și citirea de povești;

a relaționa cu copii de aceeași vârstă;

a lucra independent;

a învăța prin cooperare cu învățătoarea și cu alți copii;

a se juca împreună cu alți copii (să își aștepte rândul, să urmeze instrucțiuni, să respecte anumite reguli etc.)

Pregătirea familiei pentru școală presupune:

-transmiterea unei atitudini pozitive față de școală astfel încât copilul să perceapă acest lucru într-un mod pozitiv;

-pregătirea rutinelor care se vor schimba prin trecerea de la programul de grădiniță la cel de școală (somnul de după-amiază pe care îl va face acasă, preluarea copilului de la școală)

-cunoașterea modalităților prin care părintele va colabora cu școala în diferite situații.

Pregătirea școlii pentru a integra copiii la școală presupune:

-adaptarea mediului la particularitățiile de vârstă a elevilor ;

-pregătirea personalului didactic ;

-comunicarea cu familia pentru a facilita procesul de adaptare a copilului și a familiei la mediul școlar.

PARTEA A II-A: METODOLOGIA CERCETĂRII

II.1. Justificarea cercetarii

În cadrul acestei cercetări am urmarit opiniile cadrelor didactice( educatoare și învățătoare ) privind identificarea gradului de pregătire a copiilor pentru școală.

Pregătirea copilului pentru școală începe încă din grădiniță. Grădinița reprezintă primul segment al învățământului care urmărește clar finalitățile educaționale pentru activitățile desfășurate . Ea trebuie să asigure condițiile necesare pentru o dezvoltare normală a tutoror copiilor, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecărui preșcolar. Activitățile desfășurate în grădiniță dezvoltă copiilor spiritul de observație, de investigație, cultivând imaginația, gândirea creatoare, orientează activitatea psihica și contribuie la formarea rapida și eficientă a mecanismelor psihice, care înlesnesc și conditionează învățarea, munca, fiind necesare la intrarea copilului preșcolar în școala. Pentru obținerea reușitei acestora, condiția de baza este aceea ca elementul de joc să rămână o dominantă a întregii activități din grădiniță, chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe.

II.2.Obiectivele cercetarii

Obiectivul general al lucrării este identificarea percepției pe care cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar o au cu privire la gradul de pregătire a copiilor pentru adaptare școlară.

Obiectivele specifice ale acestei cercetări sunt următoarele:

Identificarea pecepției pe care cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar o au cu privire la conceptual de „adaptare școlară”;

Identificarea activităților care facilitează o bună adaptare a copilului la regimul vieții de școlar(clasa pregătitoare);

Identificarea problemelor care apar în pregătirea copiilor preșcolari pentru adaptarea școlară;

Identificarea avantajelor și dezavantajelor clasei pregătitoare în adaptarea preșcolarilor la mediul școlar;

Identificarea profilului „copilului preșcolar ideal”,

II.3.Ipotezele cercetarii

Ipoteza generală a cercetării este următoarea: conform opiniilor cadrelor didactice, frecventarea grădiniței și introducerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu sunt etape importante pentru adaptarea școlară.

Pentru realizarea cercetării am pornit de la următoarele ipoteze :

Ipoteza 1: Profesorii pentru învățământul primar și preșcolar consideră că atât grădinița cât și părinții au un rol foarte important în pregătirea copilului pentru activitatea școlară ;

Ipoteza 2: Atât educatoarele cât și învățătoarele consideră că preșcolarii sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru integrarea școlară.

Ipoteza 3: Profesorii pentru învățământul primar și preșcolar cred că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative.

Ipoteza 4: Educatoarele și învățătoarele consideră că principalele achiziții ale „copilului preșcolar ideal” sunt dezvoltarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziția a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială, afectivă .

II.4.Eșantionarea

Cercetarea s-a realizat pe baza unui eșantion format din 40 de cadre didactice, 20 din învățământul preșcolar și 20 din învățământul primar,fiecare având o anumită vechime în învățământ și un anumit grad didactic.

Fig.1.Vechimea cadrelor didactice din învățământul primar

Așa cum se poate observa, 36% dintre subiecți sunt cadre didactice cu vechime de 1-5 ani în învățământul primar, 32% au o vechime între 5-10 ani, 16% au peste 20 ani

Fig.2. Vechimea cadrelor didactice din învățământul preșcolar

Așa cum se poate observa, 36% dintre subiecți sunt cadre didactice cu vechime de 1-5 ani în învățământul preșcolar, 32% au o vechime între 5-10 ani, 16% au peste 20 ani și tot 16% au o vechime de 10-20 ani.

Fig.3. Gradul didactic al cadrelor didactice din învățământul primar

40% dintre cadrele didactice din învățământul primar au gradul II, 32% au la activ definitivatul, iar 28% au gradul I, ceea ce înseamnă că eșantionul este alcătuit din cadre didactice cu experiență în procesul instrctiv-educativ.

Fig.4. Gradul didactic al cadrelor didactice din învățământul preșcolar

40% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar au gradul II, 26% definitivatul și 24% au gradul I, ceea ce înseamnă că eșantionul este alcătuit din cadre didactice cu experiență în procesul instrctiv-educativ.

Perioada aplicării chestionarelor este luna aprilie – mai 2014, la cercetare au participat cadre didactice din patru școli și patru grădinițe, din județul Timiș, atât din mediul urban , cât și din mediul rural.

Fig.5.Mediul de proveniență a școlii

Dintre școlile care au participat la cercetare, 80% sunt din mediul urban, iar 20% din mediul rural.

Fig.6.Mediul de proveniență a grădiniței

Dintre grădinițele care au participat la cercetare, 80% aparțin mediului urban, iar 20% mediului rural, ceea ce înseamnă că eșantionul este alcătui în mare parte din cadrele didactice din mediul urban.

II.5.Instrumentele utilizate pentru culegerea datelor

Pentru realizarea cercetării m-am bazat pe utilizarea chestionarului .Am realizat două chestionare adresate unui numar de 20 de cadre didactice din învățământul preșcolar și 20 de cadre didactice din învățământul primar.

Chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar conține un număr de 10 întrebări, dintre care 7 au fost întrebări cu răspuns închis, iar celelalte 8 au fost întrebări cu răspuns deschis. (Vezi Anexa 1)

Chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul primar conține un număr de 15 întrebări, dintre care 7 au fost întrebări cu răspuns închis, iar celelalte 8 au fost întrebări cu răspuns deschis. (Vezi Anexa 2)

Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor, dar și pentru realizarea graficelor, am introdus datele în programul statistic SPSS-versiunea IMB 20.

Limitele cercetării :

Completarea superficială a chestionarelor;

Refuzul cadrelor didactice de a completa chestionare;

Completarea necorespunzătoare a itemilor cu răspuns deschis din chestionare;

Numărul cadrelor didactice este unul restâns.

II.6.Prezentarea, prelucrarea și interpretarea datelor

Vom putea observa în cele ce urmează care este opinia cadrelor didactice referitoare la pregătirea preșcolarilor pentru adaptarea școlară .

La întrebarea cu numărul 4 din chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar și din chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul primar cu privire la conceptul de „adaptare școlară”, 80% din educatoare consideră că : conceptul de „adaptare școlară” se referă la crearea cadrului scolar proprice dezvoltarii holistice a educabilului, pornind de la elemente exterioare lui, cum ar fi clasa, materiatele didactice, profesorul, grupul de elevi, curriculumul, și sfârșind prin adaptarea la elev ca individ unic, cu nevoi specifice, 20% cred că adaptarea școlară vizează gradul de concordanță dintre nivelul de dezvoltare a copilului și viitoarele cerințe școlare: intelectuale, fizice, comportamentale, morale.

50% din învățătoare consideră că : adaptarea școlară reprezintă procesul de realizare a echlibrului dintre personalitatea în evoluție a copilului pe parcursul formării sale și exigențele ascendente aleanturajului în condițiile asimilării conținutului informațional în conformitate cu propriile disponibilități și a acomodării la schimbările calitative și cantitative ale ansamblului normelor și valorilor proprii sistemului de învățământ, iar 50 % consideră că adaptarea școlară reprezintă procesul de acomodare cu specificul activităților școlare.

La întrebarea cu numărul 5 din chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar, 64 % din educatoare consideră că principala funcție a grădiniței este pregătirea copilului pentru integrarea în activitatea școlară, care impune o anumită disciplină a muncii, capacitate de concentrare a atenției și rezistență la efort intelectual, 20 % dintre educatoare consideră că funcția principală a grădiniței este socializarea cu ceilalți copii, iar 16% cred că oferirea unui spațiu de joacă este cea mai importantă funcție.

Fig. 1. Reprezentarea grafică a răspunsurilor cadrelor didactice din învățământul preșcolar cu privire la principala funcție a grădiniței.

La întrebarea cu numărul 5 din chestionarul învățătoarelor și la întrebarea cu numărul 10 din chestionarul educatoarelo cu privire la dificultățile întâmpinate de școlarul de 6-7 ani în clasa pregătitoare, 60% dintre cadrelor didactice consideră că integrarea în noul colectiv, adaptarea la programul școlar sunt principalele dificultăți întâmpinate de școlarul mic, iar 40% consideră că noile reguli de disciplină sunt principalele dificultăți întâmpinate de școlarul mic.

La întrebarea 6 din chestionarul educatoarelor privid experiențele preșcolare care facilitează o bună adaptare școlară, 56% din educatoare consideră că activitățile instructive-educative variate facilitează o bună adaptare a preșcolarului la școală, 24% au răspuns că activitățiile extracurriculare sunt inportante pentru adaptarea școlară, în timp ce 20 % cred că jocurile didactice contribuie la o bună adaptare a preșcolarului la școală.

Fig.2. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind experiențele preșcolare care facilitează o bună adaptarea a copilului în clasa pregătitoare.

Întrebarea 8 din chestionarul educatoarelor și întrebarea 6 din chestionarul învățătoarelor sunt cu privire la cât de pregătiți sunt copiii preșcolari la debutul lor în școală. 56% din educatoare au răspuns că copiii preșcolari sunt pregătiți în mare măsură pentru debutul în școală, 40 % consideră că șunt în foarte mare, în timp ce 4% au răspuns că copiii preșcolari sunt pregătiți în foarte mică măsură. Dintre învățătoare, 56 % au considerat că copiii preșcolari sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru debutul în școală, 20 % au răspuns în mică măsură , 16 % cred că preșcolarii au fost pregătiți în mare măsură, iar 8% au răspuns în foarte mică măsură.

Fig.3. Reprezentarea grafică a răspunsurilor educatoarelor privind măsura în care sunt pregătiți copiii pentru debutul lor în școală.

Fig.4. Reprezentarea grafică a răspunsurilor învățătoarelor privind măsura în care sunt pregătiți copiii pentru debutul lor în școală.

Întrebarea 7 din chestionarul educatoarelor se referă la problemele întâmpinate de acestea în vederea pregătirii preșcolarilor pentru adaptarea școlară, 70% dintre educatoare au răspuns că principalele probleme întâmpinate sunt distragerea atenției după o perioadă relativ scurtă de efort intelectual, iar 30 au răspun: intersul copiilor doar pentru jocuri.

Întrebarea 7 din chestionarul învățătoarelor se referă la ce ar trebui să facă educatoarele pentru a facilita adaptarea școalară. 50% din învățătoare consideră că pentru a

facilita adaptarea școlară educatoarele ar trebui să realizeze pregătirea psihică a copilului la ceea ce înseamnă rutină școlară și provocările de care vor avea parte, iar 50 % au răspuns că educatoarele ar trebui să pregătească preșcolarii pentru nouă modalitate de dobândire a cunoștințelor și experiențelor.

La întrebarea 8 din chestionarul pentru învățământ primar, 80% dintre învățătoare consideră că acele „lipsuri” cu care copiii preșcolari vin la școală se „acoperă” cu multă răbdare, dar și mult exercițiu, prin realizarea a diferitelor activități ce vin în astuparea acelor „lipsuri”, iar 20% consideră că acele „lipsuri” se pot corecta prin efortul individual al preșcolarului.

La întrebarea 9 din chestionarul educatoarelor ,70% din cadrele didactice au răspuns că transmiterea unei atitudini pozitive față de școală a părinților astfel încât copilul să perceapă acest lucru într-un mod pozitiv este foarte importantă , iar 30% cred că părinții au rolul de a pregăti rutinele care se vor schimba prin trecerea de la programul de grădiniță la cel de școală (somnul de după-amiază pe care îl va face acasă, preluarea copilului de la școală).

Întrebarea 11 din chestionarul educatoarelor și întrebarea 10 din chestionarul învățătoarelor se referă la avantajele clasei pregătitoare. 52% dintre educatoare consideră că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative, 36 % au răspuns maturizare emoțională, iar 12% au considerat că avantajul este acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

60% din învățătoare au răspuns că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative, 24% maturizare emoțională și 16% au răspuns acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

Fig.5. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind avantajele clasei pregătitoare -educatoare

Fig.6. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind avantajele clasei pregătitoare -învățătoare

La întrebarea 10 din chestionarul învățătoarelor ,privind problemele întâmpinate la înscrierea copiilor preșcolari în clasa pregătitoare, 56% dintre învățătoare consideră că părinții nu vor să-și înscrie copiii în clasa pregătitoare deoarece nu sunt pregătiți pentru școală, 20% au răspuns că părinții nu doresc această schimbare , 12% cred că părinții nu își înscri copiii la școlă deoarece au probleme de comportament, tot 12% considerând că copilul se opuse schimbării mediului de joacă-grădinița cu școala.

Fig.7. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind problemele întâmpinate la înscrierea copilului preșcolar în clasa pregătitoare – învățătoare

La întrebarea 11 din chestionarul învățătoarelor privind reperele urmărite pentru pregătirea preșcolarilor în adaptarea școlară, majoritatea învățătoarelor consideră că cel mai urmait reper este a lucra independent ,dar și a fi capabil să realizeze sarcini de natură cognitivă în conformitate cu vârsta.Următorul reper urmărit este a învăța prin cooperare cu învățătorul/învățătoarea și cu ceilalți copii, urmat apoi de : a învăța să participe la activități structurate cum ar fi jocul și citirea de povești .Cel mai puțin urmarit reper este: a se juca împreună cu alți copii (să își aștepte rândul, să urmeze instrucțiuni, să respecte anumite reguli etc.).

Întrebarile 12 din ambele chestionare adresate cadrelor didactice se referă la ce activități ar desfășura cadrele didactice pentru o bună adaptare în clasa pregătitoare.Atât educatoarele , cât și învățătoarele în procent de 70% consideră că pentru o bună adaptare a copiilor preșcolari la școală ar desfășura activități structurate de concentrare a atenției, de reproducere a unui text citit/povestit, de joc în grup, etc, în timp ce 30% dintre educatoare și învățătoare ar desfășura activități de motricitate fină, de acuitate vizuală, de calcul matematic usor- ca un preambul la activitățile școlare obișnuite.

Întrebările cu numărul 13 din ambele chestionare se referă la importanța pregătirii copiilor preșcolari pentru adaptarea școlară. 90% din educatoare și învățătoare consideră că este foarte importantă pregătirea preșcolarilor pentru adaptarea școlară, deoarece perioada preșcolară sau „vârsta de aur a copilăriei ” este vârsta unor achiziții psiho-comportamentale , a căror calitate va influența în mare măsură nivelul de adaptare și de integrare a copilului în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lui, iar 10% cred că în pregătirea preșcolarilor pentru școală, familia are un rol foarte important.

La întrebările cu numărul 14 din ambele chestionare adresate cadrelor didactice, 60 % din educatoare și învățătoare consideră că principalele achiziții ale „copilului preșcolar ideal” sunt dezvoltarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziția a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială și afectivă , iar 40 % cred că anumite trăsături de caracter pozitive precum independență, inițiativă, perseverență, stăpânire de sine sunt achiziții importante pentru preșcolar.

Din perspectiva cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar , la întrebările cu numărul 15 din chestionare, majoritatea cadrelor didactice consideră că ar dori să se facă urmatoarea schimbare la nivelul curriculum-ului:

accentuarea aplicabilității cunoștințelor în viața cotidiană, în contextul în care educabilii se întâlnesc în mod obișnuit;

predarea interdisciplinară,

părăsirea granițelor de delimitare strictă a disciplinelor școlare

crearea unor conexiuni necesare adaptării la viață și rezolvării de probleme.

În continuare vom analiza prima ipoteză: „ Profesorii pentru învățământul primar și preșcolar consideră că atât grădinița cât și părinții au un rol foarte important în pregătirea copilului pentru activitatea școlară”.

Pornind de la această ipoteză, cadrele didactice din învățământul primar au răspuns la întrebările 7, 11, 12, 13 , iar cadrele didactice din învățământul preșcolar au răspuns la întrebările 5, 6 , 9, 12, 13 .

Analizând răspunsurile acestor întrebări, au rezultat următoarele :

La întrebarea cu numărul 5 din chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul preșcolar, 64 % din educatoare consideră că principala funcție a grădiniței este pregătirea copilului pentru integrarea în activitatea școlară, care impune o anumită disciplină a muncii, capacitate de concentrare a atenției și rezistență la efort intelectual, 20 % dintre educatoare consideră că funcția principală a grădiniței este socializarea cu ceilalți copii, iar 16% cred că oferirea unui spațiu de joacă este cea mai importantă funcție.

Fig. 1. Reprezentarea grafică a răspunsurilor cadrelor didactice din învățământul preșcolar cu privire la principala funcție a grădiniței.

La întrebarea 6 din chestionarul educatoarelor privid experiențele preșcolare care facilitează o bună adaptare școlară, 56% din educatoare consideră că activitățile instructive-educative variate facilitează o bună adaptare a preșcolarului la școală, 24% au răspuns că activitățiile extracurriculare sunt inportante pentru adaptarea școlară, în timp ce 20 % cred că jocurile didactice contribuie la o bună adaptare a preșcolarului la școală.

Fig.2. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind experiențele preșcolare care facilitează o bună adaptarea a copilului în clasa pregătitoare.

La întrebarea 9 din chestionarul educatoarelor ,70% din cadrele didactice au răspuns că transmiterea unei atitudini pozitive față de școală a părinților astfel încât copilul să perceapă acest lucru într-un mod pozitiv este foarte importantă , iar 30% cred că părinții au rolul de a pregăti rutinele care se vor schimba prin trecerea de la programul de grădiniță la cel de școală (somnul de după-amiază pe care îl va face acasă, preluarea copilului de la școală).

Întrebarea 7 din chestionarul învățătoarelor se referă la ce ar trebui să facă educatoarele pentru a facilita adaptarea școalară. 50% din învățătoare consideră că pentru a facilita adaptarea școlară educatoarele ar trebui să realizeze pregătirea psihică a copilului la ceea ce înseamnă rutină școlară și provocările de care vor avea parte, iar 50 % au răspuns că educatoarele ar trebui să pregătească preșcolarii pentru nouă modalitate de dobândire a cunoștințelor și experiențelor.

La întrebarea 11 din chestionarul învățătoarelor privind reperele urmărite pentru pregătirea preșcolarilor în adaptarea școlară, majoritatea învățătoarelor consideră că cel mai urmait reper este a lucra independent ,dar și a fi capabil să realizeze sarcini de natură cognitivă în conformitate cu vârsta.Următorul reper urmărit este a învăța prin cooperare cu învățătorul/învățătoarea și cu ceilalți copii, urmat apoi de : a învăța să participe la activități structurate cum ar fi jocul și citirea de povești .Cel mai puțin urmarit reper este: a se juca împreună cu alți copii (să își aștepte rândul, să urmeze instrucțiuni, să respecte anumite reguli etc.).

Întrebarile 12 din ambele chestionare adresate cadrelor didactice se referă la ce activități ar desfășura cadrele didactice pentru o bună adaptare în clasa pregătitoare.Atât educatoarele , cât și învățătoarele în procent de 70% consideră că pentru o bună adaptare a copiilor preșcolari la școală ar desfășura activități structurate de concentrare a atenției, de reproducere a unui text citit/povestit, de joc în grup, etc, în timp ce 30% dintre educatoare și învățătoare ar desfășura activități de motricitate fină, de acuitate vizuală, de calcul matematic ușor- ca un preambul la activitățile școlare obișnuite.

Întrebările cu numărul 13 din ambele chestionare se referă la importanța pregătirii copiilor preșcolari pentru adaptarea școlară. 90% din educatoare și învățătoare consideră că este foarte importantă pregătirea preșcolarilor pentru adaptarea școlară, deoarece perioada preșcolară sau „vârsta de aur a copilăriei ” este vârsta unor achiziții psiho-comportamentale , a căror calitate va influența în mare măsură nivelul de adaptare și de integrare a copilului în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lui, iar 10% cred că în pregătirea preșcolarilor pentru școală, familia are un rol foarte important.

În urma răspunsurilor subiecților, rezultă că ipoteza este validă.

Ipoteza 2 se referă la faptul că atât educatoarele cât și învățătoarele consideră că preșcolarii sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru integrarea școlară.

Pentru validitatea acestei ipoteze, educatoarele au răspuns la întrebarea 8, iar învățătoarele la întrebarea cu numărul 6.

În urma interpretării rezultatelor putem observa :

56% din educatoare au răspuns că copiii preșcolari sunt pregătiți în mare măsură pentru debutul în școală, 40 % consideră că șunt în foarte mare, în timp ce 4% au răspuns că copiii preșcolari sunt pregătiți în foarte mică măsură. Dintre învățătoare, 56 % au considerat că copiii preșcolari sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru debutul în școală, 20 % au răspuns în mică măsură , 16 % cred că preșcolarii au fost pregătiți în mare măsură, iar 8% au răspuns în foarte mică măsură.

Fig.3. Reprezentarea grafică a răspunsurilor educatoarelor privind măsura în care sunt pregătiți copiii pentru debutul lor în școală.

Fig.4. Reprezentarea grafică a răspunsurilor învățătoarelor privind măsura în care sunt pregătiți copiii pentru debutul lor în școală.

În urma interpretării rezultatelor, rezultă că ipoteza este invalidă deoarece 56% din educatoare au răspuns că copiii preșcolari sunt pregătiți în mare măsură pentru debutul în școală și doar 56% dintre învățătoare consideră că copiii preșcolari sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru debutul în școală.

Pentru validitatea ipotezei 3, voi analiza răspunsurile cu privire la faptul că profesorii pentru învățământul primar și preșcolar cred că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative.

Pentru validitatea acestei ipoteze, educatoarele au răspuns la întrebarea 11, iar învățătoarele la întrebarea cu numărul 10.

În urma interpretării rezultatelor putem observa:

52% dintre educatoare consideră că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative, 36 % au răspuns maturizare emoțională, iar 12% au considerat că avantajul este acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

60% din învățătoare au răspuns că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative, 24% maturizare emoțională și 16% au răspuns acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

Fig.5. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind avantajele clasei pregătitoare -educatoare

Fig.6. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind avantajele clasei pregătitoare -învățătoare

În urma interpretării rezultatelor rezultă că ipoteza 3 este validă deoarece profesorii pentru învățământul primar și preșcolar cred că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative

Vom analiza ipoteza 4: Educatoarele și învățătoarele consideră că principalele achiziții ale „copilului preșcolar ideal” sunt dezvoltarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziția a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială, afectivă.

Pentru validitatea ipotezei 4, cadrele didactice din învățământul preșcolar au răspuns la întrebarea 14 , iar cadrele didactice din învățământul primar au răspuns tot la întrebarea 14.

După interpretarea datelor rezultă că:

60 % din educatoare și învățătoare consideră că principalele achiziții ale „copilului preșcolar ideal” sunt dezvoltarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziția a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială și afectivă , iar 40 % cred că anumite trăsături de caracter pozitive precum independență, inițiativă, perseverență, stăpânire de sine sunt achiziții importante pentru preșcolar.

Din cele amintite mai sus, rezultă că ipoteza 4 este validă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru formularea unor concluzii, vericăm dacă ipotezele cercetării sunt valide sau invalide.

Astfel prima ipoteză se referă la faptul că profesorii pentru învățământul primar și preșcolar consideră că atât grădinița cât și părinții au un rol foarte important în pregătirea copilului pentru activitatea școlară, în urma interpretării rezultatelor ipoteza fiind validă.

După prelucrarea datelor cu privire la faptul că atât educatoarele cât și învățătoarele consideră că preșcolarii sunt pregătiți în foarte mare măsură pentru integrarea școlară, ipoteza se infirmă deoarece educatoarele consideră că preșcolarii sunt pregătiți în mare măsură, un rol important în adaptarea lor la școală având părinții.

Cea de-a treia ipoteză se referă la faptul că profesorii pentru învățământul primar și preșcolar cred că avantajul clasei pregătitoare se referă la activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative.În urma interpretării rezultatelor ipoteza se confirmă.

Ipoteza 4 face referire la faptul că educatoarele și învățătoarele consideră că principalele achiziții ale „copilului preșcolar ideal” sunt dezvoltarea capacităților de comunicare verbală și nonverbală, achiziția a unor elemente de bază ale conduitei morale, relaționarea socială, afectivă .În urma analizei răspunsurilor ipoteza se confirmă.

Observând confirmarea a trei ipoteze și infirmare unei singure ipoteze putem observa contura mai multe concluzii:

frecventarea grădiniței și introducerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu sunt etape importante pentru adaptarea școlară.

un rol important în adaptarea preșcolarilor la mediul școlar îl are părinții;

educatoarele trebuie să aibă în vedere particularitățiile individuale ale copiilor preșcolari în procesul instructiv-educativ;

între grădiniță și clasa pregătitoare există o continuitate în ceea ce privește curriculum-ul.

Limitele cercetării :

Completarea superficială a chestionarelor;

Refuzul cadrelor didactice de a completa chestionare;

Completarea necorespunzătoare a itemilor cu răspuns deschis din chestionare.

Numărul cadrelor didactice este unul restâns.

Recomandări:

să existe un parteneriat grădiniță-școală-familie pentru o bună adaptarea la mediul școlar;

cadrele didactice trebuie să asigurare pregătirea adecvată pentru copiii care la grădiniță care nu au frecventat grădinița ;

mobilitatea și tactul pedagogic al cadrului didactic este foarte important în procesul trecerii preșcolarului de la preșcolaritate la școlaritate.

Putem concluziona că vârsta preșcolară este „o perioadă a descoperirii, copilul învață că există o lume interesantă dincolo de spațiul casei și dorește să se implice în cunoașterea ei”.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru, J., 1992, „Cunoașterea copilului preșcolar”, Editura revistei de pedagogie, București

Claparède, E., 1975, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București

Crețu, T., 2009, „Psihologia vârstelor”, Editura Polirom, Iași

Cocoradă, E., 2009, „Psihologia educației”, Editura Universității Transilvania Din Brașov

Cosmovici, A., 2008, „Psihologie preșcolară ”, Editura Polirom, Iași

Cucoș, C., 2006, „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași

Curriculum pentru învățământ preșcolar (3-6/7 ani), 2008

Dumitru, I., Ungureanu, D., 2005, „Pedagogie și elemente de psihologia educației- pentru examenele de definitivare în învățământ și grade didactice”, Editura cartea Universitară, București

Glava, A., 2002, „Introducere în pedagogie preșcolară”, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Golu, F., 2009, „Pregătirea psihologică a copilului pentru școală” , Editura Polirom, Iași

Harwood, R., Miller, S., 2010, „Psihologia copilului”, Editura Polirom, Iași

Jinga, I., Istrate, E., 2008, „Manual de pedagogie”, Editura All, București

Maciuc, I., 2009, „Pedagogie diferențiață pe vârste, Vol.I. Copilul înainte de intrarea în școală”, Editura Sintech, Craiova

Manolescu, M. , 2006, „Curriculum pentru învățământ primar și preșcolar-Teorie și Practică”, Editura Credis, București

Mateiaș, A., „Continuitate și coerență în comunicarea la grupa pregătitoare și clasa I”,Revista învățământului preșcolar nr 1-2/2006

Munteanu, A., 1998, „Psihologia copilului și a adolescentului”, Editura Augusta, Timișoara

Munteanu, A., 2009, „Psihologia dezvoltării umane ”- Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom

Petrovan, R., „Pregătirea preșcolarilor pentru debutul școlarității”, Revista învățământului primar și preșcolar nr 1-2/2013

Piaget, J., 1977, „Psihologie și pedagogie”, Editura Didactică și pedagogică, București

Pop, V., „Rolul jocului în învățământul preșcolar”, Revista învățământului preșcolar și primar nr.1-2/2012.

Șchiopu, U., 2009, „Psihologia copilului”, Editura România Press

Vrăjmaș, E., 1999, „Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie”, Editura Pro Humanitas, București

Zlate, M., 2009, „Fundamentele psihologiei”,Editura Polirom, Iași

Yelland, N., 2005, „Critical issues in early childhood education”

www.edu.ro, accesat în data de 10 aprilie 2014.

http://www.unicef.org/romania/ro/children_2662.html, accesat în data de 15 aprilie 2014.

http://www.unesco.org/new/en/education/themes/strengthening-education-system/early-childhood/, accesat în data de 16 aprilie 2014.

http://www.educationworld.com, accesat în data de 5 mai 2014.

http://www.bp-soroca.md/psihologie/psihologia-varstelor.pdf, accesat în data de 10 mai 2014.

http://www.academia.edu/4510502/ADAPTAREA_COPILULUI_PRESCOLAR_LA_MEDIUL_DIN_GRADINITA_IN_DEBUTUL_PRESCOLARITATII, accesat în data de 10 iunie 2014.

http://artico.md/index.php/suport-informational/pentru-cadre-didactice/292-adaptarea ,accesat în data de 10 aprilie 2014.

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR

ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

NUME ȘI PRENUME :…………………………………………………………………………..

1) Vechime în învățământul preșcolar:

între 1-5 ani ;

între 5-10 ani ;

între 10-20 ani ;

peste 20 ani ;

2) Grad didactic:

definitivat ;

gradul II ;

gradul I ;

altele …………………………………………………..;

3) Mediul gradiniței:

mediul urban ;

mediul rural ;

4) Ce înseamnă pentru dumneavoastră conceptul de „adaptare școlară”?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5) Care este din punctul dumneavoastră de vedere principlala funcție a grădiniței?Alegeți, vă rugăm, o singură variantă de răspuns.

pregătirea copilului pentru integrarea în activitatea școlară,care impune o anumită disciplină a muncii ,capacitate de concentrare a atenției și rezistență la efort intelectual;

oferirea unui spațiu de joacă ;

socializarea cu ceilalți copii.

altele……………………………………………;

6) Ce fel de experiențe preșcolare considerați dumneavoastră că faciliteză o bună adaptare a copilului în clasa pregătitoare?Alegeți o singură variantă de răspuns.

a)activitățile instructive-educative variate

b)activității extracurriculare

c)jocuri didactice

d)altele…………………………………………;

7) Ce probleme ați întampinat dumneavoastră în pregătirea copiilor preșcolari pentru adaptarea școlară?Mentionați doua probleme.

1)…………………………………………………………………….……………………

2)………………………………………………………………………………………….

8) În ce măsură considerați dumneavoastră că ați pregătit copiii preșcolari pentru debutul lor în școală?

în foarte mare măsură ;

în mare măsură ;

în mica măsură ;

în foarte mica măsură ;

9) Ce influență credeți că au părinții în pregătirea copiilor preșcolari pentru școală?Menționați 2 influențe.

1)……………………………………………………………………………………………… 2)……………………………………………………………………………………………….

10) Care considerați dumneavoastră că sunt dificulățiile pe care le întâmpina școlarul de 6-7 ani în clasa pregătitoare ?Menționati vă rugăm trei dificultăți.

1)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3)………………………………………………………………………………………………

11) Care credeti ca sunt avantajele clasei pregatitoare? Alegeți o singură variantă de răspuns.

activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative;

maturizarea emoțională a copilului;

acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

altele………………………………………………………….;

12) Ce activitați ați desfașura pentru o buna integrare a copiilor in clasa pregatitoare?Menționați două activități.

1)………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………….

2)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

13)Cât de importantă este pentru dumneavoastră pregătirea copiilor pentru adaptarea școalară ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

14)Ce achiziții ar trebui să aibe „copilul preșcolar ideal” ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

15) Din punctul dumneavostră de vedere,ați dori să se facă o modificare a curriculum-ului?Dacă da,enumerați ce anume ați dori să se schimbe la nivelul curriculum-ului?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Vă mulțumim !

ANEXA 2

CHESTIONAR

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

NUME ȘI PRENUME:………………………………………

1) Vechime în învățământul primar:

a) între 1-5 ani ;

b) între 5-10 ani ;

c) între 10-20 ani ;

d) peste 20 ani .

2) Grad didactic:

a) definitivat ;

b) gradul II ;

c) gradul I ;

d) altele……………………..………..

3) Mediul școlii:

a) mediul urban ;

b) mediul rural .

4) Ce înseamnă pentru dumneavoastră conceptul de „adaptare școlară”?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5) Care considerați dumneavoastră că sunt dificulățiile pe care le întâmpina școlarul de 6-7 ani în clasa pregătitoare ?Menționati vă rugăm trei dificultăți.

1)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2)……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3)………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

6) În ce măsură sunt pregătiți copiii preșcolari la debutul lor în școală? ? Alegeți o singură variantă de răspuns.

în foarte mare măsură ;

în mare măsură ;

în mica măsură ;

în foarte mica măsură ;

7) Ce considerați că ar trebui să facă educatoarele pentru a facilita adaptarea școlară?Menționați două recomandări .

1)……………………………………………………………………………………………… 2)……………………………………………………………………………………………..

8)Cum ați reușit să acoperiți acele „lipsuri” cu care copiii preșcolari au venit la școală?

…………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..………………

9)Care credeți că sunt avantajele clasei pregătitoare? ? Alegeți o singură variantă de răspuns.

activități desfășurate în cadrul școlii la o vârstă adecvată fără a primi calificative;

maturizarea emoțională a copilului;

c) acomodarea cu mediul din școală și cu persoanalul de la școală.

10) Ce probleme care pot apărea la înscrierea copilului preșcolar în clasa pregătitoare? Alegeți o singură variantă de răspuns.

părintele nu dorește / nu poate să facă această schimbare ;

copilul nu este pregătit pentru școală ;

copilul are probleme comportamentale ;

copilul nu vrea să fie mutat de la grădiniță ;

altele…………………………………………………………………………………………

11) Care sunt reperele urmarite pentru pregatirea preșcolarilor pentru adaptarea scolara?Apreciati pe o scala de la 1 la 5,unde 1 inseamna cel mai putin urmarit reper ,iar 5 cel mai urmarit reper.

12) Ce activitați ați desfașura pentru o bună integrare a copiilor în clasa pregătitoare?Menționați două activități.

1)………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………….

2)………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

13) Cât de importantă este pentru dumneavoastră pregătirea copiilor pentru adaptarea școlară?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

14)Ce achiziții ar trebui să aibă „copilul preșcolar ideal” ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

15) Din punctul dumneavostră de vedere,ați dori să se facă o modificare a curriculum-ului?Dacă da,enumerați ce anume ați dori să se schimbe la nivelul curriculum-ului?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Vă mulțumim!