Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea în aproape toată Europa. [310379]

INTRODUCERE

În lucrarea “Creșterea eficienței turismului românesc prin dezvoltatea și modernizarea agroturismului din zona Gura Humorului” am evidențiat prinicipalele tendințe ale agroturismului din România.

Putem spune că turismul rural nu este unul nou. Dorința oamenilor de a petrece timpul liber și a vacanțelor la “țară” constituie preocupări vechi mai ales ale împătimiților de natura.

[anonimizat] a [anonimizat] a satelor și a orașelor mici cu grad sporit de ruralitate și un potențial turistic valoros.

Una dintre multele definiții ale agroturismului și cu o relevanță aparte este următoarea: “o formă a [anonimizat] , [anonimizat] , de tradițiile și obiceiurile prezentate în mediul sătesc”.

Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a [anonimizat].

[anonimizat] o șansă reală pentru economia locală.

Gura Humorului este una din zonele importante din România în care se practică agroturismul mentinând motivația turiștilor de a lua parte la noi activități.

[anonimizat] o analiză a potențialului turistic din zona Gura Humorului prin analizarea eficienței sale.

Agroturismul din zona Gura Humorului s-a dezvoltat datorită dorinței sătenilor de a participa la găsirea și oferirea de noi elemente care să ajute dezvoltarea serviciilor turistice.

În capitolul I Agroturismul – [anonimizat].

În capitolul II Servicii turistice din Gura Humorului am realizat o prezentare a zonei, a potențialului turistic și am elaborat o descriere a cererii și ofertei turistice.

În capitolul III Stiudierea eficienței economice a [anonimizat] S.W.O.T am încercat studierea eficienței economice a zonei

CAPITOLUL I. CONCEPTE SI DEFINITII ALE AGROTURISMULUI

Agroturismul este un concept mai recent și se referă la diferitele forme de turism aflate în legatură directă cu activitățile agricole.Agroturismul se poate defini ca fiind ,,acțiunea de deplasare a unei persoane într-o [anonimizat], [anonimizat] (sejurul) pentru o durată de cel puțin 24 de ore într-o [anonimizat], prin respectarea normelor ce fac posibilă întreaga acțiune,,.

[anonimizat].

Astfel, [anonimizat]-și încă obiceiurile si tradițiile.

[anonimizat] și obiceiurile prezente în mediul rural cât și de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, transformându-se într-un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său agricol, turistic, uman și tehnico-economic.

Agroturismul contribuie, pe lângă obținerea unor venituri complementare pentru populația locală și la realizarea unor obiective sociale cum ar fi: continuitatea activităților agricole într-un mediu slab-productiv, mobilizarea unui număr însemnat de gospodării și de persoane, ridicarea nivelului general de civilizație a unei categorii de populație care trăiește izolat, ameliorarea comportamentului social în relațiile umane, cultivarea relațiilor umane și chiar ameliorarea situației igienico-sanitare din multe localități rurale.

Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice (arta populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice), un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc.

Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale românești au păstrat și încă mai păstrează datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.

Satele românești dispun de resurse turistice de mare varietate : tradiții și valori etnofolclorice (arhitectura populară, meșteșuguri, obiceiuri, manifestări folclorice, port și folclor popular etc.), monumente istorice și de artă , cadru natural nepoluat și cu un potențial divers ( ape minerale, bioclimat, aspecte peisagistice pitorești, domeniu schiabil etc. ). La acestea se adaugă o infrastructură adecvată ( energie electrică, alimentare cu apă, accesibilitate ușoară și alte dotări tehnico-edilitare ), gospodării, în cea mai mare parte, confortabile și, nu în ultimul rând, ospitalitatea proverbială a țăranului român.

Europa este  cea care înregistrează primele forme  conștientizate de agroturism în secolele XVI-XVII; în acele vremuri pictorii erau  interesați să valorifice în operele lor construcțiile  și mediul spațiului rural. Viața satului, așa cum era ea și nu inventată, este imortalizată  în operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond marele  gânditor francez Jean Jacques Rousseau (1721-1778) povestește în lucrarea sa „Confesiuni” despre o călătorie în care a traversat Alpii, ce a sugerat multor oameni  ai timpului planuri de călătorii spre regiunile muntoase pentru a admira natura. În secolul al XIX-lea, odată cu afirmarea marilor peisagiști, arhitectura rurală ocupa un loc din ce în ce mai important în desen sau pictură. Se impun din nou pictorii și artiștii  francezi și italieni cărora li se adaugă mai apoi cei din Anglia.

În România, care, așa cum afirma Geo Bogza în reportajul „Sate și orașe”- la început a fost o țară de sate, prin excelență agricolă, spațiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna. Mai mult, „viața la țară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminând cu manifestarea unui puternic curent literar; similar, în operele plastice din perioadele de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea satul fiind cadrul, obiectul, subiectul și inspiratorul unui număr însemnat de pictori români.

Agroturismul, definit de Comisia Zonei Montane din România, în cadrul ”Programului privind organizarea și dezvoltarea agroturismului în zona montană”, drept o formă particulară de turism rural, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulație turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază și suplimentare, cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiștilor (activități productive de obținere și prelucrare a produselor agricole în gospodărie și comercializarea acestora către turiști sau prin rețele comerciale, precum și modul de petrecere a timpului liber).

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său agricol, turistic, uman și tehnico-economic.

Caracteristicile agroturismului sunt:

serviciile turistice se desfășoară în mediul rural cu accent pe: calitatea pensiunii și serviciilor de primire la fermieri, cunoașterea mediului natural, uman și cultural, precum și originalitatea produselor turistice;

oferta turistică autentică, diferențiată, multiplă în diversitatea sa, organizată și condusă de fermieri;

activitate economică complementară exploatației agricole și nu o alternativă sau o substituție a acesteia;

oferă posibilitatea de odihnă și reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacanțe sau weekend-uri, în peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural – educative și cu o ospitalitate specifică;

este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate și de mare diseminare în spațiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural și al celui construit, dar trebuie să se țină seama de un anumit „prag ecologic” și „prag fizic”. Pentru că această trăsătură să se înscrie foarte bine în conceptul de agroturism trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului și a arealului limitrof, mai ales în condițiile unui turism de sejur, în lunile de vară (dotări, amenajări, servicii conexe, raportul cu populația autohtonă, etc.);

nu este compatibil cu turismul de masă;

agroturismul este o formă de turism unde inițiatorul reprezintă elementul esențial și central; fermierul, teritoriul, deci satul și „produsul turistic” reprezintă elementele de bază ale agroturismului;

nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură și suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil;

agroturismul este o formă de turism unde inițiatorul reprezintă elementul esențial și central; fermierul, teritoriul, deci satul și „produsul turistic” reprezintă elementele de bază ale agroturismului;

asociația locală și fermierii asigură atractivitatea acestei forme de turism prin calitatea primirii, cunoașterea mediului local natural, uman și istoric precum și autenticitatea produselor;

participarea comunității locale este strict necesară în parteneriatul cu asociația de turism a colectivității în asigurarea dezvoltării rurale, în general și a turismului, în special;

asocierea fermierilor înlesnește alcătuirea ofertelor, urmărirea pieței, promovarea și comercializarea acestora, ceea ce nu ar putea realiza o singură persoană;

posibilitatea dezvoltării în comun a unor oferte de agrement costisitoare, ca pârtii de schi, piscine, piste pentru cicloturism, alei pentru turism ecvestru, terenuri sportive, etc.;

realizarea unor studii de inventariere a resurselor și de creare a unor oferte specifice acestora, studii de piață și respectiv de marketing, studii de impact agroturism – mediu, etc;

realizarea de programe de formare și perfecționare a membrilor asociației;

stimularea identității comunității, asumarea responsabilităților și favorizarea creativității și cooperării pentru asigurarea dezvoltării agroturismului cu specific local.

Activitățile turistice, spre deosebire de alte îndeletniciri umane strict indispensabile vieții ( procurarea hranei, îmbrăcămintei, adăpostul, culturalizarea ), debutează în contextul unor premise favorabile, pe care opțiunea individului le caută și le selectează. Neavând un statut obligatoriu pentru existența acestuia ele nu pot fi impuse. Ca urmare, persoanele decise a practica o formă de turism, pe care o declanșează cheltuind energie, timp și fonduri bănești, vor apela la acele însușiri ale mediului geografic unde nevoile recreative sau curative pot fi optim satisfăcute.(Pompei Cocean, 1996).

EFECTELE ECONOMICO-SOCIALE GENERATE DE DEZVOLTAREA

AGROTURISMULUI DIN ROMÂNIA

Dezvoltarea economică durabilă a satelor se datorează evoluției agroturismului care a creat o evoluție pozitivă a mediului ambiant, agriculturii, transporturilor, construcțiilor, serviciilor din cele mai diverse domenii.

Reglementarea juridică a activității de turism în România o constituie ordonanța de guvern nr. 58 din 21 aug. 1998 – privind organizarea și desfășurarea activității de turism, publicată în monitorul oficial al României nr. 309/26 aug. 1998. Potrivit acestui act, turismul reprezintă un domeniu prioritar al economiei naționale (art. 1, al. 1).

Turismul contribuie la producerea de venit național și prin valorificarea resurselor nevalorificate, exploatarea suplimentară a celor ce aparțin altor domenii sau a creațiilor realizate în alte scopuri.

CAPITOLUL II. SERVICII TURISTICE ÎN ZONA GURA HUMORULUI

Turiștii din toate colțurile țării sunt din ce în ce mai atrași de zona Gura Humorului.

Localitatea aflată în Județul Suceava s-a transformat de-a lungul timpului într-o stațiune cu flux turistic ridicat datorită numeroaselor obiective turistice dar si datorită frumuseții zonei.

Datorită situării în depresiunea montană cu același nume, dezvoltată la confluența Moldovei cu râul Humor între culmile împadurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voronețului și Obcinei Humorului dispune de un potențial turistic dezvoltat, agroturismul fiind principala forma de turism dezvoltată în zonă.

2. 1. Prezentarea generală și obiectivele turistice din zona Gura Humorului

Comuna Gura Humorului este un loc de poveste cu o mare încarcatură istorică.

Atestarea sa documentară datează de pe vremea lui Stefan cel Mare. În momentul cuceririi austriece din 1775, Gura Humorului era o așezare destul de modestă care a avut o evoluție lentă pe tot parcursul secolului al XIX- lea.

De asemenea, foarte interesantă este istoria prin care comuna a trecut de-a lungul anilor.Construită ca entitate social-administrativă distinctă, desprinsă de Voroneț, în anul 1780, Gura Humorului s-a ridicat la rangul de târg și centru administrativ- teritorial (1820).

Orașul Gura Humorului a intrat în conștiința economică a ținutului ca locul în care se desfășoara unul dintre cele mai importante târguri săptămânale – târgul de marți , rămas și astăzi un punct de reper pentru producătorii din zonele de șes și de munte din Bucovina.

Către mijlocul secolului al XIX – lea, începuse să devină un loc căutat de vilegiaturiști pentru calitățile deosebite ale aerului și apei.

Orașul este străbătut de șoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al județului, 36 km de orașul Fălticeni, 33 km de orașul Câmpulung Moldovenesc.
Rețeaua de drumuri județene asigură legătura cu localitățile vecine: DJ 177 – Mănăstirea Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei.
Accesul în localitate se realizează și feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind stație pe rețeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei.

Figura nr. 2.1. Harta rutieră a Sucevei, conform http://www.hartaromanieionline.ro

Din punct de vedere administrativ, Orașul Gura Humorului are în componență două localități: Gura Humorului – reședința orașului – și Voroneț – localitate componentă.

Din punct de vedere teritorial Gura Humorului are ca vecini – la nord, comunele Mănăstirea Gura Humorului și Partești, la sud comuna Slatina, la est comunele Păltinoasa si Valea Moldovei si la vest Orasul Frasin.

Figura nr. 2.2. Harta stațiunii Gura Humorului, conform

http://www.perlabucovinei.ro/locatie

Tabel nr. 2.1. Populatia din Gura Humorului

Sursa INNS, 2018

Figura nr. 2.3. Evoluția populației în Gura Humorului

Dacă până în 2013 putem vorbi de o ușoară creștere a populației în Gura Humorului, în 2014 vorbim despre o scădere a acesteia.

Tabel nr. 2.2. Capacitatea de cazare a zonei Gura Humorului(pensiuni agroturistice)

Sursa INSS, 2018

Figura 2.4. Evoluția pensiunilor agroturistice din Gura Humorului

Putem observa o creștere a pensiunilor agroturistice, dacă în anul 2010 numar acestora a fost de 18 pensiuni agroturistice, în anul 2017 acestea au crescut la 38 de pensiuni agroturistice, anul 2017 reprezentând și anul cu cele mai multe pensiuni agroturistice.

Tabel 2.3. Sosiri ale turiștilor în Gura Humorului

Sursa INSS, 2018

Figura 2.5. Evoluția sosirilor în Gura Humorului

Observăm o evoluție semnificativă a numarului de sosiri al turiștilor în cursul celor 7 ani analizați, pornind de la 6400 de turiști în anul 2010 și ajungând la 34265 în anul 2017 fiind și cea mai mare valoare înregistrată, cu o diferență de 27865 turiști.

Tabelul 2.4. Înnoptări ale turiștilor în Gura Humorului

Sursa INSS, 2018

Figura 2.6. Evoluția înnoptărilor turiștilor în Gura Humorului

Se observă o creștere semnificativă a înnoptărilor în Gura Humorului, daca în anul 2010 numărul înnoptărilor a fost de 11875 în decursul a 7 ani numărul acestora a ajuns la 60072 turiști.

Tabelul 2.5. Durata medie a sejurului în Gura Humorului

Sursa INSS, 2018

Figura 2.7. Evoluția duratei medii a sejurului în Gura Humorului

Tabel 2.6. Densitatea medie a sejurului în Gura Humorului

Sursa INSS, 2018

Figura 2.8. Evoluția densității circulației turistice în Gura Humorului

OBIECTIVELE TURISTICE DIN ZONA GURA HUMORULUI

Împrejurimile orașului Gura Humorului oferă o mulțime de frumuseți naturale care sau format de-a lungul sutelor și miilor de ani, multe dintre ele fiind încă necunoscute turistului care pășește pe aceste meleaguri.

Gura Humorului este una din cele mai importante destinații turistice ale Bucovinei.

În anul 2005, prin HG 114, orașului Gura Humorului i s-a recunoscut statul de stațiune turistică de importanță națională.

Gura Humorului este o adevărată placă turnantă a turismului cultural – religios bucovinean, de aici putând fi accesate traseele către toate celelalte bisericile, aflate sub patronaj UNESCO : Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Sfântul Gheorghe – Suceava .

Mănăstirea Humor se află la 5 kilometrii departare de orașul Gura Humorului, în frumosul sat Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor, în mijlocul unui ținut legendar, de o frumusețe copleșitoare.

Remarcabilă prin pictura exterioară, dominată de „roșul de Humor”, reprezentativ pentru această mănăstire fiind tabloul asediului Constantinopolului, Mănăstirea Humor este una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, pentru valoarea sa culturală și spirituală fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ansamblul mănăstiresc incluzând Biserica cu hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe – construită în 1530, ruinele caselor mănăstirești – datând din secolele XVI – XVIII, Turnul lui Vasile Lupu – construit în anul 1641 și Turnul clopotniță – datând din secolul al XIX – lea.

În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale, pe lângă mormintele marelui logofăt Toader Bubuiog și al soției sale, Anastasia, aflându-se, în pronaos, mormântul episcopului Eftimie al Rădăuților (1558-1561), decedat în anul 1561, iar în partea stângă a pronaosului, mormântul logofătului Solomon.

Mănăstirea Humor deține în patrimoniul său mai multe obiecte cu valoare documentară și artistică, printre care o catapeteasmă sculptată artistic și aurită, un jeț domnesc din lemn, datând din secolul al XVI-lea, un analoghion de la 1545, o cruce de lemn, datată 1623, icoane de dimensiuni mari, pictate în secolele XV-XVI.

Figura, Sursa http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective-turistice/manastiri/manastirea-humor/

Mănăstirea Voroneț se află la 36 kilometrii de municipiul Suceava și la 4 kilometri de centrul orașului Gura Humorului.Supranumită “Capela Sixtină a Estului” datorită frescei de pe fațada de vest care ilustrează “Judecata de Apoi”, este un complex monarhal construit în satul Voroneț , astăzi cartier al orașului Gura Humorului.Constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare(1457-1504).

Biserica a fost ridicată în anul 1448 , în numai 3 luni si 3 saptămâni, constituind un record pentru acea vreme.Fiind de mici proporții, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte din puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care își păstrează în mare măsură forma inițială.

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496, iar pictura exterioară datează din timpul domniei lui Petru Rareș, fiind realizată la un înalt nivel artistic, socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene.

În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, dar și mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos.

Figura , Sursa http://www.9am.ro/top/Incredibil/291401/30-2-imagini-din-romania-pe-care-toata-lumea-ar-trebui-sa-le-vada/6/6-Manastirea-Voronet.html

Mănăstirea Moldovița are un important și glorios trecut istoric, fiind una din vechile așezări călugărești.Este situată în comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km de comuna Vama și la 30 km de Gura Humorului.Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Sub pașnica domnie a lui Alexandru cel Bun, mănăstirea a dăinuit până la sfarșitul secolului al XV – lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prabușit.Ruinele se vad și astăzi la circa 500 metrii distanță de actuala mănăstire.

Voievodul Petru Rareș fiind un mare iubitor de artă ca și tatăl său, Stefan cel Mare, a ales un loc mai la șes de vechea biserică și a construit actuala biserică Moldovița în anul 1532.Domnul împrejmuiește biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dandu-i aspectul unei mici fortărețe.

Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară, in deosebi cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a păstrat în bune condiții.

Figura , Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Moldovi%C8%9Ba

Mănăstirea Putna este încă din vechile timpuri unul dintre importantele centre culturale și religioase din Județul Suceava și din România.Supranumită și “ Ierusalimul neamului Românesc” de către Mihai Eminescu, mănăstirea se situează în localitatea Putna, la 33 kilometrii distanță de orașul Gura Humorului.

Mănăstirea a fost un centru cultural important unde s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase.Lăcașul detine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiective de cult, icoane, etc.

Potrivit vechilor cronici zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469, iar sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469.Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.

În incinta sa au fost inmormântați Stean cel Mare și mitropolitul Teoctist.

Figura , Sursa http://www.istorie-pe-scurt.ro/cum-a-murit-stefan-cel-mare/manastirea-putna/

Figura Mormântul lui Stefan cel Mare , Sursa https://vivafm.ro/2016/12/01/de-ziua-nationala-a-romaniei-membrii-asociatiei-cosarilor-din-romania-au-depus-o-coroana-la-mormantul-lui-stefan-cel-mare-de-la-putna/

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire din România situată la 18 km de Rădăuți(Județul Suceava), înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Înconjurată de culmile împadurite ale Obcinei Mari, mănăstirea a fost construită în ultimile decenii ale secolului al XVI – lea, cu banii familiei de boieri a Movileștilor.Inițial a fost o mică biserică de lemn ridicată de primii sihaștrii, ucenici ai lui Daniil Sihastrul.Înfațișarea actuală si-a căpătat-o la inițiativa mitropolitului Gheorghe Movila, conform unui document din anul 1589.

Legenda acestei mănăstiri spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul.

Este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din țară, un „testament al artei vechi moldovenești“, după cum l-a numit cercetătorul de artă francez Paul Henry. De fapt, pictura murală de la Sucevița încheie epoca marilor creații ale secolul al XVI-lea.

Revelatoare pentru Sucevița rămâne „Scara lui Ioan Climax“ (la nord), cea mai vastă interpretare iconografică românească a credinței într-o primă judecată imediat după moarte.

Figura , Sursa http://viaggi.campiontour.ro/tours/standard-tour-monasteri-dipinti-della-bucovina/

Chilia lui Daniil Sihastrul se afla la o distanta de aproximativ 1,5 km de Mănăstirea Putna.În această chilie a trait 20 de ani, timp în care monahi ori pustnici din toată țara veneau la el pentru a primi îndemnuri și sfaturi duhovnicești. Încă din timpul vietii, el era cunoscut de credincioși drept Sihastrul cel Bătrân, nume care exprima încrederea pe care contemporanii o aveau în întelepciunea și sfințenia sa.

Figura , Sursa http://pensiunea-lidana.ro/2017/07/27/chilia-lui-daniil-sihastru/

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este situat in orașul Gura Humorului, în imediata vecinătate a Primăriei.Acesta datează din anul 1958, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune : traditia populară.

Figura , Sursa http://www.primariagh.ro/institutii-de-cultura/muzeul/

Figura , Sursa http://discoverbucovina.info/5-muzee-pe-care-nu-trebuie-sa-le-ratezi-cand-vii-in-bucovina/

2.2. CEREREA ȘI OFERTA DE PRODUSE AGROTURISTICE ÎN ZONA

GURA HUMORULUI

2.2.1. CEREREA TURISTICĂ

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât pentru prestarea unor servicii remunerate la locul de destinație.

În literatura de specialitate se disting trei tipuri de turism, cu diferențe mari în ceea ce privește aspirațiile și manifestările fiecaruia în parte față de produsele turistice și destinațiile de vacanță.

TIPOLOGIILE CERERII TURISTICE

Turiști de lux:

Acest tip de turism include doar categoriile de turiști pentru care prețul unui pachet turistic sau al unui sejur nu este un impediment.

Deși pe această piață particularizată se înregistrează un volum redus de cerere,turismul de lux este totuși profitabil pentru agentii economici, însă dificil de monitorizat datorită pretențiilor pe care le au turiștii față de calitatea serviciilor.

Turismul activ :

În această categorie se înscriu toti vizitatorii ce formează grupuri eterogene, dar care au o trăsătură comuna tendința de a concilia mijloacele lor economice cu dorința de a-și satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic.

Din această categorie fac parte turiștii ce dispun atât de anumite posibilități cât și de discernamânt și selecție privind formele de turism și destinațiile preferate.

Satisfacția consumului turistic este amplificată de sentimentul că îsi pot alege mediul destinațiilor de vacanță știind că bugetul le permite și posibilitate de a decide asupra perioadei și duratei sejurului, asupra formelor de cazare și asupra organizării.

Turismul celor “pasivi” :

În această formă de turism se înscriu acei turiști care ar dori sa se deplaseze în călătorii de vacanță dar care nu dispun de suficiente posibilităti materiale pentru a-și alege mijloacele preferate de transport și de cazare.

Nedispunând de suficiente posibilități pentru a-și realiza pe cont propriu sejurul turistic, aceștia se limitează la câmpul de selecție a ofertelor de produse turistice pe care le consideră accesibile în limita bugetului modest de vacanță.

Exemplul cel mai bun este oferit de formele turismului rural, unde turistii acceptă condițiile modeste de confort, compensat însă cu satisfacțiile căutate în mediul nepoluat al gospodăriilor țărănești.

MOTIVAȚII POSIBILE ÎN APARIȚIA CERERII TURISTICE

Motivația pentru călătorie există de când lumea, sub forme ușor diferite față de cele din ziua de azi: călătoria ca expediție, călătoria ca pelerinaj, călătoria ca inițiere, călătoria ca accesare a unor locuri noi mai mult sau mai puțin îndepărtate, călătoria ca mod de viata.

Printre motivele care îl determină pe om să se deplaseze de la locul de reședință pentru a vizita o localitate, zonă sau țară ori sa-și petreacă timpul în mijlocul naturii sunt

Nevoia de evadare din mediul urban poluat și din ritmul unor activități cotidiene

Nevoia de divertisment, agrement sau distracție

Nevoia de contactul cu noul

Dorința de a cunoaște frumusețile unei zone, țări sau cultură

Îngrijirea sănătății

Ținând seama de experiența mondială privind evoluția cererii de servicii turistice, motivațiile turistice pot fi grupate în doua categorii principale

Motivațiile turistice decurgând din preocupările extraprofesionale de ordin general ca de exemplu îngrijirea sănătății, participarea la unele manifestări sau evenimente culturale, care oferă satisfacții în general opuse condițiilor existente la reședința permanentă.

Motivații decurgând din atracțiile resurselor propriu-zise, ca de exemplu atracții naturale sau atracții socio-culturale.

OFERTA TURISTICĂ

Oferta turistică reprezintă ansamblul atracțiilor naturale și antropice care pot motiva deplasarea turiștilor și a elementelor destinate sa le valorifice , să satisfacă cererea.

Oferta cuprinde pe langa atracțiile turistice, resursele și echipamentul de producere și comercializare a produsului turistic, bunurile și serviciile destinate consumului turistic, condițiile de comercializare a acestora, infrastructura și forța de muncă necesară activității turistice.

Turismul rural dispune de o oferta de cazare diversa, utilizând si structurile de primire din mediul rural: hotel, han, motel, cabana, sat de vacanta etc., celelalte componente ale produsului turistic (gastronomie, artizanat, mediu natural, cultural si arhitectural) fiind comune agroturismului din zona respective.

În România promovarea si publicitatea ofertei turistice rurale se face la nivel national prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care editeaza cataloage cu pensiunile turistice rurale, participa la târguri si expozitii interne si internationale, organizeaza seminarii, workshop-uri, schimburi de experienta, asigura legatura cu presa si mass-media, în general. Pe plan local, filialele ANTREC si asociatiile locale/familiale de turism îsi promoveaza oferta proprie prin prospecte, pliante, presa locala etc. De asemenea, Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana (FRDM) are propriul sau sistem de promovare si publicitate prin cataloage, pliante, postere etc.

TIPOLOGIILE OFERTEI TURISTICE

Principala caracteristică a ofertei turistice o reprezintă complexitatea și eterogenitatea sa.Acesta vizează atât structura ofertei cât și structura producției și a întreprinzătorilor din turism.

Elementele de atractivitate ale ofertei includ elementele naturale și elementele antropice.

În cadrul elementelor naturale enumeram: peisajul, flora și faună.

În funcție de motivația consumatorilor produsului turistic, oferta turistică se clasifică astel

Oferta turismului de vacanță acesta include turismul balnear, turismul sportiv, turismul de odihnă și recreere.

Oferta turismului de afaceri acesta include turismul itinerant, turismul de congrese și convenții

Oferta turismului de sănătate acesta include turism de tratament, turism profilactic

Oferta turismul cultural acesta include turism de studii, festivaluri, turism religios.

CAPITOLUL III. STUDIEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A ZONEI

GURA HUMORULUI , UTILIZÂNDU-SE CA METODĂ DE ANALIZĂ

“ANALIZA SWOT”

3.1. CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ

Dezvoltarea economică, ca și proces la scară macroeconomică a generat o serie de fenomene majore care au schimbat orientarea strategică a organizațiilor, indiferent de locație sau domeniu. Accesul limitat la resurse și competiția pentru supremația economico-socială a determinat apariția unor preocupări majore pentru atingerea unor performanțe superioare la nivel intra si extraorganizatie.

Una dintre preocupările majore la nivel micro și macro a fost legată de integrarea conceptului de eficiență și a principiilor de lucru specifice la nivelul tuturor activităților desfășurate. Avantajul principal al acestei alternative este legat de posibilitatea evaluării complexe a tuturor eforturilor și efectelor generate de un proiect, cu precădere cele de investiții, și transpunerea lor într-un sistem unitar de evaluare, capabil să asigure fundamentarea corectă și transparentă actului decizional. De asemenea prin integrarea conceptului de eficiență economică se realizează legatura dintre resursele alocate pentru desfășurarea unei acțiuni și rezultatele obținute de pe urma acesteia, respectiv se asigură orientarea și dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se utilizează optim în condițiile unei dezvoltări durabile și sustenabile.

În domeniul economic, referiri la conceptul de eficiență au fost întâlnite la marii gânditori ai secolului trecut, precum Adam Smith sau David Ricardo. Utilizat initial pentru analiza activității curente a organizațiilor acesta a cunoscut o largă diversificare pe măsura integrării în domenii complexe și a interconectării din sistemele economice.

Una dintre cele mai complexe si cuprinzătoare definiții a conceptului de eficiență a fost dată de Petre Jica. Acesta atribuie noțiunii patru sensuri aparent diferite, după cum urmează.

un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei actiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive, evidentiate prin compararea efectelor cu eforturile necesare.

un sens larg in cadrul caruia se includ efectele si eforturile atat cele directe cat si cele conexe. Avem de a face deci cu eficienta absoluta, care nu presupune comparatia cu alte alternative ale actiunii respective

un sens restrans care presupune ca raportul efecte/eforturi sau eforturi/efecte sa fie acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii desfasurate sau cu un regim normat de eficienta

un sens forte restrans care prezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa a notiunii de eficienta, abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si timp cu efectele obisnuite, de asemenea echivalate ca natura si timp.

Conceptul de eficienta a fost introdus practic in toate laturile activitatii socio – umane, se poate vorbi astfel despre o eficienta economica, eficienta sociala sau eficienta ecologica.

3.2. ANALIZA SWOT A ZONEI GURA HUMORULUI

3.2.1. PUNCTE FORTE ȘI PUNCTE SLABE ALE ZONEI GURA HUMORULUI

Puncte forte ale zonei Gura Humorului

Poziția geografică – peisaje naturale attractive

Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită

Floră, faună , diversitate

Resurse naturale ale solului și subsolului bogate

Ecosistem, rezervații naturale

Existența arealelor turistice deosebite

Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului, în toate anotimpurile

Existența unor monumente istorice – mănăstirile din apropiere

Existența muzeelor, caselor memoriale

Valoriicarea spațiului multicultural și multi etnic, cu un bogat trecut istoric

Drumul European E85

Aeroportul Suceava – Salcea

Crearea capacitățilpr de cazare ( pensiuni, moteluri, hoteluri) corespunzătoare standardelor internaționale

Puncte slabe ale zonei Gura Humorului

Insuficienta valorificare și dezvoltare a potențialului turistic de care dispune localitatea

Insuficientă pregatire de specialitate a lucrătorilor din industria ospitalității

Insuficienta comunicare și coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului

Promovarea insuficientă a unor obiective turistice( număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare)

3.2.2 OPORTUNITĂȚI ȘI AMENINȚĂRI ALE ZONEI GURA HUMORULUI

OPORTUNITĂȚILE ZONEI GURA HUMORULUI

Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina

Încurajarea unor noi forme de turism (turism științific, de aventură)

Construirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina

Includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenții de turism din România și în rețelele europene profesionale

Modernizarea infrastructurii aeriene

AMENINȚĂRI ALE ZONEI GURA HUMORULUI

Lipsa mărcii Bucovina care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale

Degradarea monumentelor de artă și arhitectură

Lipsa colaborării între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramureș și Bucovina)

CAPITOLUL IV. PROMOVAREA ȘI DISTRIBUȚIA PRODUSELOR TURISTICE DIN ZONA GURA HUMORULUI PRIN PENSIUNEA PERLA BUCOVINEI

4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PENSIUNII

Pensiunea Perla Bucovinei se situează la 200 m. de Mănăstirea Voroneț din stațiunea turistică Gura Humorului și la 2,5 km de pârtia de schi Șoimul într-un cadru fașcinant.

Locația acestei pensiuni, într-o zonă ce face fală României, a fost aleasă cu gandul la dorințele turiștilor ca de exemplu dorința de liniște și aer curat, plăcerea apropierii de legende dar în aceiași măsură și de dorința de a avea beneficiile civilizației la îndemână.

Pensiunea Perla Bucovinei pune la dispoziția turiștilor 10 camere, dintre care 5 camere duble, 4 camere triple și 1 apartament.

De asemenea, aceasta oferă numeroase facilități atât în unitate cât și în camere.

Facilitățile din unitate sunt

Living

șemineu

restaurant

sală de mese

bar

cramă

bucătărie

frigider

terasă

terasă acoperită

acces internet

sală de conferințe

gradină

parcare

foișor

ghid turistic

închiriere atv-uri

plimbări cu trăsura, căruța, sania trasă de cai

Facilitățile camerelor

minibar

camere cu balcon

cablu tv

încălzire centrală

camere cu baie

uscător de păr

internet wireless

mic dejun la cerere.

Exteriorul pensiunii Perla Bucovinei, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

Restaurantul pensiunii oferă turiștilor posibilitatea de a gusta din bucătăria tradițională a Bucovinei dar și din cea internațională.Marea majoritate a produselor folosite sunt ECO, gătite după rețetele tradiționale moștenite din generații în generații.

Figura 4.2. Preparat tradițional, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

Figura 4.3. Restaurantul pensiunii Perla Bucovinei, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

Datorită generozității naturii cu aceste locuri, trasee montane încântătoare atât de vară cât și de iarnă , vestigii istorice medievale, pârtie de schi, pensiunea pune la dispoziția turiștilor plimbări cu trăsura sau cu sania trasă de cai.

Figura 4.3. , conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

4.2. ARHITECTURA, DOTAREA CAMERELOR ȘI A CELORLALTE

ÎNCĂPERI

Camerele pensiunii Perla Bucovinei sunt dotate cu baie cu cabină de duș, uscător de păr, cablu TV, minibar,balcon de la care turiștii pot admira priveliștea deosebită, iar mobilierul este din lemn masiv de cea mai bună calitate.

Figura 4.4. Camera dublă, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

Figura 4.5. Apartament, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

Băile pensiunii sunt dotate cu cabină de duș, uscător de păr, chiuvetă, și toaletă.

Figura 4.6 Baia apartamentului pensiunii, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea-perla-bucovinei-gura-humorului

4.3. TARIFELE PRACTICATE DE PENSIUNEA PERLA BUCOVINEI

Tabel nr. 4.1. Tarifele practicate de pensiunea Perla Bucovinei

Sursa, Pensiunea Perla Bucovinei

Toate aceste tarife nu includ micul dejun.

Pentru copii se oferă reducere 100%.

Tabel nr. 4.2. Tarifele practicate de pensiunea Perla Bucovinei pentru mese principale

Sursă, Pensiunea Perla Bucovinei

4.4. Petrecerea timpului liber în cadrul pensiunii

Pensiunea Perla Bucovinei pune la dispoziția turiștilor numeroase posibilități de relaxare în cadrul acesteia deoarece dispune de gradină, terasă acoperită, foișor, leagăn, sală de jocuri cu table, cărți de joc, remi dar și loc de joacă pentru copii.

Mai multe activități pentru petrecerea timpului liber se pot practica în afara pensiunii.Turștii care doresc sa exploreze frumusețile zonei pot închiria ATV-uri, se pot plimba cu căruța, iar cu sania trasă de cai în timpul iernii.Aceștia pot vizita Mănăstirea Voroneț inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, care se află la doar 200 m. de pensiune.

4.6. ANALIZA SWOT – FOLOSITĂ CA METODĂ DE APRECIERE A ACTIVITĂȚII ECONOMICE, ÎN CADRUL PENSIUNII PERLA BUCOVINEI

4.6.1. PUNCTE SLABE ȘI PUNCTE FORTE

Punctele forte ale unei organizații pot lua forma produselor sau serviciilor pe care acesta le deține la un nivel superior față de concurență, astfel punctele tari sunt reprezentate de activități pe care organizația le realizează mai bine decât concurența, sau resurse care le depășesc pe ale altora.

Punctele forte ale pensiunii Perla Bucovinei

Locatia – este una de vis într-un loc liniștit, oferind o priveliște deosebită asupra satului Voroneț

Confortul camerelor care sunt dotate cu baie proprie, cablu TV, acces la internet și balcon

Serviciile sunt de bună calitate

Restaurantul pune la dispoziția turiștilor o gamă largă de preparate atât tradițional bucovinene cât și meniu internațional

Punctele slabe ale organizației sunt date de vulnerabilitatea acesteia care determină un nivel de performanță inferior față de concurență.

Punctele slabe ale pensiunii Perla Bucovinei

Prețuri mari

Lipsa unei piscine

4.6.2. OPORTUNITĂȚI ȘI AMENINȚĂRI

Oportunități ale pensiunii Perla Bucovinei

Încheierea de contracte cu agenții de turism

Extinderea ofertei turistice și în afara României

Cadrul natural nepoluat

Amenințări ale pensiunii Perla Bucovinei

Prețurile concurențiale din partea concurenței

Schimbările gusturilor și preferințelor turiștilor

CONCLUZII

În concluzie, putem observa că agroturismul s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, de la an la an, atrăgând din ce în ce mai mulți turiști.

Zona Gura Humorului este un loc fermecător, un ținut de legendă, oferind turiștilor numeroase obiective turistice cu o mare încărcătură istorică.

Cei care au pășit pe aceste meleaguri au fost fascinați de frumusețea zonei, de bunătatea oamenilor, dar și de mâncărurile tradiționale.

Pensiunile agroturistice au evoluat din ce în ce mai mult, astfel numărul acestora a crescut de la an la an, acest fapt dovedind că cererea turistică pentru această zonă este tot mai mare.

Numărul turiștilor sosiți în zonă a început să crească, dacă în anul 2010 numărul acestora a fost de 6400 turiști, în 2017 numărul turiștilor a crescut la 34265, înregistrându-se o diferență de 27856 turiști.

Despre înnoptări putem spune același lucru, acestea crescând spectaculos în ultimii ani.

Ca o concluzie finală, putem spune că Gura Humorului trebuie vizitată de fiecare în parte deoarece frumusețea, încărcătura istorică și spirituală a zonei este una aparte.