Predarea Interactiva

Lucrarea de licență este o lucrare cu caracter științific. Aceasta trebuie redactată conform principiilor scrierii academice, de tip argumentativ.

I. Titlul

Titlul poate fi:

Sintetic: Pune în relație termenii cheie ai lucrării, termeni care exprimă cel mai acurat domeniul/aria curriculară/disciplina de studiu în care se înscrie lucrarea.

Exemplu: Utilizarea metodelor de predare – învățare interactive la disciplina Științe

sau: Predarea interactivă la disciplina Științe

Descriptiv: descrie relația dintre variabilele independente și cele dependente ale studiului teoretic și aplicativ întreprins.

Exemplu: Implicații ale utilizării metodelor de predare – învățare interactive asupra antrenării competențelor de comunicare la elevii din ciclul primar

De luat în considerare la formularea titlului:

Formularea titlului să fie una operațională și comprehensivă.

Titlul să fie în concordanță cu conținutul lucrării.

Titlul poate să prefigureze tipul de studiu aplicativ inclus în lucrare (constatativ, experimental, centrat pe studiu de caz, teoretic)

II. Argument / Introducere / Motivarea alegerii temei

Secțiunea este dedicată descrierii generale a câmpului de cunoaștere în care se înscrie lucrarea și definirii locului temei studiate, în acest câmp de cunoaștere.

În introducere, autorul anunță paradigma, teoria/ teoriile pe care le-a luat în considerare în perioada de studiu și orientarea științifică de la care se revendică sau pe care studiul o ilustrează.

Încă din introducere, autorul trebuie să demonstreze că este la curent cu cele mai noi orientări/ întrebări/ dileme științifice ale domeniului, precum și cu principalii contributori la explicitarea domeniului de studiu.

Introducerea trebuie să evidențieze întrebarea/ întrebările generice sau concrete la care studiul oferă un răspuns. Cu alte cuvinte, trebuie evidențiat modul în care studiul de față contribuie cu un plus valoric la explicitarea domeniului studiat.

Fără a oferi detalii, introducerea trebuie să anunțe:

Tipul studiilor incluse în lucrare

Întrebările de cercetare / ipoteza (ipotezele) studiului.

Principalele categorii de contribuții originale ale autorului (atât în ce privește studiul teoretic, cât și studiile aplicative).

Introducerea poate accentua motivele științifice și personale pentru care autorul a ales să studieze tema.

Motivarea alegerii temei nu trebuie să se reducă la listarea unor motive/ argumente personale.

Motivația științifică poate fi focalizată pe:

noutatea temei studiate

importanța temei studiate pentru domeniul științific și/ sau pentru câmpul practicii

existența unui gol în explicitarea domeniului / lipsa unor categorii de argumente / lipsa unor soluții practice / existența unor explicitări limitate la un domeniu aplicativ limitat.

Motivația personală poate fi focalizată pe:

exercițiile de studiu anterioare, în același domeniu sau în domenii conexe

experiențe profesionale sau personale care au determinat autorul să își formuleze o serie de întrebări, să caute soluții practice etc.

experiențe de studiu inedite: lectura unei lucrări de specialitate, identificarea unei probleme cu implicații personale etc.

Exemple de structuri ale unor introduceri:

Idee generală – explicație – teză

Citat – background teoretic sau teoretico-alicativ– explicație – relație – teză

Date statistice – explicație – relație – teză

Caz / interes direct, uman – relație – teză

III. Partea teoretică

Această secțiune a lucrării conține o prezentare a cadrului teoretic în care se înscrie tema anunțată prin titlu. Rațiunea acestei părți este aceea de a asigura fundamentul teoretic-explicativ al demersurilor practice; astfel, părțile teoretică și practică ale lucrării alcătuiesc un sistem.

Partea teoretică poate avea unul sau mai multe capitole (numărul secțiunilor poate varia în funcție de tema aleasă, de viziunea autorului asupra temei, de extinderea pe care tema o are în literatura de specialitate).

Această parte a lucrării include cele mai semnificative precum și cele mai recente contribuții la domeniul studiat. Acestea nu trebuie, în mod obligatoriu prezentate în ordine cronologică, ci după o logică ce să reflecte modul în care autorul înțelege domeniul sau ideile cele mai importante pentru explicitarea domeniului. În acest sens, se recomandă:

realizarea de analize critice și argumentative ale diferitelor opinii

revizuirea unor idei, opinii, abordări existente în literatura de specialitate

prezentarea unor interpretări personale și a unor puncte de vedere proprii

formulare de definiții proprii etc.

Structura acestei secțiuni poate fi:

liniară: fiecare dintre conceptele fundamentale cuprinse în titlu se regăsește într-o subdiviziune a acestei secțiuni;

sintetică: subdiviziunile reflectă:

fundamentele teoretice pentru toate subdomeniile reflectate de titlul tezei/ avute în atenție

contribuții de cercetare recente în domeniul studiat: analize transversale

modul în care domeniul se reflectă în practică

sau o combinație a celor două abordări.

Modul în care autorul își structurează fundamentele teoretice trebuie să reflecte înțelegerea acestuia asupra domeniului studiat. Ca urmare, structura acestei secțiuni poate fi cu totul creativă. Se poate opta pentru titluri exprimate sub forma unor întrebări, propoziții continuate prin subdiviziunile mai mici ale secțiunii sau pentru titluri care să reflecte problemele practice pentru care se caută răspuns în literatura de specialitate.

Fundamentarea teoretică trebuie să demonstreze faptul că autorul cunoaște în profunzime teoriile existente în domeniul studiat, că este la curent cu cele mai noi contribuții în domeniu și că acestea reprezintă punctul de start în organizarea, desfășurarea și semnificarea propriilor contribuții.

Demersurile aplicative incluse în partea a doua a lucrării trebuie să fie argumentate prin fundamentarea teoretică și să derive logic din analiza critică a literaturii de specialitate.

Din secțiunea de fundamentare teoretică nu pot lipsi:

Trimiteri la autorii consacrați în domeniu

Trimiteri la surse de informație/ literatură de specialitate de strictă noutate

Trimiteri la teoriile recente ale domeniului

Reflecții asupra implicațiilor practice ale teoriilor studiate

Descrieri ale problemelor identificate în explicitările teoretice și în practica aferentă domeniului teoretic studiat.

Întrebări de cercetare

Intenții de rezolvare a dilemelor, întrebărilor identificate.

Atenție: în această secțiune veți oferi cititorului vocabularul de specialitate pe care îl veți utiliza pe parcursul lucrării. Ca urmare, fiți atenți la conceptele pe care le utilizați și la semnificația pe care le-o dați. Dacă este nevoie, formulați definiții de lucru. Fiți consecvenți în utilizarea termenilor de specialitate pe parcursul întregii lucrări. Termenii trebuie utilizați cu aceeași semnificație pe parcursul întregii lucrări.

Trimiterile la literatura de specialitate se fac respectând recomandările de mai jos:

Conform teoriei lui Jones (1998) …..

Trimiterile bibliografice sunt inserate în text după menționarea ideii la care se face trimitere: text (Jones, 1998)

Citatele: trimiterea bibliografică se inserează la finalul citatului, care este redat între ghilimele: citat (Jones, 1998, p. 188)

Criterii de evaluare a secțiunii teoretice a lucrării:

Literatura de specialitate la care autorul face referire include contribuții relevante și recente

Autorul se raportează critic la contribuțiile existente în literatură și formulează concluzii care au valoare de cunoștințe noi, deducții ipotetice, noi direcții de studiu.

Gradul în care partea teoretică susține și fundamentează partea practică

Sursele bibliografice utilizate (românești și străine; recente și clasice)

Modul de citare a surselor bibliografice

Corectitudinea din punct de vedere științific, lingvistic și gramatical

Gradul de originalitate demonstrat de autor.

IV. Partea aplicativă

Această secțiune include descrierea demersurilor investigative proprii și reprezintă contribuțiile autorului la explicitarea funcționării domeniului studiat. Componenta practic-aplicativă / experimentală a lucrării trebuie să reprezinte cel puțin 1/2 din lucrarea, în ansamblul ei.

Studenții au libertatea de a alege una dintre următoarele variante de realizare a părții aplicative a lucrării:

Să elaboreze și să aplice un proiect de cercetare, colectând, analizând și interpretând datele empirice

Să elaboreze un proiect de cercetare, pe care să îl aplice parțial (de exemplu, să aplice doar etapa constatativă a proiectului, în legătură cu care să colecteze, analizeze și interpreteze datele empirice)

Să elaboreze un proiect de cercetare pe care să nu îl aplice în practică, rezumându-se la anticiparea datelor ce pot fi obținute din câmpul practicii.

În cazul în care studentul va opta pentru a aplica parțial sau pentru a nu aplica proiectul de cercetare, acesta va include în lucrare un număr mai mare de exemplificări, proiecte ale unor situații de învățare, proiecte de lecție, repere și sugestii metodologice, relative la tema studiată.

Demersurile investigative pot lua forma:

studiilor constatative: descriu/ explicitează relația dintre variabilele domeniului, eventualele soluții practice putând fi anticipate pe baza relațiilor deja manifeste în practică între variabilele selectate;

studiilor corelaționale: analizează corelațiile existente între variabilele unei realități, măsurând relevanța statistică a acestor corelații și explicând sensul de manifestare a corelațiilor.

studiilor experimentale sau cvasiexperimentale: includ demersuri de verificare a validității/invalidității unei/unor ipoteze de studiu.

studiilor de caz: studiul de caz se pretează în cazul în care realitatea studiată ia forme particulare, cu trăsături care le individualizează până la imposibilitatea realizării unor generalizări.

Structura secțiunii practic aplicative a lucrării:

Descrierea demersurilor practic-aplicative întreprinse

Această secțiune include descrierea parametrilor definitorii ai investigațiilor întreprinse:

Premisele teoretice ale cercetării aplicative

Nu sunt absolut obligatorii. Reprezintă extrase sintetice din studiul teoretic, care reprezintă puncte de start, justificări, argumente pentru demersurile de cercetare ulterioare.

Obiectivele cercetării

Reflectă intențiile de studiu formulate ca finalități de studiu asumate de autor. Redau intențiile de cercetare ale autorului și, deci, se referă la acesta și nu la subiecții implicați în studiu, cum adesea se înțelege în mod greșit. Nu se suprapun peste obiectivele programului de intervenție și nici peste obiectivele activităților didactice realizate în cadrul cercetării. Derivă logic din studiul teoretic descris în prima parte a lucrării și sunt formulate în termeni operaționali.

Metodele și instrumentele de cercetare utilizate

Atenție la identificarea corectă a metodelor utilizate și la distincția dintre acestea și instrumentele de lucru folosite. Astfel, de exemplu, chestionarul reprezintă un instrument de lucru pentru metoda anchetei.

Stabiliți – pentru fiecare variabilă dependentă – instrumentul de cercetare utilizat pentru măsurarea ei.

Nu includeți în această secțiune informații teoretice privind specificul metodelor și instrumentelor utilizate. Menționați numai metodele și instrumentele utilizate în cercetarea proprie și arătați de ce și în ce mod au fost aplicate în studiile întreprinse și descrise în lucrarea de față.

Aici puteți prezenta instrumentele de lucru in extenso și, de asemenea, este nevoie să arătați care este statutul instrumentelor de investigație utilizate (originale, preluate, traduse și adaptate, validate pe populația românească etc.)

Ipoteza/Ipotezele studiului în cazul studiilor experimentale sau întrebările de cercetare în cazul studiilor exploratorii/ constatative

Ipotezele studiului pun în relație:

– variabila (variabilele) independentă a studiului cu variabila (variabilele) dependentă – pentru studiile experimentale – arătând în ce manieră variabila independentă acționează asupra variabilei dependente (intensitatea influenței, raportul dintre cele două categorii de variabile, domeniul în care este vizibilă modificarea, sensul modificării)

– variabilele cercetării – pentru studiile corelaționale – anticipând posibile corelații dintre variabile.

Nu vă rezumați la formulări vagi, de tipul: Aplicarea unui program de dezvoltare a limbajului la copiii preșcolari contribuie semnificativ la… Arătați care este specificul acestui program, prin ce se distinge de alte programe de educare a limbajului destinate preșcolarilor, făcând referire la caracteristica definitorie a acestui program: ex: Aplicarea unui program de dezvoltare a limbajului de tip ludic/ în care jocul didactic este articulat cu învățarea prin cooperare contribuie semnificativ la dezvoltarea accelerată a competențelor de comunicare orală ale preșcolarilor.

Ipotezele trebuie să fie:

deduse în mod logic din fundamentarea teoretică;

plauzibile și verificabile;

originale, să reflecte relații inedite între cele două categorii de variabile (independente și dependente);

puține ca număr și esențiale pentru înțelegerea problemei studiate;

să detalieze eventualele întrebări de cercetare, care pot fi mai generale;

formulate la timpul prezent și într-o manieră afirmativă (nu interogativă).

Locul, perioada și etapele cercetării

Este foarte util să puneți în corespondență, sub formă tabelară, metodele și instrumentele de lucru utilizate cu etapele cercetării și acțiunile de investigație întreprinse, pentru a înțelege și evidenția corespondențele necesare dintre acestea.

Aici se prezintă într-o manieră narativă demersurile de cercetare aplicativă întreprinse, evidențiindu-se:

Numărul de intervenții

Procedura cercetării

Modalitățile operaționale de monitorizare a cercetării

Numărul și frecvența măsurătorilor/ testărilor formative

Metodele și procedura de interpretare a datelor utilizate.

Pentru studiile experimentale o tipologie a etapelor acestor studii foarte frecvent utilizată este: pre-test, test, post- test, re-test

Variabilele independente și dependente ale cercetării

Eșantionul de conținut

Eșantionul de participanți

În această secțiune NU vor fi incluse date cantitative sau calitative referitoare la informațiile obținute pe parcursul investigațiilor desfășurate. Aceste date sunt prezentate în secțiunea următoare a lucrării.

Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute

Reprezintă secțiunea în care sunt redate și analizate din punct de vedere calitativ și cantitativ rezultatele cercetării. Rezultatele cuprinse în această secțiune trebuie prezentate și interpretate astfel încât să fie evidentă legătura acestora cu ipotezele testate și concluzia desprinsă în legătură cu validitatea/invaliditatea ipotezei.

Prezentați sintetic datele, structurându-le în tabele, grafice, histograme. Aceste surse de date trebuie întotdeauna urmate de discutarea lor, astfel încât pe o pagină să aveți maximum două figuri/tabele/scheme de lucru. Nu este suficient să menționați că, de exemplu 30% dintre elevi au obținut calificativul FB. Trebuie să arătați de ce este semnificativ acest lucru, ce importanță are el în relație cu ipoteza/ipotezele verificate.

Oferiți interpretări realiste și prudente pentru datele obținute. Evitați generalizările pripite și termenii exagerați (extrem de…, crucial, de importanță vitală etc.). Totuși, încercați să identificați în datele obținute paternurile, aspectele comune, modele de funcționare a realității.

Evitați concluziile prea generale: Ex: Aspectul X este foarte important. În cazul unei asemenea afirmații este necesar ca imediat să arătați de ce considerați acest lucru și pentru ce domeniu, aspect particular, X este important.

Arătați dacă datele obținute validează sau invalidează ipoteza.

De asemenea, arătați în ce măsură datele obținute sunt compatibile sau se potrivesc cu datele anterioare existente în literatura de specialitate, evidențiind nuanțele particulare ale propriei cercetări.

Criterii de evaluare pentru partea aplicativă a lucrării

Designul cercetării este compatibil cu obiectivele formulate și permite testarea ipotezelor formulate

Obiectivele sunt corect formulate și realiste

Ipoteza/ ipotezele proiectului de cercetare sunt corect formulate

Eșantionul de subiecți este corect stabilit

Eșantionul de conținut este reprezentativ calitativ și cantitativ

Sistemul metodologic este bine ales și articulat

Instrumentele de cercetare sunt corespunzătoare

Demersurile investigative sunt prezentate coerent și logic

Interpretarea datelor se face în sensul evidențierii valorii de adevăr a ipotezelor formulate

V. Concluziile

Concluziile unei lucrări de amploarea lucrării de licență trebuie să respecte următoarele reguli:

Reafirmă teza/ ipoteza din introducere și scopul redactării textului;

Rezumă principalele puncte prezentate în cuprins, dar nu reprezintă un rezumat extins al demersurilor întreprinse. Se focalizează pe rezultatele obținute, atât ca deducții teoretice, cât și ca și contribuții aplicative; Eventual, se pot formula Concluziile propriei cercetări și Concluzii generale.

Oferă o evaluare finală a mesajului textului/tezei/ipotezei generale în relație cu subiectul, arătând relevanța concluziei într-un context mai larg;

Formulează o invitație la reflecție sau la cercetare suplimentară, anunțând posibile direcții de cercetare ulterioară;

Criterii de evaluare pentru concluzii

Concluziile lucrării sunt corect formulate și realiste

Concluziile prefigurează direcții de cercetare ulterioară

Eventualele limite ale investigației sunt pertinent evidențiate

Eventualele implicații etice sunt pertinent evidențiale

VI. Bibliografia

Respectați modelul de redare a bibliografiei agreat de departamentul nostru (standardele Asociației Americane de Psihologie)

Asigurați-vă că bibliografia include surse bibliografice fundamentale, dar și cele mai recente titluri în domeniul studiat.

Bibliografia poate include și alte titluri decât cele la care se face referire în textul lucrării, dar toate sursele menționate pe parcursul lucrării trebuie să fie cuprinse în lista bibliografică.

Ordinea menționării surselor consultate este următoarea:

se vor consemna cărțile, capitolele, studiile, precizându-se numele autorilor în ordine alfabetică

Chiș, V. (2005). Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competențe. Cluj-Napoca: Editura Casa

Cărții de Știință

Zörgö, B. (1974). De la acțiuni pe modele obiectuale la operații cu simboluri, în Revista de pedagogie, nr. 2,

p. 219.

se vor preciza sursele bibliografice realizate de colective de lucru, care nu au autorii precizați, recurgându-se la steluțe

*** (2005). Soft educațional Matematica, înmulțirea și împărțirea. București: Editura Erc Press Educațional

se vor preciza sursele bibliografice disponibile on-line utilizate

www.didactic.ro/files/19/metode_moderne_de_invatare_activa.doc (consultat în mai 2009)

VII. Anexele

Anexele lucrării reprezintă contribuții la care s-a făcut referire pe parcursul lucrării. Ele nu includ documente care nu au legătură cu studiile descrise în lucrare, fie ele materiale complementare domeniului.

La secțiunea anexe pot fi incluse:

proiecte de lecție/ activitate care să detalieze demersurile de predare – învățare – evaluare cuprinse în programul de intervenție

documente reglatorii pentru activitatea practică evocată în partea aplicativă a lucrării (regulamente, decizii oficiale etc.)

formulare de chestionare, fișe de lucru, grile de evaluare

protocoale de testare, chestionare oferite ca exemplu

produse ale activității copiilor, cu titlu de exemplu

fotografii care să demonstreze diferitele aspecte ale demersurilor aplicative întreprinse.

VIII. Repere de redactare a copertei și a primelor pagini ale lucrării

Coperta lucrării va fi elaborată după următorul model:

Prima pagină a lucrării va reproduce coperta, în locul titlului „lucrare de licență” fiind trecut titlul lucrării.

În paginile imediat următoare este redat cuprinsul lucrării.

B. Colaborarea cu coordonatorul lucrării de licență

Este foarte important să vă decideți din timp cine doriți să vă coordoneze lucrarea și să luați din timp legătura cu coordonatorul. O colaborare constantă cu coordonatorul lucrării vă este utilă pentru că:

În cadrul întâlnirilor periodice puteți pune întrebări lămuritoare privind toate aspectele referitoare la elaborarea și prezentarea lucrării, desfășurarea studiilor aplicative, criteriile de evaluare a lucrării etc.

Profesorul coordonator vă stabilește termene de livrare a unor secțiuni din lucrare, fapt ce vă obligă să vă planificați și desfășurați sistematic studiul.

Puteți să vă asigurați că sunteți pe drumul cel bun cu studiul, pe baza feedback-ului primit de la profesor.

Întâlnirea cu alți colegi care lucrează sub coordonarea aceluiași profesor, vă poate ajuta să vă reglați ritmul de studiu.

C. Repere calendaristice orientative pentru elaborarea lucrării:

Obținerea acceptului de coordonare din partea cadrului didactic:

1 noiembrie 2011 (studenții înscriși la cursurile de zi)

6 noiembrie 2011 (studenții la IDD)

Clarificarea domeniului științific în care se încadrează tema lucrării, studiul surselor bibliografice relevante, elaborarea planului ideatic al lucrării și a primei forme a proiectului de cercetare

24 decembrie 2011

Elaborarea părții teoretice a lucrării și inițierea primelor demersuri aplicative

10 martie 2012

Finalizarea părții teoretice și înregistrarea datelor de cercetare

20 aprilie 2012

Analiza și interpretarea datelor cercetării și redactarea părții aplicative a lucrării

10 mai 2012

Finalizarea lucrării

31 mai 2012

Vă recomandăm să păstrați constant legătura cu coordonatorul lucrării, cu un ritm al întâlnirilor de una-două pe lună. În urma evaluărilor parțiale, coordonatorul vă va da acordul și îndrumările necesare pentru a parcurge următoarele etape de studiu.

Studentul are obligația de a prezenta coordonatorului lucrarea finalizată cu cel puțin două săptămâni înaintea înscrierii la examenul licență.

D. Standarde de tehnoredactare a textului

Formatul paginii: A4 (297×210 mm)

Margini: top 2.00 cm, bottom 2.00 cm; left 3.00 cm, right 2.50 cm

Font: Times New Roman, size 12, line space: 1,5 lines, justified

Titlul capitolelor: TNR 14 pt, bold, capitals, center

Titlul subcapitolelor: TNR 12 pt., bold, left

Titlurile subcapitolelor trebuie să fie numerotate în ordine, după un format unic, iar subcapitolele vor fi numerotate în funcție de numărul capitolelor, fără însă a utiliza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea acestora (exemplu: I.1.2.1.).

Notele se subsol: se recomandă utilizarea acestora doar pentru anumite precizări de natură explicativă.

Figurile, graficele și tabelele vor fi centrate pe pagină, numerotate în ordine și vor avea titlu.

E. Alte sugestii utile pentru etapa de redactare și revizuire a textului

Redactați textul folosind diacritice. Așezați textul în pagină într-o formă cât mai apropiată de cea finală, chiar dacă este un text nefinalizat.

Nu este necesar să începeți să redactați textul cu introducerea. Puteți redacta secțiunile din lucrare în ordinea pe care o considerați logică la acel moment. În general, introducerea se scrie la final. Aceasta nu înseamnă că anumite părți ale ei nu vă sunt clare de la început. E important să știți de la început care sunt argumentele pentru care studiați tema, care sunt ideile centrale pe care le veți susține, care sunt principalele teorii care vă sunt utile pentru analiza temei.

Organizați-vă ideile în relație cu cele trei părți esențiale: introducere, conținut extensiv, încheiere. Grupați-vă ideile după gradul lor de generalizate și puterea explicativă. Unele idei sunt potrivite pentru argumentarea din introducere, altele sunt mai concluzive și pot încheia elegant un text.

Formulați încă de la început ideea principală și abordarea pe care o veți ilustra.

Redactați textul, raportându-vă permanent la obiective și la criteriile de evaluare.

Formulați-vă ideile simplu, concis și scurt. Evitați frazele prea lungi, sau, dacă preferați acest mod de a vă redacta inițial ideile, fiți pregătiți să reluați textul și să segmentați frazele.

Argumentați-vă ideile și aduceți dovezi de cercetare sau din realitate, în special în secțiunea de fundamentare teoretică.

Gândiți-vă cum ați putea facilita lectura textului și aplicați unele dintre soluțiile găsite.

Folosiți un sistem unitar de tehnoredactare și numerotare a titlurilor și subtitlurilor, precum și a tabelelor și figurilor. În principiu, titlurile de același calibru se redactează cu fonturi de aceeași mărime și se numerotează în aceeași manieră pe tot parcursul lucrării.

Asigurați-vă că toate tabelele și figurile din text au titlu și se face referire la ele în textul redactat. Numerotarea tabelelor și figurilor se face de la 1 în fiecare capitol, numărul tabelului sau figurii (notat cu cifre arabe) fiind precedat de numărul capitolului (notat cu cifre romane).

Folosiți opțiunile de tehnoredactare pentru a sublinia ideile, conceptele, contribuțiile personale și secțiunile principale ale textului.

Insistați asupra introducerii și cuprinsului, pentru a le asigura coerență.

Formulați o serie de întrebări la care să căutați răspuns în textul scris, verificându-vă în acest mod relevanța și utilitatea textului redactat.

Dați unui coleg să citească textul pentru feedback.

F. Recomandări generale pentru prezentarea lucrării

Încercați să anticipați așteptările membrilor comisiei. Raportați-vă la criteriile de evaluare a lucrării pentru acest lucru.

Nu spuneți povestea elaborării lucrării. Concentrați-vă pe prezentarea argumentativă și convingătoare a produsului finit.

În prezentare nu urmați în mod necesar structura lucrării. Puteți să vă organizați prezentarea în jurul obiectivelor cercetării sau a întrebărilor centrale ale cercetării, ori ale contribuțiilor originale cuprinse în lucrare.

Nu vă asumați obiectivul de a reda toate datele obținute în demersurile de cercetare aplicativă întreprinse. Focalizați-vă pe datele esențiale.

Alegeți cu grijă culorile și design-ul slide-urilor, pentru a face textul vizibil indiferent de condițiile din sala în care are loc prezentarea.

Folosiți prezentarea PPT doar ca suport pentru prezentarea orală. Nu vă rezumați să citiți textele cuprinse în prezentare.

Nu încărcați slide-urile cu texte elaborate. Includeți doar cuvinte cheie.

Focalizați-vă pe contribuțiile proprii.

Familiarizați-vă cu conținutul slide-urilor și cu ordinea acestora, pentru a avea cursivitate în prezentarea orală

Folosiți opțiunile de dinamică a slide-urilor doar dacă acestea aduc un plus de valoare în prezentare. Altfel, vă pot segmenta inutil discursul oral.

Cronometrați-vă, pentru a vă asigura că puteți respecta timpul de prezentare impus.

Este posibil ca membrii comisiei să vă întrerupă și să formuleze întrebări sau să vă solicite să treceți la o altă secțiune a prezentării. Acesta este un lucru obișnuit. Ca urmare, fiți pregătiți pentru un discurs flexibil.

Mult succes!