Practica profesionala Agresivitatea [605347]

Practica profesionala – Agresivitatea

1.Ce este agresivitatea?
Comportamentul agresiv poate este reprezentate de abuzul psihic sau emotional a celor din jur
fie ca este vorba de un abuz verbal sau fizic deasemenea abuzul proprietatii personale a altei
persoane.
Putem considera agresivitatea ca fiind o insusire a acelor tipuri de comportame nt care sunt
orientate in sens distructiv, comportamente ce provoaca daune materiale, morale, psihologice.
Felul in care comportamentul agresiv este perceput este strans legat de standardele culturale si
sociale ale societatii unde este analizata agresivit atea, astfel vom realiza anumite culturi au un
grad mare de toleranta pentru comportamentul agresiv si in unele cazuri este considerat
educativ si chiar necesar.
Putem enumera diverde definitii pentru comportamentul agresiv precum: comportament ce
determin a vatamarea unei persoane; comportament ce presupune a face rau altora;
comportament desfasurat cu intentia de a ranii o alta persoana sau distrugerea bunurilor
acesteia. conceptul de agresivitate . Putem considera agresivitatea ca fiind o insusire a acelor
tipuri de comportament care sunt orientate in sens distructiv, comportamente ce provoaca
daune materiale, morale, psihologice. Desi conceptul de agresivitate nu are o definitie fix si
standardizata putem observa in cele de mai sus ca punct de legatura „dorinta de a face rau” .
Din puncte de vedere psihologic agresivitatea este privita ca acea tendinta de a -l ataca pe
celalalt sau orice obiect susceptibil de a sta in calea unei stisfaceri imediate. A ctele agresive
sunt acelea care retin cel mai adesea atentia din cauza caracterului lor speculator si potential
periculos. Incepand de la gesturi amenintatoare si mergand pana la crima, ele utilizeaza forta
agresorului sau un mediator (o arma)si se poate e xtercita in mod indirect (printr -un obiect)

2.Este doar o caracteristica umana?
Comportamentul agresiv uman si cel animal prezinta una dintre probleme majore in
cercetarea de durata, neavand posibilitatea izolarii unor diferente semficative intre cele dou a
specii. Acesta problema nu e ste doar in cazul acestui domeniu deoarece exista numeroase
comportamente ce nu pot fi explicate in totalitate totusi comportamentul agresiv ridica cele
mai multe semne de intrebare. Un element de necontestat este diferenta t ipului de agresivitate
intre oameni si animale la nivel fenomenologic, totusi exista asemanare la nivel biolologic
lucru ce pare fi asociat tot mai des cu factori precum sexul, experientele de viata sau varsta.
Indiferent de ce fel de confort,intelectual s au emoțional, poate rezulta din tratarea animalelor
și a agresiunii umane ca fenomene fundamental diferite și care nu au legătură, cu excepția
cazului în care cu adevărat nu au nici o legătură semnificativă, tactica este contraproductiva
științific. Se eli mină posibilitatea analizei comparative și fertilizarea încrucișată a ipotezelor
între cele două tărâmuri. Privează cercetătorii concentrati pe cercetarea indivizilor de o
literatură vastă, folosind metodologii experimentale pentru a investiga fenomene de agresiune,
în timp ce acei cercetători cu inclinatie catre cercetraea subictilor de origine animală care
ignoră literatura umană în mod inevitabil, nu reușesc să învețe de descoperiri care ar putea
deschide noi domenii și fructuoase de investigare cu ajuto rul animalelor nonumane. Există
vreo modalitate prin care această segregare poate fi o punte și un teren comun constatat pentru
examinare serioasă a fenomenelor cu care atât cercetătorii umane și animale sunt implicate
profund?

3.De ce devenim agresivi?
Caracterul agresiv al unui individ poate fi mostenit ,innascut asa cum sustine Sigmund Freud
sau dobandit de acesta datorita unor experiente de viata cu impact major asupra acestuia. In
acelas timp comportamentul agresiv mai este considerat un comportament social invatat ,
astfel vom putea observa copii ce provin din familii abuzive ,din mediu abuziv pot sa devina
la randul lor eventuali agresori sau cu un comportament antisocial.
Exista mai multe motive pentru care devenim sau adoptam un comportament agre siv
anxietatea fiind unul din ele. Momentul in care un individ este agresat fie verbal sau fizic de
catre un altul poate sa intervina instinctul de supravietuire , agresatul ripostand in cele din
urma si concluzionand ca prezenta unui caracter agresiv ii o fera o mai mare siguranta si
control in eventuale situatii.
Deasemenea frustrarea este considerat un factor important, momentul in care apare
sentimentul de neputinta dar totusi dorinta de a actiona ,in cele mai multe dintre cazurri find
vorba de un compor tament agresiv.
In cazul unui comportament agresiv innascut individul nu simte mila fata ce cel pe care il
agreseaza deci nu poseda capacitatea de a empatiza cu cei din jurul sau. In cele mai multe
cazuri aceasta gen de agresivitate avand la baza sociopat ia sau psihopatia si putem observa
observa chiar prezenta unuie placeri ,satisfactie in momentul producerii actului agresiv.
Mediul, zgomotul, caldura, aglomeratia si deasemenea factori situationali ce pot accentua
starea de agresivitate a unui individ .
Aglomeratia poate sa creeze un nivel crescut al discomfortului unuie persoane iar momentul
in care acesta ajunge sa impiedice implinirea unor dorinte, planururi ale individului poate
aparea comportamentul agresiv . Deasemenea in cazul temperaturii crescute sansele cresc
pentru un individ sa adopte un comportament agresiv , studiile de specialitate au reusit sa
demonstreze astfel ca nivelul crimelor comise in cazul tariilor occidentale este mult mai
crescut.
Totusi dupa toti acesti factori care pot intradevar sa aduca o contributie semnificativa a unui
caracter agresiv , cel mai important element il constituie pregatirea si predispozitia acestuia in
acest sens.
Chiar daca o persoana nu a manifestat pana intr -un anume punct un caracter agresiv, desi nu
are o pr egispozitie petru acesta el poate aparea in urma unul stres post traumatic ,accentuarea
tendintelor unor tulburari mentale precum bipolaritate, personalitate borderline , schizofrenie
sau antisocial.

4.Tipuri de agresivitate?
Agresivitatea este considerat astfel si un act de abuz asupra unui alt individ fie el de natura
psihica sau fizica.
Astfel putem sa clasificam caracterul agresiv in functie de agresor: varsta, sex, agresivitate
colectiva sau individuala precum si cea premeditata. In fuctie de mijloace , aici putem aminti
agresivitatea fizica si cea verbala precum si modul de interventie direct sau indirect. In functie
de obiectivul actului agresor, precum obtinerea de beneficii unde poate sa intervina o mare
capacitate de manipulare sau santajare agresi va, dar si obiectivul de a ranii efectiv victima
aflata in cauza. Nu in ul timul rand este prezenta forma in care este manifestat comportamenul
agresiv precum agresivitate violenta – nonviolenta sau latenta – manifestata .

5.Care este diferenta intre agresivitate si violenta?
Amandoua sunt acte si cele violente si cele agresive sunt de natura negativa pr plan individual
sau sociale dar ele nu reprezinta acelas lucru .
Agresiunii și violenței nu sunt aceleași. În timp ce o persoană care comite un act d e violență

poate acționa cu agresiune, o persoană cu un caracter agresiv nu se va angaja în mod necesar
în acte violente. Cu toate că agresivitatea poate duce la un atac fizic sau verbal, uneori, atacul
poate fi defensiv sau impulsiv si lipsa de intenții d ăunătoare .
Violența poate dezvolta de factori situaționali sau de mediu și poate rezulta dintr -o stare
mentală sau din convingeri personale sau culturale.

6.Diferenta intre sexe din punct de vedere al agresivitatii.
De-a lungul timpului a fost studiata di ferenta intre sexe atunci cand vine vorba de prezenta
unui caracter agresiv . Aici putem sublinia de o importanta majora mediul in care a crescut si
daca dezvoltarea personalitatii sale a fost una sanatoasa. Anturajul joaca si el un rol important
in dezvoltarea unui caracter agresiv , aici apare dorinta de apartenenta la grup si de acceptare.
A fost studiata si problema hormonala prin care se face o diferenta intre testosteron si
estrogen , astfel testosteronul este numit si hormon al agresivitatii . In urma unor analize
sangvine s -a putut demonstra ca o persoana cu un nivel cres cut de testosteron are o
predispozitie mai mare in manifestarea unui comportament agresiv.
Exista si influente de natura biochimice precum consumul de substante sau alcool , scaderea
glicemiei sau lipsa unor eventuale vitamine si macronutrienti ce pot afec ta in mod direct sau
indirect cortexul.
Din punct de vedere neuronal exita zone ale cortexului unde au putut sa fie observate
surtcircuitari stimuland astfel manifestarea brusca a agresivitatii
Varsta este de asemenea foarte importanta putem observa o pers oana adulta ce manifesta un
caracter agresiv inca din adolescenta poate escala pe masura ce inainteaza in varsta pana ce
ajunge la un punct maxim in jurul varstei de 40 -50 de ani , apoi totul se diminueaza , in finctie
de experientele de viata a fiecaruia acest proces poate fi accelerat sau intarzaiat. Mai putem
aminti din categoria varsta si lipsa unei experiente de viata poate afecta adolescentul ce
prezinta un caracter agresiv deoarece acesta nu are o imagie bine structurata asupra
consecintelor , nu are o personalitate bine dezvoltata precum si valorile morale nu sunt bine
implementate.

7. Agresivitatea infantila
In marea majoritate a cazurilor in urma studiilor efectuate s -a constatat corelarea intre copilul
agresat, devenit eventual cu tulburare de personalitate antisociala sau doar cu tendinte, si
adultul agresiv.
Agresivitatea este considerata orice forma de a buz asupra unui copil , in special datorita lipsei
puterii acestora de a se apara.
Copii supusi oricarui tip de agresiune la o var sta frageda devin frustrati si anxiosi principale
surse ale unui comportament agresiv deoarece apare instictul de supravietuir e si eventuala
rebeliune. Ei pot sa -si manifeste caracterul agresiv in exterior cu ceilalti membrii a grupului
din care fac parte urmand eventual in cele din urma sa fie eliminati datorita inadaptabilitatii.
Totusi nu este clar subliniat faptul ca un copi l agresat urmeaza sa devina categoric un adult
agresor, acesta poata sa devina releb sau supus.
Desi trauma unei copilari agresive poate influenta intr -un procent foarte mare viitorul adult
acesta se poate restabiliza datorita mediului extern, anturaj, p recum si alegerea unor valori
morale sanatoase. Acesti copii pot invata sa -si controleze furia, frustrarea precum si
agresivitatea devenind astfel niste adulti cu o functionare in l imitele normalului in societate.

8.Testul de agresivitate STAXI -2
“State -Trait Anger Expression Inventory -2”
Manualul abordeaza efectele potentiale ale agresivitatii asupra tensiunii arteriale, boli
cardiace coronariene, precum și alte tulburari medicale si psihologice

STAXI 2 a fost dezvoltat pentru a evalua starea de agresivitate, agresivitatea ca trasatura, și
exprimarea agresivitatii pentru a masura modul in care aceste componente contribuie la
afectiuni medicale. Pentru a investiga efectele agresvitatii asupra tulburarilor mentale și fizice,
experienta agresivitatii trebuie sa se distinga clar intre exprimarea si controlul acesteia.
Scala evaluează intensitatea agresivitatii ca o stare emoțională într -un anumit moment; aceasta
include trei sub -scale. Scala >>TRAIT<< sau trasatura, masoara cât de des sentimente sau
stari de agresivitate sunt experimentate in timp; aceasta include două sub -scale. Scalele
>>Anger Expression<< si >>Anger Control<< evalueaza patru trăsături relativ independente
legate de agresivitate: exprimarea agresivitatii față de alte persoane sau obi ecte din mediul
inconjurator (Anger Expression -Out), retinerea sau suprimarea agresivitatii (furie Expression –
in), controlul agresivitatii prin prevenirea manifestarii față de alte persoane sau obiecte din
mediul înconjurător (Anger control -Out), și care controlul agresivitatii suprimate prin calmare
sau ventilare (control -in Anger) .Indexul de Exprimare al Agresivitatii este o măsură generală
in totalul manifestarii agresive. Ajuta la indentificarea indivizilor care au tendința de a -si
suprima agresivitat ea, practică asociată cu probleme de sanatate cum ar fi hipertensiunea.
Scorul brut și numărul de conversii procentuale sunt prevăzute pentru toate subscalele și
scalele în funcție de sex.
STAXI 2 este o varianta revizuita in anul 2010 de catre Thomas M. B runner, P.h.D bazata pe
scala STAI contruita de Charles Spielberger si care la randu -i, a luat forma dupa o propunere
din 1961 a lui Raymond Cattell despre distinctia stare -trasatura.

9. Concluzii