Practicarea Turismului Rural Si Agroturismului In Localitatea Vama Buzaului

=== VAMA BUZĂULUI ===

UNIVERSITATEA

FACULTATEA ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

Lucrare de licență

Coordonator științific,

Absolvent,

Localitatea

2018

UNIVERSITATEA

FACULTATEA ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

Practicarea turismului rural și agroturismului în localitatea Vama Buzăului

Coordonator științific,

Absolvent,

Localitatea

2018

Cuprins

INTRODUCERE

Capitolul I. COMUNA VAMA BUZĂULUI- STUDIU MONOGRAFIC

1.1. Suprafața și așezarea geografică

1.2. Structura fondului funciar

1.3. Numărul de locuitori

1.3.1. Structura etnică a populației

1.3.2. Structura populației pe grupe de vârstă

1.3.3. Structura populației pe sexe

1.3.4. Structura confesională a populației

1.3.5. Numărul de gospodării pe sate componente

1.4. Economia localității

1.5. Produse tradiționale înregistrate

1.5.1. Agricultura- culturi aplicate

1.5.2. Creșterea animalelor

1.5.3. Exploatarea forestieră

1.5.4. Comerțul și serviciile

1.5.5. Industria

1.6. Evenimente organizate în cadrul comunei

1.7. Tradiții, obiceiuri, sărbători locale

1.8. Meșteșuguri și ateliere

1.9. Turismul

1.9.1. Obiective turistice naturale

1.9.2. Obiective turistice antropice

Capitolul II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VAMA BUZĂULUI DIN ZONĂ

2.1. Analiza SWOT

2.2. Obiective de dezvoltare turistică în zonă

2.3. Activități necesare pentru atingerea obiectivelor

2.4. Concluzii și recomandări

Capitolul III. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE DIN ZONĂ (PENSIUNI). CONCLUZII FINALE. BIBLIOGRAFIE.

INTRODUCERE

Turismul rural este o formă de turism care "se desfășoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, economice, culturale și umane) ca și dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice, utilizează diverse spații de cazare: hanuri și hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanță și îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivații: de tranzit sau itinerant cu valențe cultural-cognitive etc .

Scopul principal al lucrării este demonstrarea faptului că turismul rural este o premisă a dezvoltării locale, chiar dacă este vorba despre o localitate mică și cu o influență în teritoriu, nu foarte mare, mediul rural fiind recunoscut pentru valoarea sa complexă.

În alegerea prezentei teme a contat foarte mult dorința de a demonstra faptul că turismul rural dispune de un potențial turistic deosebit de valoros în zona Vama Buzăului care odată pus în valoare într-un mod durabil se poate constitui într-un adevărat motor de dezvoltare local.

Obiectivele lucrării, metodele și resursele avute la dispoziție și rezultatelor scontate sunt inserate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 1 Obiective, metode, resurse și rezultate anticipate

Lucrarea este structurată în trei capitole, primul dintre acestea are în vedere realizarea unui studiu monografic al localității Vama Buzăului, prezentarea aspectelor fizico-geografice, elemente de geografie umană și economică, inclusiv resursele turistice. Capitolul secund propune o strategie de dezvoltare a localității Vama Buzăului pe baza turismului rural iar ultimul capitol este un studiu de caz, analiza unei pensiuni agroturistice din Vama Buzăului.

Metodologia

Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, economie, istorie, turism, marketing. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi prezenta succint: observația- a fost utilizată pentru a percepe cele mai valoroase aspecte naturale și antropice. După parcurgerea etapelor metodologiei observării independente dirijate, urmează etapa prelucrării informațiilor; lucrul cu harta- a fost una dintre metodele indispensabile extrem de utile în lucrul la tema de față; au fost analizate numeroase hărți zonei de studiu, harta reprezintă o importantă sursă de informare privind resursele turistice din Vama Buzăului dar și din zona imediat înconjurătoare, problematizarea- implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării, identificarea cauzelor acestora și descoperirea modalităților de rezolvarea a acestor derapaje, este o metodă de cercetare; sintetizarea informațiilor- este o metodă foarte importantă, în condițiile în care, există numeroase surse de informare; comparația- va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice; caracterizarea, descrierea și explicația sunt metode specific geografice; analiza SWOT, va fi utilizată într-unul dintre subcapitolele lucrării și este o metodă foarte bună de analiză complexă a unor realități.

Capitolul I

COMUNA VAMA BUZĂULUI- STUDIU MONOGRAFIC

Un studiu monografic implică o analiză completă începând cu așezarea geografică, continuând cu structura fondului funciar, o analiza demografică, economia comunei, serviciile, elemente legate de etnofolclor, tradiții, obiceiuri și meșteșuguri, resurse turistice.

Fig. 1.1. Emblema comunei Vama Buzăului. Sursa: wikiwand

Emblema comunei prezintă în registrul superior un brad- simbolul pădurilor din zonă, două cruci reprezentând spiritualitatea iar în registrul inferior un zimbru, simbol al vremurilor istorice.

1.1. Suprafața și așezarea geografică

Comuna Vama Buzăului, este situată în provincia istorică Transilvania, în sud-estul județului Brașov la 45 km de Municipiul Brașov, parte a Regiunii de Dezvoltare Centru.

Coordonatele geografice matematice sunt: 45°35′00″N 25°59′00″E.

Suprafața totală a comunei este de 156,63 kmp .

Fig. 1.2.-1.3. Poziția geografică în cadrul României și a jud. Brașov. Sursa: www.județulbrasov.ro

Comuna Vama Buzăului are în componența satele: Vama Buzăului (reședință), și satele Acriș, Buzăiel, Dălghiu

Limitele comunei sunt reprezentate de: Depresiunea și orașul Întorsura Buzăului (la Nord), munții Siriu, Tătaru Mare (1 860 m alt.), Tătaru Mic (1 415 m)- la Est și munții Ciucaș (la Sud-Est).

Fig. 1.4. Relieful zonei comunei Vama Buzăului. Sursa: http://www.infovamabuzaului.ro/scurta-descriere/, accesat în data de 10.04.2018

Favorabilitatea poziției geografice este dată de prezența unor bogate resurse de suprafață (ape, păduri, plante medicinale, fructe de pădure, roci de construcție), de pitorescul zonei cu peisaje deosebite care se constituie în reale atracții turistice.

Restrictivitatea cadrului natural este determinată de o oarecare izolare pe laturile muntoase, împiedicând extinderea așezării spre anumite direcții, deși de-a lungul timpului acest element a implicat și avantaje, temperaturi foarte scăzute iarnă, relief destul de accidentat și întinse păduri cu prezența animalelor sălbatice.

1.2. Structura fondului funciar

Structura fondului funciar al comunei Vama Buzăului pentru anul 2014 este redată în tabelul 1.1. și în graficul aferent.

Tabel 1.1. Structura fondului funciar al comunei Vama Buzăului, anul 2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în data de 14.04.2018

Grafic 1.1. Structura fondului funciar al comunei Vama Buzăului, anul 2014 (ha)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în data de 14.04.2018

Analiza graficului 1.1. indică faptul că cea mai mare parte a fondului funciar de pe teritoriul comunei Vama Buzăului este ocupată de păduri și vegetație forestieră (peste 7 200 ha) și pășuni (peste 5 100 ha). Pe locul al treilea se află fânețele cu peste 2 000 ha. Restul suprafețelor ocupă 401 ha (construcții diverse), 343 ha (terenurile degradate și neproductive), 308 ha (suprafața arabilă) și 137 ha (livezi, ape, drumuri și căi ferate).

1.3. Numărul de locuitori

În analiza numărului de locuitori vor fi utilizate date statistice cât mai recente, din baza de date a Institutului Național de Statistică, date care vor viza structura etnică a populației, pe grupe de vârstă, pe sexe, structura confesională, dar și o situație statistică a numărului de gospodării la nivel de sate componente. La data de 1 iulie 2017, populația după domiciliu a comunei Vama Buzăului era de 3 563 locuitori.

1.3.1. Structura etnică a populației

În urma Recensământului din anul 2011, populația stabilă a comunei Vama Buzăului era de 3 220 locuitori iar structura etnică a populației este redată în tabelul 1.2. și în graficul aferent

Tabel 1.2. Structura etnică a populației comunei Vama Buzăului, Recensământ- 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Grafic 1.2. Structura etnică a populației comunei Vama Buzăului, Recensământ- 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Din analiza datelor prelucrate în tabelul 1.2. și graficul 1.2. se observă că românii dețin o majoritate covârșitoare (aproximativ 95%) din totalul populației comunei Vama Buzăului în urma Recensământului din anul 2011. Principala minoritate etnică sunt rromi cu 107 persoane iar în cazul a 60 de locuitori nu a putut fi stabilită apartenența etnică.

1.3.2. Structura populației pe sexe

Datele privind structura pe sexe a populației comunei Vama Buzăului au fost preluate din baza de date a Recensământului populației din anul 2011.

Tabel 1.3. Structura populației pe sexe a comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Grafic 1.3. Structura populației pe sexe a comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Din analiza datelor rezultă o ușoară majoritate a populației masculine (1 654 persoane- aproximativ 55% din totalul populației comunei Vama Buzăului) față de 1 566 persoane populației de sex feminin.

1.3.3. Structura populației pe sexe

Structura populației pe sexe implică analiza celor trei grupe principale: grupa tânără (0-19 ani), grupa adultă (20-59 ani), grupă vârstnică (60 ani și peste). Datele utilizate sunt cele în urma Recensământului populației din anul 2011.

Tabel 1.4. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Față de majoritatea comunelor din România, Vama Buzăului menține încă o pondere mai mare a tinerilor (0-19 ani) față de grupa vârstnică (60 ani și peste). Deși diferența nu este una mare (902 persoane tinere față de 711 persoane vârstnice) este de remarcat că este una dintre puținele localități din mediul rural din România unde se menține un procent mai mare a tinerilor. Se observă totuși o pătură importantă a persoanelor adulte (peste 55% din totalul populației) dar trebuie spus că ponderea adulților de peste 50 ani este în creștere.

Grafic 1.4. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Acest fapt, indică totuși o tendință de îmbătrânire a populației, fenomen specific întregului mediu de viață rural din România.

1.3.4. Structura confesională a populației

Structura confesională a populației indică apartenența la o religie sau alte categorii de persoane (fără religie, atei). Datele au fost preluate în urma rezultatelor Recensământului populației din anul 2011 și incluse în tabelul 1.5. și graficul 1.5.

Tabel 1.5. Structura confesională a populației comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Majoritatea absolută a populației este reprezentată de creștinii ortodoxi, aproape 95% din totalul populației comunei Vama Buzăului. Minoritatea confesională principală dar și singura este reprezentată de un grup al Martorilor lui Iehova (59 persoane) în timp de 32 dintre locuitorii comunei s-au declarat fără religie iar în cazul a 63 dintre locuitorii comunei nu au putut fi colectate informații în acest sens.

Grafic 1.5. Structura confesională a populației comunei Vama Buzăului- Recensământ, 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Structura populației pe grupe de vârstă este specifică zonelor rurale din Muntenia și Moldova cu predominarea covârșitoare a populației ortodoxe, cu una sau două minorități religioase, de regulă, baptiști sau neo-protestanți și un mic procent al ateilor sau a celor fără religie.

1.3.5. Numărul de gospodării pe sate componente

În urma Recensământului populației din anul 2011 care a vizat și aspecte privind numărul și dotarea gospodăriilor au fost colectate următoarele rezultate:

Tabel 1.6. Numărul de gospodării la nivel de comună, Vama Buzăului, și pe sate componente Recensământ 2011

Sursa: Recensământ, 2011

Numărul total de gospodării din cadrul comunei Vama Buzăului este de 1 076 din care 454 sunt localizate în satul reședință iar 411 în al doilea ca mărime- Acriș, în timp ce satul Dălghiu are cel mai mic număr de locuitori și cel mai mic număr de gospodării. Din totalul gospodăriilor, aproape toate sunt proprietate privată, numai 4 aparțin statului și două clădiri cultelor.

1.4. Economia localității

Din punct de vedere economic, agricultura este principala ramură economică a comunei, dar, treptat, se prefigurează ca această localitate să devină o nouă stațiune turistică, prin valorificarea întregului potențial turistic natural și antropic existent. Pentru ca acest lucru să devină realitate este nevoie în primul rând de concepea și construirea unei infrastructuri specifice, care să deservească această nouă funcție a localității.

1.5.1. Agricultura- culturi aplicate

Pe teritoriul administrativ al comunei, principalele culturi sunt reprezentate de :

Cereale pentru boabe (25,85 ha): porumb (19,67 ha), grâu comun și spelt (2,38 ha), cereale pentru boabe (2 ha), ovăz (1,68 ha), orz și orzoaică (0,12 ha);

Plante industriale (1,13 ha): floarea-soarelui (0,9 ha), plante medicinale și aromatice, condimente (0,23 ha);

Plante de nutreț (59,16 ha): Leguminoase pentru nutreț (57,51 ha), fân (1,01 ha), alte plante (0,64 ha);

Culturi în teren arabil (209,48 ha): cartofi (200,21 ha), rădăcinoase și vărzoase pentru nutreț (8,79 ha), pepeni și căpșuni (0,22 ha), alte culturi (0,2 ha), sfeclă de zahăr (0,06 ha);

Plantații pomicole (0,71 ha): Alți pomi fructiferi (0,66 ha), pruni (0,05 ha);

Plantații viticole (0,05 ha).

1.5.2. Creșterea animalelor

Această ocupație a fost dintotdeauna una de bază a locuitorilor din comuna Vama Buzăului. Creșterea oilor, activitate de tradiție se practică după principiul transhumanței. Stânele sunt instalate în zonele de pășunat ale satului la începutul lunii mai și devin active până la primele zăpezi. Produsele animale (brânză, carne, lapte) sunt utilizate la consum iar surplusul este comercializat.

În urma Recensământului General Agricol din anul 2010, pe teritoriul comunei Vama Buzăului au fost înregistrate următoarele efective de animale: 1 433 capete- bovine, 10 068 capete- ovine, 282 capete- caprine, 1 761 capete- porcine, 8 186 capete-păsări, 328 capete- cabaline, 19 capete- măgari și catâri, 12 capete- iepuri de casă, 86 familii de albine.

Ovinele reprezintă animalul domestic cel mai răspândit, existând chiar mai multe oi decât păsări, fapt ce demonstrează tradiția așezării în domeniul oieritului.

1.5.3. Exploatarea forestieră

Pădurile alături de vegetația forestieră, reprezintă peste 7 200 ha din totalul de 8 100 ha, terenurile neagricole. Zona este încă bine împădurită, existând exploatări locale, la baza versanților, momentan în limitele admise. În localitate nu există unități economice care să exploateze direct masa lemnoasă ci este valorificată indirect de la proprietarii de terenuri cu păduri, lemnul fiind apoi prelucrat și comercializat în formă brută (lemn de foc), chesterea sau produse

artizanale. Cele mai frecvent întâlnite utilizate esențe de lemn sunt: bradul și stejarul (construcții), fagul (piese de mobilier), paltinul și teiul (pentru unelte agricole).

1.5.4. Comerțul și serviciile

În tabelul 1.7. este prezentată situația unităților prestatoare servicii și comerț

Tabel 1.7. Agenți economici cu activitate în domeniul serviciilor și comerțului, după cifra de afaceri, anul 2013

Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului (2016-2021), Primăria comunei Vama Buzăului.

Comerțul și serviciile devin ramuri din ce în ce mai importante în cadrul economiei locale, după agricultură, care reprezintă principala ramură a economiei. Există 13 agenți comerciali care prestează servicii specifice comerțului, inclusiv un service auto, 9 unități comerciale care oferă servicii de transport și depozitare diferite tipuri de materiale. Din punct de vedere turistic există un singur agent care oferă servicii de cazare turistică, inclusiv cu restaurant.

Din punctul de vedere al activităților profesionale, științifice și tehnice există un număr de 3 unități.

1.5.5. Industria

În tabelul 1.8. este prezentată situația principalelor societăți comerciale cu activitate în domeniul industrial.

Tabel 1.8. Agenți economici cu activitate în domeniul industriei, după cifra de afaceri, anul 2013

Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului (2016-2021), Primăria comunei Vama Buzăului.

Deși în ușoară creștere, numărul și activitatea agenților comerciali este încă sub potențialul economic al zonei geografice. Principalele cauze sunt: situația neclară a fondului funciar (împiedică în mare măsură accesarea unor fonduri europene), nivelul modest al capitalului local disponibil destinat unor investiții de mai mare amploare, lipsă unor activități care nu sunt dublate de o consultanță corespunzătoare.

Principalele domenii de activitate din punct de vedere economic în cadrul comunei Vama Buzăului sunt: comerțul cu ridicata și amănuntul, transporturile, agricultura, silvicultura, pescuitul, industria prelucrătoare a materiilor prime specifice zonei (lemn, materiale de construcții, lapte, brânzeturi, lână, piei de animale, etc.).

1.6. Evenimente organizate la nivelul comunei

Dintre evenimentele organizate în cadrul comunei Vama Buzăului, pot fi enumerate cele specifice tradiționale, dar și anumite manifestări populare etno-folclorice.

Se remarcă obiceiurile de Mărțișor, legate de sosire primăverii și trezirea naturii la viață, obiceiurile pascale de care este legat Festivalul de încondeiere al ouălor- organizat anual în cadrul Căminului Cultural Brădet (tehnici arhaice de încondeiere și expoziție), obiceiurile de

iarnă- au ca puncte de atracție Crăciunul, Anul Nou și Boboteaza, manifestări ca Plugușorul, Colindele (Festivalul Colinde la Vama Buzăului), Sorcova, jocurile cu măști (capra, ursul), sunt deosebite atracții pentru localnici și nu numai.

Sărbătoarea Fii Satului, organizată anual în luna aprilie, pune în valoare tradițiile, dansurile și cântecele populate (vezi fig. 1.5.) meșteșugurile tradiționale dar și produse agricole. Expoziții cu obiecte de artizanat, degustarea de produse tradiționale, precum și spectacole folclorice.

Ziua Eroilor, eveniment organizat anual, în luna iunie, pentru a comemora eroii localității, căzuți în cele două războaie mondiale.

Sărbătoarea Gospodarul Vămășan, organizată anual, în luna august, principal scop fiind revigorarea tradițiilor și obiceiurilor dar și promovarea zonei (vezi fig. 1.6.). Cu această ocazie, este un concurs de animale domestice, concursuri de pescuit și tăiere de bușteni.

Fig. 1.5.-1.6. Sărbătoarea Fii Satului (stânga) și produse alimentare tradiționale la sărbătoarea Gospodarul Vămășan. Sursa: www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 15.04.2018

Expoziția taberei de sculptură, artiștii locali participă cu realizări în lemn și metal. Sculpturile sunt expuse în sat pe tot parcursul anului fiind un element decorativ inedit.

1.7. Tradiții, obiceiuri, sărbători locale

Tradițiile și sărbătorile sunt adevărate elemente de atractivitate turistică. Dintre acestea pot fi menționate sărbătorile specifice primăverii, Mărțișorul prin simbolurile sale: firul împletit alb-roșu (simbolizează unitatea contrariilor: iarnă-vară, frig-căldură, etc.), prima zi a lunii martie este atribuită Babei Dochia (se începe urcușul la munte, Babele, începutul noului an agrar), 9 martie (Mucenicii- femeile pregătesc colaci în formă de 8, iar bărbații cele 40 de pahare de vin), Sfintele Paști- simbolurile pascale sunt prezente: ouă roșii, pasca- este rotundă și are în mijloc o cruce, lumina de Înviere- simbolul biruinței asupra întunericului, mielul- simbolul lui Iisus care s-a sacrificat pentru păcatele omenirii, creștinii ciocnesc ouă și spun Hristos a Înviat! iar

răspunsul este Adevărat a Înviat!.

În cadrul sărbătorilor de iarnă, se pot remarca gesturile ancestrale magice, dansul ritualic, comportamentul ludic. Desfășurate între 24 decembrie și 7 ianuarie, sărbătorile de iarnă se caracterizează prin repertoriul neasemuit de bogat în datini și credințe populare, realizări artistice literare, muzicale și coregrafice (vezi fig. 1.7.). Aceste obiceiuri fac din sărbătorile de iarnă cele mai spectaculoase manifestări folclorice și spirituale ale locuitorilor din teritoriu.

Fig. 1.7. Colinde de Crăciun în Vama Buzăului. Sursa: www.revista-satului.ro, accesat în data de 15.04.2018

Alături de aceste tradiții și manifestări folclorice se adaugă elementele arhitecturale specifice caselor de munte din zona Vama Buzăului.

Portul popular tradițional: diferă în funcție de gen, vârstă, etnie (vezi fig. 1.8.); elementul comun este reprezentat de cămașa din in, lână sau cânepă; bărbații poartă cămașă albă, pantaloni albi (ițari), vestă și pălărie și căciulă (iarnă); femeile poartă: cămașa, catrința, fusta, vesta, pieptarul, șorțul, panglicile, etc.

Fig. 1.8. Copii în costume populare. Sursa: http://addjb.ro/index.php?id=64, accesat în data de 15.04.2018

Instrumentele muzicale: confecționate din lemn- buhaiul, buciumul, fluierul, cobza, cimpoiul, alături de care se utilizează naiul, cetera, țambalul, etc.

1.8. Meșteșuguri, ateliere

De o mare importantă sunt ocupațiile tradiționale, iar din acest punct de vedere pot fi menționate:

Creșterea animalelor: practicarea transhumanței, reminiscență a vechilor obiceiuri legate de schimbarea anotimpurilor; se cresc mai ales ovine și bovine (vezi fig 1.9.-1.10.);

Fig. 1.9.-1.10. Creșterea animalelor în Vama Buzăului. Sursa: www.revista-satului.ro, 15.04.2018

Țesutul: a reprezentat o ocupație de bază a femeilor din zonă și încă mai reprezintă, într-o anumită măsură; activitatea este favorizată de creșterea oilor pentru lână și cultivarea inului și a cânepii; tradiția țesutului a fost transmisă din generație în generație;

Cojocăritul și prelucrarea pieilor de animale (tăbăcitul): este un meșteșug casnic legat de

creșterea animalelor și practicarea păstoritului; erau confecționate diferite produse din piele (curele, saci, scuturi, hamuri, îmbrăcăminte) dar și încălțăminte (cizme, pantofi);

Prelucrarea și sculptarea lemnului: este un meșteșug cu o veche tradiție, se produc atât obiecte de uz caznic dar și obiecte ornamentale;

Olăritul: este un vechi meșteșug al zonei, destinat exclusiv bărbaților, după modelare și uscare, vasele sunt ornamentate prin diferite metode, decorul fiind reprezentat de motive abstracte, astrale, fitoforme, frize, ghirlande; se adaugă obiectele de uz casnic (oale, ulcioare, căni, linguri, etc.);

Pictura tradițională: se regăsește în încondeierea ouălor, pictura la sticlă, pictura pe lemn și ceramică, la care se adaugă pictura pe sticlă (vezi fig. 1.11.-1.12.);

Fig. 1.11.-1.12. Scoală de vară de pictură de la Acriș. Sursa: www.ziarullumina.ro, 15.04.2018

Încondeierea ouălor: este un vechi obicei din tradiția populară românească, este o tradiție rezervată aproape exclusiv femeilor; sunt pictate figuri geometrice, simboluri religioase- cruci, simboluri animale și vegetale, motive folclorice (spic, soare, frunză);

Meșteșugul podoabelor și bijuteriilor: sunt elemente ale decorului costumelor populare; podoabele de cap tradiționale se pot grupa în podoabele purtate de fete la căsătorie, podoabele specifice ceremonialului nunții; podoabele pentru gât- mărgele din sticlă și ceramică din diferite culori, podoabe de piept- agrafe, brioșe, podoabe din brâu și șold- brâu, cingători, curele;

1.9. Turismul

Turismul implică deplasarea turistului într-un alt loc decât domiciliul, pe o anumită durată în vederea satisfacerii unor cerințe în timpul călătoriei . Aceasta din punct de vedere spațial, dacă privim turismul din punct de vedere temporal și ca scop el este o activitate de ordin economic. Astfel, prin natura lui, turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri, ceea ce determină o serie de dificultăți în încercarea de al defini.

În viziunea O.M.T. și a altor organisme de profil din cadrul Comunității Europene, potențialul turistic este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic . Potențialul turistic reprezintă oferta turistică primară, acesta împreună cu structurile turistice existente (structura de primire și infrastructura specifică) alcătuiesc oferta turistică reală sau patrimoniul turistic .

În anul 1996, G.Erdeli și I.Istrate, consideră potențialul turistic al unui teritoriu ca fiind ansamblul elementelor naturale, economice, și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru dezvoltarea activității de turism. Aspectul limitativ al definiției decurge din faptul că autorii se opresc doar la o parte din elementele cu valoare pentru turism și anume la cele binecunoscute, ce oferă posibilități de valorificare în această direcție. Prin acestea se exclud acelea care au importanță locală sau sunt știute de un număr limitat de vizitatori. De aici necesitatea de a separa în cadrul potențialului turistic a cel puțin două grupe de componente: cunoscute și valorificate și slab cunoscute și încă puțin vizitate (în stare latentă). Componentele mediului natural natural sau cele ale mediului antropizat prin valoarea lor calitativă sau cantitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni atracții turistice, constituindu-se în adevărate resurse turistice pentru industria turistică.

Conceptul de ”atracție turistică”, considerat de unii sinomim cu ”resursă turistică”, exprimă cu precădere latura afectivă, cognitiv estetică a diferitelor elemente din structura potențialului turistic care produc impresii de o intensitate deosebită. Turiștii pot fi atrași de imaginea, măreția, originalitatea, unicitatea, frumusețea unor componente ale potențialului turistic (cascadă, chei, versanți abrupți, picturi deosebite, clădiri impozante, elemente floristice). .

În viziunea lui Mihai Ielenicz (2006), potențialul turistic reprezintă ansamblul de elemente naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând a realizarea unor activități turistice .

Conceptul de resursă turistică este mult mai complexă și mai completă, incluzând pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare și elemente naturale și antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca materie primă, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generează turismului sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat- turismul climateric, agricultura montană- agroturismul, satele- turismul rural).

Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o adevărată industrie și care, ca orice activitate economică se bazează pe exploatarea și valorificarea unor resurse, Prin conținutul, specificul și valoarea sa orice resursă turistică poate să devină în timp și spațiu, punct de atracție pentru piața turistică.

În paralel cu noțiunile de potențial turistic și resursă turistică, circulă și termenul de fond turistic, ca fiind totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu. O. Snak (1976) îl numește oferta turistică primară, premisa esențială în amenajarea turistică a unei zone și în dezvoltarea anumitor forme de turism.

Aurelia Susan (1980) consideră potențialul turistic ca fiind premisa afirmării fenomenului turistic, care include atât premisele de localizare- fondul turistic cu funcție de atracție, de polarizare a cererii, cât și premisele de realizare- care permit transformarea fondului turistic într-un factor activ al turismului, respectiv exploatarea fondului turistic.

Mihai Ielenicz propune o nouă clasificare a potențialului turistic în geosituri și antroposituri . În multe științe (istorie/arheologie, geografie, turism) este folosit conceptul de sit care cunoaște diferite conceptualizări . Termenul de sit , din limba engleză, înseamnă loc, pe care I. Mac (2000) îl definește ca „o porțiune de teritoriu (spațiu) de o anumită formă care are un conținut material, energetic, și informațional”. Este un concept nou dar atotcuprinzător.

Geositurile sunt obiectivele care aparțin cadrului natural care asociază geomorfosituri (cele mai solicitate în multe activități turistice), hidrosituri, ecosituri (cu un regim aparte de valorificare turistică), etc. Antropositurile sunt obiectivele rezultate din creația științifică, culturală, artistică, ecumenică sau sunt legate de evenimente istorice, sportive și care precumpănesc în spațiul așezărilor umane.

În altă ordine de idei, turismul are un impact deosebit asupra dezvoltării locale. Nivelul impus de rolul și funcțiile actuale ale turismului rezultă din efectul combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea- construcțiile, energia termică, și electrică, construcțiile de mașini, electronica și electrotehnica, industria lemnului și textilă, agricultura și industria alimentară, etc. se află în situația de ramuri furnizoare, iar produsele lor se înglobează, fie în baza materială a turismului, fie în producția oferită de unitățile de alimentație publică. Altele- transporturile, comerțul, comunicațiile, cultura, asistența medicală, etc.- contribuie independent la satisfacerea diverselor segmente ale cererii turistice. Numărul mare al ramurilor cate contribuie la efectuarea de prestații pentru turism indică faptul că produsul turistic nu poate fi de calitate superioară decât în măsura în care toate aceste ramuri intră în structura sa cu elemente de calitate superioară.

Rolul turismului la nivel economiei locale poate redat astfel:

Aportul financiar la bugetul local (încasări din turism);

Valorificarea superioară a resurselor cu profil teritorial;

Ridicarea economică a unor zone geografice care nu dețin resurse naturale și nu dețin unități industriale, singura șansă pentru dezvoltare fiind turismul;

Stabilizarea și specializarea forței de muncă;

Asigurarea unei circulații bănești normale;

Factor de instruire și educație;

Vocația ecologică a turistului.

1.9.1. Obiective turistice naturale

Din punctul de vedere al obiectivelor turistice naturale de pe teritoriul localității Vama Buzăului pot fi menționate:

a) Potențialul turistic al reliefului: relieful reprezintă elementul major în structura potențialului turistic al oricărui teritoriu, el fiind suportul material al desfășurării activităților turistice ; se remarcă potențialul turistic al Munților Ciucaș, formați din conglomerate și calcare fapt care dă un

relief variat cu abundența elementelor calcaroase, peisajele sunt spectaculoase, Munții Ciucaș se remarcă prin prezența colților, coloanelor, turnurilor din jurul vârfurilor Ciucaș, Colții Nitrii, Tigăile, Zăganu, la care se adaugă creste zimțate, vârfuri piramidale, platouri structurale întinse, chei înguste (vezi fig. 1.13.-1.14.)

Fig. 1.13.-1.14. Peisajele montane din zona Vama Buzăului reprezintă un element de atractivitate turistică a zonei. Sursa: http://www.tarabuzaielor.ro/trasee-montane/Intorsura-Buzaului-Vama-Buzaului-Poiana-Dalghiului-Plaiul-Domnesc-Saua-Ciucas-Varful-Ciucas/, accesat în data de 29.04.2018

b) Potențialul turistic al climei: zona localității Vama Buzăului se încadrează în cadrul bioclimatului tonic-stimulent de munte (cu o bogată vegetație forestieră și întinse pajiști alpine, cu numeroase depresiuni și culoare de vale, caracterizate prin climatul de adăpost); este caracterizat prin solicitarea funcțiilor organismului în condițiile unei presiuni scăzute, concentrației scăzute de oxigen, radiația ultravioletă mai intensă, dar cu o mai mare puritate a aerului, frecvența și viteza mare a vântului, variații relativ mari de temperatură și umiditatea mai mare;

c) Potențialul turistic al apelor: cel mai important obiectiv turistic de natură hidrologică este Cascada Urlătoarea- este de fapt un fenomen hidrogeologic, front liniar de izvoare cu depuneri masive de tuf calcaros; astfel, la baza depozitelor de conglomerate cretacic inferioare apar pânzele de apă subterane care alimentează izvoarele cu debit și temperatură constantă (7-9 izvoare);

Fig. 1.15. Cascada Urlătoarea- Vama Buzăului, sursa: http://www.tuktuk.ro/2017/04/vama-buzaului-oaza-liniste/, accesat în data de 29.04.2018

d) Potențialul turistic al florei și faunei : componentele învelișului biogeografic- flora și fauna- joacă un rol deosebit în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând chiar anumite forme de turism ; în zona Vama Buzăului se caracterizează printr-o diversitate de elemente, pădurile de foioase urcă până la 1 000-1 100 m altitudine iar pădurile de conifere ajung la 1 600 m altitudine, pajiștile alpine acoperă culmile înalte și versanții abrupți, fiind alcătuite din asociații variate (ienupăr, afin, jneapăn, merișor); pe stânci și abrupturi abundă plantele de talie mică, viu colorate (floarea de colț- specie ocrotită);

În privința faunei aici se află Rezervația naturală Valea Zimbrilor- rezervația a luat ființă în anul 2008 ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, este a patra de acest tip din România cu 10 ha în suprafață, cerbi și căprioare împart această suprafață cu 31 de zimbrii; zona este amenajată din punct de vedere turistic, cu bănci, foișoare, leagăne; accesul cu mijloace motorizate este interzis (vezi fig. 1.16.-1.17.).

Fig. 1.16.-1.17. Rezervația de zimbrii de la Vama Buzăului. Sursa: www.bizbrasov.ro, accesat în data de 29.04.2018

Rezervația de zimbrii este un obiectiv turistic inedit și se caracterizează prin originalitate, importanță științifică și educativă, fiind un model de protejare a elementelor naturale

1.9.2. Obiective turistice antropice

Din punct de vedere antropic, pe teritoriul comunei Vama Buzăului se află următoarele atracții turistice:

Biserica ortodoxă Vama Buzăului: construită în anul 1848 în stil bizantin, biserica a fost restaurată în 1880, iar în anul 1900 a fost tencuită. În 1958 s-au făcut reparații interioare și biserica a fost pictată de către pictorul Iosif N. Vasu din București împreună cu colectivul de pictori Ștefan Chioreanu, folosind tehnica frescei. Iconostasul a fost lucrat în lemn de meșterul N. Porrescu din Măneciu Ungureni, jud. Prahova, el ind și cel care a pictat icoanele aplicate pe acesta. Biserica din Vama Buzăului reprezintă o unitate distinctă, bine reliefată arhitectural, cu specicul calm și cald al așezării ei. Lângă biserică se găsește și cimitirul central (vezi fig. 1.18.);

Ruinele fostei Capele Catolice: acest așezământ a servit ca lăcaș de cult pentru slujbașii catolici ai Ociului Vamal și clădirilor anexe ale acestei instituții, încă din secolul XV. Perioada de timp în care s-a slujit în această locație este incertă, existând surse care indică secolul XVI, sau chiar XVIII (vezi fig. 1.19.);

Fig. 1.18.-1.19. Biserica Ortodoxă din Vama Buzăului (stânga) și ruinele Capelei catolice. Sursa: http://ziarullumina.ro/biserica-din-vama-buzaului-strajer-al-credintei-in-inima-tarii-119759.html, accesat în data de 12.05.2018

Tabăra de sculptură în lemn: de câțiva ani, în comuna Vama Buzăului, se organizează un concurs de sculptură pentru care artiștii se pregătesc cu lucrări realizate în lemn sau metal. Sculpturile rămân expuse în sat pe parcursul întregului an, devenind astfel elemente aparte în peisajul pastoral. Aceste obiecte de artă dau un aer excentric zonei liniștite, contribuind la o experiență agroturistică reușită pentru toți aceia care ajung să le vadă;

Vechiul pichet de grăniceri: alte vestigii care vorbesc despre istoria zonei sunt reprezentate de ruinele pichetului de grăniceri și cele 7 Festung-uri (întăriri), în genul taberelor militare, amplasate în trecătoare, la intrarea în localitatea Vama Buzăului dinspre granița cu Țara Românească.

La toate acestea se adaugă și evenimentele etno-folclorice, unde sunt puse în valoare tradițiile populare:

Sărbătoarea „Fiii satului” se organizează anual în luna aprilie și are ca scop cinstirea și recunoașterea valorilor umane locale. Se acordă titlurile de „Fiu al satului” și „Cetățean de onoare al Comunei Vama Buzăului” acelor persoane care și-au adus de-a lungul timpului o contribuție importantă la dezvoltarea comunității vămășene. Evenimentul se desfășoară întrun cadru festiv, prilej cu care au loc expoziții de obiecte locale de artizanat, degustare de produse tradiționale, precum și spectacole folclorice (vezi fig. 1.20.);

Sărbătoarea „Gospodarul Vămășan” se organizează anual în luna august și are ca scop revigorarea tradițiilor și promovarea zonei. Cu această ocazie sunt organizate prezentări de animale cu premierea celor mai frumoase exemplare, concursuri de pescuit și de tăiere a buștenilor, în cadrul cărora se întrec cei mai iscusiți tăietori de lemne din sat. Lemnul rezultat este folosit în confecționarea de mobilier. Premiile constau în bani și furaje pentru animale. La fel de atractivă este și tombola organizată cu ocazia acestui eveniment (vezi fig. 1.21.).

Fig. 1.20.-1.21. Sărbătorile populare din Vama Buzăului reprezintă adevărate atracții turistice. Sursa: http://www.infovamabuzaului.ro/sarbatoarea-gospodarul-vamasan/, accesat în data de 15.05.2018

Zona localității Vama Buzăului se constituie treptat într-o zonă de dezvoltare turistică care ar putea, fără probleme, să rivalizeze cu alte zone similare din România.

Capitolul II

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VAMA BUZĂULUI DIN ZONĂ

Cu un potențial turistic deosebit dat de resursele cadrului natural dar și de anumite elemente antropice, Vama Buzăului poate printr-o strategie bine pusă la punct și cu obiective foarte clare să devină un pol de atragere a turismului nu numai pentru brașoveni de exemplu dar și pentru turiștii care vin din sudul României sau din Moldova.

2.1. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

Localitatea Vama Buzăului prezintă anumite atuuri care o pot propulsa în rândul stațiunilor turistice din România. Cadrul natural este unul deosebit de atrăgător, climatul este propice activităților turistice în cea mai mare parte a anului iar zona este încă bine împădurită. Elementele naturale reprezintă de fapt, principalele atracții turistice. Un obiectiv foarte interesant este Rezervația de zimbrii, element care prezintă atât valoare turistică dar și științifică și ecologică.

Dintre oportunități se remarcă valorificarea potențialului turistic etno-cultural, a tradițiilor populare, organizarea festivalurilor și punerea în valoare a obiceiurilor și a portului popular. Zona poate fi dezvoltată economic prin impunerea turismului ca principală ramură dar și prin valorificarea unor resurse, cum este apa, renumită pentru puritate și proprietăți.

Evident, sunt și riscuri, dar și puncte slabe. Infrastructura încă nu este optimă, sunt puține locuri de cazare, iar posibilitățile de agrement nu sunt puse eficient în valoare, dar principalul risc este cel legat de degradarea resurselor turistice, a peisajelor prin intervenții antropice sau prin nepăsare și lipsa unei legislații ferme.

2.2. Obiective de dezvoltare turistică în zonă

Dezvoltarea domeniului strategic cu numărul 8 ,,TURISM’’ este în mod expres prevăzută de către obiectivul strategic 8 ,,OS 8: Creșterea atractivității comunei Vama Buzăului ca destinație turistică, în perfectă integrare cu mediul înconjurător, în sensul valorificării potențialului turismului montan și sportiv, extinderii și modernizării structurilor de cazare, alimentație și de agrement, precum și dezvoltării infrastructurii și serviciilor agro și ecoturistice, în scopul sporirii competitivității turismului rural și a contribuției acestuia la economia locală’’ . Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic numit OS 8, se propune realizarea următoarelor măsuri și investiții pe teritoriul comunei Vama Buzăului, în perioada 2017-2021:

8.1. Promovarea în mod adecvat și unitar a întregului potențial turistic al comunei, implivit cel latent, pentru încurajarea agro-turismului, a turismului ecologic, cultural, a celui montan și a celui sportiv;

8.2. Îmbunătățirea condițiilor în vederea vizitării obiectivelor turistice din cadrul comunei, implicit prin intermediul semnalizării adecvate a acestora;

8.3. Asigurarea calității serviciilor care sunt oferite prin intermediului Centrului de Informare Turistică, prin angajarea personalului specializat, dotarea cu mijloace și echipamente specifice, inclusiv IT și apoi includerea acestuia în cadrul circuitelor regionale și naționale, mai ales în vederea unor participării la diferite evenimente turistice: târguri, expoziții;

8.4. Realizarea de investiții în vederea realizarea unei infrastucturi și a serviciilor de agrement, pentru diferite tipuri de grupuri- țintă, dar și pentru realizarea studiilor de fezabilitate aferente;

8.5. Înființarea și organizarea unui centru hipic pentru practicarea echitației, și a plimbărilor cu atelaje;

8.6. Amenajarea Văii Urlătoarelor ca principală zonă autorizată în vederea campingului și a spațiilor ce vizează agrementul;

8.7. Sprijinirea amenajării tuturor gospodăriilor locale, multe dintre ele având posibilitatea de a deveni ferme de tip agro-turistic;

8.8. Amenajarea și apoi includerea unor noi obiective în cadrul circuitelor turistice, inclusiv omologarea unor noi trasee în spațiul montan;

8.9. Atragerea unor importante surselor pentru finanțarea extinderii rezervației ,,Valea Zimbrilor’’ din comuna Vama Buzăului pe 80 ha pădure și apoi modernizarea acesteia;

8.10. Sprijinirea unor anumite investiții având ca principal obiectiv înființarea unor noi structuri turistice ce vizează cazarea și serviciile de alimentație, dar și modernizarea celor deja existente, care să ofere cele mai bune servicii integrate de cazare, servire a mesei, pentru relaxare și agrement;

8.11. Realizarea unei rețele pentru colaborarea furnizorilor unor anumite servicii de tip turistic;

8.12. Realizarea unor studii sau cercetări de specialitate având în vedere potențialul de dezvoltare turistică a diferitele forme sau tipuri de turism care sunt practicate sau care ar putea deveni practicabile;

8.13. Obținerea unui meritat statut de ,,stațiune turistică sau ecoturistică’’ de interes local, regional, sau chiar național.

Toate aceste obiective se pot realiza prin implicarea autorităților locale și sprijinul celor centrale dar și prin o bună informare a locuitorilor, pentru a conștientiza faptul că dezvoltarea locală nu este un element negativ ci, poate asigura prosperitatea comunei.

2.3. Activități necesare pentru atingerea obiectivelor

Promovarea turistică a zonei este una dintre activitățile necesare atingerii obiectivelor propuse. Aceasta se face în cadrul și prin intermediul Centrului de Informare Turistică Vama Buzăului, care este situat foarte aproape de rezervația de zimbri din satul Acriș, obiectiv construit în cadrul unui proiect cu o finanțare prin intermediul PNDR 2007-2013 și inaugurata apoi la sfârșitul anului 2015.

Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului este cel care își propune asigurarea unei legături indispensabile a zonei cu turiștii, contribuind astfel atât la o bună informare dar mult mai obiectivă și completă a acestora. Centrul de informarea turistică este destinat atât turiștilor din România, dar și celor străini în egală măsură, fiind locul efectiv de pornire în vederea cunoașterii și vizitării acestei zone a țării (vezi fig. 2.1.-2.2.).

Fig. 2.1.-2.2. Centrul de Informare Turistică- Vama Buzăului. Sursa: www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 17.05.2018

În cadrul centrului de informare turistică se regăsesc numeroase informații care sunt .necesare oricărui vizitator care își dorește o experiență autentică în valea dintre munții Întorsura Buzăului și Ciucaș – Zăgan, implicit o scurtă descriere a zonei, a obiectivelor care pot fi vizitate, evenimentele care sunt desfășurate atât pe plan local, numeroase hărți, traseele turistice (vezi fig. 2.3.-2.4.), posibilitățile de cazare și serviciile de transport disponibile și, nu în ultimul rând, o foarte frumoasă și interesantă galerie foto-video.

Fig. 2.3.-2.4. Panouri de informare turistică din Vama Buzăului. Sursa: www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 17.05.2018

În afară de locația propriu-zisă a centrului de informare turistică, acesta promovează zona și în mediul online, prin intermediul site-ului web http://www.infovamabuzaului.ro/ și a paginii de facebook https://www.facebook.com/citvamabuzaului/. În cadrul acestor site-uri sunt promovate principalele obiectivele turistice dar și evenimentele locale, atât și din împrejurimi, respectiv din întreg teritoriul denumit sugestiv ,,Curbura Carpaților’’, care este alcătuit din comunele Budila, Prejmer, Teliu, Tărlungeni, Vama Buzăului, la care se adaugă și orașul Întorsura Buzăului.

În privința formelor de promovare ale turismului rural, pe piața acestui tip de turism există un număr de patru modalități de promovare: publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzări directe și relații publice.

Promovarea implică orice formă de comunicare utilizată pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre produsele, serviciile, imaginea, ideile sau implicarea în comunitate a unei organizații. Țintele promovării ar putea fi: consumatorii finali, organizațiile non-guvernamentale, angajații, etc.

a) Publicitatea

Cea mai bună metodă de publicitate în privința promovării turistice a unităților de cazare este promovarea prin intermediul internetului. Acest lucru se datorează în mod deosebit accesibilității de care se bucură internetul, în prezent aproape fiecare are un dispozitiv care poate fi conectat la internet iar acesta este găsit oriunde nu neapărat prin cablu ci prin intermediul rețelelor Wi-Fi. În consecință, un potențial turistic preferă modul mai practic de a găsi o locație cât mai favorabilă din toate punctele de vedere. De aceea este foarte important ca site-urile de prezentare ale unițăților de cazare să fie cât mai atractive, și în egală măsură ușor de utilizat și de găsit informațiile necesare

Un rol extrem de important în alegerea unei pensiuni sunt review-uri, extrem de importante pentru că acestea reprezintă un element care este destul de bine analizat de către cei care doresc să viziteze o pensiune turistică, astfel anumite comentarii negative, legate de calitatea serviciilor, fie că este vorba despre starea spațiilor de cazare în general sau de calitatea servirii mesei pot să determine pe alți turiști să nu mai viziteze locația respectivă iar în cazul unor aprecieri pozitive, efectul este pozitiv.

Pe lângă importanța strategică a acestor review-uri, cărțile de vizită sunt cu adevărat o modalitate de a face publicitate. Modul în care sunt realizate cu efecte de culori, simboluri, informații, imagini și chiar materialul din care sunt alcătuite pot face diferența. Este foarte important ca acestea să fie poziționate la recepție, într-un loc foarte vizibil astfel ca turistul să poată lua cărți de vizită, iar de regulă cei care iau sunt cei care sunt mulțumiți și pot da mai departe aceste cărți de vizită.

Flyerele sunt mijloace utile de promovare turistică pentru că asigură prezentarea serviciilor pe un suport letric cu dimensiuni mai mari. Pot fi tipărite sub o combinație de culori sau pot fi realizate simple, dar este foarte important ca toate informațiile importante să fie incluse, adresa, locurile de cazare, datele de contact, atracții turistice în zonă, servicii turistice.

Fig. 2.5. Flyere, pliante, hărți, materiale de promovare a comunei Vama Buzăului. Sursa: www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 17.05.2018

b) Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor trebuie să fie adaptată turismului rural, agroturismului. Pentru atragerea turiștilor este nevoie de acordarea unor facilități cum ar fi: reducere pentru grupuri, sau reducere pentru perioadele mai lungi de sejur, acordarea unei nopți gratuite de cazare pentru un sejur de 6-7 nopți, promovarea trebuie extinsă pe toate planurile: mass-media, agenții de turism, târguri de turism, editarea de pliante, etc, acordarea unor discount-uri pentru anumite servicii. Toate acestea au ca principal rol, fidelizarea clienților, atragerea lor pentru a se întoarce din nou și a solicita din nou serviciile unității respective.

Administratorii unei pensiuni turistice trebuie să știe să fie flexibili pe piața turistică pentru a avea succes și mai ales pentru a acoperi o paletă cât mai largă de turiști: de la servicii destinate seniorilor la programe pentru copii, tabere și excursii școlare.

Este necesară o strategie foarte atent pusă la punct de valorificare a unor sărbători legale sau diferite ocazii cum ar fi Ziua Îndrăgostiților, Ziua Internațională a Femeii, Ziua Națională a României sau sărbătorile religioase de peste an.

c) Relațiile publice

În cazul relațiilor publice o foarte bună publicitate se poate face prin intermediul recomandărilor, astfel, este recunoscut faptul că, un client mulțumit poate aduce la rândul lui cel puțin al alt client prin intermediul recomandărilor pozitive, aceasta este o foarte bună modalitate de a face publicitate mai ales dacă mulțumirea clienților a fost pe măsură

Un element care ține de detaliu este abilitatea de a alege o poză reușită și atrăgătoare la profilul anumitor pagini de pe site-uri de socializare (Facebook) dar și pe site-urile de turism ca www.booking.com, (vezi fig. 2.6.), www.infoturism.ro, etc.

Fig. 2.6. Unități de cazare din Vama Buzăului prezentate prin intermediul booking.com. Sursa: https://www.booking.com/searchresults.ro., accesat în data de 17.05.2018

Alte ocazii deosebite pentru utilizarea relațiilor publice în cazul publicității unei unități de cazare sunt evenimentele. Este vorba despre evenimente cu muzică și dans popular care atrag un număr foarte mare de turiști, serile de la restaurantul unității sau chiar inopinate sunt memorabile pentru turiști care revin din nou cu bucurie într-un loc unde au amintiri foarte plăcute.

Bucătăria specifică este un foarte bun mod de a face publicitate. Gastronomia locală este și va fi un atuu deosebit dacă este pusă în valoare corespunzător. Bucatele tradiționale din Transilvania, Oltenia sau Bucovina sunt deosebit de bine văzute mai ales de către turiștii străini dar și români deopotrivă. Unitățile de cazare care dispun de posibilitatea preparării și servirii mesei pot opta pentru un anume tip de bucătărie (românească, locală, internațională).

Marile sărbători religioase de peste an (Învierea Domnului, Nașterea Domnului, Nașterea Maicii Domnului- Sf. Maria, Rusaliile, etc.) toate sunt ocazii deosebite în care unitatea de prestări servicii turistice poate profita în mod deosebit prin organizarea de seri festive în care se pot servi bucate tradiționale sau specifice evenimentului (preparate din miel, preparate din carne de porc, pește, etc.). Urcatul oilor la munte sau iernatul oilor sunt de asemenea oportunități de atragere a turiștilor, sau Revelionul, Crăciunul pe stil vechi care atrage mai mult turiști moldoveni.

d) Vânzarea personală

Vânzarea personală implică comercializarea unor produse care prin calitatea lor superioară pot asigura fidelizarea turiștilor. Este vorba despre produse de patiserie, gemuri, brânzeturi, etc, din acest punct de vedere se poate organiza o cameră de bunătăți

Construirea unor ateliere de prelucrare a lemnului, a lânii, sau a ceramicii, olăritul, toate se constituie în elemente de atractivitate turistică deosebit de puternice dacă sunt valorificate organizat.

La toate acestea se adaugă diferitele evenimente din gospodăriile țărănești, hrănirea animalelor, mulsul laptelui, preparea bucatelor tradiționale, se adaugă descoperirea de noi produse turistice, inclusiv pachetul turistic pentru cuplu, care poate fi aplicat oricând de-a lungul anului.

e) Alte modalități de a face publicitate

În acest caz este vorba despre publicitatea now-media (axată și distribuită prin intermediul rețelelor media, fie că este vorba despre televiziune, radio sau jurnale), publicitatea de pe site-uri (destul de eficientă, vizează mai ales site-urile foarte vizitate, anumite videoclipuri de pe Youtube sau paginile de yahoo, se adaugă site-urile unor agenții de știri- Agerpress, sau televiziuni- România TV, Realitatea TV, ziare online- Libertatea, Gândul; bloguri- este vorba mai ales despre blogurile unor personalități din domeniul musical, sportive sau politic; paginile de facebook- implică reclame personale la diferite afaceri de familie, sau pentru anumite societăți economice, prestatoare de diferite servicii).

Ecoturism- Valley 21

În vara anul 2010, Primăria comunei Vama Buzăului a reușit crearea un parteneriat de tip public-privat cu un grup de investitori din Olanda și România, având ca principal scop dezvoltarea primei stațiuni de forma ecoturistică din România, cunoscută în proiect cu denumirea ,,Valley 21’’. Investitorii au intervenit cu partea financiară, iar Primăria comunei Vama Buzăului a pus la dispoziția lor un teren cu o suprafață de 68 ha, pentru construirea unor vile (vezi fig. 2.7.) dar cu o condiție foarte strictă: păstrarea nealterată a aspectului zonei.

Fig. 2.7.. Proiectul vilelor de lux în cadrul complexului turistic Valley 21. Sursa: https://start-up.ro/un-olandez-construieste-case-desprinse-din-povestile-lui-tolkien-in-intorsura-buzaului/, accesat în data de 17.05.2018

Ideea acestui proiectul a pornit de la deosebitul potențialul ecologic al acestei comune și la nevoia de dezvoltare economică a regiunii, pornind de la lipsa poluării, la păstrarea caracteristicilor unei ape limpezi, un solul fertil care produce numeroase produse ecologice, totalitatea peisajelor atractive la care se adaugă obiectivele turistice din zona analizată, finalizând apoi cu îndeletnicirile localnicilor; creșterea animalelor și a albinelor, prepararea produselor tradiționale locale, dar și priceperea acestora în practicarea diferitelor meșteșuguri tradiționale.

Fig. 2.8. Localizarea proiectului Valley 21. Sursa: http://www.valley21.ro/ro/brosura-proiectului-valley21/, accesat în data de 17.05.2018

Prin acest proiect se dorește transformarea comunei într-o zonă turistică, având la bază conceptul de „Sat Nou”, care dorește reintroducerea independenței economice a localnicilor din mediul rural, în vederea inversării unor trenduri demografice precum migrația spre marile orașe. Astfel, localnicii din comuna Vama Buzăului sunt învățați cum să aducă bogăție și prosperitate zonei, protejând, în același timp, modul tradițional de viață al oamenilor, dar și un mediu înconjurător curat.

Fig. 2.9. Localizarea complexului turistic în zona Vama Buzăului. Sursa: http://www.valley21.ro/ro/brosura-proiectului-valley21/, accesat în data de 17.05.2018

Complexul eco-turistic format din case de vacanță Valley 21 este considerat un model al viitorului mai ales din punct de vedere rezidențial, pentru că îmbină tehnologia de ultima oră cu cele mai eficiente soluții ecologice. Complexul eco-turistic montan Valley 21 s-a lansat, pe 10 septembrie 2016.

Sunt patru tipuri de case, cu suprafețe între 92 mp și 118 mp, cu prețuri cuprinse între 167.500 și 285.000 de euro. Acestea sunt construite numai din materiale eco friendly, de o înaltă calitate.

Complexul Eco-Turistic Montan, Valley 21, care va funcționa în regim de tip condominium, este compus din 68 de case individuale și un centru de facilități. Acesta urmează a fi realizat în totalitate, până în 2020, pe o suprafață de 68 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Vama Buzăului din județul Brașov. Atât arhitectura proiectului, cât și soluțiile alese pentru accesul la utilități, țin cont de principiul sustenabilității energetice și de impactul cât mai redus asupra mediului înconjurător.

Arhitecții italieni, Luca Fornaroli și Giulia Valentini, în strânsă colaborare cu firma de arhitectură peisagistică Stijlgroep Architects din Rotterdam, au creat o operă de artă chiar în mijlocul naturii: o casă care păstrează linia naturală a terenului, fără a pierde din confortul unei locuințe unice. Casele, aflate la un pas de Rezervația Naturală Valea Zimbrilor, au dimensiuni generoase.

Eco-complexul rezidențial Valley 21 dă o nouă dimensiune luxului (vezi fig. 2.10.). Interioarele sunt foarte spațioase, desenate astfel încât să folosească la maximum fiecare metru pătrat. Atunci când îți plimbi privirea de-a lungul pereților, ai mereu parte de surprize plăcute: soluții ingenioase, locuri de odihnit privirea. Totul este gândit astfel încât locuitorilor caselor de vacanță să nu le lipsească nimic din confortul cu care sunt obișnuiți în viața de zi cu zi, dar să primească ceva în plus: priveliște incredibilă, liniște și pace.

Fig. 2.10. O nouă dimensiune a luxului- Valley 21. Sursa: http://www.valley21.ro/ro/brosura-proiectului-valley21/, accesat în data de 17.05.2018

Face parte din noua generație, care înțelege diferit ideea de apartenență în cadrul unei comunități. Spre deosebire de abordarea individualistă, care a dominat din ce în ce mai mult lumea în ultimele decenii, beneficiarul proiectului Valley 21 dezvoltă un sentiment al responsabilității comune în societatea în care trăiește, în cadrul familiei pe care o îngrijește și o iubește.

2.4. Concluzii și recomandări

Odată cu realizarea unui studiu de către Primăria comunei Vama Buzăului, în privința activității de turism din această localitate, locuitorii au avut următoarele păreri:

În privința circulației turistice, 41% dintre cei intervievați consideră că gradul de dezvoltare din acest punct de vedere al localității ca fiind bun, iar un procent de 32,5% îl apreciază chiar ca foarte bun și 17,5% dintre cei intervievați l-au apreciat ca fiind satisfăcător.

În ceea ce privește promovarea turistică și calitatea serviciilor turistice, 34% dintre cei intervievați apreciază că gradul de dezvoltare este unul bun, iar 29% îl apreciază chiar ca foarte bun, în timp de 26% îl situează la nivel satisfăcător.

Referitor la calitatea serviciilor oferite de structurile de cazare turistice, un procent de 36% apreciază gradul de dezvoltare la un nivel bun, iar 35%, satisfăcător, în timp ce 20% apreciază că nivelul serviciilor oferite este foarte bun.

Din categoria structurilor de primire turistice cu funcții de alimentație publică, un procent de 32% apreciază negativ gradul de dezvoltare ca fiind la un nivel critic iar 28% problematic, în timp ce 23%, la un nivel satisfăcător.

Privitor la funcționarea centrelor de informare turistică, un procent de 33% dintre cei intervievați consideră că gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun, iar 27,5% bun și un procent de 20% îl situează satisfăcător.

Aprecierile care s-au făcut referitor la actuala dezvoltarea domeniului culturii din cadrul comunei Vama Buzăului au avut în vedere următoarele subdomenii:

Monumentele istorice: 29,5% dintre cei intervievați consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, în timp ce 25% îl situează la un nivel critic și 20% problematic;

Instituțiile culturale: 35% dintre respondenți consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun, 26% satisfăcător și 23% chiar foarte bun;

Evenimentele culturale: 35% dintre persoanele intervievate consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun, 30% îl situează la un nivel chiar foarte bun și 24,5% dintre cei chestionați îl plasează la un nivel satisfăcător;

Meșteșugurile tradiționale: în cazul a 35% dintre cei chestionați, se consideră gradul de dezvoltare ca fiind problematic, 26% satisfăcător iar 21% critic;

Promovarea culturală: 35% apreciază gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, în timp ce 22% îl situează la un nivel slab și numai 21% ca fiind la un nivel bun.

Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului infrastructurii și serviciilor publice în comuna Vama Buzăului au făcut referire la următoarele subdomenii:

Tipul, copertarea / structura și starea drumurilor: 50% dintre cei intervievați apreciază gradul de dezvoltare al comunei ca fiind foarte bun iar 36%, la un nivel bun;

Infrastuctura pentru circulația pietonilor și bicicliștilor: 31% dintre cei chestionați consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun, 24,5% la un nivel satisfăcător și 17% chiar foarte bun;

Transportul public de călători: 39,5% dintre persoanele intervievate consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic, evidențiind astfel o problemă din acest punct de vedere, 28,5% consideră situația ca fiind problematică iar 19% la un nivel satisfăcător;

Servicii pentru situații de urgență: 39% dintre persoanele care au fost chestionate consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic, ridicând astfel o problemă destul de delicată, a intervenției în cazul unor situații de urgență medicală de exemplu, cu toate acestea 22% dintre cei întrebați apreciază serviciul ca fiind bun iar 20% satisfăcător;

Asigurarea ordinii și siguranței publice: 36% apreciază gradul de dezvoltare ca fiind bun, în timp ce 26% la un nivel satisfăcător, în timp ce 22% consideră ca este foarte bun.

Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului economiei locale și a mediului de afaceri din cadrul comunei Vama Buzăului au făcut referire la următoarele subdomenii:

Agenții economici; profil antreprenorial; competitivitate; comerț: dintre cei intervievați 35% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, un procent de 31% ca bun iar 21%, problematic;

Piața forței de muncă: Un procent important de 43% dintre cei intervievați consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic, scoțând în evidență reale probleme din acest punct de vedere, 40,5% apreciază ca fiind o situație problematică și numai 13% apreciază situația ca satisfăcătoare;

Rețeaua și serviciile bancare (sucursale bănci, ATM-uri): 45% dintre cei inttervievați consideră gradul de dezvoltare din acest punct de vedere ca fiind unul de nivel critic, 25% îl plasează la un nivel problematic iar 20% ca satisfăcător;

Proiectele și investițiile din fonduri europene: 32% apreciază gradul de dezvoltare din acest punct de vedere ca fiind bun iar 30% ca fiind satisfăcător existând totuși și 17% care apreciază nivelul proiectelor ca fiind foarte bun;

Investițiile străine: 29,5% dintre persoanele chestionate consideră că gradul de dezvoltare este unul satisfăcător, 24,5% la nivel problematic, existând și un procent de 23% ce plaseazîă situația la un nivel critic.

Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului sportului și protecției mediului în comună au făcut referire la următoarele subdomenii:

Practicarea sporturilor în aer liber (de vară și de iarnă): dintre cei chestionați, 32% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, 23% bun și 19% problematic;

Resursele sportive (spații, personal, evenimente, cluburi sportive): 28% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, 24% problematic și 21% bun;

Spațiile verzi, de agrement și sport: 35% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, 20,5% problematic și 19% bun;

Calitatea atmosferei și habitatelor naturale, florei și faunei: 73% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun și 19% bun;

Ariile naturale protejate: 45% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun, 28% bun și 20% satisfăcător.

În urma acestor rezultate, incluse în cadrul Strategiei de Dezvoltare a comunei Vama Buzăului pentru perioada 2014-2020 sunt incluse următoarele direcții de dezvoltare:

Vama Buzăului – Centru zonal de creștere a animalelor: 41% dintre respondenți au precizat faptul că doresc extrem de mult ca localitatea Vama Buzăului să devină în timp un Centru Zonal de Creștere a Animalelor iar 25,5% dintre persoanele intervievateapreciază că acest lucru ar fi foarte benefic pentru dezvoltarea economică a comunei. Respondenți care au precizat că își doresc mult sau chiar foarte mult ca Vama Buzăului să devină un Centru zonal de creștere a animalelor, li s-a solicitat să specifice acele animale a căror creștere ar dezvolta, în opinia lor, sectorul agricol din comună, iar din acest punct de vedere au fost menționate pe primele două poziții bovinele și ovinele;

Vama Buzăului – Zonă industrială : o treime dintre cei intervievați (33%) au precizat că -și doresc foarte mult ca localitatea Vama Buzăului să devină în timp o Zonă industrială, în timp ce, un procent de, 25,5% dintre aceștia apreciază că doresc acest lucru într-o anumită măsură iar 13% și-l doresc mult; dintre tipurile de industrii a căror practicare ar dezvolta, după părerea lor, sectorul industrial din cadrul comunei, au fost menționate: industria alimentară – de către 66% dintre cei întrebați, respectiv industria lemnului – 25%.

Vama Buzăului – Stațiune turistică: peste trei sferturi dintre respondenți (78%) au apreciat că își doresc foarte mult ca localitatea Vama Buzăului să devină o importantă Stațiune turistică iar 13% dintre aceștia au menționat că își doresc mult acest lucru; în privința tipurile și formelor de turism care pot fi practicate pe teritoriul comunei și care ar dezvolta, în opinia lor, sectorul turistic, răspunsurile acestora fiind distribuite după cum urmează: ecoturismul – 47%, agroturimul – 33% și turismul de agrement – 13%.

Vama Buzăului – Zonă dedicată practicării sporturilor în aer liber: mai mult de jumătate dintre cei chestionați, mai exact 51%, au declarat că doresc foarte mult ca localitatea Vama Buzăului să devină în timp, dacă se poate în cât mai scurt interval de timp, o Zonă destinată practicării sporturilor în aer liber, 27% dintre aceștia că își doresc acest lucru într-o oarecare măsură și 14,5% că și-l doresc mult; în privința tipurilor de sporturi de vară și ce sporturi de iarnă s-ar putea practica pe teritoriul comunei și care ar dezvolta, în opinia lor, sectorul sportiv, au fost menționate: fotbal – 32% și ciclism – 29%, iar în privința practicării sporturilor de iarnă majoritatea dintre cei chestionați (88%) au ales schiul.

Capitolul III

STUDIU DE CAZ: ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE DIN ZONĂ (PENSIUNI)

Metodologia cercetării

Un chestionar este un instrument destul de eficient de investigare dacă este realizat corespunzător, conform normelor de investigare. A fost inventat de Sir Francis Galton și constă în aplicarea de întrebări pentru acumularea de informații. Chestionarul prezintă câteva avantaje importante: implică în general un cost redus, spre deosebire de ancheta prin telefon, implică mai puțin efort, răspunsurile sunt standardizate și astfel ușor de acumulat datele.

Cu toate acestea există și anumite dezavantaje din care se pot menționa: rigiditatea răspunsurilor standardizate și faptul că respondenții trebuie să fie capabili să citească și să răspundă întrebărilor. Chestionarele sunt de două mari categorii: chestionare cu variabile cu măsură separate și chestionare cu întrebări care sunt agregate într-o măsură, un index.

Pentru întrebările cu răspuns închis există 4 scale de referință: dihotomică (două variante de răspuns), nominală-politomă (două variante de răspuns într-o anumită ordine), ordinală-politomă (două variante de răspuns comandate), mărginit (respondentului i se oferă o scară mai largă de răspunsuri). În cazul întrebărilor deschise unui respondent i se cere să completeze o propoziție, astfel apar anumite probleme și în privința sincerității răspunsului . Astfel pentru mai bune rezultate, pentru fidelizarea chestionarului, întrebările trebuie să decurcă logic una din cealaltă, pentru o bună rată de răspuns întrebările trebuie să decurgă de la cele mai puțin sensibile la cele mai dificile, de la cele generale la cele specifice .

Iată câteva reguli de construcție a întrebărilor : utilizarea declarațiilor în caz că persoanele intervievate au alte opinii în afara celor incluse în chestionar, existența unei liste cu alte răspunsuri posibile, utilizarea numai a declarațiilor pozitive sau negative, nu se recomandă utilizarea celor duble-negative, presupunerile sunt excluse, formulare clară, ușor de înțeles pentru toate nivelurile educaționale, construcția întrebărilor trebuie să fie corectă gramatical, cu semne de punctuație. Administrarea chestionarului : intervievare orală, fața în față; pe suport de hârtie; chestionar computerizat.

În realizarea unui studiu de acest tip se va ține cont de anumite aspecte de organizare și pregătire a realizării chestionarului: natura populației de referință și posibilitățile de definire ale acesteia, informația disponibilă, natura și volumul eșantionului, precizia rezultatelor, criteriile impuse de limitele economice și de timp, costul. În realizarea unui sondaj există o strânsă interdependență între cost și precizia realizării sondajului . Timpul de realizare este de-asemenea un factor extrem de important.

Premisa cercetării

Turismul este cu siguranță un element modern din cadrul economiei actuale, contemporane, moderne. Pentru realizarea acestui chestionar a fost nevoie de o resursă de timp însemnată din diferite perioade ale anului, din plin sezon turistic dar și din extrasezon. Consultarea bibliografiei a fost primul pas pentru o mai bună cunoaștere a locurilor care urmau a fi vizitate. Informațiile și datele statistice au fost analizate cu multă atenție mai ales acolo unde apăreau anumite diferențe și nepotriviri. Sursele cu baze de date oficiale de la nivel regional și național, prezintă anumite neconcordanțe cu realitatea, fiind utilizate datele alături de informațiile obținute prin metoda interviului și a anchetei de teren. Interviurile nu au fost realizate selectiv prin alegerea unor eșantioane, aleator ci au fost realizate la nivelul fiecărei unități de cazare existente.

Ancheta de teren, interviurile cu localnicii, cu factorii de decizie locali (primari, poliție, cadre didactice) și numărul mare de fotografii m-au ajutat să cunosc situația reală a zonei turistice din orașul Rupea și să definitivez concluziile și propunerile.

În cadrul analizei și cercetării, colectarii acestor date necesare pentru tratarea subiectului prezentei lucrări, au apărut, inevitabil, dificultăți, probleme de neconcordanță în informațiile colectate. Cercetarea de teren a fost însoțită de o documentare bibliografică importantă ca număr, solicitând în același timp corelarea cu date statistice și oficiale, astfel am constatat diferențe între informațiile teoretice și reale, din partea persoanelor chestionate și din bazele de date existente. Datorită suspiciunii instalate în momentul chestionării, datele obținute de la persoanele respective au și o notă de neveridicitate.

Grupul-țintă a fost reprezentat de persoane care au petrecut cel puțin o noapte de cazare în comuna Vama Buzăului, au fost colectate 100 chestionare valide, aceasta fiind și cifra propusă la începutul activității. S-au urmărit maxim 3 obiective generale transpuse în 10 întrebări.

Scopul cercetării

Scopul principal al acestei cercetări este stabilirea motivației pentru turiștii care vizitează zona turistică Vama Buzăului și modul în care turismul din această zonă geografică poatre să devină un factor de dezvoltare regională. Se vor măsura următoarele aspecte: tipul de turism care reprezintă principala motivație a turiștilor pentru a vizita această zonă turistică; valoarea turistică a cadrului natural ca motivație pentru turiștii care vizitează Vama Buzăului; determinarea unei motivații turistice; identificarea elementului turistic de ordin antropic care poate fi motivațional un factor generator de sosiri turistice; modul în care cadrul cultural din regiune poate să susțină un flux turistic și să devină pe viitor un element care să susțină motivația turistilor de a vizita Govora, și aici se pot menționa, elemente de ordin folcloric, port popular, tradiții și obiceiuri arhaice, etc.

Obiectivele generale

Obiectivele generale vor fi numai în număr de maxim 3, astfel încât să fie construite un număr de 10 întrebări care să aibă ca principală țintă, modul în care turismul rural se poate constitui într-o reală șansă de dezvoltare economică locală, iată care sunt obiectivele generale propuse.

Obiectivele generale propuse

O1. Identificarea principalului element de motivație turistică care determină sosiri turistice în zona turistică Vama Buzăului;

O2. Performanța diferitelor forme de turism în desfășurarea activității generale de turism și importanța lui ca factor motivational;

O3. Descoperirea premiselor turistice care pot genera motivații în plus potențialilor turiști pentru a vizita localitatea Vama Buzăului.

Ipotezele cercetării. Ipotezele de lucru se axează pe fiecare obiectiv prin realizarea întrebărilor reportate la obiectivele propuse. Astfel pentru primul obiectiv este de așteptat ca ponderea celor care au o atitudine pozitivă față de turism să una destul de mare în favoarea practicării turismului, pentru că vorbim despre persoane care se află chiar într-o deplasare turistică, deci ne putem aștepta ca să avem cifra zero în dreptul persoanelor care afirmă că nu practică deloc turismul. Este interesant de văzut apoi ce fel de turism preferă cei intervievați, apreciez că în această zonă majoritatea celor intervievați vin pentru drumeții, ecoturism, etc.

În ceea ce privește cunoașterea potențialului turistic este de apreciat că majoritatea din cei intervievați cunosc bine regiunea, inclusiv obiective turistice naturale și antropice din regiune. Tot în această privință, se poate măsura gradul de satisfacție a turistilor în privința stării de conservare ale acestor obiective turistice. O stare de conservare bună, funcționează ca o premisă pentru atragerea turiștilor în această regiune dar și crește valoarea obiectivului în sine iar nivelul de satusfacție al turiștilor este mai mare. În acest caz consider că vor exista și păreri critice, nemultumiri în privința stării în care se află anumite obiective turistice.

De asemenea este presupus să se confirme următoarele idei:

Destinația turistică a fost aleasă datorită factorilor naturali;

Profilul turiștilor care vizitează zona turistică Vama Buzăului nu diferă de cel al altor turiști care vizitează alte regiuni turistice asemănătoare din România;

Venitul reprezintă încă un element important în alegerea destinației turistice dar și pentru tipul de turism ales.

Rezultatele cercetării

Iată și întrebările propuse turiștilor pentru atingerea acestor 3 obiective:

1. Ce tip de turism apreciați că este mai bine promovat în localitatea Vama Buzăului?

a) Cultural-istoric; b) Religios; c) De agrement; d) Științific; e) Ecoturism; f) Altele (care).

2. Care sunt factorii care v-au determinat să decideți să vizitați Vama Buzăului?

a) Ineditul locului; b) Facilitățile oferite de unitățile de cazare; c) Publicitatea; d) Recomandările rudelor (prietenilor); e) Experiența proprie; f) Alți factori (care).

3. Care este motivația alegerii dumneavoastră?

a) Agrement; b) Recreere și odihnă; c) Agroturism; d) Dorința de cunoaștere; e) Alt motiv (care)

4. Care considerați că este principalul atuu, promovat, din punct de vedere turistic al localității Vama Buzăului?:

a) Tradițiile etnofolclorice; b) Prezența unor obiective turistice naturale; c) Prezența unor obiective turistice antropice; d) Infrastructura turistică; e) Rezervațiile naturale; g) Gastronomia locală.

5. Care atracție turistică din zona localității Vama Buzăului considerați că este cel mai bine promovată din punct de vedere turistic?:

a) Rezervația de zimbrii; b) Cascada Urlătoarea; c) Biserica Ortodoxă; d) Ruinele fostei capele catolice;

6. În care dintre materialele promoționale ați descoperit aceste obiective turistice?

a) Broșurile agențiilor de turism; b) Site-urile autorităților locale de pe Internet; c) Publicitate mass-media; d) Ofertele promovate la târgurile de turism; e) Bannere și plăci de informare pe șosele; f) Alte surse (care?).

7. Menționați o altă direcție a turismului din Vama Buzăului?

8. Care dintre elementele culturale specifice zonei apreciați că este cel mai reprezentativ pentru a fi promovat ca simbol cultural a zonei?:

a) Cântecele populare; b) Dansurile; c) Sărbătorile populare ocazionate de anumite evenimente de-a lungul anului; d) Portul popular; e) Arhitectura specific caselor populare.

9. Ce v-a impresionat cel mai mult în urma sejurului din Vama Buzăului?

a) Obiectivele turistice naturale; b) Peisajele; c) Obiectivele turistice cultural-istorice; d) Trecutul și vestigiile istorice; e) Monumentele de arhitectură; f) Monumentele religioase; g) Amenajările de agrement.

10. Cum considerați că turismul poate să contribuie la dezvoltarea economică a localității?

a) Stoparea depopulării; b) Îmbunătățirea condițiilor de viață; c) Crearea de noi locuri de muncă;

d) Venituri suplimentare non-agricole; e) Implicarea tinerilor și a femeilor; f) Altele (care?)

Rezultatele vor fi prezentate mai întâi sub forma unui tabel apoi sub forma unui grafic pentru a putea fi reprezentate mai fidel, iar interpretarea va fi realizată în subcapitolul următor unde se va face o analiză mai detaliată a rezultatelor, se vor trage concluziile de rigoare.

Vor fi analizate răspunsurile la primele patru întrebări din chestionar, întrebări importante mai ales pentru motivația alegerii acestei destinații turistice dar și tipul de turismul practicat sau modul de promovare turistică a localității.

Rezultatele chestionarului

Tabel 10.1. Rezultatele înregistrate la întrebarea 1. Ce tip de turism apreciați că este mai bine promovat în localitatea Vama Buzăului?

Grafic 10.1. Rezultatele înregistrate la întrebarea 1. Ce tip de turism apreciați că este mai bine promovat în localitatea Vama Buzăului?

La prima întrebare, rezultatul era previzibil, ecoturismul este cea mai bine promovată formă de turism din Vama Buzăului, cu toate acestea ponderea nu este deloc una categorică, numai 34 de persoane au indicat acest răspuns. Pe locul secund se află turismul de agrement cu 20 de răspunsuri indicând astfel o alternativă la ecoturism deja consacrat și un semn că operatorii de turism caută și alte soluții turistice pentru această stațiune. Interesant este că și alte forme de turism, cultural- istoric, religios sau științific au primit opțiuni în acest sens (10-15 răspunsuri).

Cu toate acestea, din analiza indicatorilor circulației turistice se observă o tendință de scădere a numărului de zile de cazare, astfel, durata medie a sejurului a suferit o scădere determinată mai ales de plafonarea pe un singur tip de turism. Este nevoie de găsirea unor soluții pentru diversificarea ofertei turistice a localității Vama Buzăuluiu.

Tabel 10.2. Rezultate înregistrate la întrebarea 2 Care sunt factorii care v-au determinat să decideți să vizitați localitatea Vama Buzăului?

Grafic 10.2. Rezultatele înregistrate la întrebarea 2 Care sunt factorii care v-au determinat să decideți să vizitați localitatea Vama Buzăului?

La cea de-a doua întrebare, publicitatea a fost cea care a atras un număr de 29 de persoane din cele 100 intervievate pentru a vizita Vama Buzăului iar 19 au vorbit despre ineditul locului ca fiind principalul motiv pentru care au fost determinați să viziteze aceste locuri iar un număr de 15 persoane au sosit aici datorită recomandărilor prietenilor, rudelor, colegilor, etc.

Faptul că numărul sosirilor a crescut pentru perioada anilor 2013-2016 se datorează și unei campanii de promovare exercitată de către administrația locală, un rol extrem de important revenind participării la târgurile de turism din București unde oferta turistică locală, în mare parte cunoscută a fost afișată, prezentată și pusă în valoare.

Un rol extrem de important revine însă promovării online, numeroase site-uri de promovare au contribuit prin imagini și infomații actualizate să trezească interesul turiștilor pentru această destinație turistică care înainte de anul 1990 este una clasică, consacrată, și apreciată de turiștii români și străini, mai ales că în ultimii ani numărul turiștilor străini care au vizitat Vama Buzăului este foarte mic.

Anumite elemente precum misterul locurilor, ruinele, pot atrage numeroși turiști, fiind o nișă nouă în cadrul turismului specific din Vama Buzăului, având în vedere atragerea și acestui tip de turiști.

Tabel 10.3. Rezultate înregistrate la întrebarea 3. Care este motivația alegerii domneavoastră?

Grafic 10.3. Rezultatele înregistrate la întrebarea 3 Care este motivația alegerii domneavoastră?

În cazul întrebării a treia, un număr de trei motivații turistice se desprind ca fiind preferate în rândul turiștilor, dorința de cunoaștere sunt preferate de un număr de 29 persoane ca principală motivație de vizitație a zonei turistice iar destul de aproape, 27 persoane au menționat faptul că recreerea și odihna iar un număr de 20 de persoane au vizitat zona turistică pe baza agroturismului, fiind recunoscut faptul că pădurile și dealurile de aici ascund numeroase locuri misterioase, unele prea puțin explorate, altele cu trecut istoric extraordinar destul de bogat și valoros.

Tabel 10.4. Rezultate înregistrate la întrebarea 4 Care considerați că este principalul atuu, promovat, din punct de vedere turistic al localității Vama Buzăului?

În cadrul localității Vama Buzăului, rezervații naturale sunt apreciate ca fiind cel mai bine promovate din punct de vedere turistic (28 de răspunsuri), lucru care era de asteptat prin prezența rezervației de urși dar și a altor obiective turistice naturale (17 răspunsuri). Se adaugă infrastructura turistică cu 15 voturi și 10 voturi în cazul tradițiilor etno-folclorice.

Grafic 10.4. Rezultate înregistrate la întrebarea 4 Care considerați că este principalul atuu, promovat, din punct de vedere turistic al localității Vama Buzăului?

Rezultate înregistrate la întrebarea 5. Care atracție turistică din zona localității Vama Buzăului considerați că este cel mai bine promovată din punct de vedere turistic

Rezultate înregistrate la întrebarea 5 Care atracție turistică din zona orașului Rupea considerați că este cel mai bine promovat din punct de vedere turistic

Întrebarea a cincea încearcă să identifice care dintre obiectivele turistice din zona Vama Buzăului este mai bine promovată turistic și care ar putea să devină un simbol, o imagine turistică a zonei geografice.

Din acest punct de vedere, Rezervația de Zimbrii este cu adevărat un simbol turistic cu 41 de voturi din 100 de persoane intervievate, în timp ce izvoarele de la Urlătoarea care prin scurgere formează o adevărată cascadă este un simbol al localității în viziunea a 28 de persoane. Pe locurile următoare sunt situate biserica ortodoxă din localitate, un simbol în viziunea a 20 dintre cei intervievați iar ruinele misterioase ale fostei capele catolice au însumat 11 răspunsuri.

Rezultate înregistrate la întrebarea 6. În care dintre materialele promoționale ați descoperit aceste obiective turistice?

Rezultate înregistrate la întrebarea 6. În care dintre materialele promoționale ați descoperit aceste obiective turistice?

În privința întrebării a șasea, turiștii care au vizitat localitatea Govora au afirmat că au aflat de existența obiectivelor turistice mai ales de pe internet, de la târgurile de turism dar și din publicitatea din mass-media.

Rezultate înregistrate la întrebarea 7. Menționați o altă direcție a turismului din Vama Buzăului?

În cazul întrebării a șaptea, un număr important de persoane, peste jumătate au indicat ecoturismul ca o alternativă la turismul balnear, considerând că particularitățile naturale și culturale ale zonei se pretează foarte bine pentru o astfel de formă de turism.

Alte sugestii au fost: turismul de evenimente (afaceri, congrese), turismul activ și valorificarea miturilor și legendelor locale, toate având ca principal scop diversificarea ofertei turistice a localității.

Rezultate înregistrate la întrebarea 7. Menționați o altă direcție a turismului din Vama Buzăului?

Rezultate înregistrate la întrebarea 8. Care dintre elementele culturale apreciați că este cel mai reprezentativ pentru a fi promovat ca simbol cultural a zonei?

Rezultate înregistrate la întrebarea 8. Care dintre elementele culturale apreciați că este cel mai reprezentativ pentru a fi promovat ca simbol cultural a zonei?

În problema simbolurilor culturale ale orașului Govora se constată un echilibru, astfel, portul popular și cântecele populare sunt considerate ca fiind cele mai îndreptățite simboluri etno-culturale ale zonei fiind urmate de dansurile populare, arhitectura caselor, sărbătorile populare.

Aceste elemente se pot constitui fără probleme în reale resurse turistice, portul popular, cântecele populare pot fi promovate cu ocazia anumitor evenimente de profil sau în cadrul unor târguri de turism. Dansurile în egală măsură pot fi promovate prin intermediul unor spectacole folclorice iar arhitectura caselor pot fi redate cu mult succes în cadrul unor reviste de specialitate, albume de prezentare turistică, în timp ce sărbătorile populare pot fi incluse în cataloagele turistice.

Rezultate înregistrate la întrebarea 9 Ce v-a impresionat cel mai mult în urma sejurului în Vama Buzăului?

Rezultate înregistrate la întrebarea 9 Ce v-a impresionat cel mai mult în urma sejurului în Vaa Buzăului?

Cel mai bine apreciate de către turiștii care au vizitat comuna Vama Buzăului sunt resursele turistice natural cu 27 opțiuni, după care urmează obiectivele vestigiile istorice și cele culturale, acestea trei fiind cel mai bine apreciate în topul atracțiilor turistice ale zonei.

Rezultate înregistrate la întrebarea 10. Cum considerați că turismul poate să contribuie la dezvoltarea economică localității?

În cazul ultimei întrebări, 27 din cei intervievați consideră că importanța turismului rezidă în primul rând din crearea de locuri de muncă, urmat de protecția eficientă a obiectivelor turistice și creșterea calității vieții din Vama Buzăului.

În cazul altor elemente privind importanța tuistică au mai fost semnalate: îmbunătățirea condițiilor de viață, implicarea tinerilor și a femeilor, venituri suplimentare non-agricole și

stoparea depopulării.

Rezultate înregistrate la întrebarea 10. Cum considerați că turismul poate să contribuie la dezvoltarea economică a localității?

CONCLUZII FINALE

Din analiza SWOT și chestionarul aplicat turiștilor care au vizitat zona turistică Vama Buzăului rezultă existența anumitor puncte slabe care necesită o abordare sistematică și găsirea unor soluții de rezolvare a acestor puncte slabe pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Vama Buzăului, dezvoltarea economică și valorificarea turistică a potențialului natural

– Insuficienta promovare turistică a obiectivelor turistice naturale și nu numai: promovarea turistică este esențială pentru creșterea valorii turistice a obiectivelor turistice, cu toate acestea o promovare turistică este inutilă dacă nu se fac demersurile necesare de protejare, conservare și restaurare a obiectivelor turistice. Promovarea turistică trebuie să se facă coordonat, prin intermediul agențiilor de turism, includerea în pachetele turistice a atracțiilor turistice naturale, prezentarea acestora în cadrul târgurilor de turism interne și internaționale. O altă măsură ce trebuie luată imediat după cea a reabilitării fizice a obiectivelor turistice este construirea unor căi de acces care să asigure un flux turistic cu impact minim asupra mediului din zona respectivă și creșterea valorii obiectivelor turistice în sine și în consecință a regiunii. Există foarte puține instituții care asigură promovarea turistică a obiectivelor turistice.

– Infrastructura rutieră actuală nu este suficient modernizată: mai bine spus este vorba despre un procentaj destul de mic de căi rutiere care nu întrunesc normele de confort sau de siguranță. Inexistența unor autostrăzi finalizate integral, nu pe bucăți, a unor șosele moderne a dus în timp la crearea unei imagini negative. Problema infrastructurii rutiere nu este una nouă și cum am aratat este una la nivel național, a dus în timp la scăderea valorii turistice a anumitor perimetre care astfel au devenit greu accesibile.

– Puține unităților de cazare și calitatea medie a serviciilor: în anumite regiuni cu un potențial turistic natural deosebit de valoros, spre care se îndreaptă fluxuri turistice, nu dispun de unități de cazare sau sunt în număr mic și dispun de o capacitate de cazare mică. Acest lucru determină scurtarea sejurului turistic, reducerea dramatică a numărului de nopți de cazare, lipsa promovării turistice, astfel unele obiective turistice nu sunt vizitate și nu sunt cunoscute. În anumite cazuri, deși unitățile de cazare există ele nu oferă servicii deosebite.

– Accesul la internet și la serviciile de telefonie mobilă este limitat: acest fapt reprezintă o problemă care vizează mai ales zonele greu accesibile, satele de munte care nu beneficiază de serviciile minime unui trai decent. Lipsa conexiunii telefonice încă este o problemă.

– Infrastructură turistică are nevoie de mai multe îmbunătățiri în susținerea fenomenului turistic: astfel, zona studiată prezintă o valorificare turistică de nivel mediu, dotările și echipamentele care permit un acces rezonabil în aceste zone au nevoie de modernizări iar valorificarea turistică este una de nivel mediu, admirarea peisajului și practicarea unor drumeții acolo unde se permite acest lucru. Rețeaua potecilor marcate este destul de bine întreținută, deși rețeaua nu este una de lungime mică ea trebuie îmbunătățită totuși cu anumite dotări: podețe, balustrade, scări. De asemenea, există panouri informative, cu elemente generale, de bază despre obiectivele turistice sau despre zonele prin care trec turiștii, elemente de cultură generală dar care să trezească interesul turiștilor.

– Oferta de produse turistice este una destul de importantă din punct de vedere valoric: din acest punct de vedere, cele mai vizitate obiective sunt rezervația de zimbrii și izvoarele Urlătoarea.

Pot fi menționate următoarele aspecte care privesc în mod deosebit turismul: se constată o dezvoltare a turismului de afaceri și tranzit; dezvoltarea turismului cultural, existența unui potențial turistic natural important: Se impune conservarea anumitor obiective turistice naturale și instituirea unor perimetre speciale de protecție, renovarea unor clădiri- monumente istorice și includerea acestora și a potențialului lor în cadrul circuitelor turistice naționale și internaționale.

Propunerile care trebuie făcute pentru îmbunătățirea activității turistice, trebuie corelate cu punctele slabe, în consecință, pentru optimizare turismului se pot implementa următoarele măsuri:

Punerea la punct a unei strategii corespunzătoare de prromovarea a activității turistice din cadrul comunei, identificarea celor mai cunoscute și valoroase obiective turistice și promovarea acestora cu ocazia târgurilor de turism interne și internaționale, înscrierea acestora în cadrul programelor turistice, pe cataloagele agențiilor de turism;

Modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea drumurilor, pentru ca căile de acces să poată asigura accesibilitatea la principalele obiective turistice;

Privatizarea unităților de cazare, atragerea investitorilor pentru a investi în turism, construirea de noi unități de cazare și diversificarea serviciilor de agrement;

BIBLIOGRAFIE

a) Literatura de specialitate

1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism. Editura Universității din București. București;

2. Foddy, W. H., (1994), Constructing questions for interviews and questionnaires: Theory and practice in social research (New ed.). Cambridge, UK: Cambridge University Press;

3. Gillham, B., (2008), Developing a questionnaire (2nd ed.). London, UK: Continuum International Publishing Group Ltd;

4. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006), România. Potențial turistic. Editura Universitară, București;

5. Ielenicz Mihai, Smaranda Simoni (2011), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4);

6. Ielenicz Mihai, Săftoiu Luminița (2011), De la obiectiv turistic la turistosituri, Terra, vol. I, Editura CD Press, București;

7. Jemna D.V., (2005), Criterii de alegere a unei metode de sondaj, Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Științe economice;

8. Leung, W. C., (2001), How to conduct a survey. StudentBMJ, 9;

9. Stanciulescu Gabriela, Nicolae Lupu, Gabriela Țigu, Emilia Țitan, Felicia Stancioiu, (2002) Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti;

10. *** Recensământ, 2011

11. *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului (2016-2021), Primăria comunei Vama Buzăului.

b) Webografie

1. *** www.județulbrasov.ro, accesat în data de 15.04.2018;

2. *** www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 15.04.2018;

3. *** www.revista-satului.ro, accesat în data de 15.04.2018;

4. *** www.ziarullumina.ro, accesat în data de 15.04.2018;

5. *** www.bizbrasov.ro, accesat în data de 29.04.2018;

6. *** www.infovamabuzaului.ro, accesat în data de 17.05.2018;

7. *** http://www.comunavamabuzaului.ro/despre-vama-buzaului.html#asezare-geografica, accesat în data de 10.04.2018;

8. *** http://www.infovamabuzaului.ro/scurta-descriere/, accesat în data de 10.04.2018;

9. *** http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în data de 14.04.2018;

10. *** http://addjb.ro/index.php?id=64, accesat în data de 15.04.2018;

11. *** http://www.tarabuzaielor.ro/trasee-montane/Intorsura-Buzaului-Vama-Buzaului-Poiana-Dalghiului-Plaiul-Domnesc-Saua-Ciucas-Varful-Ciucas/, accesat în data de 29.04.2018;

12. *** http://www.tuktuk.ro/2017/04/vama-buzaului-oaza-liniste/, accesat în data de 29.04.2018;

13. *** http://ziarullumina.ro/biserica-din-vama-buzaului-strajer-al-credintei-in-inima-tarii-119759.html, accesat în data de 12.05.2018;

14. *** http://www.infovamabuzaului.ro/sarbatoarea-gospodarul-vamasan/, accesat în data de 15.05.2018;

15. *** https://www.booking.com/searchresults.ro., accesat în data de 17.05.2018;

16. *** https://start-up.ro/un-olandez-construieste-case-desprinse-din-povestile-lui-tolkien-in-intorsura-buzaului/, accesat în data de 17.05.2018;

17. *** http://www.valley21.ro/ro/brosura-proiectului-valley21/, accesat în data de 17.05.2018;

18. *** Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/, accesat în data de 14.04.2018.