Practici comerciale incorecte [616082]

Practici comerciale incorecte

Sistemul de credinț e morale și etice care ghidează valorile,
comportamen tele și deciziile unei organizaț ii de afaceri și a persoanelor din
cadrul organizaț iei respective este c unoscut sub denumirea de et ica de
aface ri. Unele cerinte etice pentru î ntrepr inderi sunt codificate în lege :
reglementă rile de m ediu, salariul minim dar și restricț iile impotriva
practicilor comerciale incorecte, sunt toate exemple de guvern care
stabilesc standarde minime pentru etica în afaceri. Ceea ce se califică ca
etică de afaceri în istorie s -a schimbat în timp.
Din punct de vedere al legii , practicile comerciale pot lua înfățiș area
oricărei acț iuni, omisiuni, demers sau comunicare comercială, ce poate fi
efectuată de un comerciant care poate schimba decizia cons umatorului cu
privire la achiziț ioanrea unui produs s au serviciu ce poate fi presta t.
Practicile comerciale se aplică atat in mediul online câ t si offline.
Un exemplu izbitor de etică comerc ială specifică industriei este în
domeniul energetic. Companiile producatoare de energie, î n special
energie nerecuperabilă, se confruntă cu un control deosebit asupra felului
în care tratează mediul. O greșeală – dacă este vorba despre o scurgere
minora de cenusa de carbune la o centrala electrică sau un dezastru major,
cum ar fi deversarea de petrol BP din 2010 – obliga o companie să
răspunda numeroaselor organisme de reglementare și societatii în general
cu privire la faptul daca isi asuma datori a de a proteja mediul intr -o
urmărire agresivă a profiturilor mai mari. Un sistem strict de etică ecologică,
clar definit, este esenț ial pe ntru o companie de energie dacă dorește să
prosp ere într -un climat de reglementă ri majorate și totodată sa respecte
aducerea la cunostință, din punct d e vedere a problemele mediului
înconjurator .
De ce este important să avem practici comerciale corecte?
În secolul XXI întreprinderile au dobândit o calitate deosebită ș i anume
corectitudinea , acestea au un impuls pentru a fi eti ce, generat de domeniul
investiț iilor ce trebuie respectat cu mare responsabilitate socială, acest
domeniu continuă să se dezvol te ajungând uneori la cote foarte î nalte.

Investitorii caută din ce in ce mai mult campanii care să opreze , din punct
de vedere al respectă rii normelor de conduit ă morala pentru a investi,
determinând astfel mai multe firme să ia aceasta problemă mult mai în
serios.
Astfel, ” Legea nr. 363/2007 stabileste o regulă generală prin care
sunt interzise toate practicile incorecte ale comercianților in relaț ia cu
consuma torii si armonizarea regelementărilor cu legislația europeană
privin d protecția consumatorilor publicată in M. Of. Nr. 899 din 28.12.20 07,
concomiten t cu Legea nr.158/2008 privin d publicitatea înselatoare și
publicitatea comparativă publicată in M. Of. nr. 559 din 24.07.2008. ”
În plus, la nivel european, “Directiva 20 06/144/CE privind
publicitatea înșelatoăre și comparativă protejează comercianții împotriva
publicității înșelătoare a altor comercianți si stabilește condițiile în care este
permisă publicitatea comparativă .”
Româ nia a transpus integral prevederile “Directivei 2006/144/CE a
Parlamentului Eur opean si a Consiliului Uniunii Europene din data de 12
decembrie 2006 prin Legea nr .158/2008 privind publicitatea înșelătoare și
publicitatea comparativă .”
Din punct de vedere etic si legal putem considera o practică
comercială ca fiind una drept înșelătoare dacă aceasta cuprinde
urmă toarea categorii de elemente : dacă cuprinde informații false indif erent
de natura prin care acestea sunt transmise ( mediul online sau offline)
acestea reușind să induca in eroare consu matorul avand drept rezultat
schimbarea deciziei si percepț iei acestuia sau da ca sunt susceptabile de
desfășurarea acestui gen de acț iuni . Practicile comerciale susceptabile pot
modifica instantaneu decizia consumatorul ui dar acestea se adresează
doar unei anumite categorii de conusumatori si anu me consumatorii
vulnerabili ( vâ rsta, credulitate, probleme fizice sau mentale)
Într-un sistem sănatos practicile comerciale înșelatoare ar trebui
să fie inexisten te, acestea făcâ ndu-și prezenta chiar dacă consecintele
date de lege sunt aspre. Aceste practici co merciale incorecte sunt cele :
înșelă toare si agresive .
Practicile comerciale le putem considera si agresive dacă acestea
reușesc să ne limiteze libertatea de alegere, dacă se utilizează

constrângerea sau este suceptibilă de aceste lucruri, folosindu -se chiar
forța fizică reușind să dezvolte o influență nejusti ficată, determinând î n
aceste condi ții consumato rul sa ia o decizie pe care nu și -ar fi droit -o.
Această influență nejustificată poate fi definită drept abuzarea poziț iei
sociale pentru a exer cita presiune si pentru a da naștere unei situații
inconfortabil e în care este pus con sumatorul , folosindu -se amenințări
precum utilizarea forței fizice , astfel încât, să limiteze variantele luări unei
decizii de că tre consumator.
Uneori ne putem simți agresaț i, mai bine spus sufacați de
aceste practici comerciale (f ie ele online sau offline), simțind că se încalcă
anumite criterii de etică ce ar trebui respectat e fară să fie consemnate
undeva. Spre exemplu , companii prec um Amazon și Google, care
desfășoară cea mai mare parte a operaț iunilor lor online, au parte de o
etică examinată î ndeaproape .Un domeniu particular , în care cam paniile de
tehnologie trebuie să ia decizii etice dure este marketingul . Odată cu
dezvoltarea tehnologiei de extragere a datelor , permit e întreprinder ii să
urmărească mișcările clienților lor online și să vândă aceste date
campaniilor de marketing sau să sufoce clienții cu promoții publicitare .
Această acțiune pe care o desfășoară aceste co mpanii , dupa p arerea mea
este o invazie majoră a vietii privat e . Cu toate acestea, date le despre
clienți sunt neprețuite pentru î ntreprinderi, deoarece le pot folosi pentru a
crește substanț ial profitul. Astfel, ne putem pune î ntrebarea: Este ferm din
punct de vedere moral , modul în care acționează aceste campanii , să
invadeze intimitatea clienților ? Această modalitate se încadrează cu
ușurință în categorii practice agresive.
Comercianț ii îsi aleg victimele după un anumit ș ablon, am să iau
spre exmplificare consumatorul vulnerabil in cadrul acestei categorii
comerciantul poate avea o influență de 90% doarece încadră m aic i
persoanele cu probleme de să natate fie ele fizice sau mentale, persoanele
cu un nivel de cunoaștere scă zut, anumite cazuri de analfabetism, copiii și
persoane in vârstă. De aceea categoria denumită drept vulnerabilă
dezvoltă dificultăți in a percepe co rect informația , ce le este indispensabilă
în luarea unei decizii fie că este legată de achiziț ionarea unui produs sau a
unor servicii.

Astfel, practicile comerciale înșelă toare pot fi grupate în două
categorii : acțiuni înșelătoare și omisiuni înșelă toare.
Cum spuneam anterior, acțiunile înșelă toare reprezintă activităț i ale
operatoratorilor pe car e aceștia le întreprind în promovarea și vâ nzarea
produselor. Conform legii o practică este considerată a fi înșelătoare în
patru situații: dacă ea conține informații false ; dacă, în orice situaț ie,
inclusiv în presentarea generală , induce in eroare sau este susceptabilă;
dacă implică orice activitate de comercializare privin d produsul , inclusiv
publicitatea comparativă, creâ nd o confuzie cu alt produs ( marca, numele,
sau alt semn distinctive) ; neres pectarea de către comercianți a obligaț iilor
prevăzute în codul de conduit ă în care s -a angajat să respecte anumite
condiț ii.
Omisiunile înșelă toare, p entru a lua o decizie in deplină
cunostință consumatorul trebuie să beneficieze de informatie pentru a lua o
hotărare benefica l ui , această inforamție trebuie să fie oferită de că tre
agentul economic pentru a lua în considerare necestităț ile consumatorului.
O practică o putem co nsidera ca fiind drept omisune înșelătoare
dacă aceasta nu respectă sau omite o informa ție esențială pentru
consumator lipsă acesteia reușind să -I schimbe decizia sau situația î n care
operatorul nu indica intenția comercială a practicii, reușind să pacalească
consumatorul și dacă acesta ofer ă într-un mod neclar, defin it ca fiind
ambiguu o in formație esentială .
Cu toți am fost măcar o singură dată prada acestor omisiuni
înșelă toare, prezentar ea neclară a unui obiect sau serviciu poate fi
considerate cu usurință drept o omisiune de informar e. Această tactică este
utilizată atâ t de firmele de telefonie mobile cât si de comercianții care
doresc să aibă un profit că t mai mare prin omiterea sau prezentarea
neclară a informaț iei. Spre exemplu , aș dori să luăm oamenii care lucrează
în domeniul pomi culturii sau floriculturii, aceștia pentru a obține un profit câ t
mai mare , omit să menț ioneze anumite aspecte precum ca floarea sau
pomul respectiv crește doar intr -un anumit soi de pamant, are nevoie de o
temperatura constantă ce se poate gasi doar î n anum ite zone sau că
șansele de a reuși că planta respectivă sa fie identică cu cea din catalogul
prezenta t sunt foarte slabe, acestea luând altă formă sau culoare.

Practicile comerciale incorecte sunt cuprinse intr -o sețiune/anexă a
legii numită -Lista neagra -, acestea se dov edesc a fi incorecte indiferent de
situaț ie .
Peste tot în jurul nostru, chiar și în lumea virtuală întâlnim acest
termen de ofertă limitată , primim multe spama -uri asemană toare “ Ofertă
specială, numai azi ! “ , această propunere constă intr-o afirmarea falsă ca
un serviciu sau produs nu va mai fi valabil decât dupa o anumita perioadă
sau că accesarea ulterioară a acestuia va pre supune impunerea anumitor
condiții, avă nd ca obiectiv dobândirea unei decizii imediate, consumatorul
ne mai putân d selecta alta opț iune. Site-uri precum Elefan t, Sephora,
Amazon, Wish chiar și companiile turistice practică această tactică de a
atrage consumatorul, luându -i ochii clientului cu ofertă greu de refuzat , fară
să-i fie prezentată î ntreaga poveste iar în li psa de cunoștință acesta să fie
înșelat.
Oferta limitată poate stabili o relaț ie de interdep endență cu
publicitatea momeală ce se bazează pe desfășurarea unei invitații de a
achiziț iona pr oduse/servicii la un anumit preț, în situația î n care
comerciantul nu dă dovadă de simțul etic si ascunde existența unor motive
echitabile în baza cărora ar realiza că nu poate furniza el însuș i sau prin
intermediul altor agenț i acele produse sau chia r produse similare la același
preț, într -o anumită perioadă și cantitate.
Această tactică a fost folosită și de către agenț ia de telefonie
mobilă -Vodafon e, aceș tia puneau la dispozi ția consumatorului o ofertă greu
de refuzat, ce constă în punerea la dispoziț ie a unor minute nelimitate , timp
de 28 de zile . În urma unor sesiză ri ale consumatorului, a rezultat că, deș i
aceștia se aflau î n perioada de valabilitate a ofertei, servic iile de apelare au
fost restricționate pentru că erau condiț ioante de un nu măr suficient de
apeluri primite . Prin utilizarare a cuvâ ntului nelimitat se întelege faptul că
restricțiile nu ar trebui să -și facă simțite prezenț a. Astfel că, Autoritatea
Națională pentru Protecț ia Consumatorului a fost informată de aceasta
practică desfășurată de compania mobilă, amendând Vodafo ne cu 50.000
lei pentru practici comerciale incorecte , consumatorul primind dreptatea
cuvenită .
În cadrul practicil or comerciale incorecte se regasește ș i metoda
schemei pirmidale. Prin realizarea, o perarea sau favorizarea creșterii unui

sistem promoț ional pirami dal pe care consumatorul mediu î l ia in vizior
datorită posibilității altui client în reț ea prin intermediul unei oferte desigur ,
urmând ca acesta să devină consumator prin apelarea la servici ile sau
produsele firmei . Un exemplu conc ret si real este cunoscuta firmă
Herbalife, se află pe piață româ neas că de 15 ani și încă reușește să creeze
controverse , atât in mediul online cât și offlin e. Cu siguranță acest brend al
vieții să natoase foloseș te cu nonșalanță această practică . S -a creat astfel
o rețea de vânzare a unor produse nutriț ioniste ce promit micracole
instantanee , persoanele care doresc să se alăture acestei rețele intitulată
Herbalife, trebuie să -si achiziționeze produsele lor specific e și să plătească
o taxă, disproporțională cu prețul ș i calitatea serv iciilor oferite, iar prima
sursă de renumerație fiind obținută prin recrutarea altor perso ane . Un
zambet cald si o ofertă de nerefuzat pot pacăli cu ușurință consumatorul
care duce lipsă de informare .
Tot în cadrul agențiilor de telefonie mobilă ce practică metode
comerciale incorecte se află și compania ORANGE ce se încadrează
conform anexei în categoria solicită rii persis tente și nedorite . Nu mai este
vorbă de aici deoar ece aceasta companie a reușit să facă stră in acest
termen. Nu este persoană să nu fi auzit “ La prelungirea contractului vă
vom oferi o tabletă ș i o reducere de 50% la cel de al doilea telefon
achiziționat “. Această companie desfășoară o solicitare abuzivă, mai bine
spus nedorită, apelând la diferite mijloace precum, telefonul, gmailul, faxul
sau prin alte forme de comunicare la distanță . Se ascund anumite condiții
contractuale datorită carora consumatorul ajunge să plătească mai mult
decât prețul iniț ial al produsului sau ofertei.