PREFAȚ A……………………………………………………………………………………… ….4 INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… .7 CAPITOLUL1. NOȚIUNI IN TRODUCTIVE PRIVIND SECURITATEA… [601424]
3
CUPRINS
PREFAȚ A……………………………………………………………………………………… ….4
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… .7
CAPITOLUL1. NOȚIUNI IN TRODUCTIVE PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂ TATEA
IN MUNCĂ DEFINIȚI E DE CADRUL LEGISLATIV …………………………………… ….9
1.1. Noț iuni int roductive privind sănătatea ș i securitate a în muncă .Definiț ie…………… …………. 9
1.2. Bolile profesionale .Definiț ie.Cadrul legislativ ………………………………………… ……10
1.3. Conceptul de Sănătate Ocupațională.Definiț ie…………………………………………… …..10
CAPITOLUL 2. OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR ȘI ANGAJAȚILOR CU PRIVIRE
LA SECURITATE ȘI SĂNĂ TATEA ÎN MUNCĂ …………………………………………. .13
2.1. Obligațiile angajatorilor privind securitatea și sănătatea în muncă …………………… ……. 13
2.2. Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă …………………….. ……… 15
2.3. Supravegherea sănătății. Servicii de prevenire și protecție …………………………… ………16
CAPITOLUL 3.VALORIFICAREA DEȘ EURILOR, NECESITATE A DEZVOLTĂ RII
DURABILE …………………………………………………………………………………… …22
3.1. Deșeuri industrial………………………………………………………………………… ….22
3.2. R eciclarea deșeurilor de hâ rtie…………………………………………………………… …24
3.3. Obiective și responsabilităț i……………………………………………………………… ….24
3.4. Metode de lucru aplicate ………………………………………………………………… …..26
CAPITOLUL 4. PROTECȚ IA MUNCII CE SE IMPUNE LA BALOTAREA AUTOMATĂ
A HÂ RTIEI …………………………………………………………………………………… …30
4.1. Presa automată de balotat hâ rtia.Descrie rea principiului de funcț ionare …………… ……… 30
4.2. Utilaje necesare pent ru alimentarea presei cu hâ rtie…………………………………… ……31
4.3. Personalul necesar pentru deservir ea presei automate de balotat hâ rtie……………… …….. 31
CAPITOLUL V. EVALUĂRILE DE RISC PENTRU PRESA AUTOMATĂ DE
BALOTAT HÂRTIE ………………………………………………………………………….. .39
CONCLUZII SI RECOMANDĂ RI………………………………………………………… …65
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă
”operator presă hârtie”
4
PREFAȚĂ
În România , primul act juridic prin care s -a instituit o reglementare na țională cu caracter
de securitate și sănătate în muncă a fost „ Legea sanita ră„ (din 3.0 4.1885). Conform articolului
15, inspectorii din cadrul serviciului sanitar aveau și a tribuția de a acorda permisiunea pentru
„înființarea stabilimentelor industriale i nsalubre" și de a supraveghea „ condițiile igienice ale
stabilimentelor și fabricilor industriale în genere".
Prima referire expresă la prevenirea accidentelor și bolilor prof esionale s -a făcut însă în
„Regulamentul (din 24.09.1894) pentru industriile insalubre". În cadrul acestuia se prevedeau
mai multe măsuri cu caracter obligatoriu, care aveau ca scop evitarea pericolelo r de accidentare și
îmbolnăvire , cum ar fi:
Articolul 5: „ În orice stabiliment industrial cu mai mult de 10 lucrători , atelierele vor
avea un spațiu de cel mult 5 mc de fiecare lucrător, iar plafonul va av ea înălțimea de cel
puțin 3 m".
Articolul 6: „Pentru a înlătura pericolul rănirii lucrătorilor, în timp ul funcționării mașinii,
va trebui prevăzut un spațiu liber, destul de l arg pentru a permite circulația , iar organele
de transmisiune ale mașinilor, ascensoarele, roțile legate de vreun motor se vor împrej mui
cu parapete de siguranță etc.
Un caracter foart e avansat privind reglementarea securității și sănătății în muncă ( deși nu
era folosită această noțiune) a prezentat Legea minelor ( din 21.04.1895). În titlul III din lege ,
referitor la actele care preced in stituirea concesiunilor de mine , prin articolu l 30, se stabil ea
obligația întreprinzătorului , de a lua „ … toate măsurile pentru a executa lucrările de exploatare,
astfel încât să evite orice pericol și să garanteze siguranța lucrătorilor …" . Legea prevedea
înființarea caselor de ajutor ( modul de con stituire și atribuțiile acest ora, intervalul minim de 3
zile, după care se acorda ajutor pentru incapacitate temporară de muncă, datorită accidentării sau
îmbolnăvirii ), precum și caselor de pensii (cu delimitarea condițiilor și a cuantumului pensiei de
invaliditate, inclusiv deces și de boală profesională , stabilire a vârstei minime de pensionare etc. ).
Din aceeași categorie – acte juridice de natura legislației muncii, dar care instituiau totodată direct
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
5
sau indirect și măsuri de protejare a lucrătorilor față de accidente și îmbolnăviri profesionale – au
mai făcut parte și: Legea din 6.03.1897 pentru repausul î n zilele de duminică și sărbători; Legea
(22.02.1906) privind munca femeilor și minorilor în industrie și exploatări miniere; Legea ( din
14.04.1922) referitoare la angajarea minorilor în munca maritimă; Legea (din 16.06.1923) privind
ajutoarele de boală și lehuzie; Legea (din 13.04.1928) privind munca minorilor și femeilor.
În 1934 (13.aprilie) este emisă „ Legea privind accidentele de muncă Prevenirea lor. Prescripții",
care poate fi considerată ca fiind actul de naștere al instituției securității și sănătăți în muncă în
accepția modernă a termenului, pentru țara noastră.
În 1936 s -a înființat prin decret , Ministerul Muncii Sănătății ș i Ocrotirii Sociale, care
cuprindea și un serviciu al organizării și ocrotirii muncii, iar prin Decizia din 19.10.1940 s -au
constituit „ regiunile de inspecție a muncii".
În perioada postbelică, România s -a aliniat la legislația internațională în domeniul
securității și sănătății în muncă. S -a garantat prin Constituție și Codul muncii dreptul muncitorilor
la protecția împotriva accidentelor și bolilor profesiona le, s-a instituit o lege expresă privind
securitatea și sănătatea în muncă și s -au emis diverse a cte normative specifice, toate acestea fiind
continuu adaptate modificărilor survenite pe plan tehnic, economic și social.
În prezent, în țara noastră, din categoria normelor care reglementează direct modul de aplicare a
măsurilor de securitate și sănătate în muncă fac parte în principal:
Constituția României ;
Codul muncii;
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 privind aprobarea normelor Metodologice
pentru aplicarea Legii nr. 319/2006;
Hotărâri de Guvern care transpun Directivele Europene pentru activități specifice
în care se impune protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și
securitatea acestora;
Alte acte normative cum ar fi Ordine ale Ministerului Muncii Sol idarității Sociale
și Fam iliei.
Acționând în final asupra executantului unei sarcini de muncă, în interdependență cu toate
celelalte elemente ale sistemului de muncă, securitatea și sănătatea în muncă se încadrează
organic în activitatea de concepere, organizare și desfășurare a p roceselor de producție.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
6
Acțiunile și măsurile prin care se realizează efectiv, la nivelul proceselor de muncă, protecția
lucrătorului sunt în esenț ă de natura organizării muncii.
Prin urmare, în sensul de activitate practică, noțiunea de securitate și sănă tate în muncă
desemnează o activitate distinctă în ceea ce privește organizarea muncii.
Relația dintre securitatea și sănătatea în muncă, și organizarea muncii este biunivocă. Luând în
considerare rolul acesteia din urmă în realizarea procesului de muncă, ea devine, pe de altă parte,
unul dintre elementele pe care le studiază și optimizează securitatea și sănătatea în muncă, în
vederea identificării și contracarării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Eficiența activității practice, concr ete, de securitate și sănătate în muncă este dependentă nu
numai de premisele teoretice și juridice; ea este condiționată și de modul concret în care se
stabilesc măsurile ș i acțiunile, ordinea și condițiile în care se aplică.
Coordonarea prezentei lucrări a fost posibilă datorită accesului dir ect pe care l -am avut la
informțiile necesare în domeniul securității și sănătății î n munc ă puse la dispoziție de că tre d -na
dr.ing.PANTEA EM ILIA , coordonatorul acestei lucră ri.Doresc să -i multumesc pe aceas tăcale
pentru sprijinul direct acordat în redactarea prezentei lucră ri.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
7
INTRODUCERE
Cu cât avansăm în timp constatăm că omul a reușit să creeze breșe tot mai adânci în
cunoașterea macro și microcosmosului său. Și totuși după informațiile furnizate de Biroul
Internațional al Muncii, anual în fiecare țară există un număr de lucrători care nu se mai întorc în
mijlocul familiei lor, datorită accidentelor și bolilor profesionale. Din aceeași sursă se
aproximează că, anual, 2 -4 % din produsul intern brut reprezintă cheltuieli și pierderi datorate
accidentelor de muncă și bolilor profesionale.
Amploarea actuală a acestor fenomene impune reconsiderarea criteriului securității
muncii, protejării omului în procesul muncii trebuind să i se asigure același l oc, ca și criteriului
economic. Realizarea acestui deziderat implică, în primul rând, schimbarea mentalității
indivizilor, de la muncitor până la patron, d e la proiectant la utilizator .
Înțelegerea gravității riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesion ală și formarea
unor deprinderi corecte în vederea evitării lor sunt obiective a căror atingere se poate asigura
printr -un proces continuu de ed ucare, început încă din școală. Pentru însușirea și aplicarea
temeinică a măsurilor și normelor de securitate și sănătate în muncă în condițiile progresului
tehnic actual, sunt necesare cunoștințe teoretice și practice, atât de ordin general, cât și specifice
fiecărei profesiuni.
Studiul securității și sănătății în muncă trebuie să înceapă prin cunoașterea problemel or
generale, de bază, axate pe factorii de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională care pot să
apară în procesul de muncă și pe principalele măsuri de combatere a acestora.
După însușirea acestor cunoștințe, valabile pentru toate condițiile și locu rile de muncă, vor fi
abordate problemele specifice anumitor domenii de activitate, în cadrul unor capitole distincte.
Din momentul în care omul a început să muncească – deci să desfășoare conștient o activitate de
transformare a elementelor de mediu pentr u a-și asigura existența – datează și primele preocupări
de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
8
În secolele pre -industriale, cercetările și măsurile pentru ameliorarea condițiilor de
muncă, diminuarea eforturilor și mărirea randamentelor, au avut un carac ter sporadic și local.
Scrierile antice relatează despre astfel de acțiuni și despre unele măsuri exprese de protecție a
lucrătorilor, despre existența unor medici pe șantierele faraonice, despre măsurile pentru
combaterea saturnismului și a intoxicației c u mercur în Grecia, la Roma, Alexandria (apărători
ale mâinii la unelte, măști din bășici de pește pentru șlefuitorii de minium,cu mănuși, jambiere,
tuburi de ventilație în mine ș.a ).
Atâta timp cât efortul muscular caracteriza participarea omului în pro cesul de producție,
cerce tările au fost orientate spre studierea acestuia.
Treptat, concepția s -a lărgit, renunțându -se la abordarea strict mecanicistă.
Tot mai multe științe au început să se preocupe de relația om – mașină – mediu ambiant:
medicina, antropo logia, sociologia, psihologia, științele economice .Fiecare a analizat impactul
dintre om și elementele procesului de muncă din propriul său punct de vedere, căutând soluții
pentru protejarea lucrătorului concomitent cu creșterea productivității sale.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
9
CAPITOLUL I . NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SĂN ĂTATEA ȘI
SECURITATEA ÎN MUNCĂ
1.1. Noțiuni introductive privind securitate a și sănătatea în muncă
angajator – orice persoană fizică sau juridică care este titularul unui raport de muncă cu
lucrătorul și care poartă răspundere pentru unitatea respectivă;
echipament de lucru – orice mașină, aparat, unealtă sau instalaț ie folosită la locul de muncă;
echipament in dividual de protecție – orice echipament destinat să fie purtat sau ținut de lucrător
pentru a -l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri ce ar putea să -i pună în pericol
securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau acc esoriu proiectat în
acest scop;
loc de muncă – loc destinat să adăpostească posturi de lucru în clădirea unității și orice alt loc din
interiorul unității la care lucrătorul are acces în timpul executării sarcinilor sale de lucru;
lucrător – orice persoană încadrată în muncă, în condițiile legii, de către un angajator, inclusiv
stagiarii și ucenicii;
lucrător desemnat – orice lucrător desemnat de angajator pentru a se ocupa de activitățile de
protecție și prevenire a riscurilor profesionale din unitate;
medi u de lucru – totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care lucrătorul
își desfășoară activitatea;
mijloace de producție – totalitatea clădirilor și altor construcții, echipamentelor de lucru,
echipamentelor individuale de prote cție, materiei prime, produselor intermediare etc., utilizate în
procesul de producere a bunurilor materiale;
pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională – sursă a unei posibile leziuni sau afectări
a sănătății lucrătorului la locul de muncă;
prevenire – ansamblu de dispoziții sau măsuri, adoptate ori planificate la toate etapele de lucru
din unitate, pentru a preveni sau a reduce riscurile profesionale;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
10
reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă
– orice persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători pentru a -i reprezenta în problemele
referitoare la securitatea și sănătatea lor la locul de muncă, denumită în continuare reprezentant
al lucrătorilor;
risc profesional (risc de acciden tare sau de îmbolnăvire profesională) – combinație între
probabilitatea și gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătății într -o situație periculoasă;
securitate și sănătate în muncă – ansamblu de activități avînd ca scop asigurarea celor mai bune
condiții de lucru, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor;
serviciu extern de protecție și prevenire – orice unitate care prestează altor unități, în bază de
contract, servicii de protecție și de prevenire a riscuril or profesionale
1.2. Bolile profesionale . Definiț ie.Cadrul legislativ
Bolile profesionale, în sensul Leg ii Protecț iei Muncii, sunt afecț iunile car e se produc ca
urmare a exercită rii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici
sau psihosociali caracteri stici locului de muncă , precum ș i de supras olicitarea diferitelor aparate
și sisteme ale organismul ui în cadrul procesului de muncă , indiferent de tipul d e contract de
muncă existe nt între angajator ș i angajat. Bolile profesionale ale căror declarare, cercetare și
evidență sunt obligatorii în România sunt prezentate în Anexa nr.2 a NGPM 2002. Lista ramâne
deschisă ș i pentru alte boli, pentru care se face do vada relației noxă /supras olicitare – boală
profesională .
Pentru ca o afecțiune a organismului să poată fi calificată ca boală profesională trebuie ca
aceasta să decurgă din exercit area unei meserii sau profesii și să fie provocată de factori nocivi
fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă sau supra solicită rii.
1.3. Conceptul de sănătate o cupațională
Sănătatea ocupațională este definită la ora actuală de către Organizația Mondială a
Sănătății ca fiind "promovarea și menț inerea celui mai înalt grad de bunăstare fizică, mentală și
socială a muncitor ilor de toate ocupațiile, prin prevenirea perturbărilor cauzate sănătății acestora
de către condiț iile muncii, protejarea în muncă față de riscurile rezultate din prezența agenț ilor
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
11
nocivi p entru sănătatea lor, plasarea și menț inerea muncitorului într -o muncă adecvată
aptitudinilo r fiziologice ș i psihologice."
"Omul este mă sura tuturor lucrurilor" sp unea Protagoras: protejarea forței de muncă,
indiferent de reglementările legale, trebuie să fie considerată drept principiu de bază în activitatea
firmei ș i un obiectiv la fel de important ca și profitul. O asemenea politică trebuie să transforme
obligativitatea legală a realizării securității și sănătății în muncă într -o acțiune voluntară , într -o
asumare voită a responsabilității pentru condițiile de muncă a le salariaț ilor. Criteriul d e securitate
a muncii trebuie să apară, cel puțin tot atât de important ca ș i criteriul economic, conj ugat ș i nu
subordonat acestuia.
Activitățile în materie de să nătate ocupațională sunt grupate în trei domenii:
promovarea și m enținerea sănătății muncitorilor ș i a aptitudinii lor de muncă ;
ameliorarea co ndițiilor și a mediului de muncă în vederea asigurării sănătății și
securității în muncă ;
implementarea unui sist em de management al sănătății și securității în muncă,
pentru eficientizarea și controlul activităților din domeniul sănătății ocupaționale,
în beneficiul angajaților și al organizaț iei
Construirea ș i implementarea unui sistem performant al managemenului securității și
sănătății în muncă necesită obligatoriu cunoștin țe fundamentale în domeniul științei
managementului, înzestrând specialistul care are sarcina conceperea sistemului cu instrumentele
necesare unei conduceri moderne, științ ifice. Prevenirea efic ientă a accidentelor ș i a bolilor
profesionale se poate realiz a numai printr -o politică adecvată care să aibă în vedere îmbunătățirea
continuă a performanței ș i integrare a managementului de securitate și sănătate în muncă în
managementul strategic al firmei.
La momentul actual noile tendințe la nivel european și int ernațional în domeniul sănătății
și securității în muncă sunt reprezentate de elaborarea de sisteme integrate de manage ment care
includ managementul sănătății și securității în muncă ală turi de managementul calității ș i al
mediului.
Dar la fel de important ă este înțelegerea interrelației dintre muncă și sănătate, ceea ce necesită
cunoștințe temeinice de medicină a muncii, psihologie a munci i, ergonomie, chimie industrială ,
toxico logie, fizică și alte domenii.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
12
Obiectivul final este promovarea sănătății ocupaționale a tuturor angajaților în sensul
definției de Organizației Mondială a Sănătăț ii, ceea ce impune o atitudine proactivă în
identif icarea riscurilor profesionale și supravegherea sănătăț ii lucrătorilor, efectuarea de
recomandă ri pertinente pentru protejarea sănătății și a securității acestora, permitând scăderea
incidenței bolilor profesion ale și a accidentelor de muncă.
O altă direcție de acț iune o constituie dezvoltarea de programe eficien te de promovare a
sănătății la locul de muncă , cu efecte benefice în planul sănătății angajaț ilor, a reducerii
cheltuie lilor pentru servicii medicale și a absenteismului și a creșterii productivității lucră torilor,
ceea ce în final, în special pe termen lung, se poate traduce printr -un raport cost -beneficiu
favorabil angajatorului.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
13
CAPITOLUL II . OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR ȘI ANGAJAȚILOR
CU PRIVIRE LA SECURITATE ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
2.1. Obligațiile angajatorilor privind s ecuritatea și sănătatea în muncă
Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă. În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu
este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu. Obligațiile lucrătorilor în domeniul
securității și sănătății în muncă nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului.
În cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:
asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
prevenirea riscurilor profesionale;
informarea și instruirea lucrătorilor;
asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în
muncă.
Angajatorul are obliga ția să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute mai sus, ținând
seama de modificarea condițiilor, și pentru îmbunătățirea situațiilor existente. Angajatorul are
obligația să implementeze măsurile prevăzute pe baza următoarelor principii generale de
preve nire:
evitarea riscurilor;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la sursă;
adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor
acestora asupra sănătății;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
14
adaptarea la progresul tehnic;
înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este ma i
puțin periculos;
dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă;
adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecți e colectivă față de măsurile de
protecție individuală;
furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.
să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparate lor chimice utilizate și la
amenajarea locurilor de muncă;
ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) și dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum și metodele de lucru și de producție aplicate de către angajator să asigure
îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în
ansamblul activităților întreprinderii și/sau unității respective și la toate nivelurile
ierarhice;
să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea ș i sănătatea în
muncă, atunci când îi încredințează sarcini;
să asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor
cu lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra
securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și
mediul de muncă;
să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să
fie permis numai lucrătorilor care au primit și și -au însușit instrucțiunile adecvate.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
15
2.2. Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă
Fiecare lucrător trebuie să aibă grijă de securitatea și sănătatea sa și a persoanelor care pot
fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de muncă. În conformitate cu formarea urmată și
cu instrucțiunile a ngajatorului, lucrătorii trebuie, în special:
să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de
transport și alte mijloace de producție;
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după u tilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii,
uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnaț i, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de
muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
să coopereze, atât timp cât este necesar, c u angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt
sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății
în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
16
2.3. Supravegherea sănătății. Servicii de prevenire și protecție .Definiț ie.
Supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale și a bolilor legate de
profesie, precum și menținerea sănătății și a capacității de muncă a lucrătorilor.
Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor se realizează în conformitate cu prevederile
HG nr. 355/2007, completată cu HG nr. 37/2008.Această Hotărâre de Guvern stabilește cerințele
minime pentru supravegherea sănătății lucră torilor față de riscurile pentru securitate și sănătate,
pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenți nocivi chimici,
fizici, fizico -chimici sau biologici, caracteristicile locului de muncă, precum și de suprasolicitar ea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.Conform Legii securității și
sănătății în muncă nr. 319/2006 , autoritatea competentă în domeniul medicinii muncii și al
supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor este Ministerul Sănătății. Supravegherea sănătății
lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii.
În conformitate cu prevederile HG nr. 355/2007, angajatorii au următoarele obligații:
să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănă tății lucrătorilor, actualizată dacă
s-au produs schimbări semnificative sau atunci când rezultatele supravegherii sănătății o
impun;
să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătății lucrătorilor;
să asigure fondurile și condițiile efe ctuării tuturor serviciilor medicale profilactice
necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, aceștia nefiind implicați în niciun fel
în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Exame nul medical la reluarea activităț ii:
Examenul medical la reluarea activității se face după o întrerupere a activității de
minimum 90 zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, în termen de 7
zile de la reluarea activității.
Acest examen medical are ca scop :
confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcției avute anterior sau
noii profesii/funcții;
stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă și a profesiei/funcției, dacă este
cazul;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
17
reorientarea spre un alt loc de muncă care să asigure lucrătorului menținerea sănătăți i și a
capacității sale de muncă.
Medicul de medicina muncii poate efectua acest examen ori de câte ori îl consideră
necesar, în funcție de natura bolii sau a accidentului pentru care angajatul a abs entat.
În mod suplimentar prevederilor din fișele menționate, medicul de medicina muncii poate solicita
orice tip de investigații medicale sau examinări care să fundamenteze decizia de aptitudine în
muncă (de exemplu, teste alergologice) sau poate recomand a măsuri de prevenire a bolilor
profesionale sau legate de profesie.
O atenție specială trebuie acordată supravegherii stării de sănătate a persoanelor
vulnerabile:
femei gravide ;
tineri;
persoane cu dizabilități.
Pentru femeile gravide se aplică reglementările specifice (OUG 96/2003 și normele de
aplicare).Persoanele în cauză trebuie să informeze angajatorul în legătură cu starea de sarcină.
Angajatorul este obligat să ia măsuri privind:
adaptarea postului de muncă;
conținutul muncii;
programul de lucru .
2.3.1. Organizarea activităților de prevenire și protecție
Organizarea activităților de prevenire și protecție este realizată de că tre angajator î n urmatoarele
moduri :
prin desem narea unuia sau mai multor lucră tori pentru a se ocupa de activitățile de
prevenire și protecț ie ;
prin înființ area unu i serviciu intern de prevenire și protecț ie;
prin apelarea la servicii externe de prevenire și protecț ie.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
18
Activităț ile de prevenire și protecție desfășurate prin modalitățile prevăzute mai sus î n
cadrul intreprinderii și /sau al unității sânt urmă toarele :
identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de
muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă
și mediul de mu ncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea și actualizarea planului de prevenire și protecție;
elaborarea de instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de
securitate și sănătate în muncă , ținând seama de particularitățile activităților și ale
unității/întreprinderii, precum și ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, și difuzarea
acestora în întreprindere și/sau unitate numai după ce au fost aprobate de către angajator;
propunerea atr ibuțiilor și răspunderilor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce
revin lucrătorilor, corespunzător funcțiilor exercitate, care se consemnează în fișa
postului, cu aprobarea angajatorului;
verificarea însușirii și aplicării de către toți lucrăt orii a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire și protecție, a instrucțiunilor proprii, precum și a atribuțiilor și
responsabilităților ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă stabilite prin
fișa postului;
întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de informare și instruire a
lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, în scris, a periodicității
instruirii ad ecvate pentru fiecare loc de muncă în instrucțiunile proprii, asigurarea
informării și instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă și
verificarea însușirii și aplicării de către lucrători a informațiilor primite;
elaborarea programului de instruire -testare la nivelul întreprinderii și/sau unității;
asigurarea întocmirii planului de acțiune în caz de pericol grav și iminent și asigurarea ca
toți lucrătorii să fie instruiți pentru aplicarea lui;
evidența zonelor c u risc ridicat și specific;
stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate și sănătate în muncă, stabilirea
tipului de semnalizare necesar și amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
19
nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru sem nalizarea de securitate și/sau sănătate la
locul de muncă;
evidența meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică, pentru care este
necesară autorizarea exercitării lor;
evidența posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimen tare;
evidența posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii,
necesită testarea aptitudinilor și/sau control psihologic periodic;
monitorizarea funcționării sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură
și con trol, precum și a instalațiilor de ventilare sau a altor instalații pentru controlul
noxelor în mediul de muncă;
verificarea stării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgență, precum și a sistemelor de siguranță;
efectuare a controalelor interne la locurile de mu ncă, cu informarea, în scris, a
angajatorului asupra deficiențelor constatate și asupra măsurilor propuse pentru
remedierea acestora;
întocmirea rapoartelor și/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului emise în scopul
transpunerii directivelor specifice referitoare la securitatea și sănătatea în muncă
(directivelor CEE), inclusiv cele referitoare la azbest, vibrații, zgomot și șantiere
temporare și mobile;
evidența echipamentelor de muncă și urmărirea ca verif icările periodice și, dacă este
cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane
competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind
cerințele minime de securitate și sănătate pentru utiliza rea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
identificarea echipamentelor individuale de protecție necesare pentru posturile de lucru
din întreprindere și întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament
individual de protecție, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind
cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă ;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
20
urmărirea întreținerii, manipulării și depozităr ii adecvate a echipamentelor individuale de
protecție și a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum și în celelalte situații prevăzute
de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;
participarea la cercetarea evenimentelor conform competențelor prevăzute la cap. VII;
întocmirea evidențelor conform competențelor prevăzute la cap. VII;
elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii din
întreprindere și/sau unitate;
urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor
de control și al cercetării evenimentelor;
colaborarea cu lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor, serviciile externe de prevenire
și protecție, m edicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire și
protecție;
colaborarea cu lucrătorii desemnați / serviciile interne / serviciile externe ai / ale altor
angajatori, în situația în care mai mulți angajatori își desfășoară activit atea în același loc
de muncă;
urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecție și prevenire și a
planului de evacuare;
propunerea de sancțiuni și stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii obligațiilor
și atribuțiilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
propunerea de clauze privind securitatea și sănătatea în muncă la încheierea contractelor
de prestări de servicii cu alți angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini:
întocmirea unui necesar d e mijloace materiale pentru desfășurarea acestor activități.
evidența echipamentelor, zonarea corespunzătoare, asigurarea/urmărirea ca verificările
și/sau încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate la timp și de
către persoane comp etente ori alte activități necesare, potrivit prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor
exploziv e;
alte activități necesare/specifice asigurării securității și sănătății lucrătorilor la locul de
muncă .
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
21
2.3.2. Serviciile interne de prevenire și protecție
Serviciul inte rn de prevenire și protecție trebuie să fie format din lucrători care
îndeplinesc cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă
corespunzătoare nivelului mediu și/sau superior,și dupa caz,alți lucrători care pot desfăș ura
activități auxiliare.
Conducătorul serviciului de prevenire și protecție t rebuie să îndeplinească cerințele
minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă corespunză toare nivelului
superior. Serviciu intern de prevenire și protecț ie se organ izează în subordinea directă a
angajatorului ca o structură distinctă .
Lucră torii din cadrul s erviciului intern de prevenire și protecție trebuie să desfășoare
numai activități de prevenire și protecție și cel mult activităț i complementare cum ar fi :preve nirea
și stingerea incendiilor și protecț ia mediului.
2.3.3. Servicii e xterne de prevenire și protecție
Serviciul extern de prevenire și protecț ie este o pr estare de servicii care asigură ,pe bază de
contract,activitățile de prevenire și protecție î n domeniu.
Serviciu extern de prevenire și protecț ie trebuie să îndeplinească următoarele cerinț e :
Să dispună de per sonal cu capacitate profesională adecvată ș i de mijloace le materiale
necesare pentru a -și desfăș ura activitatea.
Să fie abil itat de Comisia de abilitare a s erviciilor externe de prevenire și protecț ie și de
avizare a documentaț iilor c u caracter tehnic de informare și instruire în domeniul
securității și sănătății în muncă .
Conducă torul s erviciului extern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească cerințele
minime de pregătire î n domeniul securi tății și sănătăți i în muncă corespunză toare nivelului
superior,conform prevederilor Art.47 -51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Legii S ecurității și Sănătății în Muncă Nr.319/2006.
2.3.4. Planul de prevenire și protecție
Elaborarea plan ului de prevenire și protecție trebuie să țină cont de particularitățile
activităților și ale unității/intreprinderii, precum și ale locurilor de muncă /posturilor de lucru.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
22
CAPITOLUL III . VALORIFICAREA DEȘ EURILOR, NECESITATE A
DEZVOLTĂ RII DURABILE
3.1. Deș euri industriale
Prin Ordonanța de Urgență Nr.16/2001 se legiferează asigurarea gestionă riieficiente a
deșeurilor industriale reciclabile în condiții de protecție a mediului și a sănătății populaț iei.In
acest context deș eurile industriale sunt clas ificate î n urmatoarele grupe conform Anexei 1 OUG
Nr.16/2001/
Grupe de deș euri industriale reciclabile :
Deșeuri metalice feroase ;
Deșeuri metalice neferoase ;
Deșeuri de hârtie ș i cartoane ;
Deșeuri de sticlă (spărturi de sticlă );
Deșeuri de mase plastice ;
Deșeuri de c auciuc (anvelope uzate, camere de aer ș i articole din cauciuc uzate) .
La baza gestionării grupelor de deș euri industriale reciclabile care fa c obiectul anexei 1
din Ordonanț a nr.16/2001, stau urmă toarele principii generale :
Principiul utiliză rii numai a ace lor procedee de gestionare a deș eurilor industriale
reciclabile care nu constitue risc pentru sănătatea populaț iei și pentru mediul înconjură tor;
Principiul «poluatorul plăteș te»;
Principiul « responsabilității producă torului »;
Principiul u tiliză rii celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri
excesive.
În figura de mai jos este prezentat circuitul deșeurilor reciclabile ș i fazele de colectare a
acestora conform O.U. Nr.16/2001.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
23
Figura 1 . Circuitul deșeurilor reciclabile ș i fazele de colectare
În acceptul Ordonanț ei de Urg ență nr.16/2001 sunt definite ca :
3.1.1. DEȘ EU
Orice substanță sau orice produs din c ategoriile prevă zute î n Anexa 1 , pe care deținătorul nu î l
mai utilizează sau pe care are intenț ia ori obligația să nu îl mai utilizeze.
3.1.2. COLECTARE
Strângerea , sortarea ș i/sau r egruparea (depozitarea temporară) a deșeurilor în vederea
transportă rii lor spre valorificare.
3.1.3. VALORIFICARE
Orice operaț iune de : dezmembrare, sortare, reciclare, tăiere, mărunț ire, presare, balotare, topire –
turnare, pretratare amestec sau altă operațiune care determină schimbarea naturii sau
compoziț iei,efectuată asupra unui deș eu industrial prin procedee industriale, în vederea
reutiliză rii.
3.1.4. DEȚINĂ TOR
Persoana fizică sau juridică ce deține la un moment dat, sub orice formă ,deșeuri industriale
reciclabile.
Deșeuri
reciclabile
Feroase
Neferoase
Hărtii
Cartoane St
icla Mase
plastice
Cauciuc
Textile Rezultate de la generatori
Persoane Juridice
Rezultate de la generatori
Persoane Fizice
Deșeuri abandonate (fara
proprietar)sau conținute in
deșeuri menajere Societaț i
de
Salubritate Societaț i
comerciale
autorizate de
APM (Agenț iile
teritoriale de
mediu)pentru
operaț iuni de
valorificare .
Prin procesare
deșeurile sunt
transformate in
materie prima
secundara. Consumatori
externi
Societaț i
comerciale Consumatori
interni (combinat
e de celuloza si
hartie)
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
24
3.1.5. GESTIONARE
Colectarea, transportul, valorif icarea și eliminarea deș eurilor , inclusiv supravegherea
zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora.
3.1.6. RECICLAREA
Operațiunea de reprelucrare într -un proces de producție a deș eurilor indus triale pentru a fi
reutilizate în scopul iniț ial sau pentru alte scopuri.
3.2. Reciclarea deșeurilor de hâ rtie
În ultimii ani tehnologia reciclării a devenit atâ t de competitivă , astfel încât marii
producători care utilizează hârtie reciclată o fac la prețuri chiar mai m ici decât în cazul hârtiei
obținute din fibra virgină . .Acesta este cazul marilor consorț ii japoneze, liderii mondiali în
reciclarea hâ rtiei de ambalaje. Piața americană prin lanț urile alimentare de distribuție reușește să
recicleze 70% din amba lajele de carton pe care aceștiale pun pe piață î n momentul distribuirii
mărfii.
Hârtia este peste tot :în magazine, în fiecare cameră a ori cărei case, în birourile firmelor , pe
trotuare, îngrămădită î n gropile de gunoi alături de alte deș euri..Zilni c fiecare dintre noi utilizează
o bucată de hâ rtie. Hârtia este cel mai frecvent deș eu,provenit din mai toate domeniile de
activitate ș i prin urmare are cea mai mar e pondere în totalul deș eurilor la nivel mondial .
3.3. Obiective și responsabilităț i
Respectarea cerințelor es ențiale specifice privind compoziția ș i caracterul reutilizabil
recuperabil al unui ambalaj din hâ rtie prin conformarea cu standardele române ș i
europene referitore la ambalaje, aplicarea sistemului de marcare și identificare a
ambalajelor în scopul îmbună tățirii activităților de recuperare și reciclare a deșeurilor
de ambalaje din hârtie ș i carton.
Luarea de mă suri necesare la fabricarea de ambalaje, astfel încât ele să corespundă unor
reutiliză ri multiple.
Aplicarea sistemului depozit în vederea asigurării unui numă r optim de cicluri de
utilizare a ambalajelor reutilizabile și informarea consumator ilor asupra sistemului
depozit ș i asupra sistemului colectare.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
25
3.3.1. Colectarea separată a deș eurilor de ambalaje
Obligativitatea colectării separate a deș eurilor de ambalaje de la populaț ie prin :
Servicii pub lice de salubrizare ;
Spații amenajate ș i dotate prin amplasarea de containere adecvate .
Obligativitatea depozitării separate a deșeurilor de hârtie și carton î n cont ainere diferite sau
predarea deșeurilor de hâ rtie la ope ratori economici specializati să colecteze și/sau să valorifice
deșeuri.
3.3.2. Valorificarea deș eurilor de ambalaje
Atingerea etapizată a obiectivelor naț ionale d e rec iclare/ valorificare a deș eurilor de
ambalaje astfel :
Reciclarea a mi nim 60% pentru hârtie ș i carton;
Valorificarea sau incinerarea în instalaț ii de inc inerare cu recuperare
energetică a minim 50% din greutatea deșeurilor de hârtie ș i carton;
Valorificar ea/reciclarea deșeurilor de hârtie și carton deținute, prin mijloace
proprii sau predate că tre operatori economici autorizaț i.
Pentru atingerea ț intelor de reciclare/ valorificare a de șeurilor de ambalaje de la
populație,î n conformitate cu Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor aprobat prin
O.M.n r.1371/2006 administrația locală are obligația colectării de la populație a deșeurilor de
ambalaje.Atingerea țintei de reciclare totală ș i a țintelor pentru plastic,sticlă și metal se va realiza
în condițiile în care cel putin 63% din populaț ie va colecta se parat aceste tipuri de materiale.
3.3.3. Rapor tarea datelor referitoare la deșeurile de hârtie ș i carton
Aceasta tip de raportare este obligatorie pentru toți agenții economici ș i se face prin :
Transmitere a datelor referi toare la ambalaje și deșeuri de ambalaje pentru
toți operatorii economici pentr u care au preluat responsabilităț ile;
Raportarea cantităților de deșeuri de hâ rtie și carton pr eluate de la persoane
juridice și /sau persoane fizice în vederea valorifică rii.
3.3.4. Controlul conformării cu legislaț ia
Aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor legislative precum ș i pentru
nerealizarea obiectivelor anuale d e către agenț ii economici ;
Constatarea realiză rii obiec tivelor anuale de valorificare ș i recicla re.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
26
3.3.5. Campanii de conș tientizare
Promo varea de campanii de informare și educare a publicului și a operatorilor economici
în domeniul gestionării deș eurilo r de hârtie ș i carton.
3.4. Metode de lucru aplicate
Necesitatea recuperării și valorificării deșeurilor de hârtie și reglementarea acestei
activități printr -o legislaț ie adecvată a aparut î n Comunitatea Europeană încă din1990.
Recuperarea ș i valorificarea deșeurilor de hârtie a devenit în România zilelor noastre o
adevarată industrie stimulâ nd dez voltarea intreprinderilor mici și mijlocii ș i implicit a
economiei. Tinând cont de faptul că resursele m ateriale sunt tot mai limitate și materia primă
obținută din ele generează costuri mari de producție și energie, recuperarea și valorificarea
deșeurilor de hârtie favorizează economia de energie și de materii prime ș i reduce considerabil
poluarea.
3.4.1. Colectarea
Colectarea deșeurilor de hârtie a început să devină o provocare din ce în ce mai mare a
societății în care tră im. Aceasta deo arece nevoile de consum ale cetăț enilor cresc continuu, iar
gestionarea deșeurilor este supusă factorilor timp ș i ecologie.
Una dintre ramurile activității de management al deș eurilor, o reprezintă activitatea de
colectare, reciclare și de valorificare a deșeurilor nemetali ce de hârtie ș i carton. Astfel la nivel de
țară s -a reuș it organizarea mai multor proi ecte pilot de colectare separată a deșeurilor de la
populație și agenț i eco nomici și în special a deșeurilor de hârtie și carton. Agenții economici
generatori de deșeu hâ rtie – carton depozitează acest tip de deșeu î n containere spe ciale, care sunt
puse la dispoziția acestora de către firme specializate î n acest tip decolectare.
Deșeurile colectate de hâ rtie- carton care nu se mai pot recicla de exemplu deș eu de saci
de var, hârtie siliconată , deșeurile c arton de la ambalajele detergenț ilor etc, nu se aruncă la rampa
de deșeuri,unde se descompun și poluează ci se prelucrează î n etape succesive pentru procesarea
amestecului Floof, folosit drept combustibil alternativ. Astfe l se evită depozitarea necontrolată a
hârtiei -cartonului reducând impactul asupra pădurilor și implicit asupra protecț iei mediului.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
27
3.4.2. Sortarea
Sortarea deș eurilor de h ârtie se face î n majoritatea cazurilor dupa colectarea lor î n centre
de reciclare. Deșeurile de hârtie sunt sortate după cele trei categorii :
Hârtia de calitate (hârtia lucioasă );
Hârtia de ziar (ziare,reviste, cărți);
Hârtia de carton (ambalaje) .
Educația pentru ca deșeurile de hârtie să ajungă sortate fără alte impurităț i de tip folie, la
noi în țară este în fază incipientă mentalitatea compatrioților pentru ca acest deșeu să fie reciclat
fără a fi necesară o sortare î n prealabil este o chesti une de timp care în prezent costa energie și
forța de muncă .
3.4.3. Balotarea ș i depo zitarea
Se efectuează cu tehnologii moderne și fiabile de balotare a hâ rtiei. Pe baza acestei
tehnologii ș i a unei prese de balotat (fig.3.1 ) care prezin tă avanta jul că alimentarea acesteia se
face mecanizat cu ajutorul unui utilaj de tip M.G. 902 (fig.3.2).
Figura 3.1. Presa de balotat hârtie.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
28
Figura 3. 2 Utilaj de tip M.G.902 echipat cu graifăr special pentru hârtie
Aplicar ea acestei tehnologii reprezintă elementul de noutate, fiind pentru prima dată când
în județ ul nostru un agent economic foloseș te o presa de balot at hâ rtie de capacitate medie a cărei
alimentare cu deșeuri de hâ rtie se poate face m ecanizat, iar procesul de producț ie est e dirijat de
un panou cu comandă numerică , care comandă automat î ntreg procesul de balotare și legare a
baloților de hâ rtie.
Utilajul de b alotat hârtie este alcă tuit din :
presa de balotat (pistonul de presare) ;
instalația hidraulică ;
coșul de alimentare ;
locașul de montare a rolelor cu sârmă (colaci de sârmă 8 buc) ;
mecanismul de legare automată a b aloților de hâ rtie;
tabloul de comandă numerică .
Productivita tea presei este de 40 – 45 t /săptămână .Funcț ionar ea acestui utilaj este
asigurată de că tre un singur op erator, instruit special î n acest scop care are la dispoziție un panou
principal cu comandă numerică (fig.3.3) care î i permite ac estuia să selecteze pe fluxul tehnologic
lungimea ,lățimea și înălțimea balotului ce urmează a fi presat.Un balot î n medie are o greutate de
cca.300 kg,cu urmă toarele dimensiuni : L=1,36 m ;l=0,980 m;h=0,74m. (fig.3.4)
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
29
Figura 3.3. Panou principal cu comandă Figura 3.4 . Balot de hârtie rezultat în
numerică urma procesului de producție
Depozitar ea se efectueaz ă pe sortimente și categorii de deșeuri (maculatură , hârtie de ziar
și cartoane) pe platforma betonată, impermeabilizată , protejată de intemperii care respectă
prevederile art.6 alin.(4)din HG 448/2005 .
Depozitarea are c aracter temporar până la derularea operațiunilor de încă rcare și livrare în
vederea valorificării spre cli enți.
3.4.4. Valorificarea
Valorificarea deșeurilor de hârtie după î nchei erea procesului tehnologic de către reciclator
se face î n baza unor contracte către clienți precum VRANCART Adjud și ECOPAPER Zărnești
care introduc în procesul de producție hârtia re ciclată .
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
30
CAPITOLUL IV . PROTECȚ IA MUNCII CE SE IMPUNE LA BALOTAREA
AUTOMATĂ A HÂRTIEI
4.1. Presa automată de balotat hâ rtia. Descrie rea principiului de funcț ionare
Presa automată de balotat hâ rtie este un utilaj de producție germană din generaț ia a 3-a ca
și performanță tehnică axată pe rentabilitate în procesul de producț ie, iar ca ș i dotarea comenzilor
(C.N.C.) softul cu care este echipată este de generația a 2 –a. Selectarea com enzilor se face de pe
o tastatură montată pe pupitru de co mandă și deserveș te un program va st de variante privind
lungimea, lățimea, înălțimea și greutate a balotului care la finalul fluxului tehnologic , este legat
automat cu 4 sârme de 0, 3mm . Presa automată de balotat hârtie este dotată cu un motor electric
alime ntat la 380 Kw.
Deservirea acestei prese este făcută de către un singur operator în mod obișnuit de către
cel care alimentează cu hâr tie presa. După selectarea programului dorit și acț ionarea tastei
START acesta rulează automat condiția fiind ca în coșul d e alimentare să se găsească hârtie.
Componentele hidraulice acționează un piston care presează hârtia din coș trecând -o printr -un
spațiu dreptungh iular echipat în partea de sus cu un set de cuț ite care ajust ează surplusul de hâ rtie
ce urm ează a fi presat î n zona de legare.
Presa de hâ rtie nu funcționează dacă :
în coș nu este hâ rtie;
dacă sunt oscilaț ii de tensiune ;
dacă uleiul hidraulic ș i-a pierdut din proprietăț i;
dacă nu există sârmă în locaș urile de alimentare în vederea legă rii automate ;
dacă materia primă (hârtia) este foarte umedă .
Dacă aceste condiții sunt î ntrunite compacta rea prin presare a balotului care se form ează
în zona de legare cont inuă până î n momentul câ nd programul selectat ajunge la faza finală atunci
se porneș te automat mecanismul de legare și tăiere a sârmelor urmând pe flux să se formeze un
alt balot.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
31
4.2. Utilaje necesare pent ru alimentarea presei cu hâ rtie
Pentru alimentar e cu materie primă a presei de balotat hâ rtie este nevoi e de un utilaj
echipat cu graifă r.Pentru alimentarea a cestui tip de presă este nevoie de un u tilaj de tip M.G. 902.
4.3. Personalul necesar pentru deservirea pr esei automate de balotat hâ rtie
Personalul necesar pentru deservir ea presei este cel care deservește și utilajul de
alimentare cu hâ rtie.
4.3.1. Califi carea personalului care deserveș te presa automată de balotat hâ rtie
Personalul lucrător care deservește presa de hâ rtie nu necesită o calificare specială pentru
acest tip de utilaj. Este suficientă o calificare internă valabilă numai în interiorul soci etății în urma
căruia lucrătorul instruit dobândeș te cunoștințele teoretice și practice necesare ș i este declarat apt
pentru f uncția internă de OPERATOR PRESĂ AUTOMATĂ DE BALOTAT HÂ RTIE.
4.3.2 . Instrucț iuni proprii pentru presa automată de balotat hâ rtie
A. Prevederi generale
Prezentele instrucțiuni proprii au fost elaborate în conformitate cu :
prevederile art. 41 alin. (2) di n Constituția din 21.11.1991, republicată;
prevederile art. 13 lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
prevederile art. 15 alin. (1) pct. 3 din H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006;
Prezentele instrucțiuni proprii se vor revizui periodic și vor fi modificate ori de câte ori
este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, a schimbărilor intervenite în
tehnologia de lucru și particularităților metodelor de lucru, care urmează a fi reglementate din
punct de vedere al securității și sănătății în muncă.
Conform Legii 319/200 6, art. 13 persoanele juridice și fizice au obligația de a elabora
instrucț iuni proprii d e aplicare a normelor de protecția muncii, în funcție de specificul și
particularitățile procesului de muncă .
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
32
1. Obiect
Stabilirea normelor interne specifice pentru activitatea de presare ș i balota re a hârtiei cu
presa automată , cuprinzând măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesional e
specifice acestor activități.
2. Scop
Eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare sau îmbolnăv ire profesională,
existente în cadrul acestei activități, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mij loace de muncă, mediul de muncă ).
3. Definții și abrevieri
3.1. Echipament de muncă – orice mașină , aparat, unealtă sau instalație folosită în muncă,
utilizată la îndeplinirea sarcinilor de muncă .
3.2. Echipament individual de protecț ie – orice echipa ment destinat a fi purtat sau mânuit
de un lucrător pentru a -l proteja î mpotriva unuia ori mai multor riscuri car e ar putea să îi pună în
pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum ș i orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
3.3. Angajator, organizație, unitate sau societate
4.4. Cadrul legal de ref erință al instrucțiunii proprii
Legea securității și sănătății în muncă 319/2006;
HG nr.1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în
muncă 319/2006;
HG nr. 493/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
HG nr. 971/2006 Privind cerințe minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de
sănătate la locul de muncă;
HG nr. 1091/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate pentru locul de
muncă;
HG nr.1146/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate în muncă referitoare
la utilizarea echipamentelor de muncă ;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
33
HG nr. 355 / 2007 privind supra vegherea sănătății lucrătorilor;
Ordin 753 / 2006 privind protecția tinerilor în muncă ;
Măsuri de prim ajutor.
4.5. Responsabilități
4.5.1. Angajatorul
o asigurarea tuturor măsurilor tehnico -organizatorice și de altă natură pentru evitarea sau
reducerea riscurilor de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
o supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor, prin controlul periodic asigurat de medicii de
medicina a muncii.
4.5.2. Lucră torul desemnat SSM
Lucră torul desemnat SSM are responsabilităț ile definite prin Fișa Postului , Decizia de
numire a lucrătorilor desemnați și atribuț ii conform prevederilor Normelor Metodologice de
aplicare aLegii 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 .
o elaborarea, actualizarea – revizuirea, ținerea sub control, înregistrarea și distri buirea
prezentelor instrucțiuni;
o informarea lucrătorilor asupra carcteristicilor materialelor, ce urmează a fi prelucrate, ștanțate
o verificarea utilizării echipamentului individual de protecție de către lucrători ;
4.5.3. Medicul de medicina muncii
o Verificarea periodică a stării de sănătate a lucrătorilor.
4.5.4 .Conducătorul locului de mu ncă
o să respecte atribuțiile din fișa postului;
o să efectueze instruirea periodică a lucrătorilor conform periodicității și t ematicii stabilite;
o să consemneze în fișa de instruire i ndividuală privind securit atea și sănătatea în muncă ,
tematica instruirii și să ceară lucrătorilor să semneze efectuarea instruirii, în cunoștiință de
cauză ;
o verificarea utilizării echipamentului individual de protecție de către lucrători.
4.5.5. Lucrătorii :
o să se conformeze cu prezentele instrucțiuni;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
34
o să posede aptitudinile specifice consemnate de medicul de medicina muncii în fișa de
aptitudini;
o să se prezinte la serviciu apt mental și fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
o să respecte traseul de deplasare înscris în fișa individuală de instruire privind SSM;
o să respecte atribuțiile din fișa postului;
o să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariției
oricărui pericol iminent de incendiu.
o să utilizeze EIP acordat conform HG 10 48/2006 ;
o să își îsușească informaț iile primite î n procesul de instruire de SSM;
o să se prezinte la controlul medical periodic;
o să-și desfășoare activitatea astfel încât, să nu expună la pericol de accidentare atât
persoana proprie, cât și celelalte persoane participante la procesul de muncă;
o să fie instruiți și asupra modului de acordare a primulu i ajutor în caz de accidentare , în
caz de incendiu ;
o să participe la instruirea efectuată de către conducătorul locului de muncă și să semneze
efectuarea instruirii referitoare la conținutul acesteia;
o să respecte căile de acces, că ile de circulaț ie, marcajele și semnalizările de siguranță ș i de
avertizare existente;
o să respecte semnalizarea de securitate și/sau de sănătate î n muncă ;
4.5.6. Disciplina
Lucrătorii sunt obligați să participe la instruirea efectuată de către conducătorul
locului de muncă și să semneze efectuarea instruirii referitoare la conținutul acesteia.
Instructajul periodic la locul de muncă, se va efectua lunar.
4.6. Component ele sistemului de m uncă
4.6.1. Forța de muncă (Executantul )
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
35
Participanții la procesul muncii sunt persoane de specialitate, angajate cu contract
individual de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificările și
completările ulterioare.
4.6.2. Sarcina de muncă
Balotarea hâ rtiei, conform procesului tehnologic;
Utilizarea echipamentului tehnic în condiții de securitate;
Utilizarea echipamentului d e lucru și protecție din dotare;
Respectarea indicatoarelor de securitate.
4.6.3. Mijloace de muncă utilizate ș i materiale folosite
Presa de balotat hâ rtie;
Material e care urmează a fi balotate.(hâ rtie, folie) ;
Echipament de protecț ie.
4.6.4. Mediul de muncă
Activitatea se desfășoară în mediu exter ior, deschis, special amenajat ș i dotat în acest
scop.
4.7. Cerințe minime de securitate
4.7.1. Reguli pentru realizarea în deplină securitate a activității de serviciu
În scopul desfășurării activității în deplină securitate a muncii, lucrătorii sunt obligați să
respecte următoarele prevederi:
Lucră torii care lucrează la presa d e balotat hârtie trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani să
aibă calificarea în domeniu și instruirea cu privire la riscurile la care se expun ;
Lucrătorii pot fi încadrați numai după efectuarea examenului medical în vederea an gajării și
care să ateste că sunt „apți "pentru munca respectivă ;
Lucrătorii trebuie să se prezinte la lucru odihniți, sănătoși și să nu fie sub influenta băuturilor
alcoolice sau substanț elor stupefiante;
Să se prezinte la serviciu apt mental și fizic pe ntru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
Să respect e traseul de deplasare înscris î n fișa individuală de protecție a muncii;
Să respecte atribuțiile din fișa postului;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
36
Să poarte echipamentul de protecție pe care l -a primit;
Să fie instruit de către șeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului
individual de protecție;
La locul de muncă să -și desfășoare activitatea în așa fel încât, să nu expună la pericol de
accidentare atât persoana proprie, cât și celelalte persoane participante l a procesul de muncă;
La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute
alte operații ce îi distrag atenția în timp ce se deplasează;
La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulație din Codul Rutier;
Să nu alerge după mijloacele de transport în comun;
Să nu urce și să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului;
Să aștepte venirea mijlocului de transport în spațiile special amenajate;
Să se prezinte la controlul medical peri odic;
Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ștecher sau cu ștecherul defect;
Să nu încarce instalațiile electrice peste sarcina admisă;
Să nu repare aparatura electrică, nefiind autorizat pentru aceasta;
4.7.2 Cerinț e min ime pentru echipamentul de muncă
Operațiil e de presare a hâ rtiei vor fi executate numai prin metoda de lucru adecvată
(specifică), utilajului folosit, stabilită prin tehnologia de lucru sau indicată de către
conducătorul procesului tehnologic și prin utilizarea tutu ror mijloacelor tehnice de
protecție prevăzute.
Presa de hâ rtie trebuie să fie deservite numai de către salariații instruiți privind modul de
lucru pentru fiecare fel de operație pe care o execută.
Înaintea începerii lucrului se va controla starea de func ționare corespunzătoare a
utilajului, a sculelor de lucru, a comenzilor și mijloacelor tehnice de protecție prevăzute.
Totodată se verifică ordinea în jurul mașinii, se eliberează căile de acces și se degajează
locul de muncă de orice obiect ce ar împiedic a buna desfășurare a lucrului.
Este interzi s a se lucra pe mașini/utilaje care prezintă defecțiuni tehnice.
Orice defecțiune constat ată în funcționarea presei de h ârtie va fi transmisă conducătorului
locului de muncă, care va dispune remedierea acesteia pr in personalul de servicii
specializat.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
37
Este interzisă efectuarea de reparații sau intervenții tehnice de orice natură asupra
utilajului de către salariații executanți, precum și curățarea acestuia în timpul funcționării.
În timpul funcționării presei d e hartie se interzice îndepărtarea cu mâna a materialului
tăiat.
Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi bine dimensionate și protejate
împotriva deteriorărilor mecanice;
Este interzisă introducerea mâinilor între părțile în mișcare ale presei. Pentru orice
intervenție se va opr i presa de hâ rtie în prealabil;
Este interzisă sprijinirea de utilaj în timpul funcționării acestuia;
Este interzisă staționarea persoanelor străine sau care nu au atribuții lângă utilaj î n timpul
funcționării acestuia;
La apariția unor defecțiuni sau dereglări în funcționarea echipamentului sau a
protectorilor prevăzuți, utilajul trebuie oprit imediat fiind interzisă funcționarea sa în
continuare; se raportează conducătorului locului de muncă care va lua măsuri le
corespunz ătoare de remediere;
În timpul reglajelor sau al reparațiilor, partea mobilă a presei va fi asigurată împotriva
coborârii involuntare, prin sprijinire suplimentară (blocare, fixare);
Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă și indir ectă, se vor lua
măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare: carcasele metalice ale utilajelor
acționate electric precum și ale tablourilor și aparatelor electrice vor fi protejate prin
legări la nul și la păm ânt;
Iluminatul locului de muncă trebuie să asigure un nivel de iluminat corespunzător sarcinii
de muncă;
La terminarea lucrului, se va curăța utilajul ;
Utilajul se va deconecta de la rețeaua de alimentare cu energie electrică în mod
obligatoriu în următoarele cazuri :
la operațiile de întreține re și curățire a mașinii
la constatarea oricărei defecțiuni în exploatare
la părăsirea locului de muncă,
la orice întrerupere accidentală a alimentării cu energie electrică ;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
38
la terminarea lucrului, respectiv la întreruperea lucrului, chiar și pentru un interval de
timp scurt, se va deconecta utilajul de la sursa de alimentare.
4.7.3. Intervenții în situații d e urgență, incendiu, calamități
Lucrătorii vor fi instruiți lunar, cu instrucțiuni minimale de protecție împotriva incendiilor
și situațiilor de urgență.
Lucrătorii vor fi instruiți cu privire la modul de folosire a mijloacelor de stingere a
incendiilor din dotare.
Este strict interzis fumatul la locul de muncă, acesta fiind admis numai în locuri special
amenajate.
Lucrătorii vor fi instruiți cu pr ivire la modul de acționare și evacuare în situații de
urgență. Se vor face exerciții, simulări conform planului de intervenție.
Lucrătorii vor fi instruiți referitor la modul de acordare a primului ajutor în caz de
accidentare pentru toate riscurile la ca re se expun.
4.7.4 Formare, perfe cționare, instruire, competențe
Activitățile specifice se desfășoară în cadrul instruirilor periodice, conform tematicii de
instruire și ori de câte ori este necesar, în cadrul instruirilor periodice suplimentare. Lucrător ii
trebuie să dobândească competența necesară după instruirea la locul de muncă și cele periodice
respectiv periodice suplimentare.
4.7.8. Înregistrări
Instru irile conform prezentei instrucț iuni proprii IP-SSM.OpP.hâ rtie se înregistrează în
fișele individuale de instruire SSM a lucrătorilor.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
39
CAPITOLUL V. EVALUĂ RILE DE RISC PENTRU PRESA AUTOMATĂ
DE BALOTAT HÂ RTIE
Pericolele/ riscurile la care este expus personalul și care vo r materializa obiectivele
evaluă rii sunt prezentate în tabelul 5.1.
Tabelul 5.1.
Pericolele / riscurile la care este expus personalul
Nr Pericol / risc Categorii de personal
expuse Nr.pers.
expuse Evenim.
anterioare
înregistrate
1. Electrocutare Operator Presă Hâ rtie
2. Strivire Operator Presă Hâ rtie
3. Lovire Operator Presă Hâ rtie
4. Tăiere Operator Presă Hâ rtie
5. Ințepare Operator Presă Hâ rtie
6. Cădere de la inălț ime Operator Presă Hâ rtie
7. Mișcă ri repetitive Operator Presă Hâ rtie
Identificarea ș i aprecierea riscu rilor de accidentare sau îmbolnăvire profesională de la
locul de muncă ales s -a efectua t astfel încât, rezultatul investigațiilor să acopere pe cât posibil
toată gama de ri scuri specifice locului de muncă .
Pentru evaluarea riscurilor la locul de muncă, în funcție de specificul factorilor de risc, s -au
folosit mai multe metode :
5.1. Metoda de evaluare INCDPM
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
40
5.1.1. Sarcina de muncă
Principalele componente ale sarcinii de muncă sunt:
Desfășurarea activității cu respectarea preved erilor din Regulamentul intern ș i a normelor
de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor
profesionale ;
Respectarea indicatoarelor de securitate;
Utilizarea echipamentului tehnic în condiții de securitate;
Asigurarea stă rii de funcționare în condiții optime a acestuia;
Menținerea ordinii și curățeniei la locul de muncă unde iș i desfășoară activitatea ;
Respectarea prevederilor pe linia securității muncii: anunță orice situație care ar putea
provoca incendii ș i / sau accidente, nu utilizează surse de foc, nu fumează în locuri
interzise, nu utilizează prize, ștechere, cabluri defecte, nu blochează căile de acces.
5.1.2. Mediul de muncă
Mediul de muncă în care își desfășoară activit atea lucră torii ca re deservesc presa d e
balotat hâ rtie constituie riscuri deosebite de accidentare și îmbolnăviri profesionale, dacă nu se
respctă normele de securitate și sănătate în muncă.
În această activitate posibile generatoare de riscuri de accidentare sunt:
A. MIJLOACE DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC MECANIC
Surprindere, prindere, strivire, lovire de mijlocele de transport în timpul deplasărilor în
incinta societății ;
Organe de mașini în mișcare : riscuri de accidentare prin strivire ;
Alunecări, căderi la urcarea/coborârea scă rilor pe/de pe platforma a utilajului;
Loviri, striviri ca uzate de căderea materialelor(hâ rtiei) din ghe arele î ncărcă torului cu
graifer;
Loviri, striviri cauzate de căderea materialelor din container în timpul basculă rii.
Loviri, striviri cauzate de defecț iuni ale sistemului hidraulic, sparge ri de furtunuri,
racorduri;
Loviri, striviri cauzate de defecț iuni ale elementelor de co mandă și de execuț ie;
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
41
Tăiere, înțepare la contactul cu suprafețe periculoase .
► FACTORI DE RISC ELECTRIC
Electrocutare prin punerea accidentală sub tensiune a echipamentului tehnic ;
Intervenții la instalațiile electrice (punere sub tensiune, schimbare siguranțe) de persoane
neautorizate) ;
Sisteme de comandă electrică defecte a echipamentului tehnic ;
Electrocutare prin atingere directă, indirectă: deteriorarea accidentală a izolațiilor
cablurilor de curent, deteriorarea circuitelor de legare la instalația de împământare.
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
Temperatur a variază în funcție de anotimp;
Temperatură vara – mai mare de 32 0C;
Temperatură iarna – mai mică de – 10 0C;
Praf rezultat în urma curățeniei .
► FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Boli cu transmitere de la om la om în colectivitate, prin contact cutanat, prin aer.
► FACTORI DE RISC SOCIO -UMAN
Agresi une fizică – vătămări corporale;
Agresiune psihică – hărțuire, șantaj, intimidare.
C. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
Suprasolicitare la program prelungit ;
Poziț ii de lucru vicioase ;
► SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
42
Operații repetitive, monotonie a muncii ;
D. EXECUTANT
► ACȚIUNI GREȘITE
Manevre necorespun zătoare a echipamentului tehnic;
Nesupravegherea funcționă rii utilajului;
Exploatarea utilajului fără efectuarea reviziei periodice ;
Efectuarea unor glume periculoase prin minimizarea pericolului de accidentare;
Prezentarea la locul de muncă / lucrul în condiții psihico -fiziologice necorespunzătoare
(oboseală, lucru sub influența alcoolului);
Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă;
Îndepă rtarea sau anularea dispozitivelor de siguranță sau protecție existente;
Cădere de la același nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră.
► OMISIUNI
Exploatarea utilajului de persoane neinstruite corespunzător și neautorizate, fără testare
psihologică și fără a fi desemnate în acest sens;
Neutilizarea echipamentului ind ividual de protecție din dotare;
Personalul care deserveș te presa de balotat h ârtieare ca principale componente ale sarcinii
de muncă următoarele:
să fie apt fizic și psihic; să aibă aptitudini pentru funcția exercitată;
să cunoască și să respecte manevrele și procedurile de lucru ;
să asigure menținerea stării de curățenie a echipamen telor tehnice din dotare;
să respecte prevederile instrucțiunilor de SSM ș i SU specifice activității desfăș urate ;
să execute lucrările dispuse de șeful ierarhic.
Mediul de muncă
personalul care deservește presa de hâ rtie își desfășoară activitatea în incinta
societăț ii.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
43
Nivelul de risc
Din centralizarea datelor din Fișa de evaluare rezultă nivelul de risc :
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
44
FIȘA DE EVALUARE – METODA INCDPM
S.C.
Locul de muncă:
PRESA DE BALOTAT HARTIE Număr de persoane expuse:
Durata expunerii:max.8ore/schimb
Accidente în ultimii 3 ani:
Componența
sistemului de
muncă Factori de risc
identificați Forma concretă de manifestare a factorilor de risc
(descriere, parametrii) Consecința
maximă
previzibilă Clasa
de
gravitate Clasa
de
probabilit. Nivel
de
risc
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Mijloace de
muncă
Factori de risc
mecanic 1
Surprindere, prindere, strivire, lovire de mijlocele de transport în
timpul deplasărilor înincinta societății, Invaliditate gr
III
4 3 3
Mișc funcționale 2 Organe de mașini în mișcare: riscuri de accidentare prin strivire . Invalidit gr.III 4 3 4
3 Alunecări, căderi la urcarea/coborârea scă rilor pe/de pe platforma
a utilajului. Invaliditate
gr. II 4 4 3
4 Loviri, striviri cauzate de cădere a materialelor din ghearele
incărcă torului cu graifer. ITM 3 -45 zile
3 3 4
5 Loviri, striviri cauzate de căderea materialelor din bena în timpul
basculării î n cuva de alimentare. Invaliditate
gr. II 4 4 3
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
45
6 Loviri, striviri cauzate de căderea materiale lor de pe transportorul
cu bandă . Invaliditate
gr. II 4 4 3
7 Loviri, striviri cauzate de defecț iuni ale sistemului hidraulic,
spargeri de furtunuri, racorduri. Invaliditate
gr. II 4 4 3
8 Loviri, striviri cauzate de defecț iuni ale ele mentelor de comandă și
de execuț ie. Invaliditate
gr. II 4 4 3
9 Tăiere, înțepare la contactul cu suprafețe periculoase ITM 3 -45 zile 2 5 3
Electric 10 Electrocutare prin punerea accidentală sub tensiune a echipamen
tului tehnic DECES
7 1 3
11 Intervenții la instalațiile electrice (punere sub tensiune, schimbare
siguranțe) de persoane neautorizate) DECES
7 1 3
12 Sisteme de comandă electrică defecte a echipamentului tehnic DECES 7 1 3
13
Electrocutare prin atingere directă, indirectă: deteriorarea
accidentală a izolațiilor cablurilor de curent,deteriorarea
circuitelor de legare la instalația de împământare.
DECES 7 1 3
1 2 3 4 5 6 7 8
Mediu de
muncă Fact. risc fizic 14 Temperatură vara – mai mare de 32 0 C; ITM 3 -45 zile
2 5 2
15 Temperatură iarna – mai mică de – 10 0 C; ITM 3 -45 zile 2 5 2
Facori de risc
biologic 16 Boli cu transmitere de la om la om în colectivitate, prin contact
cutanat, prin aer. ITM 3 -45 2 3 2
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
46
Factori socio – 17 Agresiune fizică – vătămări corporale. ITM 3 -45 2 3 2
umani 18 Agresiune psihică – hărțuire, șantaj, intimidare. ITM 3 -45 2 3 2
Fact. risc termic 19 Incendiu, arsuri termice. ITM 3 -45 2 3 2
Sarcina de
muncă Solicitare fizică 20 Suprasolicitare la program prelungit ITM 3 -45 zile 2 5 2
Solicit. psihică 21 Operații repetitive, monotonie a muncii ITM 3 -45 zile 2 5 2
Executant Acțiuni greșite 22 Manevre necorespunzătoare a echipamentului tehnic: ITM 3 -45 2 3 2
23 Nesupravegherea functionarii utilajului. ITM 3 -45 2 3 3
25 Exploatarea utilajului fără efectuarea reviziei periodice ITM 3 -45 2 3 3
25 Efectuarea unor glume periculoase prin minimizarea pericolului
de accidentare; Invaliditate gr.
III 4 3 3
26 Prezentarea la locul de muncă / lucrul în condiții psihico –
fiziologice necorespunzătoare (oboseală, lucru sub influența
alcoolului); Invaliditate gr.
III 4 3 3
27 Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă; ITM 3 -45 2 3 2
28 Indepă rtarea sau anularea dispozitivelor de siguranță sau protecție
existente; Invaliditate gr.
III 4 3 3
29 Cădere de la înălțime de pe platforma utilajului Invaliditate
gr. II 4 4 3
30 Cădere de la același nivel prin împiedicare, alunecare,
dezechilibrare la deplasarea pedestră. ITM 3 -45 2 3 2
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
47
Omisiuni 31 Exploatarea utilajului de persoane neinstruite corespunzător și
neautorizate, fără testare psihologică și fără a fi desemnate în acest
sens;
ITM 3 -45
2
3
2
32 Neutilizarea echipamentului individual din dotare. ITM 3 -45 2 3 2
81,221331742)22(13)33(17)44(2
32
132
1
iiiii
r
rRr
N
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă
”operator presă hârtie”
48
În cazul evaluă rii prin metoda INCDPM s -a folosit checklistul metodei, s -au identificat
sursele de risc, s -au estimat ris curile, s -au evaluat riscurile și s -au propus măsuri, măsuri regăsite
în Planul de Prevenire și Protecți e.
5.1.3. Nivelurile parțiale de risc pe factori de ris c locul de muncă: operator presă de balotat
hârtie
81,221331742)22(13)33(17)44(2
32
132
1
iiiii
r
rRr
N
NIVEL GLOBAL DE RISC 2,81
00,511,522,533,54
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13 F15 F17 F19 F21 F23 F25 F27NIVELURI PARȚIALE DE RISC Anexa nr. I.b
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
49
Legend ă
Nr.
crt. Nivel
risc Factori de risc
F1 3 Surprindere, prindere, strivire, lovire de mijlocele de transport în timpul
deplasărilor înincinta societății,
F2 4 Organe de mașini în mișcare: riscuri de accidentare prin strivire .
F3 3 Alunecări, căderi la urcarea/coborârea scă rilor pe/de pe platforma a utilajului.
F4 4 Loviri, striviri cauzate de căd erea materialelor din ghearele încărcă torului cu
graifer.
F5 3 Loviri, striviri cauzate de căderea materialelor din benă în timpul basculării î n
cuva de alimentare.
F6 3 Loviri, striviri cauzate de căderea materiale lor de pe transportorul cu bandă .
F7 3 Loviri, striviri cauzate de defecț iuni ale sistemului hidraulic, spargeri de
furtunuri, racorduri.
F8 3 Loviri, striviri cauzate de defecțiuni ale elementelor de comandă și de
execuț ie.
F9 3 Tăiere, înțepare la contactul cu suprafețe periculoase
F10 3 Electrocutare prin punerea accid entală sub tensiune a echipamen tului tehnic
F11 3 Intervenții la instalațiile electrice (punere sub tensiune, schimbare siguranțe)
de persoane neautorizate)
F12 3 Sisteme de comandă electrică defecte a echipamentului tehnic
F13 2 Electrocutare prin atingere directă, indirectă: deteriorarea accidentală a
izolațiilor cablurilor de curent,deteriorarea circuitelor de legare la instalația
de împământare.
F14 2 Temperatură vară – mai mare de 32 0 C;
F15 2 Temperatură iarnă – mai mică de – 10 0 C;
F16 2 Boli cu transmitere de la om la om în colectivitate, prin contact cutanat, prin
aer.
F17 2 Agresiune fizică – vătămări corporale.
F18 3 Agresiune psihică – hărțuire, șantaj, intimidare. Anexa nr. I.c
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
50
F19 3 Incendiu, arsuri termice.
F20 2 Suprasolicitare la program prelungit
F21 2 Operații repetitive, monotonie a muncii
F22 2 Manevre necorespunzătoare a echipamentului tehnic:
F23 2 Nesupravegherea functionarii utilajului.
F24 3 Exploatarea utilajului fără efectuarea reviziei periodice
F25 2 Efectuarea unor glume periculoase prin minimizarea pericolului de
accidentare;
F26 2 Prezentarea la locul de muncă / lucrul în condiții psihico -fiziologice
necorespunzătoare (oboseală, lucru sub influența alcoolului);
F27 3 Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă;
F28 3 Indepartarea sau anularea dispozitivelor de siguranță sau protecție existente;
F29 Cădere de la înălțime de pe platforma utilajului
F30 Cădere de la același nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la
deplasarea pedestră.
F31 Exploatarea utilajului de persoane neinstruite corespunzător și neautorizate,
fără testare psihologică și fără a fi desemnate în acest sens;
F32 Neutilizarea echipamentului individual din dotare.
5.1.4. Interpretarea rezultatelor evaluării
Nivelul de risc global calculat pentru lo cul de muncă PRESA DE BALOTAT HÂ RTIE este
2,81 și se situează mult sub limita maximă acceptabilă de 3,5.
Analizînd “Fișa de evaluare a locului de muncă” și nivelul de risc al factorilor de risc rezultă
că din 32 factori de risc identificați 11 factori depășesc valoarea de 3,5 ca nivel parțial de
risc.Factorii de risc care se situează înafara domeni ului acceptabil, vor fi diminuați și dacă
este posibil eliminați .Eliminarea sau diminuarea lor se realizează pr in măsurile din „Fișa de
măsuri propuse”.
Repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare este următoarea ( figura 5.2 ):
48,23 % factori proprii mijloacelor de producție / echipamentelor de muncă;
14,12 % factori de risc proprii mediului de muncă; Anexa nr. I.d
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
51
4,71 % factori de risc proprii sarcinii de muncă;
32,94 % factori de risc proprii executantului.
Fig. 5.2. Repartiția factorilor de risc
5.2.Metoda de evaluare prin analiza energiei
Pornind de la relaț ia:
RISC = PROBABILITATE X CONSECINȚE ,
putem emite următoarele supoziții:
Unui incident cu consecințe foarte grave îi corespunde cel mai adesea proba bilitatea
cea mai mică de a se întâmpla ;
Unui incident cu consecințe relativ mici îi corespunde cel mai adesea o proba bilitate
destul de mare de a se întâmpla ;
În ambele cazuri riscurile pot fi la fel de mari.
Neglijarea mediului de muncă ne poate costa foarte mult, dar o supradimensionare a
realității poate să implice costuri la fel de mari.Este imposibil să eliminăm toate riscurile pe care
le implică activitatea desfășurată într -un mediu de muncă, atâta vreme cât există energii care pot
provoca pagube.
Mediul de munc ă
14,12%
Sarcina de munc ă
4,71% Echipamente de munc ă
48,23%
Executant
32,94%
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
52
Un nivel satisfăcător de securitate a muncii presupune:
bună funcționare a echipamentului tehnic din dotare ;
bună documentație ;
personal calificat, conștient de sursele de risc și situațiile care implică riscuri ;
bună organizare a muncii ;
posibilitatea de producție rațională ;
lucrări de întreținere bine planificate și efectuate .
Este suficient ca unul dintre acești factori să fie neglijat pentru ca ri scurile să apară.In cazul
Analizei Energiei s -a folosit checklistul cu privire la energii.
O energie nu trebuie ignorată numai pentru că pare improbabil ca o persoană să fie
expusă la aceasta.
Aceasta evaluare se referă î n primul rând, la posibila vătămare care poate afecta o persoană.În
evaluarea riscului, s -au luat în calcul probabilitatea și gravitatea.
Probabilitatea producerii unui accident : P
Consecinț a unui accident : C
R = P x C
– P = 0 PERICOLUL ESTE ELIMINAT COMP LET
– C = 0,5 NESEMNIFICATIVĂ
– P = 0 ,1 FOARTE IMPROBABIL ( < 1 DATĂ / 10 ANI )
– C = 1 FOARTE MICĂ
– P = 1 IMPROBABIL ( 1 DATĂ / 10 ANI )
– C = 5 MICĂ
– P = 3 PROBABILITATE MICĂ ( 1 DATĂ / 3 ANI )
– C = 15 CONSIDERABILA
– P = 10 RELATIV PROBABIL ( 1 DATĂ / AN )
– C = 70 GRAVĂ
– P = 30 PROBABIL ( 1 DATĂ / LUNĂ )
– C = 500 FOARTE GRAVĂ
– P = 50 FOAR TE PROBABIL ( < 1 DATĂ / LUNĂ )
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă
”operator presă hârtie”
53
5.2.1. Evaluarea riscurilor – analiza energiei
Întocmită
la Obiectul
Data Întocmită de către Pagina
Locul
/secția Energia
Risc / cauze Măsuri Apreciere
Presa Organe în
mișcare Accidentări prin
strivire, prindere. Respectarea
instrucț iunilor proprii
de exploatare a EM
Instruirea lucrătorilor 3
Presa Tensiunea
electrică Risc de electrocutare Verificarea periodică a
instalației electrice și a
centurii de
împămâ ntare 3
Presa Presiunea uleiului
hidraulic Risc de lovire, stropire
cu ulei Verificarea periodică a
instalației hidraulice 2
Presa Suprasarcină Accidentări prin
strivire, prindere la
intervenț ii de
deblocare Respectarea
instrucț iunilor proprii
de exploatare a EM 3
Presa Materi alul
încărcat ce
alimentează coș ul
presei cu
macaraua cu
graifer Căderea materialului
din ghearele macaralei
cu graifer
Căderea materialului
din benă Respectarea
instrucț iunilor proprii
de exploatare a EM
Instruirea lucrătorilor 3
Presa Bucăți de baloți
de hâ rtie rezultați
după presare. Căde rea bucăților de
baloți de hârtie de pe
platforma finală . Risc
de strivire Respectarea
instrucț iunilor proprii
de exploatare a EM
Instruirea lucrătorilor 3
Anexa nr.III
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
54
OPERAȚ II LOC RISCURI DE ACCIDENTARE COMENTARII MĂSURI APRECIERI
R= f(P x C)
P C R
Alimentarea cu
energie electrica a
utilajului Conec tare la
retea electrica
priza pămâ ntare – electrocutare prin atingere indirectă – neefectuarea reviziilor /
reparațiilor conform
planifică rii – verificarea respectării
planificării reviziilor/
reparați ilor utilajului
3
70
3
Pornirea grupului
hidraulic de
pompe etajate Buton de
comand ă – electrocutare prin atingere indirect ă – neefectuarea reviziilor /
reparatților conform
planifică rii – verificarea respectării
planificării reviziilor/
reparaț iilor utilajului
3
70
3
Pornirea foarfecii Buton comandă – electrocutare prin atingere indirect ă Idem Idem 3 70 3
Pornirea benzii
transport. mobile Buton comandă – electrocutare prin atingere indirecta Idem Idem 3 70 3
Pornirea
vibratorului Buton comandă – electrocutare prin atingere indirect ă Idem Idem 3 70 3
Încărea materialui
în benă Macaraua cu
graifer – accidentare prin strivire , prindere
– nerespectarea
instrucț iunilor proprii – respectarea instrucț iunilor
proprii 3 15 2
Bascularea
materialului în
cuva Presa de balotat – accidentare prin strivire , prindere
– nerespectarea
instruct țiunilor proprii – respectarea instrucț iunilor
proprii 3 15 2
Presarea ș i balota
rea materialului Presa de balotat – accidentare prin strivire , prindere
– nerespectare a
instrucț iunilor proprii – respectarea instrucț iunilor
proprii 3 15 2
Debitarea baloților Ghilotina – accidentare prin tăiere – nerespectarea – respectarea instrucț iunilor 3 70 3
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
55
foarfecii instrucț iunilor proprii proprii
Curățarea baloților
de pământ Vibrator – nerespectarea
instrucț iunilor proprii – respectarea instrucț iunilor
proprii 3 15 2
Transportul
baloților Banda transport. – accidentare prin strivire , prindere – nerespectarea
instrucț iunilor proprii – respectarea instrucț iunilor
proprii 3 15 2
Oprirea utilajului Buton de
comand ă – electrocutare prin atingere indirect ă – neefectuarea reviziilor /
reparațiilor conf.
planifică rii – verificarea respectării
planifică rii reviziilor/
utilajului
3
70
3
Intreruperea
alimentă rii cu
energie electrica a
utilajului Deconectare de
la reț eaua
electrica priza
pămâ ntare – electrocutare prin atingere indirectă – neefectuarea reviziilor /
verificărilor la prize
conform planifică rii – verificarea respectării
planificării reviziilor/
verifică rilor / reparaț iilor
utilajului / prizelor
3
70
3
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă
”operator presă hârtie”
56
Figura 5.3 . Evaluare prin analiza energiei
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
57
După ce s-au evaluat toate energiile, s -au stabilit măsurile adecvate, măsuri regăsite î n Planul de Prevenire și Protecț ie.
PLANUL DE PRE VENIRE ȘI PROTE CȚIE PRE SA DE BALOTAT HÂ RTIE
Nr
crt
Loc de muncă / post
de lucru Riscuri
identificate /
evaluate Măsuri
tehnice Măsuri
organizatorice Măsuri
igienico –
sanitare Măsuri de
altă
Natură Acțiuni
în scopul
realizării
măsurii /
valoare
estimată Termen de realizare
Persoana care
răspunde de
realizarea măsurii
Observații
MT M O MI-S MAN
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1
PRESĂ HÂ RTIE Electroct. prin
atingere
indirectă
legături
necores
punzătoa
re la centură și
priză de
împămân
tare. Verificarea
rezistenței ohmice
de dispersie a
centurii de
împământare
din societate cu o
firmă autorizată
(max.4 ohmi ).
Instruirea
personalului
privind
acordarea de
prim ajutor în
caz de
electrocutare
prin atingere
indirectă .
Realizarea
măsurilor
cu perso
nal
autorizat /
lei
Semestrial
Trimestrial
Angaja
tor
Lucrator
desemn
SSM
Verificarea se face pe timp umed si
uscat
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
58
Interzicerea
folosirii de
improvizații î n
circuitele electrice
Efectuarea
reviziilor și
reparațiilor
planificate
lei
Permanent
La scadenta
Angaja
tor
Lucrator
desemn
SSM
In curs de realizare
Electrocut.
prin atingere
directă
conductori
neizolați sau cu
izolația
deteriorată Verificare
a și
repararea
conductori
lor de
alimentare
Izolarea
bornelor
de legătură
a
echipamen
tului de
muncă Instruirea
personalului privind
verificarea
cablurilor electrice
de alimentare și a
echipamentului de
muncă înainte de
punerea sub
tensiune.
Instruirea
personalului
privind
acordarea de
prim ajutor în
caz de
electrocutare
prin atingere
directa Remedie
rea defici
ențelor cu
personal
autorizat /
lei
Permanent
Trimestrial
Trimestrial
Angaja
tor
Lucrator
desemn
SSM
Realizat
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
59
3
PRESĂ HÂ RTIE Căderea liberă
la același nivel
prin dezechi –
librare,
alunecare,
împiedica
re suprafe țe
alune coase,
denivelate Instruirea
lucrătorilor privind
obligativitatea
menținerii căilor de
acces libere și în
stare perfectă de
curățenie; Verificarea
zilnică a căilor
de acces,
interzicerea
începerii
lucrului dacă
acestea sunt
blocate
Trimestrial
Zilnic
Angaja
tor
Lucrator
desemn
SSM
Realizat
4. Suprave
gherea
sănătății
Acordarea de
prim ajutor
Achiziționarea unei
truse de prim ajutor
Instruirea
lucrătorilor privind
acordarea primului
ajutor și utilizarea
trusei de prim
ajutor.
Controlul
medical la
angajare și
periodic
conform fișei
de expunere la
riscuri
profesionale,
menționarea
rezultatului în
fișa de
instruire
individuală
eliberarea
fișei de
aptitudini
lei
Realizat Trim. III
Anual
Realizat
Angaja
tor.
Medic
Med.
Muncii
Realizat
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
60
5 Pericol de
incendiu
Achizițion
area de
stingătoare
de
incendiu
Instruirea
lucrătorilor privind
utilizarea corectă a
stinga to- rului în
situatii de urgentă
Verificarea
periodică a
stingătoarelor de
incendiu
Instruirea
lucrătorilor
privind
acordarea
primului
ajutor și
utilizarea
trusei de prim
ajutor in caz
de situatii de
urgentă .
Interzic erea
fumatului la
locul de
muncă .
Instalații
electrice
izolate
corespunzator lei
Realizat
Trimestrial
Trimestrial
Permanent
Angaja
tor
Realizat
Interzicerea
folosirii de
improvizații
în circuitele
electrice lei
Angaja
tor
Realiizat
6 Evaluare
riscuri Plan de
prevenire si
protectie
Evaluarea riscurilor
și elab orarea de
planuri de preveni re
și protectțe pentru
activități , locuri de
muncă postur i de
lucru conform
programului
întocmit pentru anul
2008.
Revizuirea
fișelor d e post
pentru
includerea
atribuțiilor și
responsabilităț
ilor privind
securitatea și
sănătatea î n
munc ă
Trim. IV
Trim. IV
Angaja
tor
Comisie
eval.
Riscuri
În curs de
realizare
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
61
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
7
PRESĂ HÂ RTIE Instrucț iuni
proprii Elaborarea /
revizuirea
instrucțiunilor
proprii de securitate
și sănătate în muncă
pe locuri de
muncă /posturi de
lucru .
Difuzarea ș i
instruirea
lucrătorilor din
instrucțiunile
proprii de securitate
și sănătate în muncă
elaborate/revizuite
Trim. IV
Angaja
tor
Lucrator
desemn
SSM
În curs de
realizare
8
Intreț inere
Elaborarea și
respectarea planului
de intreț inere a
mijloacelor de
muncă
lei
Trim. II
Angaja
tor
Lucrator
desemn
În curs de
realizare
9 Mediu de
muncă
Tempera -tură Asigurarea unei
surse de apă
potabilă sau
minerală pe timp de
caniculă
lei
Realiz.
Angaja –
tor
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
62
10
Igienă profesio
nală Vestiar pentr u
schimbarea
îmbrăcăminții
Dulap pentru
fiecare lucră tor
Asigurarea unui
grup sanitar lei
Realizat
Angaja
tor
Realizat
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
63
MĂSURI PROPUSE
S.C.
Locul de muncă : PRE SA DE BALOTAT HÂ RTIE
Nr.
crt. Factori de risc Nivel
de risc Nominalizare măsuri propuse Competențe
răspunderi Termene
1 2 3 4 5 6
1.
Sarcina de muncă
Poziție de lucru așezat
prelungită
Afectiuni musculo – scheletice
( dorsolom -bare si cervicale )
3 1.Mă suri organizatorice :
Desfaș urarea activității la presa se va face numai de pers oane instruite, pe
baza verifică rii cunoștințelor, cu evidențierea pericolelor specifice locului
de muncă, apte medical și testate psihologic;
In instructajul de protecția muncii se vor evidenția pericolele ce apar prin
scăderea atenție i la efectuarea operațiilor repetitive;
Lucrator desemnat
Med.med.muncii
Resurse umane
Lucrator desemnat
Responsabil
Departament
La angajare
Lunar
2.
Mijloc de muncă
Organe de mașini în mișcare
– prindere, strivire
3 1.Mă suri organizatorice :
Elaborarea , completarea , rev izuirea tuturor instrucț iunilor de utilizare
a echipamentelor tehnice
Verificarea funcționării zerdiratorului cu toate apărătorile de protecție
montate, la începutul schimbului, înainte de î nceperea lucrului.
Instru irea lucrătorilor și verificarea însușirii cunoștințelor și a respectării
instrucțiunilor de lucru.
Lucrătorul Desemnat
Responsabil
Departament
Trim. III
Zilnic
La angajare și
periodic
Utilajul va fi menținut în perfectă stare tehnică, echipat cu toate Responsabil permanent
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă ”operator presă hârtie”
64
3.
E xecutant
4 dispozitivele pentru securitate;
Lucră torii vor respecta următoarele:
-se vor respecta cu strictețe normele de SSM și SU.
-este stict interzis lucrul în stare de oboseală,sub influența băuturilor
alcoolice,a substanțelor stupefiante
sau sub tratament cu medicamente,care pot diminua puterea de concentrare. Departament
Responsabil
Departament
permanent
4. Mediu de muncă
Temperatură ridicată vara
mai mare de 32 0 C;
3 1.Mă suri organizatorice :
Asigurarea unei surse de apă potabilă, sau minerală pe timp de caniculă
Angajator
Ori de câte ori
este necesar
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă
”operator presă hârtie”
65
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂ RI
a. Concluzii privind p rotecția m ediului
Reciclarea este una dintre cele mai simple metode de a proteja planeta de poluare, elimină
poluarea și conservă resursele naturale.Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu
de depozitarea reziduurilor,ci de conservarea energiei și a resurse lor naturale și prevenirea
poluă rii prin utilizarea,în procesul de fabricație a materialelor rezultate din reciclare și mai puțin a
celor primare.
Materialele recuperate au fost deja purificate și prelucrate anterior,astfel încât utilizarea
lor în procesul de fabricație presupune o activitate mai curată și un consum mai mic de energie.
Analize detailate au evidențiat faptul că aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult mai
eficiente decâ t orice acțiuni de protejare a mediului.
Progra mele de reciclare proiectate adecvat și implementate complet pot fi deplin competitive cu
depozitarea sau incinerarea reziduurilor.In prezent sunt disponibile numeroase tehnici de
eficientizare a reciclării, unele dintre ele fiind în curs de testare și im plementare.
Reciclarea crează noi locuri de muncă și crește competivit atea industriei manufacturiere.
Reciclarea ofera industriei resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se
translatează în valoare pentru consumatorii care cheltuiesc ma i puțin pe produse și ambalaje.
Efectele reciclării asupra dezvoltării industriale sunt semnificative.
Cu alte cuvinte colectarea, procesarea, transportul și execuția de noi produse din materiale
recuperate vor conduce la mai puțini factori poluanți ai aer ului și apei, mai puține deșeuri
solide,la folosirea unor cantități mai mici de materii prime în procesul de producție.
b. Concluzii privind protecția muncii
Activitatea de reciclare în țara noastră a început să se dezvolte în special dupa integrarea
României în marea familie a țărilor europene. Activitatea de reciclare este o preocupare mult mai
complexă decât tinde să pară, având în vedere că precursor acestei activități este aceea de
colectare,depozitare,sortare în vederea procesării după care, rezu ltă o cantitate de deșeu reciclat.
Protecția muncii ce se impune la balotarea automată a hârtiei
66
Toate aceste activități implică forța de muncă,mijloace logistice dintre cele mai
variate,proceduri de muncă specifice acestui tip de activitate ș i implicit o serie de riscuri.
Respectarea cadrului legislativ privind securitatea și sănătatea lucrătorilor implicați, în această
activi tate este o preocupare permanent ă a agentilor economici din domeniu l reciclării.Cadrul
legislativ î n special Legea 319/2006 prin normele metodologice de aplicare conform HG
1425/2006 regleme ntează definirea fiecărui loc de munca în parte și analizarea tuturor factorilor
de risc potențiali care pot pune în pericol viața și sănătatea lucrătorilor.
Și în această activitate fiecare Loc de Muncă este definit prin Fișa Postului care la rândul
ei are o descriere detaliată a Factorilor de Risc care sunt aduș i la cunoștința celui care ocupă
respectivul post, fiind instruit lunar în baza unei Tematici cu luare la cunoștință a celor prelucrate
pe bază de semnătură în Fișa Individuală de Instructaj Period ic la Locul de Muncă.
c. Recomandări privind protecția mediului
Reciclarea creează unele beneficii asupra economiei și a mediului înconjurător.
d.Benefici ile economice asupra reciclării
Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decât colectarea,
depozit area sau incinerarea deșeurilor;
Cu cât se reciclează mai mult cu atât scad costurile;
Reciclarea creează locuri de muncă ;
Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare fiind acoperit de
economiile realizate.
e. Benefici ile reciclăr ii asupra mediului înconjurător
Reciclarea reduce cantitatea de deșeuri ce trebuie depozitată la groapa de gunoi
sau incinerată;
Fiecare to nă de hârtie salvează 17 copaci;
Reciclarea reduce numărul de agenți poluatori din aer și apă;
Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a
biodiversităț ii și previne eroziunea solului;
Reduceri semnif icative în producția de energie;
Economii semnifica tive în utilizarea materialelor ;
Protecția muncii ce se impune la balotarea automată a hârtiei
67
Reducerea consumului de chimicale procesat e, cum a r fi: degresanți,lichizi cu
conținut chimic.
Analizând beneficiile reciclării asup ra celor mai importanti factori ,ajungem la concluzia
ca această activitate trebuie să – și mărească capacitatea de absorbție a tuturor tipurilor de deșeuri
care au potențial de a fi reciclate,prin ample campanii de conștientizare a populației și a agenților
economici în ceea ce privește depozitarea selectivă.
Educația pentru ca deșeurile de hârtie să ajungă sortate fără alte impurități de tip folie,la
noi în țară este în fază incipientă,mentalitatea compatrioților pentru ca acest deșeu să fie reciclat
fără a fi necesară o sortare în prealabil este o chestiune de timp care în prezent costa energie și
forța de muncă.
f. Recomandări p rivind p rotecția muncii
mgenținerea și actualizarea tuturor documentelor cu privire la sănăta tea și securitatea
lucrătorilor;
găsirea unor procedur i de instuire cât mai atractive (filmulețe cu tematică SSM) ;
dotarea cu echipamente de lucru și de protecție ori de câte or i este nevoie;
instruirea operatorilor cân d se achiziționează utilaje noi;
instruirea lucrătorilor atunci când pe fluxul tehnologic in tervine sau este scoasă o
etapă;
instruirea fiecărui lucrător prin instructaje periodice cu evaluare, pentru
conștientizarea riscurilor pe care le are la locul de muncă.
Protecția muncii ce se impune la balotarea automată a hârtiei
68
BIBLIOGRAFIE
[1] ALEXANDRU ATHANASIU, LUMINIȚA DIMA, – “Dreptul muncii ”, Editura
All Beck, Buc urești, 2005
[2] ANDREI POPESCU, – „Dreptul internațional al muncii ”, Editura All Beck,
București, 2006
[3] ION TRAIAN ȘTEFĂNESCU, – „Modificările Codului muncii – comentate ”,
Ed. Lumina Lex, București, 2006
[4] ION TRAIAN ȘTEFĂNESCU, – „Tratat de dreptul muncii”, VOL. I și II ,
Editura L umina Lex, București, 2003;
[5] ION TRAIAN ȘTEFĂNESCU, ȘERBAN BELIGRĂDEANU, – „Codul
muncii ”, Editura Lumina Lex, București, 2003;
[6] ION TRAIAN ȘTEFĂNESCU, ȘERBAN BELIGRĂDEANU, – „Prezentarea
de ansamblu și observații critice asupra noului Cod al muncii ”, în Revista
Dreptul, nr. 4/2003;
[7] ALEXANDRU ȚICLEA, ANDREI POPESCU, CONSTANTIN TUFAN,
MARIOARA ȚICHINDELEAN, OVID IU ȚINCA, – „Dreptul muncii ”, Editura
Rosetti, București, 2004;
[8] ALEXANDRU ȚICLEA, – „Contractul individual de muncă ”, Editura Lumina
Lex, București, 2003.
[9] ALEXANDRU ȚICLEA, – „Tratat de dreptul muncii ”, Editura Rosetti,
București 2006
[10] A. ȚICLEA (coordonator), – “Codul muncii. Adnotat și comentat ”, Ediția a II -a,
Editura Lumina Lex, București, 2006
[11] ALEXANDRU ȚICLEA, – „Acte normative noi – Codul muncii ”, în Revista
Româ nă de Dreptul Muncii nr. 1/2003
[12] ***Legea cadru a Protecț iei Mediului este Legea 265 din 29 iunie 2006 care
adoptă OUG 195/2005 .
[13] ***Legea 211/2011 Privind Regimul Deș eurilor
Protecția muncii ce se impune la balotarea automată a hârtiei
69
[14] ***Legea 104/2011 Privind Calitatea Aerului Î nconjură tor
[15] ***H.G.nr.856 din 16.08.2002 .Privin d Evidența Gestiunii Deș eurilor
[16] ***H.G.nr.1570/2007 Privind Estimarea Emisiilor An tropice de Gaze cu Efect de
Seră
[17] ***H.G.nr.1061/2008 Privind Transportul Deș eurilor
[18] ***Ordin MMDD nr.1798/2007 Autorizaț ia de Mediu se emite pentru societăț i
comerciale enumerate la Anex a 1
[19] ***Ordinul nr.578/2006 Privind Fondul de Mediu
[20] ***H.G.nr.621/2005 Deșeu care încetează să fie considerat deșeu î n scopul
atingerii obiectivel or de valorificare ș i reciclare .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PREFAȚ A……………………………………………………………………………………… ….4 INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… .7 CAPITOLUL1. NOȚIUNI IN TRODUCTIVE PRIVIND SECURITATEA… [601424] (ID: 601424)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.