Preferințele studenților în procesul de căutare a informației prin intermediul [309899]

[anonimizat] A IMAGINII BIBLIOTECII ÎN SOCIETATE

Teza de licență

Conducător științific : [anonimizat], conferențiar universitar

Autor: SERGHEI CREȚU

CHIȘINĂU 2017

CUPRINS

pag

INTRODUCERE………………………………………………………………………….. 2

CAPITOLUL I : [anonimizat]

I.1 [anonimizat] a bibliotecilor mari din Europa și serviciile oferite prin

intermediul lor ………………………………………………………………………………. 4

I.2 [anonimizat] a Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu și serviciile

oferite prin intermediul lui……………………………………………………………………………………….. 25

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………….. 56

CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ

Tema : Preferințele studenților în procesul de căutare a [anonimizat]………………………………………………………………………………………………… 57

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………. 70

Recomandări …………………………………………………………………………………………………………… 71

Referințe bibliografice …………………………………………………………………………………………….. 72

Anexe ……………………………………………………………………………………………………………………… 74

[anonimizat] s-a pus întrebarea „[anonimizat]?,” [anonimizat], sau că vor rezista doar bibliotecile virtuale. Replica, pe bună dreptate, a [anonimizat] „uită pur și simplu că bibliotecile sunt mult mai mult decât simple mecanisme de diseminare a informațiilor.”[1] [anonimizat], „aurita cale de mijloc” reprezintă cea mai bună soluție. [anonimizat]! A și apărut în limbajul biblioteconomic noțiunea de „bibliotecă hibridă,” [2] [anonimizat], a unor servicii de documentare și de asistare a cercetării, bazate pe tehnologiile informării.

[anonimizat], având o oportunitate excepțională de a-și îmbunătăți și diversifica serviciile. Într-adevăr, „succesul serviciilor bibliotecare pe piața informațională depinde de prezența bibliotecilor în spațiul virtual.”[3]

[anonimizat] a-[anonimizat].

Site-ul web este unul dintre cele mai moderne și mai eficiente instrumente promoționale. Specialiștii în marketing și comunicare percep site-ul web al organizației ca un instrument strategic de marketing on-line. [4]

S-a arătat că existența sau nu a unei pagini web a bibliotecii poate fi un indicator al dezvoltării tehnologice a acesteia, iar un alt element important ar fi gradul de complexitate al serviciilor Internet oferite. [5]

Importanța realizării unui site web pentru bibliotecă a fost sesizată, considerându-se că bibliotecarul viitorului va trebui pregătit de asemenea manieră, încât să aibă cunoștințele necesare pentru a putea concepe și realiza pagini web. [6]

Printre avantajele unui site sunt și următoarele: este tot timpul la dispoziția utilizatorilor, propune resurse foarte vaste și ușor de accesat, este o modalitate ușoară de informare privitor la colecțiile bibliotecilor, poate atrage non utilizatorii serviciilor de bibliotecă, ce ajung întâmplător în paginile respective, nu este necesar să fi înscris la bibliotecă pentru a putea beneficia de unele informații și servicii, este foarte util pentru persoanele care nu se pot deplasa la bibliotecă, informațiile apărute pe un site de bibliotecă sunt mai sigure, au un grad mai mare de credibilitate, decât cele apărute pe alte site-uri.

Un foarte mare avantaj, ar fi acela că au posibilitatea de a-și promova valorile în fața lumii întregi, atenuând imaginea defavorabilă de care „beneficiem”. De altfel, s-a și spus că, „Dacă vrem să ne integrăm în Occident, nu numai în cultură, ci în toate domeniile, de aici trebuie să pornim, de la biblioteci.” [7]

Ce se urmărește prin realizarea unui site? În principal, să fie util utilizatorilor, să vină în întâmpinarea nevoilor acestora, să propună noi tipuri de servicii, chiar înainte ca utilizatorii să conștientizeze necesitatea lor.

„Bibliotecarul trebuie nu numai să reacționeze simplu la nevoile culturale care apar în societate, ci să le și anticipeze.” [8]

Scopul prezentei lucrări îl constitue analiza impactului pe care îl are site-ul unei biblioteci asupra utilizatorilor.

Am încercat să identificăm în ce măsură știu studenții să folosească site-ul bibliotecii.

Obiectivele prezentei lucrări sunt :

Analiza unor site-uri ale bibliotecilor europene.

Analiza unor site-uri ale bibliotecilor din Republica Moldova.

Efectuarea unui studiu de caz pentru analiza impactului pe care îl are site-ul unei biblioteci asupra utilizatorilor.

Suportul metodologic al studiului sau metoda de cercetare la care am apelat a fost studiul de caz efectuat cu ajutorul interviului care a fost efectuat în perioada 1-15 februarie 2017 cu studenți ai USM.

Gradul de investigație al temei. În literatura de specialitate, tematica : “Site-ul bibliotecii ca instrument de creare a imaginii bibliotecii în societate“ este abordată într-o mare masură, fiind o temă actuală ce merită a fi investigată.

Structura lucrării .

Teza de licență cu tema “Site-ul bibliotecii ca instrument de creare a imaginii bibliotecii în societate“ este structurată conform planului, cuprinde : introducere , un capitol care redă o analiză a site-urilor de bibliotecă din Europa și din Republica Moldova, concluzii. Și alt capitol care cuprinde studiul de caz, concluzii și recomandări, referințe bibliografice și anexe.

CAPITOLUL I : ROLUL SITE-ULUI BIBLIOTECII ÎN PROMOVAREA IMAGINII

Capitolul I.1 Conținutul site-urilor web a bibliotecilor mari din Europa și serviciile oferite prin intermediul lor

Capitolul I.2 Conținutul site-ului web a Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu și serviciile oferite prin intermediul lui

CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ. Tema : Preferințele studenților în procesul de căutare a informației prin intermediul site-ului de bibliotecă

Concluzii

Recomandări

Referințe bibliografice

Anexe

CAPITOLUL I : ROLUL SITE-ULUI BIBLIOTECII ÎN PROMOVAREA

IMAGINII

I.1 Conținutul site-urilor web a bibliotecilor mari din Europa și serviciile oferite prin intermediul lor

Problematica realizării și respectiv a dezvoltării unui site web, trebuie privită cu o deosebită atenție. Dacă până acum s-a dat o importanță mare conceperii unor publicații ale bibliotecii precum afișul, pliantul, broșura etc., cu atât mai mult trebuie acordată o atenție deosebită conceperii site-ului bibliotecii, pentru a-l realiza la un înalt nivel calitativ, cu profesionalism.

Ward Hanson [9] distinge trei generații de site-uri web:

Prima generație oferă aceleași informații tuturor utilizatorilor; conținutul este accesibil și pot avea foarte multe pagini, conținând documente, imagini, sunete etc. Nu există dialog între site și utilizatori.

A doua generație permite utilizatorilor să obțină răspunsuri la întrebările lor, prin intermediul site-ului.

A treia generație creează pagini care răspund nevoilor specifice ale utilizatorilor.

Acestea nu se limitează doar la întrebări și răspunsuri; ele dialoghează cu utilizatorii, le anticipează dorințele, le sugerează alternative, prezintă noutăți în sectoare predeterminate. Pentru construirea acestor site- uri trebuie cunoscută arhitectura site-urilor din primele două generații, dar, în plus, trebuie dialogat cu utilizatorii pentru a putea cunoaște care sunt așteptările și interesele lor. Fiind concepții complexe, nu există foarte multe site-uri de acest gen.

În privința organizării site-ului, s-a arătat că acesta trebuie să conțină repere pe înțelesul utilizatorului mediu. Dacă, intrând într-o bibliotecă, un cititor este întâmpinat de persoane care sunt special instruite pentru a oferi îndrumare, persoana care accesează un site se află, în cea mai mare parte a timpului petrecut on-line, pe cont propriu. Astfel, ar trebui să existe un punct logic de pornire, bazat, în special, pe nevoile utilizatorilor. De asemenea, s-ar putea obține o transparență crescută, referitor la resursele bibliotecii, dacă s-ar folosi un limbaj comun bibliotecarilor și utilizatorilor.

„Nu trebuie căutate expresii deosebite când simpla denumire a lucrurilor este suficientă.” [10]

În concret, ce cuprind (și ce ar putea cuprinde) paginile web ale bibliotecilor?

Pentru a putea răspunde la această întrebare, în afară de literatura de specialitate locală, am studiat site-urile unor biblioteci europene (în special ale bibliotecilor naționale, dar nu numai, pornind de la prezumția că sunt mai complexe și mai bine realizate), urmărind care este „trend-ul” în această materie.

Prezentarea bibliotecii este o parte importantă a site-ului. (De fapt, la început, site-urile web nu aveau decât această funcție). Astfel, apar informații legate de istoricul bibliotecii, organizarea ei, orar, informații de contact, servicii oferite, regulamente.

Astăzi, a devenit un imperativ să se pună la dispoziția utilizatorilor baze de date on-line. Chiar și la noi în țară, mai multe biblioteci au îndeplinit acest deziderat, având pe pagina web cataloagele proprii. Tendința este, după cum bine se știe, să se elaboreze acele cataloage partajate, care permit și studierea cataloagelor altor biblioteci. De exemplu, în Olanda există, încă din 1994, catalogul central olandez care înregistrează fondurile a mai mult de 400 de biblioteci, catalog consultabil prin rețeaua OBN – Open Bibliotheek Network.

Mai mult, un utilizator poate formula direct o cerere de împrumut altei biblioteci, iar copia unui articol solicitat poate sosi pe adresa lui electronică în 48 de ore; cărțile pot fi primite în patru zile la biblioteca la care este înscris solicitantul. Aceasta înregistrează împrumutul la propriul ei sistem de control și tot ea restituie lucrarea. [11]

Odată ce există cataloage on-line, servicii precum rezervarea publicațiilor, împrumutul interbibliotecar, prelungirea termenului de împrumut vor putea fi puse la dispoziția utilizatorilor prin intermediul site- ului web. Acestea sunt deja niște servicii obișnuite în unele biblioteci europene.

De asemenea, marile biblioteci europene au pus la dispoziția utilizatorilor diferite baze de date on-line. De exemplu, Biblioteca Națională a Franței oferă acces la baze de date iconografice a departamentului Manuscrise care identifică, indexează și reproduce toate elementele iconografice ale manuscriselor occidentale și orientale conservate în colecțiile departamentului) precum: Mandragore [12]

și renumita bază de date Gallica, [13]

prin care au fost postate on-line peste 90000 de lucrări și 80000 de imagini. Acest ansamblu constituie una din cele mai importante biblioteci virtuale accesibile gratuit pe Internet. Tot această bibliotecă este implicată, împreună cu alte țări, într-un foarte ambițios proiect privitor la o bibliotecă virtuală europeană. [14]

Se urmărește digitalizarea și punerea on-line a unui vast ansamblu de opere europene, având un punct de acces unic și multilingv.

În Romînia, Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” din Galați intenționează să pună în aplicare un program de interconectare cu bibliotecile de prestigiu europene, pentru acces reciproc la fondul de carte și schimb de informații dar și punerea în funcțiune a unui sistem de căutare fără granițe. [15]

Galerii virtuale pot fi puse și ele la dispoziția utilizatorilor prin pagina web. De exemplu, Biblioteca Regală a Belgiei propune vizitarea a două atractive galerii virtuale: o galerie artistică [16]

și alta documentară. [17]

Expozițiile on-line prezintă o mare atractivitate. Sunt o excelentă modalitate de promovare a colecțiilor bibliotecii. Ele ori sunt exclusiv virtuale, ori sunt pendantele on-line ale expozițiilor fizice. [18] Aceste expoziții prezintă mai multe avantaje, printre care: [19]

sunt mai puțin costisitoare decât cele fizice (întrucât nu necesită spațiu de expunere, singurele costuri fiind cele referitoare la digitalizarea exponatelor și munca de design);

pot fi prezentate și exponate care nu puteau fi arătate altfel publicului datorită fragilității sau rarității lor;

pot oferi vizitatorului o experiență deosebită, pot stimula interesul pentru aprofundarea subiectului în cauză și chiar pentru vizitarea bibliotecii;

o expoziție on-line permite prezentarea unui obiect din mai multe perspective, poate prezenta mai multe pagini din același document sau chiar documentul întreg.

Martin Kalfatovic [20] sugerează câteva idei de expoziții: aniversări (centenare, bicentenare, jubilee), evenimente importante, tematici specifice (personalități, profesii, evenimente, mișcări sau fenomene sociale, colecționari, mass-media etc.). O altă idee se referă la expozițiile privind „comorile” deținute de biblioteci.

Ne gândim aici ce expoziții deosebite pe diferite tematici s-ar putea realiza folosind cărțile bibliotecii Teleki-Bolyai! Același autor avertizează că nu pot fi prezentate drept „expoziții on-line” simple imagini frumoase, fără legătură între ele. O expoziție trebuie bine gândită luând în considerare câteva puncte: [21]

alegerea cu grijă a titlului și temei,

un scop clar,

trebuie vizat un public țintă,

fiecare exponat trebuie individualizat etc.

Biblioteca Națională a Franței are deja o lungă și frumoasă tradiție în a prezenta pe site expoziții virtuale [22], de asemenea Biblioteca Municipală Lyon are expoziții foarte frumos realizate [23]

Multe alte biblioteci folosesc această modalitate de promovare a propriilor documente.

Dintre bibliotecile din Romînia, am remarcat astfel de expoziții pe site-ul bibliotecii „V. A. Urechia” din Galați. [24]

Biblioteca mai poate afișa pe propriul site bibliografii tematice, revista sau anuarul bibliotecii, cărțile electronice produse în bibliotecă, revistele electronice la care are abonament biblioteca etc.

Un tur virtual prin bibliotecă are avantajul că poate „plimba” vizitatorul prin toate sălile acesteia și chiar prin unele servicii în care, fizic, cititorii nu pot ajunge. Are postat pe pagina sa un astfel de tur Biblioteca Națională a Franței. [25]

De asemenea, Biblioteca Națională a Spaniei propune o vizită virtuală, realizată în colaborare cu Biblioteca Virtuală „Miguel de Cervantes.” Astfel, sunt prezentate câteva excelente videoclipuri, [26]

toate pe un fond muzical adecvat. Se face o incursiune în Sala Generală, Sala Cervantes, Sala Barbieri, Sala Goya, Sala de informare bibliografică, Sala publicațiilor periodice, precum și în laboratoarele bibliotecii.

Ne gândim oare ce impresie ar produce utilizatorilor un tur virtual prin biblioteca mănăstirii de la Sankt Gallen, din Elveția, socotită a fi una dintre cele mai frumoase din lume, bibliotecă a cărei sală de lectură este considerată „sala de lectură a lui Dumnezeu însuși”? De asemenea, o astfel de „plimbare” prin Biblioteca Teleki-Bolyai nu ni s-ar părea deloc inoportună.

Serviciul clasic de referințe al fiecărei biblioteci poate fi îmbunătățit, prin intermediul accesului la distanță, oferind posibilitatea utilizatorilor de a beneficia de aceleași servicii, ca și cele puse la dispoziția utilizatorilor prezenți în sălile de lectură. Astfel, referințele virtuale pot ajunge la utilizatori la orice oră din zi și din noapte, în orice colț al lumii.

„Întreabă bibliotecarul” este un serviciu foarte util, care apare pe site- urile multor biblioteci și se adresează, în principiu, atât utilizatorilor înscriși la bibliotecă, cât și celorlalți. Biblioteca răspunde, în termen de două zile, la solicitări simple de informare, care necesită un răspuns succint, oferind informații despre titlurile existente în bibliotecă, despre condițiile de acces și înscriere, precum și la solicitări care necesită o cercetare bibliografică, dar fără aprofundarea domeniului. Mai multe biblioteci europene încurajează utilizatorii să ceară orice fel de informații. De exemplu, biblioteca municipală din Lyon, prin pagina sa web, [27]

propune serviciul „Guichet du savoir,” postat pe un site distinct, [28]

prin care orice persoană este îndemnată să pună orice întrebare, primind răspuns gratuit în maximum 72 de ore. Mai mult, Biblioteca Națională a Olandei, timp de două ore în zilele lucrătoare, răspunde pe chat-line întrebărilor cititorilor. [29]

Destul de multe biblioteci agreează ca utilizatorii să-și exprime opiniile referitoare atât la activitatea bibliotecii în general, cât și la site-ul web, solicitându-le sugestii pentru îmbunătățirea lor, de exemplu Biblioteca Națională a Spaniei. [30]

Alte biblioteci, cum este Biblioteca Regală a Danemarcei, sunt receptive la sugestiile

utilizatorilor în privința achiziției de carte, cei interesați trebuind să completeze un formular.

[31]

Considerăm că fiecare site de bibliotecă ar trebui să cuprindă ceva specific locului sau comunității pe care o deservește. De pildă, Biblioteca Națională a Elveției are postat pe site un articol referitor la istoria afișului, reputația afișului elvețian fiind recunoscută pe plan internațional. Desigur că apare și o impresionantă galerie de afișe, pornind de la primele, realizate prin anii 1800, până la cele din zilele noastre. [32]

Un punct important pe site-ul bibliotecii trebuie să fie cel referitor la evenimentele culturale care au loc în luna respectivă, respectiv la acțiunile culturale desfășurate de biblioteci. Biblioteca municipală din Lyon are o propunere inedită pentru utilizatori: îi invită să descopere pe site-ul web conferințele organizate de bibliotecă și susținute de autori de renume, de specialiști și experți în diferite domenii. [33]

Astfel, se asigură accesul la conținuturile acestora pentru un public foarte larg. Există și posibilitatea căutării unei conferințe anume, după ciclul din care face parte, după autor, și după numele conferinței. De asemenea, biblioteca face o trimitere către un site de unde cei interesați pot descărca gratuit programul de care este nevoie pentru vizionarea acestora.

Diferite alte materiale pot intra în conținutul site-urilor web, important este să prezinte interes pentru utilizatori și să aibă legătură cu activitatea de bibliotecă.

S-a arătat [34] că unii utilizatori ar putea solicita să găsească pe site și unele informații foarte utile, precum modele de CV-uri, noutăți de pe piața forței de muncă, date economice, politice, sportive, culturale, administrative, atâta vreme cât utilizatorii „văd în bibliotecă un for cultural în stare să-i tuteleze și să-i împlinească spiritual.”

Pentru ca informațiile de pe site să poată ajunge la o lume întreagă, ar trebui ca acestea să fie traduse în cel puțin o limbă de circulație internațională, iar în cazul bibliotecilor care deservesc o comunitate în care un procent însemnat din populație este format dintr-o minoritate etnică, și în limba acelei minorități. De remarcat că site-ul Bibliotecii Naționale a Elveției este tradus în patru limbi: germană, franceză, italiană și engleză. [35]

I.2 Conținutul site-ului web a

Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu și serviciile oferite prin intermediul lui

Biblioteca Municipală are misiunea de a oferi acces liber și echitabil la informație, educație, idei, opinii, lecturi; încurajează, susține interesul și libertatea de a cunoaște; asigură și dezvoltă servicii moderne și necesare dezvoltării chișinăuienilor.

Strategia și obiectivele Bibliotecii Municipale, proiectele și programele elaborate sunt adaptate la satisfacerea necesităților comunității chișinăuiene, iar rețeaua formată din 28 de filiale are o arie de cuprindere pe întreg municipiul, creând un ansamblu coerent și funcțional care formează o instituție patrimonială de documentare și cercetare.

O contribuție deosebită la valorificarea tezaurului de publicații revine bibliotecilor specializate (Biblioteca Publică de Drept, Biblioteca de Arte „T. Arghezi”) și Centrului Academic Internațional Eminescu,  Centrului de carte germană.

Biblioteca Municipală sprijină identitatea și diversitatea culturală, prin realizarea cu succes a proiectului „Servicii de lectură pentru minoritățile naționale” din capitală, organizând filiale: de carte și cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”, ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H. Botev”, găgăuză „M. Ciachir” și poloneză „A. Mickiewicz”, cu colecții în limbile respective.

O preocupare aparte a Bibliotecii Municipale constă în acordarea de servicii pentru persoanele dezavantajate care, prin cele mai diverse forme și facilități, sunt integrate în activitățile sale.

Profilul Bibliotecii Municipale este universal: de la ediții de referință la monografii, de la beletristică la literatură științifică, de la cartea de artă la volume pentru copii. Fondul tradițional și cel electronic formează un adevărat tezaur național și universal care cuprinde peste 1 mln de volume puse la dispoziție, fără restricții, spre consultare tuturor solicitanților.

Miza pe modalitățile de utilizare – directe (consultarea în săli de lectură sau împrumut la domiciliu), la distanță (pagina WEB, baze de date, telefon, poșta electronică) și gratuitatea reușesc să atragă anual circa 3 mln vizite.

Impactul acestor performanțe – informarea, documentarea, formarea și educarea celor peste 140 mii de utilizatori activi cu o mare diversitate de preocupări, categoriile prioritare fiind elevii, studenții, intelectualii, funcționarii, cărora li se oferă un sistem complex de servicii pentru instruire și destindere.

Mediul online

Prezența în mediul online oferă oportunitatea de a comunica instantaneu informația despre instituție, servicii și oferte; de a o face cunoscută în mediul virtual, de a contribui la formarea și menținerea imaginii ei.

În acest sens la Biblioteca Municipală au fost create trei site-uri –

www.hasdeu.md [36] – site-ul oficial al Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu.

www.pll.md [37] – site-ul Bibliotecii Publice de Drept care este o filială a Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu.

http://lomonosovka.hasdeu.md [38] – site-ul Bibliotecii М.В.Ломоносов, care este o filială a Bibliotecii Municipale B. P. Hașdeu.

Biblioteca Municipală mai dispune și de mai mai multe bloguri (38) și mult mai multe conturi pe rețele sociale (55). Aceste instrumente sunt și o modalitate foarte eficientă de promovare pentru a aduce la bibliotecă un număr mare de viitori utilizatori.

Modul de prezentare, de menținere și de utilizare eficientă a acestora aduc Bibliotecii Municipale beneficii, avantaje, precum vizibilitate, loialitate, prestigiu, siguranță, încredere, inovație .

Era tehnologiilor impune imperativ prezența instituțională pe medii sociale, iar importanța unei comunicări adecvate și eficiente a devenit evidentă. Desigur, nu toate mesajele instituționale pot fi comunicate pe aceste canale, dar este cert că biblioteca are multe informații relevante de transmis pentru toate categoriile de utilizatori ai spațiului virtual.

Resurse electronice oferite pe site-ul Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu

Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” a dezvoltat un site despre Chișinău care, dacă ai un telefon mobil, o tabletă sau un calculator cu acces la internet îl poți accesa.

„Să ne cunoaștem orașul” [39] este gratuit și accesibil, vă oferă o mai bună orientare prin Chișinău, capitala Republicii Moldova. Informația despre monumentele istorice, obiectele turistice și istoria locală sunt introduse de bibliotecarii BM „B.P. Hașdeu” în sistemul Qulto, care automat sunt transformate într-un serviciu turistic. Ulterior vizitatorii se pot plimba în oraș, vizitând obiectivele turistice și culturale bazându-se pe informațiile furnizate pe propriul telefon mobil.

Blogul „Chișinău, orașul meu” – [40]

primul blog al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și unul din primele bloguri specializate dedicat orașului Chișinău, reprezintă o resursă relevantă despre și pentru comunitatea chișinăuiană. Acesta a fost creat în 2007 de către Centrul de Informare și Documentare „Chișinău” (actualmente Departamentul „Memoria Chișinăului”), din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, în scopul salvgardării informaților inedite referitoare la Chișinău și chișinăuieni. După cum este menționat și în antetul blogului în interior se regăsesc informații despre oraș, materiale cu caracter general, date despre personalitățile marcante care au trăit, activat sau vizitat Chișinăul, liste bibliografice, curiozități din istoria și viața contemporană a capitalei, fotografii de epocă ș.a.

Tipurile de conținuturi postate pe blog se deosebesc după tematică, structură și limbă. Tematicile abordate variază făcând referință la diverse domenii precum: istorie, arhitectură, cultură, muzică, arte plastice, sport, literatură, geografie, religie, pedagogie, dans, film, turism ș.a. Structura postărilor variază de la cele ce includ doar text, sau doar imagini, la cele mixte. Textele sunt în limbile română, rusă și engleză.

Informația preluată include, în scopul protejării dreptului de autor, numele autorului, data și sursa inițială a postării, iar în unele cazuri link-ul.

Cel mai mare volum de informație se referă la următoarele tematici:

–          Istoria orașului (361)

–          Străzile Chișinăului (238)

–          Personalitățile chișinăuiene (216)

–          Instituții chișinăuiene (145)

–          Imagini istorice (71)

–          Arhitectura Chișinăului și istoria clădirilor (65)

–          Parcuri, zone verzi din Chișinău (53)

–          Monumente (49)

–          Primari ai Chișinăului (46)

BAZE DE DATE

Biblioteca Municipală oferă acces la următoarele baze de date.

Catalogul electronic al Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu, [41]

care oferă acces la colecția bibliotecii.

Colecția Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, făcând parte din patrimoniul național, constituie peste un milion de documente pe diferite suporturi: cărți, reviste, manuscrise, imagini, muzică tipărită, documente audio-video, mărci, cărți poștale, tablouri, monede, artefacte – numărul cărora se mărește anual în medie cu 35 000 documente, peste 25 000 de numere de reviste și ziare și peste 100 documente audiovideo. Similar cu colecția pe suport de hârtie, colecția digitală (CD-uri, baze de date online, cărți și documente digitizate, site-uri) îmbogățește și modifică modul de căutare și de accesare a informației.

Colecția Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, organizată sistematic, pe principii științifice, cuprinde documente cu caracter enciclopedic și universal din toate domeniile cunoașterii, în măsură să satisfacă cerințele informaționale, cognitive și spirituale ale diferitor categorii de populație. Ea oferă posibilitatea de a lectura opere clasice și contemporane, de a face înconjurul lumii, din Portugalia până în Rusia, din India până în America, reflectă istoria și evoluția țărilor, memoria, temperamentul și gusturile popoarelor etc.

Biblioteca continuă să promoveze o politică de achiziții patrimoniale, ce permite dezvoltarea colecției conform necesităților comunității chișinăuiene privind: istoria, cultura, etnografia și altă informație cu caracter local.

Fotografiile, afișele, monedele, medaliile, picturile, lucrările grafice, cărțile poștale, timbrele, înregistrările sonore și video devin și ele o parte a patrimoniului, constituind colecții speciale. Acestea sunt organizate pe subiecte tematice (artă, drept, Hasdeu, Chișinău, Uniunea Europeană, M. Eminescu etc.) și pe principii lingvistice (inclusiv în limbile minorităților naționale).

Biblioteca colectează și prezervă documentele vechi și rare, care în mare parte parvin de la colecționari sau sunt găsite accidental. Fondul de Carte rară (circa 800 exemplare) este localizat aproape în totalitate la Biblioteca Centrala, precum și la alte filiale: „M. Lomonosov”, „I. Mangher”, „Ovidius”, „Transilvania”. Cea mai veche carte din colecția Bibliotecii Municipale datează din anul 1818 – Jérusalem délivrée de Torquato Tasso, editată la Paris.

Amatori și colecționari, oameni de știință și de cultură, oferind cu generozitate documente excepționale, au îmbogățit colecția patrimonială a bibliotecii. Donațiile sunt făcute de profesori, ingineri, diplomați, scriitori, jurnaliști, biblioteci partenere din România, Rusia, Germania, Bulgaria, Ucraina, Polonia, SUA, Turcia, Israel. Au făcut donații și unele personalități ale științei și culturii: Alexandru Boldur, Mihai Cimpoi, Zamfira Mihail, Mitzura Arghezi, Ion Șpac, Eugen Doga, Pavel și Clara Balmuș, Nicolae Romanenco, Ruvim Levin, Aurelia și Ștefan Lăpușan, T. Enăchescu, Valeriu Pasat, Teodor Ardelean, Victor Petrescu, Șasa Lupescu etc. Colecția cărților cu autograf (circa 5 000 de exemplare) adaugă valoare atât fondului, cât și instituției bibliotecare.

Colecțiile bibliotecii pot fi identificate în catalogul bibliotecii, achizițiile noi sunt prezentate în Buletinul intrărilor noi, publicat lunar pe site și pe  blogurile  filialelor, iar discuțiile, impresiile pe marginea lor sunt susținute pe  rețelele de socializare.

EBSCO –  [42] Baze de date bibliografice, inclusiv full-text, ale publicațiilor periodice ale EBSCO: oferă acces la 18200 de reviste full text, 2500 cărți, broșuri, ediții de referință în limba engleza, cu posibilitatea traducerii în limbile franceză, germană, spaniolă, portugheză, rusă, română.

Cambridge University Press [43]  publică în prezent peste 220 de reviste academice peer-review grupate în 32 de discipline, din care 109 de reviste sunt cotate ISI (Information Sciences Institute). Conținând ultimele cercetări dintr-o largă gamă de subiecte, revistele editurii Cambridge sunt accesibile în întreaga lume în format print si online. Cambridge publică pe lângă revistele proprii și reviste în colaborare cu peste 100 de societăți profesionale și academice pentru a asigura succesul optim al fiecărei publicații.

Moldlex și Practica Judiciară – [44]  Baza de date conține acte juridice adoptate și publicate în revista “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” și alte publicații oficiale, începând cu anul 1989, în limbile română și rusă. Baza de date conține legi și acte normative modificate (la zi) conform actelor despre modificări și este disponibilă în sediul Bibliotecii Publice de drept.

Blogurile Bibliotecii Municipale [45]

Este spațiul unde biblioteca postează regular informații referitoare la carte, lectură, colecții și servicii specializate, expoziții, evenimente organizate de Biblioteca Municipală. Blogurile sînt instrumente de informare și promovare a bibliotecii. Blogurile Bibliotecii Municipale au menirea de a publica experiențe, comentarii, descrieri, recomandări de lectură, ghiduri de regăsire a informației, imagini, anunțuri; de a extinde vizibilitatea și de a crește reputația instituției; de a promova produsele digitale și activitățile; de a fideliza  vechii utilizatori, dar și de a aduce alții noi.

Blogurile permit vizitatorilor posibilitatea de a răspunde prin comentarii la articolele plasate, creând un mediu favorabil de comunicare între bibliotecă și internaut. Interacționarea cu vizitatorii oferă bibliotecii posibilitatea de a-și racorda activitatea la preferințele și necesitățile utilizatorului și de a-i furniza informații actualizate mult mai frecvent.

Blogurile Filialelor Bibliotecii Municipale.

Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”

Biblioteca „Lesea Ukrainka”

Biblioteca „Liviu Rebreanu”

Biblioteca Maramureș

Biblioteca Mihail Ciachir

Biblioteca Miron Costin

Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu”

Biblioteca Publică „Târgu-Mureș”

EBRAIKA (filiala Ițic Mangher)

Filiala „Codru”

Biblioteca Târgoviște în serviciul comunității

Biblioteca Ștefan cel Mare

Polonistica (filiala „Adam Mickiewicz”)

Blogul bibliotecii Transilvania

Biblioteca “ ЛОМОНОСОВА”

Библиотека „ХРИСТО БОТЕВ”

Biblioteca „Alba Iulia”

Biblioteca Ovidius

Site-ul Bibliotecii Municipale oferă utilizatorului și o gamă largă de

publicații electronice [ 46 ]

Revista de biblioteconomie și științe ale informării BiblioPolis care are drept scop difuzarea informației cu privire la promovarea activității și a inițiativelor Bibliotecii Municipale "B.P. Hașdeu" și a tendințelor bibliotecare din Moldova.

Buletinul filialei municipale a Asociației Bibliotecarilor din Moldova

E-bibliografii

Alecu Russo

Alexandru Boldur : bibliografie

Alexandru Donos: bibliografie

Alexandru- Horatiu Friscu: bibliografie

Alexandru Gromov : biobibliografie

A. S. Pușkin și Basarabia: bibliografie

Alexei Mateevici : bibliografie selectivă

Amuzament cu Abonament

Andrei Burac : biobibliografie

Argentina Cupcea-josu : biobibliografie

Aurel Scobioală : biobibliografie

Aureliu Busuioc : Biobibliografie

Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu” în presa anilor 2007-2011

Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu în presă 2002-2006 : bibliografie

Bogdan Istru : indice bibliografic

Bogdan Petriceicu Hasdeu : indice bibliografic

Breviar bibliografic. Bibliografiile Bibliotecii Municipale

Cărți cu dedicații (în colecția Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu)

Catalogul cartilor cu dedicatii din colectia BM

Chisinaul in pictura

Dimitrie Cantemir : bibliografie

Dimitrie Cantemir : bibliografie

Disc teatral în universul: Paulina Zavtoni & Spiru Haret

Dobrogea în spațiul românesc : Bibliografie-catalog (din colecțiile BM B. P. Hasdeu, BNRM, BȘC a AȘM)

Două fenomene ale culturii naționale : Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”

Duiliu Zamfirescu – Diptic : biobibliografie

Dumitru Matcovschi : indice bibliografic

Eliza Botezatu : Vocația cuvîntului scris și rostit : bibliografie

Eugeniu Doga : bibliografie

George Meniuc : bibliografie

Glebus Sainciuc : bibliografie

Grigore Vieru: bibliografie

Ion Ciocanu : biobibliografie

Ion Dron : bibliografie

Ion Hadarca : biobibliografie

Ion Vatamanu: bibliografie

Lidia Kulikovski : biobibliografie

Mihai Eminescu : indice bibliografic

Moștenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hâjdău-Hasdeu în bibliotecile chișinăuene

Nicolae Dabija : biobibliografie

Nicolae Titulescu : bibliografie selectivă

O familie de intelectuali basarabeni : triptic bibliografic

Presa Basarabeană de la începuturi pînă în anul 1957 : catalog

Publicații în premieră în revistele literare moldovenești din mai : indice bibliografic

Publicatiile Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”. Catalog 2007-2011

Revista BiblioPolis. Bibliografie (2002-2012)

Sara Șpitalnic

Serghei Pojar

Spiridon Vangheli : bibliografie

Titus Știrbu : ghid bibliografic

Ucrainenii in cultura Moldovei : bibliografie tematică

Un om al faptelor: Vasile Soimaru : biobibliografie

Valeriu Cupcea : indice bibliografic

Vladimir Besleaga : biobibliografie selectivă

Vladimir Rusnac : biobibliografie

Calendare

Chișinăul în date și evenimente 2017

Chișinăul în date și evenimente 2016

Chișinăul în date și evenimente 2015

Chișinăul în date și evenimente 2014

Istoria Chișinăului în date și evenimente 2013

Date și evenimente memorabile din istoria Chișinăului 2012

Date și evenimente memorabile din istoria orașului Chișinăului 2011

Opera lui Mihai Cimpoi

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. I

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. II

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. III

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. IV

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. V

Cimpoi, Mihai. Critice, vol. VII

Cimpoi, Mihai. Plânsul demiurgului

Cimpoi, Mihai. Literatura română

Cimpoi, Mihai. Esența ființei

Publicațiile Bibliotecii Municipale

Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu” – suport informațional pentru comunitatea chișinăuiană: resurse, servicii…

Biblioteconomie. Asistență informațională. Arhivistică: Teorie și practică

Carol Schmidt – 170 ani de la naștere

Chișinăul în literatură: Antologie

Colesnic, Iurie. Chișinăul din inima noastră  (Partea I)

Colesnic, Iurie. Chișinăul din inima noastră  (Partea a II-a)

Colesnic, Iurie. În culisile istoriei

Crudu, Dumitru. Priviri pe furisCreatori de ex-libris basarabeni: mic dicționar

Dimitrov, Alex. Caricatură (Bibliotecomania)

Izvor de lumină – Biblioteca : 15 ani de activitate. 1994-2009

McCook, Kathleen de la Pena. Un loc la masă: participarea la dezvoltarea comunității

Pohila, Vlad. Arta de a pasiona cititori

История Кишинёва (Partea I)

История Кишинёва (Partea a II-a)

История Кишинёва (Partea a III-a)

История Кишинёва (Partea a IV-a)

LISTE BIBLIOGRAFICE

Integrarea și susținerea romilor.

În contextul promovării și integrării comunității rome Biblioteca Municipală propune o listă bibliografică ce include: cărți, articole din culegeri și ediții periodice, resurse web, opere artistice în care se regăsesc  personaje de origine romă în limbile română, rusă, engleză, franceză și romani.

STUDII. MONOGRAFII.

Achim, Viorel. Țiganii în istoria României / Viorel Achim. – București : Ed. Encicl., 1998. – 204 p. – Col. „Biblioteca Enciclopedică de Istorie a României”.

Bulat, Nicolae. Județul Soroca : File de istorie / Nicolae Bulat. – Chișinău : ARC, 2000 . – 350 p. + 20 f. il.

Cace, Sorin. Romii în Republica Moldova / Sorin Cace, Vasile Cantarji, Nicolae Sali, Marin Alla. – Chișinău : PNUD Moldova, 2007. – 118 p.

Cace, Sorin. Roma in the Republic of Moldova / Sorin Cace, Vasile Cantarji, Nicolae Sali, Marin Alla. – Chișinău : PNUD Moldova, 2007. – 118 p. : il.

Cerepovschi, Leonid. Rromano-rumunikano vorba (cip) = Ghid de conversație rom-român / Leonid Cerepovschi. – Chișinău : Pontos, 2002. – 224 p. – (Ed. multilingvă).

Cerepovschi, Leonid. Ghilea ai chălibă romani : Cîntece și dansuri țigănești din Basarabia / Leonid Cerepovschi ; Centrul de Cultură și Artă a Țiganilor Amă Roma din Moldova. – Chișinău : Pontos, 2002. – 71 p. : 4 foto.

Constantinescu, Barbu. Probe de limba și literatura țiganilor din România / Barbu Constantinescu. – Cluj-Napoca : Limes, 2005. – 155 p.

Etveș, Filip. Romii un neam indian / Filip Etveș. – Deva : Destin, 2000. – 176 p.

Fraser, Angus. Țiganii : Originile, migrația și prezența lor în Europa / Angus Fraser ; coaut. : Dan Șerban, Sava. – București : Humanitas, 2008. – 366 p.

Grigore, Delia. Romii…în căutarea stimei de sine : Studiu introductiv / Delia Grigore, Mihai Neacșu, Adrian-Nicolae Furtună. – București : VANEMONDE, 2007. – 124 p. : tabl.

Rom sau Țigan : dilemele unui etnonim în spațiul românesc / István Horváth, Lucian Nastasă (ed.). – Cluj-Napoca : Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2012. – 353 p.

Sali, Nicolae. Emergența societății civile / Nicolae Sali, Ion Duminică. – Chișinău : Monograf, 2006. – 136 p.

Sali, Nicolae. Etnia Roma în Republica Moldova. – Chișinău : Asoc. Obștească „Juvlia Romani”, 2002. – 60 p.

Studiu cu privire la situația femeilor și fetelor rome din Republica Moldova / trad. : Inesa Coman ; Alexandra Florea. – Chișinău : S.n., 2014 . – 80 p. : foto.

Wlislocki, Heinrich Von. Despre poporul nomad al romilor / Heinrich Von Wlislocki . – București : Atlas, 2000. – 304 p.

Друк, Ефим. Циганы : Очерки / Ефим Друк, Алексей Гесслер. – Москва : Советский писатель, 1990. –333 с.

Articole din ediții periodice:

Alla,Marin. Romii nu doresc să facă politică, ei doresc stabilitate și promovare : [dialog cu Marin Alla, preș. Uniunii Tinerilor Romi (UTR) din RM “Tărnă Rom” // Moldova suverană. – 2004. – 27 febr. – P. 3.

Arapu, Nicolae. Comunitatea romilor este una din cele mai dezavantajate minorități etnice din Moldova : [8 apr. – Ziua Int. a Romilor de Pretutindeni] // Capitala. – 2006. – 8 apr. – P. 6.

Degtiareva, Nadejda. Văpaia fustelor pestrițe = Flap of Motley Wing : [istoria costumului tradițional țigănesc] // Open Skies in-flight magazine. – 2009. – Ian.-Febr. (Nr 1). – P. 118-121. – (Ed. multilingvă).

Duminică, Ion. „Conform recensământului din 2004, numărul romilor a crescut” : [interviu cu savantul Inst. de Cercet. Interetnice al Acad. de Șt. a Moldovei, Ion Duminică] / consemnare : Cristina Proca // Glasul națiunii. – 2006. – 1 iun. (Nr 18). – P. 6.

Duminică, Ion.„Romii trebuie să învețe și să nu-și piardă identitatea” : [interviu cu Ion Duminică, dr. în șt. politice, rom de origine / consemnare : Nicolae Federciuc // Flux : ed. de vineri. – 2006. – 10 mar. – P. 6.

Integrarea socială a romilor – o problemă europeană  // Gândul. – 2007. – 3 apr. – P. 7.

Palamarciuc, Natalia. Formula banilor : [modul de viață a romilor din Soroca] // VIP Magazin. – 2006. – Oct. (Nr 30). – P. 54-57.

Romii din Moldova, deciși să nu mai tolereze discriminarea și încălcarea drepturilor [au mărșăluit pe străzile Chișinăului] // Flux Sănătate. – 2008. – 9 apr. – P. 1-2.

Romii în Republica Moldova : [grupaj de materiale] // Vocea poporului. – 2004. – 28 mai. – P. 5.

„Sheherezada” la 17 ani : [despre dansatoarea Natalia Duminică] // VIP Magazin. – 2007. – Mai (Nr 37). – P. 132.

Surdu, Ion. Nu toți romii au sărbătorit împreună : [marșul protest al etnicilor romi, manifestat împotriva autorităților statului cu ocazia Zilei Int. a Romilor (8 aprilie)] // Timpul. – 2008. – 9 apr. (Nr 64). – P. 2.

Toma, Marcel. O șatră urcă în … dealul Sorocii : [romii din Soroca] // VIP Magazin. – 2006. – Oct. (Nr 30). – P. 52-57.

Tudor, Lucica. Lucica Tudor: „Cred că ostilitatea italienilor va trece – a fost un vînt” : [interviu cu regina romilor din Italia ] / consemnare : Pavel Păduraru // Timpul de dimineață. – 2007. – 12 noiem. – P. 5.

„Vocea Romilor” la Chișinău : [în capitală a fost lansată Coaliția “Vocea Romilor”] // Timpul. – 2007. – 26 iun. – P. 5.

Гнаткова, Ольга. Молодые ромы с высшим образованием меняют представление о своей нации в Молдове и за рубежом : [в молдавской столице прошла встреча стипендиатов фонда, поддерживающего молодых ромов на пути получения университетского образования] // Комсомольская правда. – 2015. – 15-27 июля. – С. 13.

Соловьева,  Татьяна. Ромы в центре внимания : [в Академии Наук РМ прошла международная конференция ромоведов] // Аргументы и факты. – 2015. – 16-22 сент. – С. 11-12.

Resurse electronice :

Centrul Național a Romilor [online] [citat 23.04.2016]. Disponibil: http://www.roma.md/

Ciobanu, Cristian. Femeile rome: limitarea accesului la educație Moldova [online] [citat 11.01.2017]. Disponibil: http://www.platzforma.md/femeile-rome-limitarea-accesului-la-educatie/

Duminică, Ion. Romii din Republica Moldova 1414-2014 : Conferință [online] [citat 18.10.2016]. Disponibil: https://goo.gl/7VIuX1

Minoritatea romilor din Moldova: de la Holocaust la singurătatea amintirilor [online] [citat 18.10.2016]. Disponibil: http://www.europalibera.org/a/28148205.html

Mișcarea social-politică a Romilor din Republica Moldova (MRRM) [online] [citat 15.10.2016]. Disponibil: http://www.e-democracy.md/parties/mrrm/

Romii în cinematografie [online] [citat 12.01.2017]. Disponibil: http://www.cinemagia.ro/liste/filme-seriale-cu-tigani-sau-rromi-9085/

Romii/țiganii din Republica Moldova: Comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradițională (1414−2014) [online] [citat 15.10.2016]. Disponibil: http://archiva.flux.md/articole/17259/

Studiu cu privire la situația femeilor și fetelor rome din republica Moldova [online] [citat 11.01.2017]. Disponibil:file:///D:/Users/caslari/Downloads/Studiu_cu_privire_la_situatia_femeilor_si_fetelor_rome_din_Republica_Moldova_ro%20(1).pdf

ROMII ÎN LITERATURA UNIVERSALĂ

Agârbiceanu, Ion. Faraonii și alte povestiri din viața romilor / Ion Agârbiceanu. – București : Minerva, 2000. – 174 p.

Budai-Deleanu, Ion. Țiganiada / Ion Budai-Deleanu. – Chișinău : Litera, 1997. – 367 p.

Budai-Deleanu, Ion. Țiganiada sau Tabăra Țiganilor : [poem eroi-comico-satiric] / Ion Budai-Delianu ; într-o recitare de Șerban Codrin. – Cluj-Napoca : Dacia, 1994. – 127 p.

Budai-Deleanu, Ion. Tsiganiada ou Le campement des tsiganes =Țiganiada / Ion Budai-Delianu. – București : Bibl. Bucureștilor, 2003. – 453 p. – (Ed. bilingvă).

Gorky, M. Makar Chudra // Gorky M. Selected short stories. – M : Foreign languages publishing house, [s.a]. – 640 p. – În lb. engl.

Hugo, Victor. Cocoșatul de la Notre-Dame / Victor Hugo. – București, 1992. – 494 p.

Hugo, Victor. Notre-dame de Paris / Victor Hugo. – Paris, 1989. – 663 p. – În lb. fr.

Ponson, Terrail Du. Regele țiganilor / Du Terrail Ponson. – București : Contigo, 1991. – 150 p.

Stancu, Zaharia.  Șatra : [roman] / Zaharia Stancu ; pref. de Răzvan Voncu. – București : Jurnalul Național ; Litera Internațional, 2010. – 459 p. : portr.

Пушкин, А.С. Собрание сочинений : в 8 т. Т.4. Поэмы : [Цыганы] / А.С. Пушкин ; подбор ил. : Т.Г. Цявловской ; [ил. А.С. Пушкина и др.] ; оформл. худож. : Е. Ганнушкина. –Москва : Худож. лит,1968 . – 398 с.

Калинин, Анатолий. Цыган : роман / Анатолий Калинин. – Москва : Азбука, 2015. – 704 с.

Concluzii

1. Un punct important pe site-ul bibliotecilor din Europa dar și din Republica Moldova este cel referitor la evenimentele culturale care au loc în luna respectivă, respectiv la acțiunile culturale desfășurate de biblioteci.

2. Bibliotecile din Europa și din Republica Moldova invită utilizatorii să descopere pe site-urile web conferințele organizate de bibliotecă și susținute de autori de renume, de specialiști și experți în diferite domenii.

3. Bibliotecile afișează pe propriul site bibliografii tematice, reviste sau anuarul bibliotecii, cărțile electronice produse în bibliotecă, revistele electronice la care are abonament biblioteca etc.

4. Pe site-urile bibliotecilor utilizatorii pot să găsească și unele informații foarte utile, precum modele de CV-uri, noutăți de pe piața forței de muncă, date economice, politice, sportive, culturale, administrative etc.

5. Pentru ca informațiile de pe site să poată ajunge la o lume întreagă, ar trebui ca acestea să fie traduse în cel puțin o limbă de circulație internațională, iar în cazul bibliotecilor care deservesc o comunitate în care un procent însemnat din populație este format dintr-o minoritate etnică, și în limba acelei minorități.

6. Diferite alte materiale pot intra în conținutul site-urilor web, important este să prezinte interes pentru utilizatori și să aibă legătură cu activitatea de bibliotecă.

CAPITOLUL II

Studiu de caz

Tema : Preferințele studenților în procesul de căutare a informației prin intermediul site-ului de bibliotecă.

A fost realizat la USM , cu studenți la frecvență zilnică anul 1-4, de la facultățile :

Facultatea de Fizică și Inginerie – 20 studenți

Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării – 20 studenți

Facultatea de Istorie și Filosofie – 20 studenți

Facultatea de Litere – 20 studenți

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – 20 studenți

În total au fost intervievați 100 studenți.

Interviul a fost efectuat în perioada 1 – 15 februarie 2017.

Interviu

Ce surse suplimentare de studiu folosiți ?

La întrebarea despre sursele suplimentare de studiu studenții au preferat:

72% de studenți plasează pe primul loc Internetul

22% preferă să folosească biblioteca

6% utilizează presa scrisă sau alte metode de informare.

Studenții care au preferat internetul ca sursă au adus mai multe argumente pro:

Ușurința accesului la informații – internetul oferă în acest moment accesul la cele mai importante biblioteci, atât din țară cît și de peste hotare, în format virtual. Acestea sunt actualizate constant și oferă celui din fața monitorului accesul la un volum imens de informație, lucru pe care o vizită la oricare bibliotecă nu ar reuși să o facă. Se salvează în acest fel timp și efort. Mai mult, se economisește și timpul necesar căutării, Internetul oferind posibilitatea unei căutări foarte rapide – aproape instantanee – a informației dorite. O bibliotecă, oricât de bine ar funcționa, va avea întotdeauna un timp de răspuns. În cazul Internetului, fiecare utilizator e tratat ca unic sau cel mai important vizitator.

Universalitatea accesului la informații – Internetul oferă acces la informații 24 de ore din 24, find la îndemâna unui segment mai larg decât orice bibliotecă. Mai mult, în timp ce numărul exemplarelor dintr-o bibliotecă este limitat, unele fiind disponibile numai în sala de lectură. Internetul oferă un număr infinit de copii pentru orice articol oferind posibilitatea de a fi consultate de către un număr oricât de mare de doritori. Nu în ultimul rând, viteza cu care se răspândește accesul la Internet este mult mai mare decât viteza cu care se construiesc biblioteci noi. Persoanele care stau în zone izolate sau cărora le-ar lua foarte mult timp să ajungă la o bibliotecă pot folosi Internetul pentru a obține informații la care altfel nu ar fi avut acces decât foarte greu.

Internetul oferă o bogătie mai mare de informații – Informația oferită de Internet este nu doar actualizată constant, ci și mult mai dinamică prin comparație cu cea găsită într-o bibliotecă, putând conține, pe lângă text, și imagini în mișcare sau chiar sunete. Componența multimedia poate fi o completare foarte utilă, mai ales în cazul textelor din domenii tehnice, sau din cadrul istoriei sau geografiei. Textele pot oferi o descriere destul de bună, iar pozele dintr-o carte pot da o idee mai clară, insă nimic nu se compară cu un film (real sau de animație) însoțit de sunet în prezentarea unor idei, intamplări, personaje. Așadar, Internetul devine mult mai interesant decât o bibliotecă pentru aceia care vor cu adevărat să găsească o informație.

Studenții care au preferat biblioteca ca sursă au adus argumentele lor :

Biblioteca oferă – un mediu favorabil lecturii și culturii în general care nu va fi oferit niciodată de o pagină web sau de un internet cafe. Mai mult, reprezintă o “agora” sau locul unde poate avea loc comunicarea directă între autor și cititori (ex. cenacluri, lansări de carte, etc). Percepția prezenței poate fi creată doar până la un anumit punct, însă nu până la punctul în care să înlocuiască realitatea.

Bibliotecile nu sunt uitate – investițiile imense care se fac pentru restaurarea bibliotecilor, achiziții noi etc. reprezintă un nou argument că publicul dorește să beneficieze de avantajele unice oferite de bibliotecă. Totodată această tendința întărește ideea că Internetul nu este văzut ca un înlocuitor, ci ca o alternativă, care nu poate înlocui complet biblioteca. În plus, mare parte din informația autentică de pe Internet are drept sursă cărțile care se găsesc în biblioteci. A le păstra pe acestea din urmă în bună stare de funcționare înseamnă a menține accesul la sursele de informație de prima mână.

Ce site-uri de bibliotecă utilizați în procesul de studiu ?

La întrebarea despre site-urile utilizate în procesul de studiu studenții au răspuns:

25 % studenți utilizează site-ul Bibliotecii Naționale [47]

20 % utilizatori solicită site-ul Bibliotecii Municipale B.P.Hașdeu [48]

15 % utilizatori solicită site-ul Bibliotecii Științifice ASEM [49]

12 % studenți utilizează site-ul http://primo.libuniv.md/[50]

28 % studenți nu utilizează site-uri de bibliotecă.

Studenții utilizatori ai site-ului Bibliotecii Naționale au motivat alegerea lor prin acces rapid pe site la Biblioteca Națională Digitală Moldavica http://www.moldavica.bnrm.md/ [51] care oferă acces integrat la moștenirea culturală scrisă, inclusiv cărți, manuscrise, tipărituri vechi și rare, alte documente patrimoniale. Ea deschide noi căi de explorare a patrimoniului cultural național.

BND Moldavica este concepută ca o bază centrală de full-texte ale documentelor patrimoniale incluse în Registrul Programului Național “Memoria Moldovei”, accesibilă pe gratis pe site-ul BNRM, și în același timp ca un serviciu Web de asigurare a accesului integrat la copiile digitale ale documentelor patrimoniale neincluse în Registru, dar făcute disponibile pe serverele bibliotecilor și a altor instituții deținătoare de fonduri patrimoniale.

– BND Moldavica constituie, deasemenea, un portal de acces, prin serviciul Web al Bibliotecii Digitale Europene, al bibliotecilor naționale europene la colecțiile patrimoniale digitizate din Moldova și al beneficiarilor din Republica Moldova la colecțiile patrimoniale digitale ale bibliotecilor naționale din Europa.

– BND Moldavica este bine venită pentru oricine, care se interesează de patrimoniul documentar național.

– BND Moldavica este conectată la Biblioteca Europeană (TEL) – un program, derulat la nivelul Uniunii Europene.
Biblioteca Europeană este  un serviciu gratuit care oferă acces la resursele a 48 biblioteci naționale din Europa în peste 20 de limbi. Resursele pot fi atât digitale, cât și bibliografice (cărți, publicații seriale, hărți, materiale AV, etc).

Studenții utilizatori ai site-ului Bibliotecii Municipale B.P.Hașdeu

au motivat alegerea lor prin accesul rapid pe site la Catalogul electronic al Bibliotecii care oferă acces la colecția bibliotecii: cărți, seriale, muzică tipărită, descrieri analitice, documente AV, hărți, artefacte.

Studenții, în special cei de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării au mai motivat alegerea lor prin accesul pe pagină la revista de biblioteconomie și științe ale comunicării BiblioPolis.

Argumentele aduse au mai fost accesul rapid pe pagină la 38 bloguri ale Bibliotecii Municipale .

Blogurile sunt spațiul unde biblioteca postează regular informații referitoare la carte, lectură, colecții și servicii specializate, expoziții, evenimente organizate de Biblioteca Municipală. Blogurile sînt instrumente de informare și promovare a bibliotecii. Blogurile Bibliotecii Municipale au menirea de a publica experiențe, comentarii, descrieri, recomandări de lectură, ghiduri de regăsire a informației, imagini, anunțuri; de a extinde vizibilitatea și de a crește reputația instituției; de a promova produsele digitale și activitățile; de a fideliza  vechii utilizatori, dar și de a aduce alții noi.

Blogurile permit vizitatorilor posibilitatea de a răspunde prin comentarii la articolele plasate, creând un mediu favorabil de comunicare între bibliotecă și internaut. Interacționarea cu vizitatorii oferă bibliotecii posibilitatea de a-și racorda activitatea la preferințele și necesitățile utilizatorului și de a-i furniza informații actualizate mult mai frecvent.

Studenții, în special cei de la Facultatea Fizică și Inginerie utilizatori ai site-ului Bibliotecii Științifice ASEM [52]

au motivat alegerea lor prin accesul rapid pe site la mai multe baze de date în special EBSCOhost care este un serviciu de referințe online accesibil prin intermediul internetului, ce oferă acces la o colecție de baze de date. Aceste baze de date pot avea un conținut academic multidisciplinar, specializat pe un anumit domeniu sau enciclopedic și cuprind articole din publicații periodice (rezumate și/sau full text), cărți, referințe citații, rapoarte, cercetări, studii de piață, studii de caz, imagini și hărți. 
Domenii acoperite: știința calculatoarelor, inginerie, fizică, chimie, artă și literatură, medicină, ș.a.

Studenții utilizatori ai site-ului http://primo.libuniv.md/ [53]

au fost satisfăcuți de accesul la informații calitative dintr-o gama largă de resurse informaționale a Catalogului partajat a bibliotecilor universitare.

LibUnivCatalog este o platformă interactivă, care oferă satisfacție utilizatorilor prin procesul facil de căutare și regăsire a informației.

Catalogul electronic LibUniv este un catalog partajat a 7 Biblioteci universitare din Republica Moldova:

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,

Universitatea de Stat din Moldova,

Academia de Studii Economice a Moldovei,

Universitatea Agrară de Stat din Moldova,

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din RM,

Universitatea Tehnică a Moldovei,

Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău.

Ce servicii sunt mai atractive pe site-ul bibliotecii utilizat ?

La întrebarea despre serviciile mai atractive pe site studenții au răspuns:

38 % catalogul online

22 % serviciul “întreabă bibliotecarul”

18 % bazele de date

12 % publicații electronice

10 % alte servicii

Studenții care au preferat catalogul online au motivat alegerea prin acces rapid la colecția bibliotecii: cărți, seriale, muzică tipărită, descrieri analitice, hărti, artefacte.

Studenții care au preferat serviciul întreabă bibliotecarul au motivat alegerea prin disponibilitatea serviciului online prin oferirea răspunsului la diferite întrebări legate de studiu.

Studenții care au preferat bazele de date au motivat alegerea lor prin acces la

EBSCO: [54] oferă acces la 18200 de reviste full text, 2500 cărți, broșuri, ediții de referință în limba engleza, cu posibilitatea traducerii în limbile franceză, germană, spaniolă, portugheză, rusă, română.

Cambridge University Press [55] publică în prezent peste 220 de reviste academice peer-review grupate în 32 de discipline, din care 109 de reviste sunt cotate ISI (Information Sciences Institute). Conținând ultimele cercetări dintr-o largă gamă de subiecte, revistele editurii Cambridge sunt accesibile în întreaga lume în format print și online. Cambridge publică pe lângă revistele proprii și reviste în colaborare cu peste 100 de societăți profesionale și academice pentru a asigura succesul optim al fiecărei publicații.

Moldlex și Practica Judiciară  [56] – Baza de date conține acte juridice adoptate și publicate în revista “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” și alte publicații oficiale, începând cu anul 1989, în limbile română și rusă. Baza de date conține legi și acte normative modificate (la zi) conform actelor despre modificări și este disponibilă în sediul Bibliotecii Publice de Drept.

Studenții care au preferat publicații electronice au motivat alegerea lor prin diversitatea acestor publicații

Donații

Buletinul intrarilor noi

Calendare

e-bibliografii

Opere

Publicații

Liste bibliografice ș.a.

Unde preferați să utilizați internetul ?

La întrebarea despre locul unde utilizează internetul studenții au răspuns:

70 % studenți – acasă

25 % studenți – sălile de lectură a bibliotecilor

5 % studenți – alte zone cu acces Wi-fi

Studenții care au preferat utilizarea internetului acasă au motivat alegerea prin comoditatea și liniștea propriei locuințe.

Studenții care au preferat utilizarea internetului în sălile de lectură a bibliotecilor nu aveau la moment calculator sau conexiune internet.

Studenții care au preferat parcuri, terase cu acces Wi-fi în aer liber au motivat alegerea prin combinarea studiului cu stilul de viață sănătos sau plăcerea de a fi împreună cu prietenii în procesul de studiu.

Cîte ore alocați zilnic navigării pe internet ?

50 % studenți 1 – 3 ore

31 % studenți 3 – 5 ore

12 % studenți 5 – 6 ore

7 % studenți 0,5 – 1 ore

Cei mai mulți studenți au afirmat că alocă zilnic navigării pe Internet 1-3 ore (50%), cei care acordă între 3 și 5 ore reprezintă 31% din eșantion însă deloc de neglijat este procentul de 12% al studenților care aloca mai mult de 5 ore zilnic Internetului. Doar 7% dintre subiecții cercetării au menționat că petrec mai puțin de o oră pe zi pe Internet.

Ce alte instrumente sau servicii mai folosiți pe internet ?

45 % studenți – diverse web site-uri.

35 % studenți – facebook sau alte rețele sociale

20 % studenți – cutia poștală sau e-mail.

Instrumentele folosite cel mai des pe Internet de către studenți sunt website-uri 45 %. Acest lucru se explică prin faptul că internetul se află în expansiune continuă. An de an apar noi pagini de internet, bloguri etc. Dupa opinia lui Kevin Kelly, fondatorul Wired Magazine, în acest moment exista aproximativ o mie de miliarde de site-uri, ceea ce înseamnă că internetul are un "creier" colectiv ce posedă mai mulți neuroni decât materia cenușie a creierului uman. "Web-ul are un trilion de pagini. Creierul uman găzduiește aproape o suta de miliarde de neuroni", scria in cartea sa "Ce vrea tehnologia", Kevin Kelly. [57]

Deși rețelele de socializare facilitează comunicarea și accesul la diferite surse de informații, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poate atrage dupa sine o serie de consecințe negative în planul dezvoltării emoționale sau sociale ale adolescentului. [58]

Cum preferați să comunicați cu prietenii ?

67 % studenți – comunicare mediată de internet

24 % studenți – relaționare directă, față în față.

9 % studenți – comunicare telefonică .

Cei care au optat pentru comunicarea online au motivat alegerea lor prin faptul că internetul este un mod foarte bun și rapid de a afla multe informații, de a vorbi cu prietenii tăi, de a-ți face noi prieteni, de a comunica cu cei dragi care sunt în alte țări.

Cei care au optat pentru comunicare directă față în față au adus următoarele argumente: Tinerii ar trebui sa știe că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri. Aceste vizează atât formarea și dezvoltarea personalității acestora, cât și calitatea și valoarea comunicării.

În spatele monitorului, deși ne simțim securizați, relația cu celălalt pierde din autenticitate, oferind doar acele aspecte sau informații pe care dorim ca celălalt să le perceapă. Așadar, de cele mai multe ori, comunicarea în mediul virtual ne oferă informații trunchiate, incomplete și neadecvate realității la care ne raportăm. În același timp, în cazul persoanelor care manifestă teama de relaționare, de expunere și comunicare în public, deși aparent un astfel de mijloc de comunicare faciliteaza relaționarea cu ceilalți, în esență, nu face altceva decât să adâncească și mai mult prăpastia dintre persoana în cauză și mediul social.

Tinerii au nevoie să relaționeze în mod direct, să comunice deschis, dezvăluindu-și și modelându-și pozitiv personalitatea, iar abordarea exclusivă în spațiul virtual nu face altceva decât să-i țină captivi în propriul univers.

Care sunt cele mai frecvente dezavantaje ale internetului ?

45 % studenți – creează dependență.

35 % studenți – lipsă de comunicare față în față.

30 % studenți – multe site-uri nu sunt validate științific.

Cele mai frecvente dezavantaje ale Internetului pentru activitățile pe care le desfășoară

identificate de studenți sunt:

creează dependență, ocupă mult timp, sedentarism;

lipsă de comunicare față în față;

multe site-uri nu sunt validate științific, multe site-uri dezinformează, nu există certitudinea corectitudinii informației, trebuie verificate din mai multe surse;

probleme de securitate și filtrare de informații, spam-uri, abundență de reclame, etc.

Care sunt principalele avantaje ale internetului ?

42 % studenți – volum și varietate mare de informații.

32 % studenți – comunicare facilă, interactivitate.

26 % studenți – rapid, accesibil.

Principale avantaje ale Internetului pentru activitățile pe care le desfășoară identificate de studenți sunt:

volum și varietate mare de informații;

comunicare facilă, interactivitate, posibilitatea de a cunoaște oameni atât din țară cât și din străinătate, unește oamenii din orice punct al Globului;

rapid, accesibil, găsești tot ce ai nevoie. Este un extraordinar mediu educativ și informativ. De asemenea, este posibilă comunicarea rapidă între punctele cele mai îndepărtate și aparent mai puțin accesibile la nivel global. Izolarea geografică nu mai există datorită internetului.

Care sunt principalele avantaje ale unui site de bibliotecă ?

44 % studenți – creșterea numărului de utilizatori de bibliotecă.

38 % studenți – un mijloc modern, rapid și eficient de promovare.

28 % studenți – poate fi accesat oricând și oriunde.

Studenții au remarcat pagina web a bibliotecii ca instrument util din punct de vedere al creșterii numărului de utilizatori de bibliotecă, prin aceasta realizându-se un circuit al documentelor mai eficient.

Studenții au mai remarcat un mijloc modern, rapid și eficient de promovare a activității bibliotecii. Împreună cu celelalte servicii electronice nou create, pagina web este un mijloc important de informare și comunicare cu publicul. Oferă posibilitatea informării utilizatorilor asupra activităților bibliotecii și asupra documentelor ce pot fi consultate de utilizatori prin catalogul online. Oferă informații despre proiectele propuse și desfășurate în cadrul bibliotecii.”

Studenții au mai spus că în zilele noastre dacă nu ești pe Internet nici nu exiști. Este foarte importantă pagina web pentru promovarea instituției. Avantajul este că poate fi accesată oricând și de oriunde, bineințeles pentru acesta trebuie să fie un site bine pus la punct, care să conțină cele mai recente informații.

Concluzii

Ținând cont de răspunsurile la întrebările interviului, observăm că studenții de la USM oferă prioritate internetului în procesul de studiu, fapt explicat prin rapiditatea, comoditatea și universalitatea oferirii informației.

Studenții cunosc și utilizează în procesul de studiu site-ul Bibliotecii Naționale, site-ul Bibliotecii Științifice ASEM, site-ul Bibliotecii Municipale B.P.Hașdeu, dar și alte site-uri de bibliotecă, ceea ce este un lucru important.

Din serviciile oferite pe site-ul bibiotecii studenții au preferat catalogul online și au motivat alegerea prin acces rapid la colecția bibliotecii.

Studenții preferă să folosească serviciile internet acasă fapt explicat prin comoditatea și liniștea propriei locuințe.

Majoritatea studenților intervievați știu să folosească rațional calculatorul, câte 2 ore pe zi, ceea ce reprezintă și o recomandare a specialiștilor în domeniu.

Studenții folosesc o diversitate mare de site-uri. Acest lucru se explică prin faptul că internetul se află în expansiune continuă.

Studenții comunică mult online ceea ce spun ei este comod, rapid și o posibilitate de a cunoaște noi prieteni.

Studenții cunosc atît avantajele cît și dezavantajele internetului.

Studenții știu despre site-urile de bibliotecă, ca mijloc modern, rapid și eficient de găsire a informației în procesul de studiu.

Recomandări

Am observat că doar 22 % din studenții intervievați folosesc în procesul de studiu biblioteca. Ca recomandare aș menționa o mai bună atenție din partea lucrătorilor de bibliotecă către utilizatori și o diversitate mai mare de activități și servicii din partea bibliotecii care ar atrage un număr mai mare de utilizatori pentru viitor.

Doar 28 % din studenții intervievați nu utilizează sau nu cunosc despre site-urile de bibliotecă. Ca recomandare aș menționa o atenție mai mare din partea bibliotecilor la capitolul reclamă a propriilor servicii online.

Am observat că doar 18 % din studenții intervievați folosesc bazele de date în procesul de studiu. Ar fi bine ca cei care cunosc și utilizează bazele de date să le recomande și colegilor pentru ca și aceștia să le poată folosi.

Doar 5 % studenți au preferat parcuri, terase cu acces Wi-fi în procesul de studiu. Ar fi bine ca cei care optează pentru munca în echipă să recomande acest lucru și colegilor, astfel vom crește o societate mai prietenoasă și mai bună.

Am observat că 12 % din studenții intervievați folosesc internetul 5 – 6 ore pe zi ceea ce este dăunător pentru sănătate. Ca recomandare aș menționa o promovare mai intensă în grădinițe, școli, universități a stilului de viață sănătos.

Am observat că 35% din studenți folosesc rețele sociale. Tinerii au nevoie să relaționeze în mod direct, să comunice deschis, dezvăluindu-și și modelându-și pozitiv personalitatea, iar abordarea exclusivă în spațiul virtual nu face altceva decât să-i țină captivi în propriul univers. Ar fi bine ca o parte din timpul acordat facebook-ului să fie îndreptat către studiu.

Tinerii ar trebui sa știe că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri.

Tinerii care cunosc despre site-urile de bibliotecă, ca mijloc modern, rapid și eficient de găsire a informației ar trebui să recomande și colegilor să le folosească în procesul de studiu.

Referințe bibliografice

1. P. Brophy, Biblioteca hibridă, în Biblioteconomie. Culegeri de traduceri prelucrate, nr. 3, 2004, p. 12. (Articol preluat din Bulletin de Bibliotftèques de France, Paris, vol. 47, nr. 4, 2002).

Ibidem, p. 5.

N. Cheradi, Crearea și dezvoltarea site-ului web al bibliotecii universitare din perspectiva marketingului, în Magazin bibliologic, nr. 4, 2006. (http://www.bnrm.moldova.md/publicatii/files/1/2006_4_13.pdf ).

Ibidem.

N. Ole Pors, Biblioteca publică în era electronică: Raport: Cercetare inițiată de NAPLE (National Autftorities on Public Libraries in Europe) în colaborare cu Danisft National Library Autftority, în Biblioteconomie. Culegeri de traduceri prelucrate, nr. 4, 2002, p. 98. Vezi adresa: http://www.bs.dk/index.ihtml?side=http://www.bs.dk/english.ihtml.

A. Sârghie, Imperative de viitor în biblioteconomia românească, în Libraria. Anuarul Bibliotecii Județene Mureș, nr. 1, 2002, p. 349.

D. Bălăeț, Civilizația de bibliotecă, Călărași, Editura Agora, 2003.

I. Bragova, Viitorul bibliotecilor în secolul XXI, în Biblioteconomie. Culegeri de traduceri prelucrate, nr. 4, 1999, p. 22. (Articol preluat din Bibliotekovedenie, Moskva, nr. 1, 1999).

Apud P. Cavaleri, Les bibliotftèques et les services personnalisés en ligne, în Bulletin de Bibliotftèques de France, Paris, vol. 48, nr. 4, 2003 (http://www.bbf.enssib.fr).

L. R. Klein, Webul nu este sinonim bibliotecii, în Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 4, 2002, p. 63-64. (Articol preluat din Library Journal Net Connect, New York, winter 2001).

T. Bakker, Biblioteca virtuală. Consecințe asupra dezvoltării colecțiilor în Olanda, în Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 1, 1998, p. 6. (Articol preluat din Bulletin des Bibliotftèques de France, nr. 3, 1997).

http://mandragore.bnf.fr/html/accueil.html

http://gallica.bnf.fr/

http://www.bnf.fr/pages/europeana/europeana.htm

http://www.bvau.ro/Proiect%20management.pdf

http://www.kbr.be/collections/estampes/galerie/artistique_fr.html

http://www.kbr.be/collections/estampes/galerie/documentaire_fr.html

M. Kalfatovic, Despre expozițiile on-line, în Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 3, 2002, p. 64. (Articol preluat din Library Journal Net Connect, New York, winter 2001).

Ibidem, p. 64 – 69.

Ibidem, p. 64 – 66.

Ibidem, p. 66 – 67.

N. Morin, Contenus et services des sites web des bibliotftèques, în Bulletin de Bibliotftèques de France, Paris, vol. 48, nr. 4, 2003. (http://www.bbf.enssib.fr).

http://numelyo.bm-lyon.fr

http://www.bvau.ro/expozitii.php

http://www.bnf.fr/visiterichelieu/index.htm

http://www.cervantesvirtual.com/portal/BNE/visita.shtml

http://www.bm-lyon.fr/

http://www.guichetdusavoir.org/

https://www.kb.nl/

http://www.juntadeandalucia.es/cultura/ba/c/rumano/categorias/87.asp

http://www.kb.dk/en/kub/service/sporgbib/forslag.html

http://www.nb.admin.ch/slb/themen/01417/index.html?lang=fr

http://php.bm-lyon.fr/video_conf/conferences.php

A. Sârghie, op. cit., p. 350.

http://www.nb.admin.ch/slb/

http://www.hasdeu.md

http://www.pll.md

http://lomonosovka.hasdeu.md

http://guide.chisinau.qulto.eu/

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/

http://opac.hasdeu.md/

http://web.b.ebscohost.com/bsi/search/

http://www.cambridge.org/

http://lex.md/

http://hasdeu.md/item-resurse-blogurile-filialelor-bm-218/

http://hasdeu.md/resurse-publicatii-fulltext-7/

http://bnrm.md /

http:// www.hasdeu.md/

http://lib.ase.md/

http://primo.libuniv.md/

http://www.moldavica.bnrm.md/

http://lib.ase.md/

http://primo.libuniv.md/

http://web.b.ebscohost.com/bsi/search/

http://www.cambridge.org/

http://lex.md/

http://www.hit.ro/internet-securitate/si-totusi-cate-site-uri-exista-pe-internet

http://www.lapsiholog.com/influentele-retelelor-de-socializare-asupra-dezvoltarii-adolescentilor.html

Anexă 1

Interviu

Ce surse suplimentare de studiu folosiți ?

Ce site-uri de bibliotecă utilizați în procesul de studiu ?

Ce servicii sunt mai atractive pe site-ul bibliotecii utilizat ?

Unde preferați să utilizați internetul ?

Cîte ore alocați zilnic navigării pe internet ?

Ce alte instrumente sau servicii mai folosiți pe internet ?

Cum preferați să comunicați cu prietenii ?

Care sunt cele mai frecvente dezavantaje ale internetului ?

Care sunt principalele avantaje ale internetului ?

Care sunt principalele avantaje ale unui site de bibliotecă ?