Practica la Banca Comerciala Romana
I. SISTEMUL INFORMAȚIONAL BANCAR
II. FORME ȘI TEHNICI SPECIFICE RELAȚIILOR FINANCIARE ALE BĂNCII CU AUTORITĂȚILE PUBLICE
II.1. Contribuția la asigurări sociale
II.2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice
II.3. Impozite și taxe locale
II.4. Documentele întocmite pentru determinarea și plata impozitelor și taxelor
MODALITĂȚI ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ UTILIZATE DE BANCĂ
III.1. Decontarea pe baza ordinului de plată
III.2. Decontarea pe baza cecului
III.4. Decontarea pe baza cambiei și biletului la ordin
III.4. Tipurile de carduri emise de BCR
IV. OPERAȚIUNI DE CREDITARE BANCARĂ A AGENȚILOR ECONOMICI
IV.1. Dispoziții generale
IV.1.1. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare
IV.1.2. Beneficiarii produselor tip credit
IV.1.2.1. Categorii de beneficiari
IV.1.2.2. Surse de informare cu privire la clienții băncii
IV.2. Categorii de produse bancare
IV.2.1. Categorii de produse tip credit pentru persoane fizice
IV.2.2. Categorii de produse tip credit pentru persoane juridice
IV.3. Creditele pentru activitatea de leasing, în lei și/sau valută
Pagini 84
=== banca BCR_Practica ===
I. SISTEMUL INFORMAȚIONAL BANCAR
Banca Comercială Română a avut în vedere încă din primii ani de funcționare că, dezvoltarea sa fiind o cerință complexă, nu poate fi concepută și abordată fără implicarea tehnologiei informației, care asigură funcția informațională prin actul de informare, creând cadrul propice și lărgind procesul de previziune și procesul de acțiune al activității de conducere.
La înființare, în Banca Comercială Română prelucrarea tranzacțiilor și conturilor se realiza în centrele de calcul ale Ministerului Finanțelor și Institutul Național de Informatică. Banca a luat decizia de a-și face singură prelucrările și acest lucru s-a realizat odată cu implementarea aplicației SIBCOR ( Sistemul Informatic al Băncii Comerciale Române). Acesta este un sistem bazat pe PC-uri în fiecare unitate și prevede facilități de prelucrare și rapoarte pentru unități. La mijlocul anului 1992, aplicația SIBCOR a devenit operațională în toate unitățile BCR.
În acest stadiu, toate datele de raportat la sucursale și la Centrală erau transmise prin poștă. Acest lucru se datora calității proaste a legăturilor telefonice, care făceau transferul electronic încet și nesigur. Totuși, pentru a ușura colectarea de date banca a dezvoltat un sistem de consolidare a datelor în RACLE. Aceasta a reprezentat prima aplicație racle realizată în România și reprezintă, în acest fel, un succes al compartimentelor de informatică din bancă.
În 1991 banca a decis achiziționarea sistemului Applibanque și a calculatorului AS 400 pentru rezolvarea problemelor privind operațiunile în valută.
În 1992 au fost instalate și sistemele SWIFT (ST.200) – realizat prin instalarea aplicației pe hardul RS 6000 IBM sub sistem de operare UNIX, care a permis implementarea în serviciile operative ale BCR a stațiilor de lucru SA Workstation, astfel că rutarea mesajelor SWIFT se face automat – și Reuters 2000, dezvoltând în continuare și aplicația SIBCOR.
În 1993 s-a realizat implementarea programului Nostro Reconciliation, achiziționat de la SWIFT, pentru a pune de acord tranzacțiile Nostro SWIFT cu cele din Applibanque.
Un episod interesant al istoriei informaticii din BCR l-a constituit cel legat de decizia de lansare a unei licitații internaționale pentru desemnarea unui integrator de sistem, în vederea instalării la nivelul BCR a unui sistem informatic performant on-line și în timp real, pe baza unui caiet de sarcini realizat cu consultanța firmei Price Waterhouse.
Trecând peste foarte multe detalii și evenimente, vom aminti doar că pe lista scurtă au fost selecționate ofertele firmelor UNISI-SYSTEM ACCESS, IBN-Kindle și HP Sanchez.
Finalul nu a fost conform așteptărilor. Specialiștii Băncii Comerciale Române au apreciat că firmele implicate nu au respectat în totalitate cerințele din caietul de sarcini, astfel că pe rând, ca urmare a evaluării făcute pentru calitatea de integrator de sistem, cele 3 oferte au fost eliminate. În aceste condiții s-a hotărât renunțarea la desemnarea unui integrator de sistem și realizarea prin forțe proprii a informatizării băncii prin lansarea unui proiect major.
Între 1997 și 1999 s-a consolidat infrastructura prin modernizarea calculatoarelor și serverelor și prin cablarea unităților BCR în tehnologie structurată. Drept urmare s-a realizat rețeaua de comunicații X25 la nivelul sucursalelor județene, care avea ca operator firma Global One Comunication.
În continuare s-au introdus servicii electronice pentru clienți, prin extinderea rețelei de automate bancare și POS-uri și prin introducerea facilităților de home-banking (Multi Cash), s-a lansat proiectul de extindere a rețelei de comunicații prin utilizarea tehnologiei VSAT pentru 200 de unități ale BCR – contractate cu firma DIGICOM SA.
Finalul acestei scurte istorii va fi asigurat de evenimentul major pentru tehnologia informației, respectiv lansarea proiectului SIBCOR 2000 pentru realizarea sistemului informatic al BCR pe baza celor mai moderne tehnologii informatice (rețele de calculatoare bazate pe Windows NT, sisteme relaționale de gestionare a bazei de date – Oracle, protocoale de comunicații TCP-IP pe o infrastructură VSAT).
Aplicațiile folosite în mod curent de Banca Comercială Română pot fi grupate în 7 categorii principale:
SIBCOR – Sistemul la unitatea bancară și consolidarea datelor la Centrală;
Applibanque – Contabilitatea tranzacțiilor cu străinătatea (la Centrală)
AS 400 – Aplicații pentru tranzacțiile necomerciale cu străinătatea ( la Centrală );
NOSTRO – Legătura cu băncile corespondente;
SWIFT – Transferuri internaționale de fonduri;
REUTERS – Sistemul de relații internaționale;
E-BANK – Servicii electronice pentru client.
II. FORME ȘI TEHNICI SPECIFICE RELAȚIILOR FINANCIARE ALE BĂNCII CU AUTORITĂȚILE PUBLICE
II.1. Contribuția la asigurări sociale
Legea nr. 191/2001 privind bugetul asigurărilor sociale de stat
ART. 8 „În anul 2001, de la data intrării în vigoare a Legii 19/2000, în condițiile prevederilor art.196, cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc în baza prevederilor art.18 alin (2) și (3) din legea menționată, după cum urmează:
35% pentru condiții normale de muncă;
40% pentru condiții deosebite de muncă;
45% pentru condiții speciale de muncă.”
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Art. 21 alin(2) Contribuția individuală de asigurări sociale, datorată de asigurații prevăzuți la art. 5 alin (1) reprezintă o treime din cota de contribuție de asigurări sociale, stabilită anual pentru condiții normale de muncă. (11,67%)
Alin (3) Contribuția de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferența față de contribuția individuală de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcție de condițiile de muncă. (33,33% S; 28,33% D; 23,33% N)
Art. 23 (1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:
salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, și/sau veniturile asiguraților;
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcției în care persoana respectivă este încadrată în țară, inclusiv sporurile și celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii.
Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Art. 24
„ (1) Baza lunară de calcul, al acre angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II, precum și veniturile brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct.VI.
(2) Baza lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuția de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, o constituie fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuția de asigurări sociale, conform prevederilor art. 23 alin. (2)
(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.”
Art. 29 „ Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:
data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoarei cele pentru care se datorează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
până la data de 20 a lunii următoare celei pentru acre se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. III;
data prevăzută în convenția civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajați exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.”
ART. 31
(1) Neplata contribuției de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.
(2) Cota majorărilor de întârziere, prevăzută la alin. (1), se stabilește potrivit reglementărilor privind executarea creanțelor bugetare.
(3) Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(4) Calculul majorărilor de întârziere, evidențierea în contabilitate și urmărirea plății acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata ajutorului de șomaj.
(5) Calculul majorărilor de întârziere pentru asigurații cu declarație sau contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceștia sau de casele teritoriale de pensii.
(6) Nereținerea și nevărsarea de către angajatori a contribuției individuale de asigurări sociale prevăzută la art. 21 alin.(2) și la art. 22 alin.(1) constituie stopaj la sursă și generează plata unor penalități, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(7) Sumele reprezentând penalități se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(8) Dispozițiile prezentei legi referitoare la neplata contribuției de asigurări sociale se completează cu prevederile legale privind executarea creanțelor bugetare.
ART. 32
În cazul lichidării administrative sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege.
ART. 33
Neplata contribuției de asigurări sociale de către asigurații cu declarație sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestații până la achitarea contribuțiilor datorate și a majorărilor de întârziere aferente.
ART. 34
Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV și V, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situației, formularul-tip de retragere a declarației de asigurare.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale modifică:
Art.23 din Legea nr.19/2000:
„(3) Baza de calcul prevăzută la alin (1) și (2) nu poate depăși plafonul a 5 salarii medii brute”.
II.2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice
CAPITOLUL I. Dispoziții generale
Art. 39. Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului în conformitate cu prevederile acestui Titlu și sunt numite în continuare contribuabili în cadrul acestui Titlu:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri specificate la art. 89 din prezentul Titlu.
Art. 40. Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul din acest Titlu, denumit în continuare impozit pe venit se aplica următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente, romane cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obținute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri menționate la art. 41.;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente ce desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente ce obțin veniturile descrise la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor din acest titlu ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc condițiile de rezidenta prevăzute la art. 7 alin. (1) punctul 23 lit. b) sau c) din Titlul I timp de trei ani, consecutiv, vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursa, atât din România cat si din afara României începând cu al patrulea an fiscal.
Art. 41. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit conform acestui titlu sunt următoarele:
a) venituri din activități independente, definite conform art. 49;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investiții, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activități agricole, definite conform art. 71;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Art. 42. Venituri neimpozabile
În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizația de maternitate si pentru creșterea copilului, precum si cele de aceeași natura primite de la alte persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate precum si orice alte drepturi cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de acesta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale.
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, produse ca urmare a unor acțiuni militare, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaționale, si cele finanțate de la bugetul statului;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozițiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) venituri primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studenții si elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publica și siguranța națională și civilă, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați;
i) bursele primite de persoanele care urmează orice forma de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;
j) sumele sau bunurile cu titlu de moștenire si donație;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu excepția celor prevăzute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice sau posturilor consulare ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizațiilor internaționale, din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;
p) venituri primite de cetățeni străini din activități desfășurate în România în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sume reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite în conformitate cu legislația în vigoare;
r) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri dacă subvențiile sunt acordate în conformitate cu legislația în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantajele în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veterani de război, invalizi și văduve de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate in străinătate ori constituite în prizonieri, urmașilor eroilor martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 precum și persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
t) premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice;
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță:
– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
– calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României.
u) premii si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România.
v) alte venituri care nu sunt impozabile, așa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Art.43. Cotele de impozitare
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
activități independente;
salarii;
cedarea folosinței bunurilor;
pensii;
activități agricole;
premii;
alte surse
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.
(2) Fac excepție de la prevederile alin.(1) cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiții și din jocuri de noroc.
Art. 44. Perioada impozabila
(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepție de la alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic în situația în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Art. 45. Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe
(1) Deducerea personală de bază lunară, precum și celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(2) Sumele și tranșele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracțiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
CAPITOLUL II . Venituri din activități independente
Art. 46. Definirea veniturilor din activități independente
(1) Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfășurate în mod independent, în condițiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea.
Art. 47. Venituri neimpozabile
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obținute prin aplicarea efectivă în țară de către titular sau, după caz, de către licențiații acestuia a unei invenții brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului.
b) venitul obținut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază persoanele fizice care exploatează invenția, respectiv titularul brevetului aplicat.
Art. 48. Reguli generale de stabilire a venitului net din activități independente determinat pe baza contabilității în partidă simplă
(1) Venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepția prevederilor de la art. 49 si 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;
b) venituri sub forma de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c) câștiguri din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;
d) venituri din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) venituri din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
(3) Nu sunt considerate venituri brute următoarele:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.
(4) Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.
c) regulile privind amortizarea sunt cele prevăzute de Titlul II;
d) cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru:
– active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
– activele ce servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul;
– boli profesionale, risc profesional și împotriva accidentelor de muncă;
– persoane care obțin venituri din salarii potrivit capitolului III cu condiția impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plății de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, in limita a 5% din baza de calcul determinata conform prevederilor alin. (6);
b) cheltuielile de protocol in limita de 2% din baza de calcul determinata conform prevederilor alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, precum și în cazul deplasării în cadrul localității, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;
d) cheltuielile sociale în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 1,5% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuțiile efectuate în numele angajaților la scheme facultative de pensii ocupaționale, în conformitate cu legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate în limita stabilită potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă cât și în scop personal al contribuabilului sau asociaților, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;
j) cheltuieli reprezentând contribuții sociale obligatorii pentru salariați și contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice utilizate în desfășurarea activității, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
(6) Baza de calcul se determină ca diferență dintre veniturile brute și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat și cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat conform prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuieli cu primele de asigurare altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit.h);
e) donații de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziționarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislația în vigoare.
(8) Contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simplă cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă și să completeze Registrul jurnal de încasări și plăți, Registrul inventar și alte documente contabile prin legislația în materie.
(9) În Registrul inventar se trec toate bunurile și drepturile aferente desfășurării activității.
Art. 49. Stabilirea venitului net din activități independente, pe baza normelor de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate independenta care e desemnata in conformitate cu alin. (2) și care este desfășurată de către contribuabil individual, fără salariați se determină pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanțelor Publice elaborează normele care conțin nomenclatorul activităților pentru care venitul net se stabilește pe bază de norme de venit și precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice teritoriale au obligația de a stabili și publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate independentă desemnată numai pe perioade mai mici decât anul calendaristic, atunci norma de venit aferentă acelei activități se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfășurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfășoară două sau mai multe activități desemnate, atunci venitul net din aceste activități se stabilește pe baza normei de venit cea mai ridicată pentru respectivele activități.
(6) În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) și o altă activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activitățile independente desfășurate de contribuabil se determină pe baza contabilității în partidă simplă, conform prevederilor art. 48.
(7) Dacă un contribuabil desfășoară activitatea de transport de persoane și de bunuri în regim de taxi și desfășoară și o altă activitate independentă, atunci venitul net din activitățile independente desfășurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform prevederilor art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activități nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice și de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligația să organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simpla pentru activitatea respectiva.
Art. 50. Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabilește prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila de 40% din venitul brut;
b) contribuțiile sociale obligatorii plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabilește prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;
b) contribuțiile sociale obligatorii plătite.
(3) În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privata, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) si (2) al prezentului articol.
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări și plăți referitoare la încasări. Această reglementare este opțională pentru cei care consideră că își pot îndeplini obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Acești contribuabili au obligația să arhiveze și să păstreze documentele justificative cel puțin în limita termenului de prescripție prevăzut de lege.
Art. 51. Opțiunea de a stabili venitul net utilizând datele din contabilitatea în partidă simplă
(1) Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit, precum și cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit prevederilor art. 11.
(2) Opțiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe perioada a 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunțare de către contribuabil.
(3) Cererea de opțiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate și în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
Art. 52. Reținerea la sursă a impozitului pentru unele venituri din activități independente
(1) Plătitorii următoarelor venituri au obligația de a calcula, reține și vira impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignație;
c) venituri din activități desfășurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară.
f) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II, care nu generează o persoana juridică;
g) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reținut se stabilește după cum urmează:
a) în cazul veniturilor descrise la alin. (1) lit. a), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor descrise la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevăzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
(3) Impozitul ce trebuie reținut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepția impozitului aferent veniturilor descrise la alin. (1) lit. f) pentru care termenul de virare este reglementat conform prevederilor Titlului IV.
Art. 53. Plăți anticipate ale impozitului pe veniturile din activități independente
Un contribuabil care desfășoară o activitate independentă are obligația să efectueze plăți anticipate în contul impozitului anual datorat, la bugetul de stat conform prevederilor art. 82, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 52 pentru care plata anticipată se efectuează prin reținere la sursă.
Art. 54. Impozitarea venitului net din activități independente
Venitul net din activități independente se include în venitul anual global și se impozitează conform prevederilor Capitolului X.
CAPITOLUL III . Venituri din salarii
Art. 55. Definirea veniturilor din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Art. 57. Venituri salariale stabilite prin decizii judecătorești
În cazul salariilor sau diferențelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii prevăzute de lege, și nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc.
Art. 58. Termen de plată a impozitului
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
CAPITOLUL IV. Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Art. 61. Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente.
Art. 62. Stabilirea venitului net din cedarea folosinței bunurilor
(1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură și se stabilește pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plății chiriei sau a arendei.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiași termen direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) în cazul construcțiilor, o cotă de cheltuieli deductibile aferente venitului în sumă de 50% din venitul brut;
b) în celelalte cazuri, o cotă de cheltuieli deductibile aferente venitului în sumă de 30% din venitul brut.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
(4) Prevederile privind opțiunea din alin. (2) si (3) ale art. 51 se aplică și în cazul contribuabililor menționați la alin. (3).
Art. 63. Plăți anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor
Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor pe parcursul unui an, cu excepția veniturilor din arendare, datorează plăți anticipate în contul impozitului pe venit, către bugetul de stat, în conformitate cu prevederile art. 82.
Art. 64. Includerea venitului net din cedarea folosinței bunurilor în venitul anual global
Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se include în venitul anual global și se impune conform Capitolului X.
CAPITOLUL V. Venituri din investiții
Art. 65. Definirea veniturilor din investiții
(1)Veniturile din investiții cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare.
Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiții sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Națională de Valori Mobiliare, precum și părțile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formă de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere și la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum și obligațiunilor municipale, ale Agenției Naționale pentru Locuințe și ale altor entități emitatoare de obligațiuni care vizează construcția de locuințe.
Art. 66. Stabilirea venitului din investiții
(1) Câștigul din transferul titlurilor de valoare altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții și părțile sociale, reprezintă diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzacțiilor cu acțiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de Privatizare în Masă, prețul de cumpărare la prima tranzacționare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacțiilor cu acțiuni cumpărate la preț preferențial în cadrul sistemului stock options plan câștigul se determină ca diferență între prețul de vânzare și prețul de cumpărare preferențial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiții câștigul se determină ca diferență pozitivă dintre prețul de răscumpărare și prețul de cumpărare/subscriere. Prețul de răscumpărare este prețul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preșul de cumpărare/subscriere este prețul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziționarea titlului de participare.
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părților sociale, câștigul din înstrăinarea părților sociale se determină ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și valoarea nominală/prețul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacție valoarea nominală va fi înlocuită cu prețul de cumpărare care include și cheltuielile privind comisioanele, taxe aferente tranzacției și alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câștigului conform prevederilor alin. (1), (2) si (3) se efectuează la data încheierii tranzacției, pe baza contractului încheiat între părți.
(5) Veniturile obținute sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și din orice alte operațiuni de acest gen reprezintă diferențele de curs favorabile rezultate din aceste operațiuni în momentul închiderii operațiunii și evidențierii în contul clientului.
CAPITOLUL VI. Venituri din pensii
Art. 68. Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaționale, și cele finanțate de la bugetul statului.
Art. 69. Stabilirea venitului impozabil din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 6.400.000 lei din venitul din pensii.
Art. 70. Reținerea impozitului din venitul din pensii
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține și vira la bugetul de stat, conform prevederilor acestui articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzute la alin. (3) al art. 5 asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se virează la bugetul de stat până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reținut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reținut se stabilește prin împărțirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă în vederea calculării impozitului datorat, reținerii și virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaș.
CAPITOLUL VII. Venituri din activități agricole
Art.71. Definirea veniturilor din activități agricole
Veniturile din activități agricole sunt venituri din următoarele activități:
a) cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat;
b) cultivarea și valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea.
Art. 74. Calculul și plata impozitului aferent veniturilor din activități agricole
(1) Impozitul pe venitul net din activități agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net determinat pe bază de norme de venit cât și în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfășoară o activitate agricolă menționată la art. 71, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligația de a depune anual, o declarație de venit la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal pentru anul în curs. În cazul unei activități pe care contribuabilul începe să o desfășoare după data de 30 iunie, declarația de venit se depune în termen de 15 zile, inclusiv, de la data la care contribuabilul începe să desfășoare activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activități agricole pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăți anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat la termenele prevăzute la art. 82 alin. (3). Până la 31 mai a anului următor, plățile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.
CAPITOLUL VIII. Venituri din premii și din jocuri de noroc
Art. 75. Definirea veniturilor din premii și din jocuri de noroc
Veniturile din premii și din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri și jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazino, mașini electronice cu câștiguri și altele decât cele prevăzute la art. 42.
Art. 77. Reținerea impozitului și raportarea veniturilor din premii și din jocuri de noroc
(1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune prin reținere la sursă cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc, se impun prin reținere la sursă cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.
(3) Obligația calculării, reținerii și virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obținute din premii și din jocuri de noroc, în bani și/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 8.000.000 lei, pentru fiecare câștig realizat, de la același organizator sau plătitor, într-o singură zi.
(5) Impozitul calculat și reținut în momentul plății venitului se virează la bugetul de stat până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care a fost reținut.
CAPITOLUL IX. Venituri din alte surse
Art. 78. Definirea veniturilor din alte surse
(1) În această categorie se includ următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii potrivit capitolului III;
b) câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile prin normele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu acest Titlu.
Art.79. Calculul impozitului și termenul de plată
Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare realizării acestuia.
CAPITOLUL X. Venitul anual global
Art. 80. Stabilirea venitului anual global
(1) Venitul anual global impozabil se stabilește prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a următoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deducerile personale determinate în conformitate cu prevederile art. 7;
c) deducerile pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței;
d) prime de asigurare pentru locuința de domiciliu în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
e) contribuții la schemele facultative de pensii ocupaționale în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
f) contribuții pentru asigurările private de sănătate în limita echivalentului în lei maxim de 200 euro pe an;
g) cotizația de sindicat plătită potrivit legislației în materie;
h) dobânda la creditul ipotecar contractat pentru locuința de domiciliu în limita echivalentului în lei a 500 euro pe an.
(2) Venitul anual global cuprinde după cum urmează:
a) venitul net din activități independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosinței bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizează într-o fracțiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracțiuni ale aceluiași an se consideră venit anual impozabil.
(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activități independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii și asimilate salariilor, obținute în cursul aceluiași an fiscal. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiași an fiscal devine pierdere reportată.
Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeași natură, din străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în cursul aceluiași an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din țara respectivă.
(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal și netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la alin. 2 lit. a) și c).
Art. 84. Stabilirea și plata impozitului pe venitul anual global
(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent pe baza declarației de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 5 alin. (2) respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat pentru anul precedent și emite o decizie de impunere în intervalul și în forma stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(3) Diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere.
II.3. Impozite și taxe locale
CAPITOLUL I . Dispoziții generale
Art. 1. Definiții
a) rangul unei localități – rangul atribuit unei localități conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, cu modificările ulterioare;
b) zone din cadrul localității – zone stabilite de consiliul local, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.
Art. 2. Impozite și taxe locale
Impozitele și taxele locale sunt după cum urmează:
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
CAPITOLUL II. Impozitul pe clădiri
Art. 3. Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care la acest Titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul menționat la alin. (1), care este numit în continuare “impozit pe clădiri”, se datorează către bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care este amplasată clădirea.
(3) În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane, și pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.
(4) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea acelui proprietar. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.
(5) Clădire este orice construcție care servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea.
Art. 5. Calculul impozitului pentru persoane fizice
(1) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabilă a clădirii.
(2) Cota de impozitare este de 0.2% pentru clădirile situate în mediul urban și de 0.1% pentru clădirile din mediul rural.
(3) Valoarea impozabilă a unei clădiri se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a clădirii, exprimată în metri pătrați, cu valoarea corespunzătoare astfel:
Tipul clădirii:
1. Clădire cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire
(lei/m2) [condiții cumulative]
2. Clădire fără instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire
(lei/m2)
Clădiri cu pereți sau cadre din beton armat, cărămidă arsă, piatră naturală sau alte materiale asemănătoare
1) 5.300.000
2) 3.100.000
Clădiri cu pereți din lemn, cărămidă nearsă, paianta, vălătuci, șipci sau alte materiale asemănătoare
1) 1.400.000
2) 900.000
Construcții anexe corpului principal al unei clădiri, având pereții din beton, cărămidă arsă, piatră sau alte materiale asemănătoare.
1) 900.000
2) 800.000
Construcții anexe corpului principal al unei clădiri, având pereții din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci, șipci sau alte materiale asemănătoare
1) 500.000
2) 300.000
Subsol, demisol sau mansardă utilizată ca locuință
75% din suma care s-ar aplica clădirii
75% din suma care s-ar aplica clădirii
Subsol, demisol sau mansardă utilizată cu alte scopuri decât cel de locuință
1) 50% din suma care s-ar aplica clădirii
2) 50% din suma care s-ar aplica clădirii
Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite.
(4) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de amplasarea clădirii, prin înmulțirea sumei determinate în conformitate cu alin. (3) cu coeficientul de corecție corespunzător:
Zona în cadrul localității
Rangul localității
0 I II III IV V
A 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05
B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00
C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95
D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90
(5) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție menționat la alin. (4) se reduce cu 0,10.
(6) În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
(7) În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5%.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Art. 6. Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce dețin mai multe clădiri
(1) Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:
a) cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) În cazul deținerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcție de ordinea în care proprietățile au fost dobândite, așa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
(3) Persoanele fizice menționate la alin. (1) au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza căruia își au domiciliul, precum și la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declarației speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. Plata impozitului
(1) Impozitul pe clădiri se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10% , stabilită prin hotărâre a consiliului local.
CAPITOLUL III. Impozitul pe teren
Art.10. Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în acest Titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), numit în continuare “impozit pe teren”, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul.
(3) În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane, și pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar.
(4) În cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru teren.
Art. 12. Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat intravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai terenului cu suma corespunzătoare:
Zona din cadrul localității
Rangul localității (lei/m2)
0 I II III IV V
A 5,900 4,900 4,300 3,700 500 400
B 4,900 3,700 3,000 2,500 400 300
C 3,700 2,500 1,900 1,200 300 200
D 2,500 1,200 1,000 700 200 100
(3) În cazul unui teren amplasat intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește după cum urmează:
a) prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren cu suma corespunzătoare precizată la alin. (4);
b) prin înmulțirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corecție corespunzător precizat la alin. (5).
(5) Suma stabilită în conformitate cu alin. (4) se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător precizat în tabelul următor:
(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de categoria de folosință și zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.
Art.14. Plata impozitului
(1) Impozitul pe teren se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă o bonificație de până la 10% , stabilită prin hotărâre a consiliului local.
CAPITOLUL IV. Taxa asupra mijloacelor de transport
Art.15. Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor când în acest capitol se prevede diferit.
(2) Taxa prevăzută la alin. (1), numită în continuare “taxă asupra mijloacelor de transport”, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale la care trebuie înmatriculat mijlocul de transport.
(3) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator.
Art.16. Scutiri
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru următoarele:
a) autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;
c) mijloacele de transport ale instituțiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.
Art.19. Plata taxei
(1) Taxa pe mijlocul de transport se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
(3) În cazul unui mijloc de transport deținut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plătește integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorității de administrație publică locală.
CAPITOLUL V. Impozitul pe spectacole
Art. 27. Reguli generale
(1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti impozitul precizat în acest capitol, numit în continuare “impozitul pe spectacole”.
(2) Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
Art. 28. Calculul impozitului
(1) Cu excepțiile prevăzute la art. 29, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determină după cum urmează:
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%;
b) în cazul oricărei manifestări artistice sau activități distractive, cota de impozit este egală cu 5%.
(3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform cu un contract scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu acest articol au obligația de a:
a) înregistra biletele de intrare și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale care își exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) anunța tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum și în orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau abonamente;
c) preciza tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de a se abține de a încasa sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente;
d) emite un bilet de intrare și/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale, documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe spectacole;
f) se conforma cu orice alte cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și a abonamentelor care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii și Cultelor și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.
Art. 29. Reguli speciale pentru videoteci și discoteci
(1) În cazul unei manifestări artistice sau al unei activități distractive care are loc într-o videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeței incintei prevăzute în acest articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabilește pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai suprafeței incintei videotecii sau discotecii cu o sumă stabilită de consiliul local astfel:
– în cazul videotecilor, suma este de până la 1000 lei;
– în cazul discotecilor, suma este de până la 2000 lei.
Art. 30. Scutiri
Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.
Art. 31. Plata impozitului
(1) Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declarației se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor.
(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declarației și plata la timp a impozitului.
CAPITOLUL VII. Taxa hotelieră
Art.32. Reguli generale
(1) Consiliul local poate institui o taxă pentru șederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local își exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică în conformitate cu prevederile acestui capitol.
(2) Taxa pentru șederea într-o unitate de cazare, numită în continuare taxă hotelieră, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidență a persoanelor cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligația de a vărsa taxa colectată în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia este situată aceasta.
Art.33. Calculul taxei
(1) Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitățile de cazare.
(2) Cota taxei se stabilește de consiliul local și este cuprinsă între 0,5% și 5%. În cazul unităților de cazare amplasate într-o stațiune turistică, cota taxei poate varia în funcție de clasa cazării în hotel.
(3) Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de ședere, cu excepția cazului unităților de cazare amplasate într-o stațiune turistică, când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.
Art.34. Scutiri
Taxa hotelieră nu se aplică pentru șederea într-o unitate de cazare în următoarele cazuri:
a) persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studenții;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de război;
f ) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;
g) persoanele fizice precizate la art. 1 al Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea anumitor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare;
h) soțul sau soția uneia dintre persoanele fizice precizate la literele b) până la h), care este cazat/cazată împreună cu o persoană precizată la literele b) până la h).
Art.35. Plata taxei
(1) Unitățile de cazare au obligația de a vărsa taxa hotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.
(2) Unitățile de cazare au obligația de a depune lunar o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declarației se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor.
CAPITOLUL VII. Taxe speciale
Art.36. Taxe speciale
(1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot adopta taxe speciale.
(2)Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care au proprietatea, domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, pe raza respectivei autorități administrativ-teritoriale care a instituit taxa respectivă și care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(3) Domeniile în care consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, sunt următoarele:
a) colectarea deșeurilor de orice fel;
b) prestarea serviciilor de vidanjare;
c) verificarea și întreținerea rețelei în domeniul apei potabile și industriale;
d) valorificarea nisipului ori a pietrișului din albiile râurilor, din cariere sau alte locuri asemănătoare;
e) folosirea pajiștilor comunale, orășenești și municipale;
f) servicii de salubrizare.
(4) Taxele speciale pot fi stabilite în sumă de până la 365.000 lei/an.
CAPITOLUL VIII. Alte taxe locale
Art.37. Alte taxe locale
(1) Consiliile locale sau consiliile județene pot institui o taxă zilnică de până la 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale, sau a monumentelor istorice, de arhitectură și arheologice.
(2) Consiliul local sau consiliul județean pot institui taxe zilnice, de până la 100.000 lei pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obținerii de venit. Taxa se aplică claselor de echipamente precizate de consiliul local.
(3) Consiliul local poate stabili o taxă anuală de până la 300.000 lei pentru fiecare din următoarele vehicule lente:
1. autocositoare;
2. autoexcavator;
3. autogreder sau autogreper;
4. buldozer pe pneuri;
5. compactor autopropulsat;
6. excavator cu racleți pentru săpat șanțuri, excavator cu rotor pentru săpat șanțuri sau excavator pe pneuri;
7. freză autopropulsată pentru canale sau pentru pământ stabilizat;
8. freză rutieră;
9. încărcător cu o cupă pe pneuri;
10. instalație autopropulsată de sortare-concasare;
11. macara cu greifer;
12. macara mobilă pe pneuri;
13. macara turn autopropulsată;
14. mașină autopropulsată;
15. sasiu autopropulsat cu ferăstrău pentru tăiat lemne;
16. tractor pe pneuri;
17. troliu autopropulsat;
18. utilaj multifuncțional pentru întreținerea drumurilor;
19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunilor de apă;
20. vehicul pentru măcinat și compactat deșeuri;
21. vehicul pentru marcarea drumurilor;
22. vehicul pentru tăiat și compactat deșeuri.
(4) Taxele precizate la alin. (1), (2) si (3) se calculează și se plătesc în conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.
CAPITOLUL IX. Scutiri și facilități comune
Art.38. Scutiri și facilități pentru persoanele fizice
(1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, precum și alte taxe precizate la art. 36 și art. 37 nu se aplică pentru:
a) veteranii de război;
b) persoanele fizice precizate la art. 1 al Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea anumitor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică persoanelor fizice precizate la art. 6 si art. 10, alin. (1), lit. k) a Legii nr. 42/1990, privind cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Impozitul pe clădiri și impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război și văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.
(4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru activități economice și viza anuală a acestora nu se aplică pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat și persoanele invalide de gradul I sau II.
(5) În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport deținut în comun de o persoană fizică precizată la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietățile deținute în comun de soți.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice precizate la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică doar terenului aferent clădirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice precizate la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(8) Scutirea de la plata impozitului precizată la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare a creditului obținut pentru reabilitarea termică, precum și de taxele pentru eliberarea autorizației de construire pentru lucrările de reabilitare termică.
(10) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor precum și alte taxe precizate la art. 36 și art. 37 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază și trăiesc în localitățile precizate în:
a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996, pentru aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localități din Munții Apuseni, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri și acțiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a județului Tulcea și Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, cu modificările ulterioare.
(11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitățile notariale, republicată, dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiază și cei care solicită dezbaterea succesiunii în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
II.4. Documentele întocmite pentru determinarea și plata impozitelor și taxelor
Formularul ordin de plată pentru trezoreria statului aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005, poate fi folosit numai în sistemul electronic de plăți, după cum urmează:
1. Pentru decontări interbancare de mare valoare – începând cu data care va fi stabilită de Banca Națională a României.
Din categoria decontărilor interbancare de mare valoare fac parte plățile mai mari de 500 milioane lei, dispuse :
din conturile bancare către conturi de venituri bugetare, de disponibilități, etc. deschise la trezoreria statului (Ex. Achitarea din conturi bancare a impozitor, taxelor, contribuțiilor și alte venituri bugetare, etc.);
din conturi ale plătitorilor deschise la trezoreria statului către conturi deschise la unități bancare (Ex. Transferul de către agenții economici a soldurilor conturilor de disponibilități deschise la trezoreria statului, în conturile proprii deschise la bănci, etc.);
2. Pentru decontări intertrezorerii și intratrezorerii – începând cu data intrării în funcțiune a sistemului de decontări interne al trezoreriei statului.
Din categoria decontărilor intertrezorerii fac parte plățile dispuse între conturi deschise la unități ale trezoreriei statului din județe diferite, sau între acestea și Direcția trezorerie și contabilitate publică a municipiului București, trezoreriile sectoarelor municipiului București sau Ministerul Finanțelor Publice, inclusiv plățile dispuse între conturi deschise la trezorerii ale sectoarelor municipiului București diferite sau între acestea și Direcția trezorerie și contabilitate publică a municipiului București.
Din categoria decontărilor intratrezorerii fac parte plățile dispuse între conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului sau între conturi deschise la unități ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ.
3. Pentru decontări interbancare de mică valoare – începând cu data care va fi stabilită de Banca Națională a României.
Din categoria decontărilor interbancare de mare valoare fac parte plățile mai mici de 500 milioane lei, dispuse :
din conturile bancare către conturi de venituri bugetare, de disponibilități, etc. deschise la trezoreria statului (Ex. Achitarea din conturi bancare a impozitor, taxelor, contribuțiilor și alte venituri bugetare, etc.);
din conturi ale plătitorilor deschise la trezoreria statului către conturi deschise la unități bancare (Ex. Transferul de către agenții economici a soldurilor conturilor de disponibilități deschise la trezoreria statului, în conturile proprii deschise la bănci, etc.).
Observații:
Până la termenele arătate mai sus, se utilizează în continuare formularul Ordin de plată pentru trezoreria statului pe suport hârtie (OPHT) aprobat prin Normele Ministerului Finanțelor Nr. 16144 din 6 decembrie 1995 și ale Băncii Naționale a României nr. 18 din 6 decembrie 1995, în care Numărul de evidență a plății se completează în rubrica "Explicații".
Dat fiind că intrarea în funcțiune a componentelor sistemului electronic de plăți menționate la pct. 1, 2, 3 de mai sus, va avea loc la termene diferite, formularul ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005 va fi utilizat în paralel cu formularul Ordin de plată pentru trezoreria statului pe suport hârtie (OPHT) aprobat prin Normele Ministerului Finanțelor Nr. 16144 din 6 decembrie 1995 și ale Băncii Naționale a României Nr. 18 din 6 decembrie 1995, astfel :
pentru componenta intrată în funcțiune va fi utilizat numai formularul ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005
pentru componenta neintrată în funcțiune (ce se derulează pe suport de hârtie) va fi utilizat în continuare formularul Ordin de plată pentru trezoreria statului pe suport hârtie (OPHT) aprobat prin Normele Ministerului Finanțelor Nr. 16144 din 6 decembrie 1995 și ale Băncii Naționale a României Nr. 18 din 6 decembrie 1995, până la intrarea în funcțiune a componentei respective ;
Ministerul Finanțelor Publice nu asigură tipărirea formularului ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005, acesta putând fi editat pe suport de hârtie cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice.
MODALITĂȚI ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ UTILIZATE DE BANCĂ
Modalitățile și instrumentele de plată utilizate în activitățile de decontare ale societății bancare BCR sunt: ordinul de plată, cecul, cambia și biletul la ordin.
III.1. Decontarea pe baza ordinului de plată
Definiție – dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Această dispoziție este O.P. numai dacă plătitorul dispune de fondurile bănești necesare efectuării operațiunilor de transfer a fondurilor bănești, și nu prevede ca plata să fie la ordinul beneficiarului.
Utilizatori
– persoane fizice cu cont deschis la bancă
– persoane juridice cu cont deschis la bancă
Mențiuni obligatorii
1. Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;
2. Numele sau denumirea beneficiarului și numărul contului acestuia deschis la unitatea bancară destinatară;
3. Numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară inițiatoare;
4. Codul fiscal al plătitorului;
5. Denumirea societății bancare inițiatoare;
6. Denumirea societății bancare destinatare;
7. Elementul care să permită autentificarea emitentului de societatea bancară inițiatoare;
8. Denumirea de „ORDIN DE PLATĂ”;
9. Data emiterii (unică, posibilă si certă);
10. Informații din care să se poată reconstitui șirul neîntrerupt al circulației ORDINULUI DE PLATĂ PE SUPORT HÂRTIE pe parcursul efectuării TRANSFERULUI CREDIT până la finalizarea acestuia.
OBLIGAȚIILE ADMINISTRATORULUI DE CONT DE LA BANCA INIȚIATOARE
Recepția
se întocmesc 3 exemplare ale O.P. care au următoarele destinații:
– exp. nr. 1 (alb) servește la debitarea contului emitentului și se arhivează la actele zilei;
– exp. nr. 2 (roz) servește pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară și se anexează la extrasul de cont al acestuia;
– exp.nr.3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.
dacă există borderou, acesta se întocmește de către plătitor în două exemplare (unul la bancă și unul la plătitor);
se verifică dacă O.P. este complet și corect din punctul de vedere al formei și conținutului.
Autentificarea O.P.
se efectuează de referentul de ghișeu și urmează recepției;
procedură de recunoaștere a persoanelor pe care emitentul O.P. le autorizează să semneze autentic;
se efectuează prin confruntarea semnăturilor și a ștampilei înscrise în O.P.
cu cele din fișele specimenelor de semnături;
emitentul poate fi reprezentat și de alte persoane pe care le împuternicește prin procedură autentică.
Acceptarea O.P.
recunoașterea de către unitatea bancară a valabilității O.P. după verificarea existenței disponibilului în contul plătitorului;
se aplică ștampila, data și semnătura referentului de ghișeu pe toate exemplarele O.P.;
dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiții de formă sau de fond O.P. se restituie clientului.
Executarea O.P.
constă în prelucrarea documentului în vederea transferării fondurilor bănești la banca destinatară de către administratorul de cont al plătitorului; sunt introduse datele din O.P. în SIBCOR 2000, se generează operațiunea de plată, se remite validatorului exemplarul roz al O.P. și se arhivează exemplarul alb al O.P.;
exemplarul roz al O.P. este transmis prin poștă la unitatea B care îl va preda clientului beneficiar ca dovadă a creditării conului sau cu suma respectivă;
exemplarul vernil este anexat de administratorul de cont de la unitatea A la extrasul de cont al clientului plătitor.
În situația în care este indicată data plății, executarea are loc în ziua acceptării, cel mai târziu a doua zi.
OBLIGAȚIILE BĂNCII INTERMEDIARE
intervin numai în decontările interbancare;
exp. 2 ale O.P. primite de la unitățile subordonate din județ sau de la unități BCR din teritoriu se remit prin agenții de compensare societăților bancare destinatare;
pentru filiale sau agenții exp. 2 ale O.P. primite de la alte bănci se remit pe parcurs intrabancar prin SIBCOR 2000, în vederea acceptării sau refuzării lor.
OBLIGAȚIILE BĂNCII DESTINATARE
Administratorul de con de la unitatea B vizualizează în SIBCOR 2000 macheta cu ordine de plată primite cu cont corect și denumire completă, confirmă operațiunea și generează automat înregistrarea contabilă 341 = 2511.
Se creditează contul beneficiarului iar exp.2 al O.P. se predă beneficiarului ca anexă la extrasul de cont.
O.P. refuzat sau neacceptat se restituie pe circuit intra sau interbancar și în funcție de modalitatea de decontare utilizată, referentului de ghișeu care administrează contul plătitorului pentru a fi înapoiate emitentului, operațiunea de debitare a plătitorului anulându-se. O.P. cuprinzând data P se vor înregistra într-un cont de O.P. nefinalizate după care la dat P se va credita contul curent al beneficiarului prin debitarea contului de O.P. nefinalizate.
OBLIGAȚIILE CLIENTULUI PLĂTITOR
să prezinte băncii numai formulare aprobate de Banca Națională a României;
să întocmească O.P. în minim 3 exemplare prin dactilografiere, cu cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră sau neagră; să prezinte O.P. completate cu toate mențiunile obligatorii;
să completeze, dacă este cazul, pe fața O.P. mențiuni suplimentare privind:
– data plății viitoare;
– adresa beneficiarului, dacă acesta nu are cont deschis la banca destinatară;
– referințe privind conținutul economic al operațiunii, mai ales dacă clientul este beneficiar de credite.
să emită O.P. numai în limita disponibilului existent în cont;
O.P. să fie semnate de persoanele autorizate și ștampilate în cazul persoanelor juridice;
O.P. se depun la bancă cu/fără borderou care se întocmește în doua exemplare semnat de persoanele autorizate și ștampilat;
să respecte programul de ghișeu pentru depunerea actelor și ridicarea extrasului de cont.
OBLIGAȚIILE CLIENTULUI BENEFICIAR
va aduce la cunoștința băncii, în cel mai scurt timp posibil de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanță apărută între sumele anexate;
nerespectarea acestor proceduri atrage după sine plata oricăror dobânzi sau penalități suportate de bancă începând cu cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont.
REFUZUL O.P. ÎN CAZUL UNUI TRANSFER – CREDIT
La banca inițiatoare
MOTIVE
– lipsa plății „P” ca mențiune suplimentară nu poate fi respectată;
– lipsa totală sau parțială a disponibilului în contul plătitorului;
– vicii de completare (elemente lipsă, ștersături, tăieturi, repetări etc.).
Soluționarea refuzurilor
1. se solicită instrucțiuni suplimentare emitentului, în cadrul termenului de acceptare;
2. dacă nu se elimină nici în acest fel cauzele imposibilității executării O.P. se întocmește C.R.E. (comunicare de refuz la executare) care se predă plătitorului anexat O.P., C.R.E. se semnează de către persoanele desemnate de conducerea băncii și se înregistrează într-un Registru de evidență C.R.E.
La banca destinatară
JUSTIFICARE DE REFUZ
– se transmite sediului inițiator și se întocmește pentru fiecare O.P. refuzat;
– se întocmește de referentul de ghișeu care administrează contul beneficiarului și se verifică de șeful serviciului și viramente;
– în cazul decontărilor interbancare, pe baza acestuia se întocmește „Refuz la încasare” în 3 exemplare, document care se grupează pe unități bancare însoțit de o bandă de control a sumelor înscrise în O.P. compensabile refuzabile.
TRANSFERURI – CREDIT NEFINALIZATE, ERONATE SAU ÎNTÂRZIATE
OBLIGAȚII
Unitatea bancară inițiatoare este obligată să returneze plătitorului suma primită în baza O.P. prin creditarea contului acestuia (după primirea fondurilor transferate de la celelalte societăți sau unități bancare participante la transferul – credit).
III.2. Decontarea pe baza cecului
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare care au disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul se poate crea printr-un depozit bancar, operațiuni de încasări sau prin acordarea unui credit. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil.
Pentru a fi valabil, cecul trebuie să conțină mențiunile obligatorii cuprinse în Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994.
BCR poate face comerț cu cecuri și presta servicii bancare specifice pentru clienții lor luându-și toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derulării unor astfel de operațiuni.
Posibilitățile de circulație, ale unui cec sunt:
1. Simpla remitere – cazul cecului la purtător care în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea „la purtător”. Acest cec, va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie destinatarului cecului.
2. Cesiunea de creanță ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea „ nu la ordin”; în acest caz numai persoana nominalizată poate să încaseze cecul.
3. Girarea – operațiune prin care se transmit odată cu remiterea și toate drepturile rezultate din cec. Ea este o mențiune specială făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.
Banca Comercială Română poate pune la dispoziția clienților săi următoarele tipuri de cecuri:
din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul:
nominativ;
la ordin (circulă prin gir);
nu la ordin (circulă prin cesiune de creanță ordinară);
la purtător.
după modul de încasare există:
cec obișnuit (nebarate);
cec barat: cu barare simplă, generală sau specială;
cec de călătorie;
cec certificat.
în funcție de părțile angajate în derularea plăților:
cec personal (trase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci);
cec circular sau bancar (trase de o bancă asupra altei bănci).
Cecul obișnuit este folosit pentru ridicările de numerar din contul plătitorului (trăgătorului). Cecul va fi completat cu toate datele prevăzute de formular pe fața și verso cecului.
Beneficiarul unui cec care solicită numerar, va înscrie pe cec: data (ziua, luna, anul), primit suma de … lei (cifre și litere), semnătura (dată în prezența salariatului băncii), seria, numărul și data eliberării buletinului de identitate.
După verificarea realității datelor, de către referentul de ghișeu, cecul va fi semnat și ștampilat, apoi îl va înscrie în jurnalul de casă, după verificarea existenței disponibilului în cont. Casierul la primirea cecului va proceda la identificarea plătitorului și va efectua plata cu respectarea prevederilor din Normele metodologice nr. 18/1994 cu modificările ulterioare.
Cecul cu barare generală – poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fața instrumentului și care nu are nimic înscris în spațiul delimitat de aceste linii.
Cecul cu barare specială – are înscrisă în spațiul delimitat de linii denumirea unei societăți bancare. Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăți bancare, sau unui client al trasului. Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât societății bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul unui client al acestei societăți bancare. O societate bancară nu poate dobândi un cec barat decât de la unul din clienții săi sau de la altă societate bancară. Cecul purtând mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a două barări, din care una pentru încasarea prin intermediul unei case de compensații.
Cecul de călătorie este instrumentul de plată prin care trăgătorul condiționează plata acestuia de identitatea celor două semnături puse pe cec de cumpărător. Se folosește la deplasările în străinătate, pentru asigurarea faptului că banii de cheltuieli sunt în siguranță și comod de călătorit cu ei. Se cumpără cecuri de călătorie înainte de plecare și apoi se pot folosi ca bani gheață sau pentru a le schimba când este nevoie. După ce s-au cumpărat cecurile, acestea trebuie semnate, odată când se cumpără și din nou când se folosesc. La întoarcerea din călătorie cecurile nefolosite pot fi încasate în numerar, repede și ușor. În multe țări, cecurile de călătorie pot fi folosite întocmai ca banii gheață (magazine, hoteluri, restaurante). Cecurile trebuie semnate înainte de a putea fi schimbate în valută. De aceea ele sunt o piedică mai mult împotriva furtului și cu mult mai în siguranță de a le avea asupra ta decât banii gheață sau cărțile de credit
Cecul certificat – se caracterizează prin faptul că societatea bancară ca tras confirmă înaintea remiterii cecului către beneficiar existența disponibilului de plată. Această mențiune poate fi solicitată atât de trăgător, cât și de beneficiar.
În funcție de plățile angajate în derularea plăților, cecurile pot fi:
personale (trase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci);
circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci).
Cecul circular – este un titlu de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra unităților sale bancare sau asupra altei societăți bancare, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.
Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise și plătibile în România sunt:
8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;
15 zile dacă cecul este plătibil între localități diferite;
30 zile în cazul cecului circular.
Dacă cecul este plătibil în străinătate termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de legea țării respective și normele băncii plătitoare străine.
Termenele de prezentare la plată a cecurilor se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului de către trăgător.
Plata cecului se face pe baza următoarelor acte:
ordonanța de anulare a cecului;
certificat de la judecătoria competentă că nu s-a introdus opoziție în termen împotriva ordonanței de anulare a cecului sau hotărârea definitivă a instanței de respingere a opoziției.
Păstrarea, gestionarea și evidența carnetelor de cec se face conform Normelor Metodologice nr. 14/1995, elaborate de Banca Comercială Română privind operațiunile de casă în unitățile Băncii Comerciale Române.
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale 3 persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul de plată este întocmit de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la banca sa, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentarea cecului o sumă fixă, unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent, aflat în poziție de beneficiar. Cecul utilizat de unitățile băncii îndeplinește condițiile de formă și de fond obligatorii potrivit standardului de conținut prezentat în Norma cadru nr. 7/1994 emisă de Banca Națională a României.
Obligațiile celor 3 persoane puse în legătură prin cec sunt: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plătește. Unitățile băncii eliberează clienților săi, carnete cec completate parțial cu anumite informații, pe care aceștia le pot utiliza în scopul efectuării oricărei plăți către furnizori, creditori sau pentru ridicări de numerar.
Unitățile BCR pot accepta în operațiunile lor numai cecuri redactate în limba română și în monedă națională “lei”.
Un cec cuprinde în mod obligatoriu, următoarele elemente:
denumirea de “cec” trecută în însuși textul titlului;
ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă în lei, în cifre și litere;
denumirea băncii trase;
denumirea trăgătorului (sau numele și prenumele), semnătura și stampila;
contul trăgătorului și codul băncii;
locul unde plata trebuie făcută (banca trasă);
data și locul emiterii cecului: ziua, luna și anul;
contul, banca beneficiarului și codul băncii;
scopul plății (în rubrica “stipulat”).
Lipsa unuia din aceste elemente atrage de la sine nulitatea cecului.
Unitățile BCR pot confirma pe cec la solicitarea trăgătorului, existența disponibilului necesar efectuării plății, dacă această confirmare i-a fost cerută de viitorul beneficiar al cecului. În această situație cecul devine “cec certificat” de banca plătitoare. Persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare la plată. Pentru “cecurile certificate” banca va păstra la grupa operativă o fotocopie a cecului eliberat, pentru verificare, în momentul prezentării la plată.
Cecul se certifică prin expresia “certificat” însoțită de numele și prenumele referentului de ghișeu precum și de semnătura și ștampila unității bancare plătitoare. Certificarea cecului obligă banca trasă, ca în cazul unui refuz din partea trăgătorului, să despăgubească pe viitorul beneficiar al cecului. În situația în care trăgătorul trage un cec pe numele său, banca va elibera suma acestuia, care are și calitatea de beneficiar al cecului.
Cecul este plătibil numai “la vedere”.
Pentru a se evita riscul falsificării cecurilor, unitățile bancare nu vor accepta la decontare decât cecuri la care suma de plată indicată în litere, corespunde cu cea în cifre, cu un scris clar și fără alterări ale textului. Unitățile băncii pot primi la decontare un cec întocmit și semnat de o altă persoană decât trăgătorul, dacă prezintă o împuternicire autentificată, prin care se obligă la plata sumei în numele trăgătorului inițial.
În acest caz persoana împuternicită are obligația prezentării “specimenului de semnătură”, băncii plătitoare, împuternicire semnată de persoane autorizate.
Băncile pot primi la decontare cecuri transmisibile prin “gir” (la ordin).Girul este un act prin care posesorul cecului, numit girant, transfera unei alte persoane numita giratar, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat si completat.
Cecul poate fi girat cel mult de două ori. Girul trebuie să fie “necondiționat” și “în plin” fapt care pentru bancă înseamnă ordinul de a plăti unei anumite persoane indicată de girant, suma menționată pe fața cecului.
Girul dat de o persoană “necondiționat și în plin” trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
numele, prenumele, adresa sau denumirea girantului;
numele, prenumele și adresa giratarului sau denumirea, adresa contul și banca în cazul persoanelor juridice;
semnătura girantului și data girării ( în cazul persoanelor juridice se aplică și ștampila).
Dacă girantul nu s-a îngrijit de asigurarea fondurilor pentru a evita neplata unui cec, când acesta este prezentat la plata, răspunde față de giratar, banca nefiind responsabilă de acest fapt.
Unitățile băncii obligate ca la verificarea unui cec să urmărească succesiunea girurilor și să legitimeze persoana care prezintă cecul pentru încasare care trebuie să corespundă cu ultimul giratar înscris pe cec.
Posesorul unui cec primit prin gir nu poate pretinde plata în numerar dacă cecul conține în rubrica “stipulat” mențiunea “plătibil în cont” sau “numai prin virament”.În acest caz banca va efectua operațiunea numai scriptic prin creditarea contului beneficiarului.
Dacă în rubrica “stipulat” trăgătorul a menționat “netransmisibil” plata se va efectua beneficiarului înscris pe cec, el fiind primul dar și ultimul posesor al cecului. Beneficiarul cecului în care este menționată clauză “netransmisibil” poate gira cecul numai unității sale bancare pentru stingerea unor obligații de plată față de aceasta. În acest caz, beneficiarul cecului va menționa pe verso cecului “girat pentru încasare”.
Modalitatea de circulație a unui cec este stabilită de trăgător din momentul emiterii acestuia, prin completarea rubricilor prevăzute de formular.
Unitățile băncii pot primi spre decontare cecuri garantate printr-un “aval”. Avalul îl poate da o terță persoană numită avalist, care are capacitatea juridică necesară prevăzută de lege și care este în fapt garantul unei obligații asumate de una dintre persoanele obligate prin cec, numită avalizat. Avalistul va înscrie pe cec cuvintele “pentru aval” sau “pentru garanție” și va purta obligatoriu semnătura autorizată și ștampila avalistului înscrisă numai pe fața cecului. Unitățile băncii vor accepta cecuri cu mențiunea “aval” numai pentru întreaga sumă în scopul evitării operațiunii de “refuz parțial de plată” cauzată de lipsa disponibilului în cont.
În cazul lipsei disponibilului în contul plătitorului (trăgătorului), banca trebuie să accepte efectuarea plății din contul avalistului care s-a obligat autonom și solitar față de plătitorul cecului. Dacă avalistul are cont la banca plătitorului, operațiunea trebuie să se efectueze în aceeași zi, dacă nu, documentul se transmite băncii prin sistemul intrabancar sau interbancar.
Un cec pierdut sau furat poate fi revocat (anulat) numai în interiorul termenului de prezentare la plată.
În relațiile de decontare pe bază de cecuri, plătitorul unui cec nu i se acordă perioadă de grație nici prin lege, nici pe cale judecătorească. În procesul decontării unui cec unitățile bancare se pot confrunta cu unele proceduri de executare silită în cazul în care cecul nu a fost decontat la termen, proceduri de care banca trebuie să țină seama: cecul este un titlu atât pentru trăgător cât și pentru bancă pentru suma înscrisă pe el, împreună cu eventuala dobândă de întârziere calculată de la data prezentării la bancă pentru plata până la data achitării, precum și pentru cheltuielile de judecată. În acest caz, judecătoria dispune aplicarea formulei executării direct pe fila de cec, neonorată la plată.
Arhivarea cecurilor se va face zilnic de către aparatul operativ care a efectuat decontarea cecului în ordinea cronologică a conturilor sintetice și se va păstra o perioadă de 5 ani. Formularul de “cec” prezentat în anexă face parte integrantă din prezentul proiect de norme și este obligatoriu din punct de vedere al formei și conținutului.
III.4. Decontarea pe baza cambiei și biletului la ordin
Definiții
CAMBIA
– titlu de credit negociabil și instrument de plată;
– obligația debitorului (TRAS) de a plăti al vedre sau la termen o sumă de bani determinată la o dată fixă unei persoane numită BENEFICIAR, la ordinul unei persoane numită TRĂGĂTOR (creditor).
BILETUL LA ORDIN
– titlu de credit negociabil și instrument de plată;
– constată obligația asumată de către debitor (subscriitor sau emitent) de a plăti la vedre sau la o scadență fixată beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată. Obligația subscriitorului este aceeași cu aceea a trasului acceptant în cazul cambiei.
Crearea cambiei
la ordinul trăgătorului însuși care este și beneficiarul;
trasă asupra trăgătorului care este și tras;
trasă pentru contul unui terț.
Trăgătorul poate fi Beneficiar în situația în care vrea să-și recupereze direct o creanță de la debitor.
Trăgătorul poate fi Tras atunci când se obligă prin cambie.
Beneficiarul poate, fi să încaseze suma înscrisă în cambie, fie prin girarea acesteia să-și achite alte obligații ale sale.
Cambia poate deveni NULĂ , în lipsa unuia din următoarele elemente:
denumirea de cambie;
ordinul necondiționat, imperativ „plătiți”;
numele sau denumirea trasului;
beneficiarul;
numele sau denumirea celui care emite cambia.
O cambie în care emitentul trăgător este același cu plătitorul tras se numește BILET LA ORDIN.
Pot lipsi:
scadența (se plătește la vedere);
locul de plată (de ia în considerare locul de lângă Tras);
locul emiterii (se ia în considerare locul de lângă Trăgător).
În cazul cambiei, între trăgător și beneficiar poate să nu existe o relație directă, între ei interpunându-se un terț care nu este expres indicat pe cambie, dar față de care trăgătorul are o obligație de plată.
Cambia poate fi DOMICILIATĂ, atunci când fie trăgătorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia acceptării cambiei, pot să indice ca loc al plății domiciliul unui terț, din aceeași localitate cu trasul sau din altă localitate. Clauza domicilierii poate fi înscrisă pe cambie numai de către trăgător sau de către tras domicilierea făcută de un girant considerându-s inexistentă.
Completarea mențiunilor de pe o cambie emisă în alb de către posesorii succesivi, nu poate depăși 3 ani de la data reală a emiterii cambiei, astfel încât în momentul prezentării la plată, titlul să conțină în mod obligatoriu toate elementele cerute de lege și să aibă completat numele ultimului posesor.
Pe cambie se poate indica o clauză referitoare la faptul că suma înscrisă pe cambie este purtătoare de DOBÂNDĂ și nivelul (%9 acesteia pe an și data de la care curge.
Acceptarea cambiei
Constă în prezentarea la acceptare și poate fi făcută oricând dar nu mai târziu de data scadenței. Este operația prin care trasul se obligă să plătească la scadență suma înscrisă pe cambie posesorului legitim al titlului. Prezentarea la acceptare a cambiei va fi făcută în cadrul termenului stabilit pentru aceasta de trăgător sau în lipsa acestei mențiuni, prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, până cel târziu chiar în ziua scadenței.
După acceptarea cambiei de către Tras acesta devine obligatul principal (debitorul) într-o relație cambială.
PREZENTAREA CAMBIEI LA ACCEPTARE poate fi:
obligatorie, când trăgătorul sau unul din giranți prevăd în mod expres aceasta sau când cambia este plătibilă la un anumit termen (timp de la vedere) deoarece de la data prezentării la acceptare curge termenul pentru scadență;
interzisă, când trăgătorul menționează expres acest lucru, cambia devenind astfel, neacceptabilă;
facultativă, dacă nu există o indicație specială în sens contrar în text (mențiunea acceptării obligatorii sau mențiunea neacceptabilă).
Acceptarea trebuie să fie datată cuprinzând anul, luna, ziua, pentru cambiile plătibile la un anumit termen de la vedere și pentru acele cambii în care trăgătorul sau girantul stabilesc un termen de prezentare la acceptare. O cambie neprezentată la acceptare sau neacceptată de către tras nu se poate deconta prin unitățile B.C.R. O astfel de cambie se poate încasa doar prin prezentare directă la tras evitând circuitul bancar.
Avizarea biletului la ordin
Constă în înscrierea pe fața B.O. la rubrica „Văzut” a numelui ș prenumelui emitentului, datei, semnăturii și ștampilei. Avizarea este obligatoriu să se dateze în situația unei cambii cu scadența la un anume timp de la vedere. În acest caz termenul de plată curge de la data vizei pusă de emitent pe titlu.
Girarea cambiei și a biletului la ordin
Este operația prin care posesorul titlului numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, odată cu predarea titlului toate drepturile decurgând din acesta pentru achitarea unei terțe obligații.
Cambiile și B.O. cuprinzând sau nu mențiunea LA ORDIN pot circula prin GIR;
Cambiile și B.O. cuprinzând mențiunea NU LA ORDIN sau cu o expresie echivalentă sunt transmisibile numai sub forma și cu efectele unei CESIUNI DE CREANȚĂ ORDINARĂ (operațiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul său de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar).
GIRUL trebuie să fie NECONDIȚIONAT. Orice gir parțial este nul. GIRUL transmite proprietatea titlului. Posesor legitim al titlului este ultimul dintr-o serie neîntreruptă de giruri.
Scontarea cambiei ;i a biletului la ordin
Reprezintă încasarea cambiei sau a biletului la ordin înainte de scadența la banca beneficiarului cu cedarea unei părți din valoarea titlului în favoarea băncii;
Reprezintă cedarea cambiei sau a biletului la ordin în favoarea băncii cu toate drepturile ce decurg din aceasta, banca urmând să o încaseze la scadență;
Modalitate prin care posesorul cambiei sau biletului la ordin își poate procura prin gir bani înainte de scadență.
Unitățile teritoriale ale Băncii Comerciale Române – S.A. vor putea primi la scont cambii și bilete la ordin care pe lângă respectarea tuturor cerințelor legale de formă si fond îndeplinesc și următoarele CONDIȚII CUMULATIVE:
Posesorul cambiei sau B.O. (beneficiarul sau ultimul giratar) să fie client al Băncii Comerciale Române;
Cambia sau B.O. să fie acceptată legal la plată;
Intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont și scadența titlului, să nu depășească un an;
În situația în care trasul (acceptantul) respectiv subscriitorul este client al altei societăți bancare cambia sau B.O. vor putea fi admise la scont, numai dacă sunt avalizate de societățile bancare care-l deservesc pe tras respectiv subscriitor și aceasta este agreată de Banca Comercială Română – S.A.;
Cambia sau B.O. să fie corect și complet întocmite.
Pentru obținerea unui scont la o unitate B.C.R. posesorul legal al cambiei sau B.O. (beneficiarul sau ultimul giratar) va întocmi o cerere de scontare în două exemplare pe care o va depune la banca sa împreună cu titlul. Prin aceasta posesorul se angajează să plătească băncii taxa scontului egală cu dobânda la creditele pe termen scurt. În maxim 7 zile lucrătoare banca va da răspunsul solicitantului (admis/respins la scont). Concomitent are loc înscrierea cambiei sau B.O. în „ registrul cambiilor sau B.O. primite la scont” care se ține la serviciul credite.
Efectele plății unei cambii sau ale unui bilet la ordin sunt următoarele:
Numai plata la scadență stinge obligația trasului;
Posesorul cambiei sau B.O. nu poate fi silit să primească plata înainte de scadență;
Orice acțiuni rezultând din cambie împotriva acceptantului se prescriu în termen de 3 ani socotiți de la data scadenței;
Trăgătorul răspunde de: acceptarea cambiei și de plata cambiei;
Subscriitorul răspunde de plata biletului la ordin.
Posesorul cambiei sau B.O. va putea prezenta titlul de plată și prin intermediul băncii care îl deservește sau la o CASĂ DE CONSEMNAȚIUNI.
Protestul cambiei și al B.O.
fie în ziua în care este plătibilă;
fie în una din cele două zile lucrătoare care urmează.
Protestul se înregistrează la judecătorii – Registrul special, Camera de Comerț și Industrie, Banca Națională a României – Centrala Incidentelor de Plăți.
Suma înscrisă pe cambie sau B.O.
dacă există diferențe între suma înscrisă în cifre și cea în litere se ia în considerare suma în litere;
dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe fața cambiei, fie în cifre, fie în litere, suma care se plătește este suma cea mai mică.
Moneda de plată – de regulă cambia sau biletul la ordin trebuie plătite în moneda locului plății respectiv în LEI pentru cambiile și biletele la ordin plătibile pe teritoriul României.
Toate CONDIȚIILE privind utilizarea, circuitul, termenele și operațiunile ce se efectuează cu cambii și bilete la ordin vor fi înscrise în convenții bilaterale încheiate între unitățile bancare teritoriale și clienții pe care acestea îi deservește.
OPERAȚIUNILE pe care unitățile teritoriale ale BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE – S.A. l pot efectua în legătură cu cambiile și biletele la ordin sunt:
remiterea spre avizare a B.O. și remiterea spre acceptare a cambiilor;
primirea cambiilor și B.O. în bancă în vederea plății sau remiterii la plată;
scontarea cambiilor și B.O. la bancă;
primirea în garanție a cambiilor și B.O..
Circuitul cambiei:
COMERCIANT
FURNIZOR
CU RIDICATA
(TRĂGĂTOR) (BENEFICIAR)
(TRAS)
COMERCIANT
CU AMĂNUNTUL
III.4. Tipurile de carduri emise de BCR
Carduri pentru persoane fizice
BCR Maestro
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în lei, destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat atât în țară, cât și în străinătate, în mediu electronic (terminale POS și/sau ATM), oriunde este afișată sigla Maestro/Cirrus. Atunci când cardul este utilizat în străinătate, conversia valutară se face automat de către sistemul de autorizare, la cursul BNR. În cazul virării salariului în contul de card, banca oferă posibilitatea tragerii de sume în descoperit de cont de maxim 75% din salariul lunar net/1 salariu net/2 salarii nete/3 salarii nete sau poate acorda o linie de credit de până la 3 salarii nete prin intermediul cârdului de credit. Aceste facilități se pot acorda numai pe bază contractuală bancă-angajator și bancă-deținător de card.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR Maestro:
se alimentează în lei, dar se poate utiliza și în străinătate, în orice valută;
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la orice ATM;
garantarea disponibilităților din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;
accesul la sume de bani suplimentare prin descoperitul de cont;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit,
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cârdurile de debit,
achitarea ratelor la cârdurile de credit.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
transferuri de fonduri, prin ATM-urile BCR, din conturile de card în conturile curente, ca și rambursarea ratelor pentru creditele BCR în lei (inclusiv pentru cardurile de credit BCR);
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;
accesarea serviciului Mobile Banking BCR.
Dobânda:
pentru disponibilitățile din contul de card – 1% pe an ;
pentru sumele trase în descoperit de cont:
dobânda curentă până la 30 de zile – 24% pe an ;
dobânda penalizatoare peste 30 de zile – 30% pe an.
Documente necesare pentru emitere card:
B.O./C.J. + copie,
formular cerere pentru eliberarea unui card BCR de debit, în lei (față) și contract de emitere card (verso).
Documente pentru utilizarea de servicii prin cârduri:
pentru a se vira în contul de card de debit în lei (emis de BCR) dobânda cuvenită, clientul menționează, sub semnătură, pe starea financiară că dorește virarea automată a dobânzii în contul de card;
pentru utilizarea serviciului Plăți facturi prin ADM se va completa „Convenție pentru efectuarea de plăți prin intermediul ATM-urilor”;
pentru utilizarea serviciului e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR;
pentru a beneficia de serviciul Mobile Banking, titularul de cont de card BCR, trebuie să încheie fie o convenție pentru prestări servicii bancare prin intermediul telefoniei mobile (Mobile Banking BCR), fie o cerere pentru servicii Mobile Banking BCR SMS și SMS+Browsing (SmartTel 3G și SmartTel WAP).
BCR MasterCard
Card de credit emis în lei, destinat persoanelor fizice, tranzacțiile efectuându-se în limita unui plafon de creditare acordat clientului de către bancă. Poate fi folosit atât în țară cât și în străinătate, atât în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate) cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla Eurocard/MasterCard (EC/MC).
Creditul se acordă pe baza unei analize a bonității clientului efectuată de către unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odată aprobată cererea de creditare, se încheie un contract pentru o perioadă de 2 ani între bancă și client, contract ce se poate prelungi printr-un act adițional.
Cârdul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de cârduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă cârduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR.
accesul 24 de ore din 24 la orice ADM din țară pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
achiziționarea de bunuri și servicii, fără a dispune de numerar, la orice comerciant din țară ce are afișată sigla Eurocard/MasterCard;
începând cu 1 aprilie 2004 – perioada de grație este de maximum 30 zile pentru tranzacțiile efectuate la comercianți;
după aprobarea creditului, clientul beneficiază de acesta timp de 2 ani, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații;
garantarea cârdului de credit se face cu venitul net cert sau cu depozite colaterale în lei și valută constituite la BCR;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit,
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cardurile de debit,
achitarea ratelor la cardurile de credit.
Plafonul acordat:
este maxim de 3 ori nivelul venitului net lunar cu caracter permanent al solicitantului: între 5 – 50 milioane lei multiplu de 1 milion lei, între 50 – 100 milioane lei multiplu de 2 milioane lei;
pentru creditele pe card garantate cu depozite colaterale: între 100 – 200 milioane lei multiplu de 5 milioane lei și peste 200 milioane lei multiplu de 20 milioane lei.
Dobânda:
curentă calculată zilnic la soldul contului (de la data efectuării tranzacției) – 28% pe an;
în cazul în care nu se face plata sumei minime la data scadenței, se percepe un comision de întârziere la plată de 5% flat aplicat la suma rămasă din suma minimă de plată.
Condiții:
rata și dobânda să reprezinte cel mult 30% din veniturile solicitantului și ale familiei sale, calculate ca diferență între veniturile totale realizate și angajamentele întregii familii evidențiate în declarațiile pe proprie răspundere (rate credit, rate leasing, rate bunuri, rate credit carduri, popriri, CAR-uri, acorduri de garanție/ovalizare, alte angajamente), exclusiv rata lunară de plătit la creditul solicitat;
datoriile lunare totale de plată înregistrate de solicitant și membrii familiei trebuie să se încadreze în 50% din veniturile lunare totale certe realizate de solicitant;
la determinarea capacității de rambursare se va lua în calcul suma formată din 10% din creditul aprobat + 100% dobânzi + 100% comisioane;
pentru emiterea de carduri de credit în lei în condiții de garantare cu depozit colateral (depozitul se consideră sursă de venit și se ia în calcul la analiza bonității alături de eventuale venituri din salariu; acesta va avea valoare egală cu cea a creditului acordat; va fi constituit pe o perioadă de 2 ani, egală cu perioada de creditare; se va încheia un contract de garanție reală imobiliară fără deposedare ce se va înscrie la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare);
Documente necesare:
copie după actul de identitate (B.I./C.I) al solicitantului, membrii familiei acestuia;
formular cerere de emitere card de credit pentru persoane fizice;
declarația pe propria răspundere dată de solicitant și membrii familiei acestuia privind valoarea angajamentelor de plată;
acordul de consultare a bazei de date CRB, completat conform prevederilor BNR;
acordul de consultare a Biroului de Credite;
documente care atestă realizarea de venituri de către solicitant:
din salarii : adeverința de salariu în original cu ștampila oficială a societății respective, copii certificate de angajator după cartea de muncă / registrul general de evidență a salariaților / contractul individual de muncă cu viza Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru solicitant și/sau membrii familiei acestuia (nu este obligatorie în cazul refuzului angajatorului),
din pensii: talon de pensii (original sau copie),
din cedarea folosinței bunurilor,
din dividende,
declarația de impozit pe venitul global etc.
analiza tip scoring la care trebuie să se realizeze un punctaj minim stabilit prin reglementările interne ale băncii;
contract de credit pentru emiterea cârdului de credit în lei pentru persoane fizice BCR MasterCard;
convenție de depozit colateral constituit în scopul garantării și/sau rambursării creditului pentru persoane fizice.
Documente pentru utilizarea de servicii prin carduri:
pentru utilizarea serviciului Plăți facturi prin ATM se va completa „Convenție pentru efectuarea de plăți prin intermediul ATM-urilor”;
pentru utilizarea serviciului e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR.
Modalități de rambursare a creditului:
depuneri de numerar la orice unitate teritorială;
transfer bancar;
debitarea directă a contului aferent unui card de debit;
plăți facturi prin ATM.
BCR VISA Electron
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în lei, destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat atât în țară, cât și în străinătate, în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), oriunde este afișată sigla VISA Electron. În situația în care cardul este utilizat în străinătate, conversia valutară se face automat de către sistemul de autorizare, la cursul BNR.
În cazul virării salariului în contul de card, banca oferă posibilitatea tragerii de sume în descoperit de cont de maxim 75% din salariul lunar net/1 salariu net/2 salarii nete/3 salarii nete, sau poate acorda o linie de credit de până la 3 salarii nete prin intermediul cardului de credit. Aceste facilități se pot acorda numai pe bază contractuală bancă-angajator și bancă-deținător de card.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR VISA Electron:
se alimentează în lei dar se poate utiliza și în străinătate, în orice valută;
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la orice ATM;
garantarea disponibilităților din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;
accesul la sume de bani suplimentare prin descoperit de cont;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit ;
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cardurile de debit ;
achitarea ratelor la cardurile de credit.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
transferuri de fonduri, prin ATM-urile BCR, din conturile de card în conturile curente, ca și rambursarea ratelor atât pentru creditele BCR, cât și a celor pentru cardurile de credit BCR;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;
accesarea serviciului Mobile Banking BCR.
Pentru utilizarea serviciului:
Plăți facturi prin ATM se va completa un „Formular Adițional pentru beneficiarii de servicii Plăți facturi prin ATM/Transfer de fonduri în conturi BCR”;
e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR;
Mobile Banking, titularul de cont de card BCR, trebuie să încheie fie o convenție pentru prestări servicii bancare prin intermediul telefoniei mobile (Mobile Banking BCR), fie o cerere pentru servicii Mobile Banking BCR SMS și SMS+Browsing (SmartTel 3G și SmartTel WAP).
Documente necesare:
B.I./C.I. + copie;
formular cerere pentru eliberarea unui card BCR de debit, în lei (față) și contract de emitere card (verso).
BCR Visa Clasic
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în lei, destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat numai în țară, atât la terminale POS și/sau bancomate, cât și la imprintere ZIP-ZAP, oriunde este afișată sigla VISA.
În cazul virării salariului în contul de card, banca oferă posibilitatea tragerii de sume în descoperit de cont de maxim 75% din salariul lunar net/1 salariu net/2 salarii nete/3 salarii nete, sau poate acorda o linie de credit de până la 3 salarii nete prin intermediul cardului de credit. Aceste facilități se pot acorda numai pe bază contractuală bancă-angajator și bancă-deținător de card.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR VISA Clasic:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la orice ATM;
garantarea disponibilităților din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;
accesul la sume de bani suplimentare prin descoperit de cont.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
transferuri de fonduri, prin ATM-urile BCR, din conturile de card în conturile curente, ca și rambursarea ratelor atât pentru creditele BCR, cât și a celor pentru cardurile de credit BCR;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;
accesarea serviciului Mobile Banking BCR;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit ;
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cardurile de debit ;
achitarea ratelor la cardurile de credit.
Pentru utilizarea serviciului:
pentru utilizarea serviciului Plăți facturi prin ATM se va completa un „Formular Adițional pentru beneficiarii de servicii Plăți facturi prin ATM/Transfer de fonduri în conturi BCR”;
pentru utilizarea serviciului e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR;
pentru a beneficia de serviciul Mobile Banking, titularul de cont de card BCR, trebuie să încheie fie o convenție pentru prestări servicii bancare prin intermediul telefoniei mobile (Mobile Banking BCR), fie o cerere pentru servicii Mobile Banking BCR SMS și SMS+Browsing (SmartTel 3G și SmartTel WAP).
BCR VISA CLASIC INTERNAȚIONAL
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în USD, destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal. Cardul poate fi folosit atât în țară cât și în străinătate, în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla VISA.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
transferuri de fonduri, prin ATM-urilor BCR, din conturile de card în conturile curente, ca și rambursarea ratelor atât pentru creditele BCR, cât și a celor pentru cardurile de credit BCR;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;
accesarea serviciului Mobile Banking BCR.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR VISA Internațional:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
garantarea disponibilităților din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;
este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul fiind cel mai utilizat sistem de plăți din lume;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit,
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cardurile de debit,
achitarea ratelor la cardurile de credit.
Pentru utilizarea serviciului:
Plăți facturi prin ATM se va completa un „Formular Adițional pentru beneficiarii de servicii Plăți facturi prin ATM/Transfer de fonduri în conturi BCR”;
e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR;
Mobile Banking, titularul de cont de card BCR, trebuie să încheie fie o convenție pentru prestări servicii bancare prin intermediul telefoniei mobile (Mobile Banking BCR), fie o cerere pentru servicii Mobile Banking BCR SMS și SMS+Browsing (SmartTel 3G și SmartTel WAP).
Documente necesare:
B.I./C.I. + copie;
Formular cerere pentru eliberarea unui card BCR de debit, în valută (față) și contract pentru emiterea unui card de debit BCR Visa Clasic Internațional pentru persoane fizice (verso).
BCR VISA Clasic INTERNAȚIONAL
Card de debit emis în EURO, destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal. Cardul poate fi folosit atât în țară cât și în străinătate, în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla VISA.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil Connex Go și Kamarad de la ATM-urile BCR;
accesarea serviciului Mobile Banking BCR.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR VISA Clasic Internațional în EURO:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
garantarea disponibilităților din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;
este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul având cea mai largă răspândire în lume;
utilizarea serviciului e-BCR care permite:
alimentarea prin virament din conturile în lei și valută, a conturilor de card de debit ;
obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută și pentru cardurile de debit ;
achitarea ratelor la cardurile de credit.
Documente necesare :
B.I./C.I. + copie;
Formular cerere pentru eliberarea unui card BCR de debit, în valută (față) și contract pentru emiterea unui card de debit BCR Visa Clasic Internațional pentru persoane fizice.
Documente pentru utilizarea de servicii prin carduri:
Plăți facturi prin ATM se va completa un „Formular Adițional pentru beneficiarii de servicii Plăți facturi prin ATM/Transfer de fonduri în conturi BCR”;
e-BCR se va încheia o convenție privind efectuarea de operațiuni prin Multicash e-BCR și se va completa o cerere de acces la serviciul e-BCR;
Mobile Banking, titularul de cont de card BCR, trebuie să încheie fie o convenție pentru prestări servicii bancare prin intermediul telefoniei mobile (Mobile Banking BCR), fie o cerere pentru servicii Mobile Banking BCR SMS și SMS+Browsing (SmartTel 3G și SmartTel WAP).
BCR MasterCard Gold
Card de credit emis în EURO, destinat persoanelor fizice din categoria VIP, cu venituri mari și foarte mari, care călătoresc frecvent în străinătate.
Tranzacțiile se efectuează în limita unui plafon de creditare acordat clientului de către bancă. Nivelul creditului acordat este egal cu valoarea depozitului colateral constituit la unitatea bancară. Poate fi folosit în țară și în străinătate, atât în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate) cât și manual (imprintere), oriunde este afișată sigla MasterCard.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR MasterCard Gold:
pachetul de servicii asociat care oferă utilizatorului de card: siguranță, confort, prestigiu;
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
după aprobarea creditului, clientul beneficiază de acesta timp de 2 ani, în limita plafonului aprobat.
Utilizatorul unui card BCR MasterCard Gold beneficiază de un pachet de servicii pe care banca le pune la dispoziția acestuia pe perioada călătoriilor în străinătate:
Asistență de urgență: raportarea cardurilor pierdute/furate/distruse; eliberarea de numerar în regim de urgență; înlocuirea de urgență a cardului;
Asistență pe timpul călătoriei: informații utile privind călătoria; transmiterea de mesaje urgente; servicii de asistență administrativă; avansuri de fonduri; regăsirea bagajelor pierdute sau greșit direcționate de către un transportator; expedierea/înlocuirea unor lucruri de uz personal;
Asistență medicală: acordarea de avansuri pentru cheltuieli medicale; repatrierea după efectuarea tratamentului; vizita unei rude în situații de urgență; cazarea în caz de convalescență; repatrierea rămășițelor pământești; repatrierea copiilor rămași fără supraveghere; eliberarea de medicamente absolut necesare etc.;
Asistență legală: plata cheltuielilor de judecată; achitarea cauțiunii;
Servicii diverse: rezervarea de bilete la spectacol etc. ;
Asigurare de accidente pe parcursul călătoriei.
Contractul de credit se încheie pe o perioadă de 2 ani și poate fi prelungit prin act adițional.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;
reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR.
Documente necesare:
Cerere emitere card (2 ex pe hârtie autocopiativă);
Declarație pe propria răspundere dată de solicitant și membrii familiei acestuia;
Contract de credit pentru emitere card de credit;
Convenție depozit colateral constituit în scopul garantării rambursării creditului;
Contract de garanție reală mobiliară fără deposedare asupra unui depozit colateral;
Fisa privind emiterea cardului de credit MasterCard Gold.
Condiții:
veniturile cu caracter de permanență sunt depozitele și dobânzile bonificate la aceste depozite, certificatele de depozit cu discount, certificatele de depozit la purtător cu parolă;
rata minimă lunară de rambursat este formată din 15% din creditul aprobat + 100% dobânzi;
suma minimă de plată lunară aferentă plafonului aprobat, cumulată cu toate ratele lunare de plătit ale solicitantului și membrii familiei acestuia, nu poate fi mai mare de 30% din veniturile totale lunare certe realizate de solicitant.
Creditul acordat se garantează cu următoarele tipuri de garanții reale mobiliare cu sau fără deposedare :
depozite colaterale;
certificate de depozit cu discount;
certificate de depozit la purtător cu parolă, în lei sau valută;
se admit în garanție depozitele colaterale constituite de solicitant în sistem BCR.
BCR VISA Virtuon
Card de debit, dar fără bandă magnetică și fără PIN, la care este atașat un cont în USD, destinat strict tranzacțiilor pe internet, contul de card virtual putând fi deschis în numele oricărui deținător de card de debit BCR, persoană fizică sau juridică.
Cardul poate fi utilizat pe orice site pe internet, din țară sau străinătate, care acceptă carduri VISA și poate fi emis și utilizat în corelație cu toate cardurile de debit BCR, în lei sau valută, deținute. În cazul transferurilor efectuate la ATM între conturile de debit și contul de card virtual, suma dorită se tastează în lei, indiferent de valuta contului de debit din care se dispune transferul; în cazul transferurilor efectuate prin Mobile Banking BCR între conturile de debit și contul de card virtual, suma dorită se tastează în valuta contului din care se transferă banii, indiferent de valuta contului de destinație.
Cardul poate fi utilizat pentru: plata de mărfuri și servicii achiziționate pe Internet.
Avantaje:
alimentarea contului de card virtual se poate face oricând,24 de ore din 24, de la orice ATM din țară, sau prin telefonul mobil (Mobile Banking BCR); suma transferată devine disponibilă imediat în contul de card virtual;
asocierea numărului de cont de card virtual, în mod automat și fără formalități suplimentare, tuturor cardurilor de debit emise ulterior aceluiași deținător;
limitarea fraudei la tranzacțiile efectuate prin intermediul internet-ului;
informații și îndrumări oferite de către Serviciul Asistență deținători de carduri din cadrul Direcției Carduri;
economisirea celei mai importante „averi” a dumneavoastră: TIMPUL.
Documente necesare:
B.I./C.I. + copie;
Formular „Cerere pentru emiterea unui card virtual pentru efectuarea de tranzacții pe Internet”(față), iar pe verso se semnează contractul „pentru efectuarea de tranzacții pe Internet prin card virtual”.
Obs.: pe același formular pot fi înscrise fie numai numere de carduri personale fie numai numere de carduri tip Business.
Acordarea descoperitului de cont prin intermediul cardurilor de debit în lei
BCR Maestro / BCR VISA Electron / BCR VISA Clasic
Credit acordat în limita unui plafon cuprins între 75% din salariul net și maxim 6 salarii nete (fără a depăși limita maximă de 5.000 EUR, echivalent lei la cursul BNR din data aprobării), numai dacă drepturile bănești ale deținătorului (salariul) sunt virate lunar de către angajator în contul asociat cardului de debit, în baza Protocolului încheiat.
Perioada de acordare a descoperitului de cont este nedeterminată:
atâta timp cât beneficiarul își păstrează calitatea de salariat al angajatorului cu care banca a încheiat protocol, iar acesta din urmă dorește menținerea facilității;
respectă clauzele contractuale.
Moneda de acordare: descoperitul de cont se acordă numai în lei
Garanții:
nu se garantează pentru descoperitul de cont care nu depășește limita a 3 venituri nete;
se garantează cu garanții mobiliare/personale pentru descoperitul de cont ce depășește limita a 3 venituri nete.
Clientul (persoana juridică):
încheie Protocol cu Banca prin care se angajează să vireze în mod obligatoriu, lunar, drepturile salariale cuvenite angajaților în cardul de debit BCR Maestro/ BCR VISA Electron/BCR VISA Clasic;
înștiințează Banca dacă salariații nu mai realizează venituri (din orice motive);
odată cu încheierea protocolului prezintă Băncii Lista Nominală cu salariații care urmează să beneficieze de descoperit de cont, inclusiv documentele necesare emiterii cardurilor de debit pentru salariații care nu posedă un astfel de card;
atestă salariul net realizat de fiecare salariat (banca nu mai solicită adeverința de salariu);
propune plafonul descoperitului de cont.
Documentele necesare clientului persoană fizică:
copie BI/CI pentru solicitant;
contract de credit (cerere privind acordarea/majorarea/diminuarea plafonului acordat).
Avantaje:
nu se percepe comision la retragerea de numerar de la ATM-urile din rețeaua BCR pentru salariații instituțiilor bugetare, studenți, pensionari;
nu este necesară întocmirea analizei scoring;
descoperitul de cont se activează după prima alimentare a contului de card;
comision 0 la plata de bunuri și servicii, la comercianți;
acces la facilități acordate în cadrul campaniilor organizate de BCR.
Dobânda: 24% /an (calculată zilnic la suma utilizată din plafon).
Descoperit de cont de maxim 6 salarii nete acordat prin
Intermediul cardului de credit în lei BCR MasterCard
Credit sub forma unei linii de credit în lei acordată prin cardul de credit BCR MasterCard în limita unui plafon predeterminat. Acesta se acordă persoanelor fizice ale căror drepturi salariale sunt virate lunar de către angajator în contul asociat cardului de debit, în baza Protocolului încheiat.
Plafon de descoperit de cont: până la maxim 6 salarii nete, fără a depăși limita maximă de 5.000 EUR (echivalent lei la cursul BNR din data aprobării).
Perioada de acoperire a descoperitului de cont este de 5 ani cu posibilitatea prelungirii automate:
clientul și beneficiarul respectă condițiile din Protocol, respectiv contract de credit;
beneficiarul își menține calitatea de salariat.
Moneda de acordare: lei
Garanții:
nu se garantează pentru descoperitul de cont care nu depășește limita a 3 venituri nete;
se garantează cu garanții mobiliare/personale pentru descoperitul de cont ce depășește limita a 3 venituri nete.
Clientul (persoana juridică)
încheie cu Banca un Protocol prin acre se angajează să vireze în mod obligatoriu, lunar, drepturile salariale cuvenite angajaților în contul cardului de definit BCR Maestro/BCR Visa Electron/BCR Visa Clasic;
înștiințează Banca dacă salariații nu mai realizează venituri (indiferent de motiv);
odată cu încheierea protocolului prezintă Băncii Lista Nominală cu salariații care urmează să beneficieze de descoperit de cont;
atestă salariul net realizat de fiecare salariat (Banca nu mai solicită adeverința de salariu);
propune nivelul plafonului de descoperit de cont.
Analiza capacității de rambursare a salariaților se efectuează în baza datelor din contractul pentru emiterea cardului de credit BCR MasterCard iar plafonul se aprobă pentru fiecare salariat în parte.
Dobânda: 28% pe an
Documente necesare:
contract de credit BCR MasterCard (cerere privind emiterea și acordarea/majorarea/diminuarea plafonului, declarație pe proprie răspundere, acord CRB, acord Biroul de Credite);
copie după actul de identitate (BI/CI);
documente care atestă realizarea de venituri de către solicitant și/sau de către soț/soție (adeverința de salariu, copie după carte de muncă; din pensii; din cedarea folosinței bunurilor; din dividende; din depozite și dobânzi bonificate; alte surse).
Rambursarea sumei utilizate din descoperitul de cont (suma minimă de plată este formată din 100% dobânzi + 100% comisioane și se achită în termen de 20 zile de la data extrasului) se poate face prin:
debitarea automată a unui cont de card de debit în care se virează lunar salariul;
plata în numerar la orice unitate teritorială;
transfer bancar;
serviciul Plăți facturi ATM.
Dacă nu există disponibilități în contul cardului de debit pentru achitarea sumei minime lunare de plată, se va percepe un comision de 5%.
Carduri pentru persoane juridice
BCR VISA Business Internațional
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în USD, destinat persoanelor juridice, inclusiv autorităților administrației publice locale (AAPL), ai căror angajați se deplasează în străinătate. Cardul poate fi utilizat în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla VISA.
Avantaje:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
mijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri;
este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul fiind cel mai utilizat sistem de plăți din lume.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la automatele bancare (ATM-uri) și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv BCR);
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii.
Documente:
firmele completează un formular numit „Cerere pentru eliberare de card”;
personalul băncii poate acorda consultanță persoanelor care solicită relații privind emiterea de carduri;
analiza formularului de către conducerea unității teritoriale și înaintarea acestuia, spre aprobare către centrala băncii;
după primirea aprobării se contactează firma în vederea ordonanțării transferului sumei minime necesară deschiderii contului de card;
completarea DPE-ului conform reglementărilor în vigoare, pentru fiecare delegație care se face în numele firmei;
reprezentantul firmei vine să ridice cardul utilizatorilor desemnați de către firmă.
BCR Eurocard Business
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în lei, destinat persoanelor juridice, inclusiv autorităților administrației publice locale (AAPL), ai căror angajați efectuează, pe teritoriul României, diverse plăți în interes de afaceri (hotel, restaurant, transport etc.). Cardul poate fi utilizat numai în țară, atât în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla Eurocard/MasterCard.
Avantaje:
este un instrument de plată modern, sigur și rapid;
elimină utilizarea numerarului și a incovenientelor legate de manipularea, păstrarea în siguranță și transportul acestuia;
banca bonifică pentru disponibilitățile din contul de card dobânda aferentă conturilor curente ale persoanelor juridice (în prezent dobânda este de 2% pe an);
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară pentru obținerea de numerar;
mijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri.
Caracteristici:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la automatele bancare (ATM-uri) și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
accesarea serviciului Mobile Banking ;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor la utilități ;
reîncărcare cartele Connex Go și Kamarad.
Documente și etape de parcurs în vederea obținerii cardului:
firmele completează un formular numit „Cerere pentru eliberare de card”;
transferul, de către sucursală a sumelor necesare deschiderii contului special pentru operațiuni cu carduri al firmelor care îndeplinesc condițiile necesare;
personalul băncii poate acorda consultanță persoanelor care solicită relații privind emiterea de carduri;
analiza formularului de către conducerea unității teritoriale;
solicitantul ridică plicul ce conține PIN-ul și semnează pe verso-ul cardului.
BCR MasterCard Business Credit
Card de credit emis în USD, destinat persoanelor juridice ai căror angajați călătoresc în străinătate. Cardul poate fi utilizat în străinătate dar și în țară, atât în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla Eurocard/MasterCard (EC/MC).
Creditul se acordă pe baza unei analize a bonității clientului efectuată de către unitatea BCR la care acesta s-a adresat (plafon maxim de creditare de 50.000 USD). Odată aprobată cererea de creditare, se încheie un contract pentru o perioadă de 1 an între bancă și client. Contractul se poate prelungi printr-un act adițional.
Avantajele pe care le oferă cardul BCR MasterCard Business Credit:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
achitarea de bunuri sau servicii la orice comerciant din străinătate ce are afișată sigla Eurocard/MasterCard, fără a dispune de numerar;
după aprobarea creditului, clientul beneficiază de acesta timp de 1 an, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la automatele bancare (ATM-uri) și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv BCR).
Documente și etape de parcurs în vederea obținerii cardului:
firmele completează un formular numit „Cerere de emitere de card de credit în valută BCR Eurocard/MasterCard Business Credit”, semnat de către solicitant și utilizatorul autorizat;
se încheie un contract pentru emiterea cardului de credit BCR Eurocard/Mastercard Business Credit în valută pentru persoane juridice, semnat de ambele părți în trei exemplare (emiterea și utilizarea cardurilor de credit, nivelul liniei de credit și condițiile utilizării ei, condițiile de deschidere și administrare a contului de card);
clientul primește condițiile de utilizare ale cardului;
personalul băncii poate acorda consultanță agenților economici care solicită relații privind emiterea de carduri;
conducerea unității teritoriale analizează formularul iar decizia finală se ia în urma analizei bonității clientului, capacității de rambursare;
cardurile se transmit de către Centrala unităților teritoriale, însoțite de o scrisoare de remitere, în două exemplare;
solicitantul ridică plicul ce conține PIN-ul și semnează pe verso-ul cardului.
BCR MasterCard Business Debit
Card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), emis în Euro, destinat persoanelor juridice, inclusiv autorităților administrației publice locale (AAPL), ai căror angajați se deplasează în străinătate, dar poate fi utilizat și pe teritoriul României. Cardul poate fi utilizat atât în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), cât și manual (imprintere), oriunde este afișată sigla MasterCard.
Avantaje:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din străinătate și din țară, care are afișată sigla MasterCard, pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;
mijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri;
este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor de afaceri.
Cardul poate fi utilizat pentru:
plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv ghișee BCR);
accesarea serviciului Mobile Banking BCR;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii.
Documente și etape de parcurs în vederea obținerii cardului:
firmele completează un formular numit „Cerere pentru eliberare de card”;
personalul băncii poate acorda consultanță persoanelor care solicită relații privind emiterea de carduri;
încheie cu BCR un contract pentru emitere card de debit în valută (acesta va fi semnat de către persoanele care angajează firma);
conducerea unității teritoriale analizează formularul și îl înaintează, spre aprobare către Centrala Băncii;
după primirea aprobării se contactează firma în vederea ordonanțării transferului sumei minime necesară deschiderii contului de card;
încasarea de către BCR a sumelor necesare deschiderii contului special pentru operațiuni cu carduri al solicitanților cărora li s-a aprobat cererea de emitere; transmiterea cererilor la centrală;
reprezentantul firmei vine să ridice cardul utilizatorilor desemnați.
BCR VISA Business Electron
Card de credit emis în lei, destinat persoanelor juridice. Cardul este utilizabil numai în mediu electronic (terminale POS și/sau bancomate), iar tranzacțiile se efectuează în limita unui plafon de creditare acordat de către bancă, de maximum 800 milioane lei.
Avantajele:
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;
eliminarea riscurilor, în țară și în străinătate, pe care le presupune deținerea numerarului;
odată aprobat creditul, clientul beneficiază de acesta timp de 1 an, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații;
este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în țară și în străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul având cea mai largă răspândire din lume.
Cardul poate fi utilizat pentru:
achitarea de bunuri sau servicii;
la orice comerciant din țară și/sau străinătate care are afișată sigla Visa (însemnul Visa Electron);
ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor la utilități;
reîncărcare cartele Connex Go și Kamarad.
Documente:
solicitantul completează un formular numit „Cerere de emitere de card de credit în lei BCR Visa Business Electron”, semnat de către solicitant și utilizatorul autorizat;
încheie un contract pentru emiterea cardurilor de credit în lei pentru persoane juridice BCR Visa Business Electron, semnat în trei exemplare (emiterea și utilizarea cardului de credit, nivelul liniei de credit și condițiile utilizării ei, condițiile de deschidere și administrare a contului de card);
se prezintă cu documentația de credit prevăzută de NM 1/2000 privind activitatea de creditare a persoanelor juridice;
personalul băncii poate acorda consultanță persoanelor care solicită relații privind emiterea de carduri;
analiza formularului de către conducerea unităților teritoriale, semnarea contractului și constituirea garanțiilor;
solicitantul ridică cardul și plicul ce conține PIN-ul și semnează pe verso-ul cardului.
IV. OPERAȚIUNI DE CREDITARE BANCARĂ A AGENȚILOR ECONOMICI
IV.1. Dispoziții generale
În activitatea de creditare, banca va respecta prevederile Legii privind activitatea bancară, a normelor, instrucțiunilor și regulamentelor emise de Banca Națională a României, orice alte dispoziții legale, precum și statutul propriu și reglementările interne ale băncii.
IV.1.1. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare
1. Operațiunile de aprobare și acordare a creditelor au la bază prudența bancară ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii.
2. Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilității și realismului afacerilor clienților în vederea identificării și evaluării capacității de plată, respectiv de a genera venituri și lichidități ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii. Analiza și acordarea creditelor trebuie să aibă in vedere influența factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienți respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra desfășurării afacerilor și rambursării creditelor.
3. Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă pentru bancă, prin extinderea și diversificarea pe baze sănătoase a portofoliului de credite, sursa de profit suplimentar în condiții de risc controlabil, cât și pentru clienți, care pe seama creditelor pot să-și dezvolte afacerile, să obțină profit și, pe această bază, să ramburseze împrumuturile și să-și achite dobânzile.
4. Produsele tip credit, indiferent de suma sau durata de rambursare, respectiv de valabilitate, se acordă prin documente contractuale încheiate între bancă și împrumutați. Respectarea destinației stabilită prin documentele contractuale încheiate este obligatorie pentru împrumutați. Utilizarea creditului aprobat pentru o lată destinație decât cea stabilită dă dreptul băncii să întrerupă creditarea și să retragă creditul.
5. La acordarea creditelor, banca urmărește ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadență. În acest scop, banca cere ca împrumutații să prezinte garanții care să acopere datoria maximă formată din credite și dobânzile aferente. Ținând seama de aceste prevederi , specialiștii băncii vor alege din paleta de garanții prevăzută de reglementările specifice una sau mai multe garanții (mixul de garanții).
6. În conformitate cu prevederile Legii bancare, contractele de credit sau alte documente contractuale, precum și cele de garanții reale și personale încheiate în scopul garantării creditului – constituie titluri executorii.
7. În vederea acoperirii eventualelor pierderi din credite și dobânzi, banca constituie rezerva generală pentru riscul de credit și provizioane specifice de risc pentru credite și dobânzi, potrivit legii și regulamentelor BNR.
8. Banca va ține seama la analiza documentațiilor de credite de influența asupra mediului a proiectelor solicitate a fi finanțate, respectiv dacă acestea au efecte semnificative prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor asupra: ființelor umane, faunei și florei; solului, apei, aer, climei și peisajului; bunurilor materiale și patrimoniului cultural. În acest sens, se vor respecta reglementările interne specifice în domeniul mediului.
IV.1.2. Beneficiarii produselor tip credit
IV.1.2.1. Categorii de beneficiari
Clienții băncii care pot beneficia de produse tip credit sunt:
regii autonome, companii și societăți naționale;
societăți comerciale cu capital de stat și/sau privat;
societăți comerciale cu capital integral străin sau mixt;
societăți agricole cu personalitate juridică;
unități ale administrației publice locale;
fundații și alte organizații nonprofit;
asociații de proprietari și alte forme de asociere prevăzute de lege;
instituții de cercetări, organizații sindicale;
alte persoane juridice.
IV.1.2.2. Surse de informare cu privire la clienții băncii
Pentru cunoașterea și evaluarea situației economico-financiară prezentă și de perspectivă a clienților, banca trebuie să-și asigure o bază de informații asupra fiecărui client pe care trebuie să o actualizeze la zi.
Principalele surse de informații sunt:
1. Informații obținute de la clienți:
din documentația de deschidere a contului, cererea de credite și situațiile anexate;
din bilanțurile contabile, contul de profit și pierdere, raportările contabile periodice, balanțele de verificare și din alte situații financiare.
2. Informații din evidențele băncii privind:
volumul total de credite aprobat și acordat, pe categorii de credite și termene de rambursare;
volumul de încasări și plăți lunare;
incidente apărute în derularea operațiunilor de plăți fără numerar, a operațiunilor de creditare;
serviciul datoriei.
3. Informații din surse exterioare, care pot fi obținute de la:
Banca Națională a României;
Centrala Riscurilor Bancare;
Oficiul Național al Registrului Comerțului;
organisme specializate;
alte bănci și organisme care au relații cu clienții;
Institutul Național de Statistică și Studii Economice;
agenții economici care au relații contractuale cu clientul;
camerele de comerț, judecătoriile, birourile notarilor publici și primăriile locale;
Ministere, Arhiva electronică de Garanții Reale Mobiliare;
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare;
mijloacele mass-media etc..
IV.2. Categorii de produse bancare
IV.2.1. Categorii de produse tip credit pentru persoane fizice
În scopul menținerii poziției de lider, atât în ceea ce privește cota de piață în total sistem bancar cât și în ansamblul economiei românești, BCR, prin strategia aprobată, acordă o mare importanță dezvoltării activității de retail prin atragerea de noi clienți din rândul persoanelor fizice (populație și persoane fizice autorizate) ca urmare a îmbunătățirii ofertei din punct de vedere al diversității și al calității produselor furnizate de acest sector. Astfel, începând cu semestrul II al anului 2000 a fost lansat pachetul de finanțare în lei "Familia mea" prin care BCR oferă posibilitatea realizării unui cămin complet, începând de la cumpărarea/repararea – modernizarea locuinței, dotarea cu mobilier și cu aparatură electronică/electrocasnică și până la cumpărarea unui autoturism/a unei motociclete/a unei bărci cu motor. Se oferă de asemenea, posibilitatea finanțării cheltuielilor de școlarizare, tratament medical.
Banca poate acorda clienților săi următoarele categorii de credite:
Credite pentru cumpărarea de vehicule (autoturisme, motociclete, motorete, bărci cu motor, avioane, tractoare etc.) noi ;
Credite pentru cumpărarea de autoturisme rulate ;
Credite în lei pentru bunuri de folosință îndelungată: aparatură electronică și electrocasnică, mobilier, produse IT, blănuri, materiale de construcții, biciclete etc. de la dealeri autorizați ai societăților comerciale ;
Credite pentru cumpărarea de locuințe ;
Creditul Ipotecar ;
Credite pentru amenajări/modernizări și reparații de locuințe ;
Linii de credite;
Credite de trezorerie nenominalizate ;
Credite nenominalizate în lei garantate cu garanții reale;
Credite pentru participarea la simpozioane și conferințe ;
Credite pentru petrecerea de sejururi în țară și străinătate ;
Credite pentru plata unor forme de școlarizare ;
Credite pentru plata unor tratamente medicale.
Credite pentru plata unor forme de școlarizare
Avantaje:
Completarea resurselor pentru plata taxelor de școlarizare în țară și străinătate, procurarea materialelor didactice, și acoperirea cheltuielilor de transport și întreținere pentru persoanele care obțin burse de studii în străinătate;
Dobânzile sunt atractive;
Operativitate în acordarea creditului;
Polița de asigurare se poate încheia la sediul băncii;
Posibilitate de plată anticipată;
Rambursarea creditului poate fi efectuată:
la orice unitate BCR, din contul curent la sediul unității,
utilizând serviciul e – BCR,
din contul de card de debit de la orice ATM din rețeaua BCR.
Caracteristici:
Beneficiari: persoane fizice în vârstă de cel puțin 18 ani care doresc să-și continue studiile în țară sau străinătate sau să asigure această posibilitate pentru copii sau soț/soție;
Destinația: plata costului școlarizării (taxe de studii), a cheltuielilor de întreținere, iar pentru studiile desfășurate în străinătate, a cheltuielilor cu procurarea de material didactic și a cheltuielilor de transport;
Moneda de acordare: ROL;
Suma maximă: 10.000 echivalent EUR;
Avans: 0
Termen: maximum 12 luni;
Modalitatea de punere la dispoziție a creditelor:
viramentul în contul instituției de învățământ din țară sau străinătate ;
la solicitarea clientului o parte din sumă (până la 25% din valoarea studiilor) poate fi acordată prin cec de călătorie, card sau cash pentru acoperirea cheltuielilor de transport și întreținere.
Modalități de rambursare:
la orice sediu BCR, în numerar (cu cel puțin o zi înaintea scadenței stabilite prin graficul de rambursare) ;
la sediul unității BCR care a acordat creditul, din contul curent în lei (inclusiv ziua scadenței);
prin internet, din contul curent în lei, utilizând serviciul e – BCR, cu cel puțin o zi înaintea scadenței stabilite prin graficul de rambursare (se completează Cererea de acces și se încheie Convenție) ;
la orice ATM din rețeaua BCR, din contul de card de debit (se încheie Convenție).
Dobânda: solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobândă fix sau indexabil:
variabilă: 23,9% pe an,
fixă: 21,9% pe an; pentru varianta de credite cu dobândă fixă rambursarea anticipată se comisionează.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor lunare nete realizate din salarii/pensii, alte venituri dovedite cu documente. Rata totală lunară (credit plus dobândă) este necesar să se încadreze în 50% din veniturile certe nete realizate de către solicitant împreună cu soțul/soția acestuia, după scăderea tuturor angajamentelor de plată înscrise în Declarațiile pe proprie răspundere ale acestora.
Documente necesare:
Cererea de credit (formular tip BCR);
Adeverința de salariu (formular tip BCR) pentru solicitant și coplătitor;
Talon de pensie pentru pensionari (copie);
Declarație pe proprie răspundere privind existența unor angajamente de plată pentru solicitant și coplătitor (formular tip BCR);
Acordul de consultare a Bazei de date CRB și a Biroului de Credit (formular) solicitat împrumutatului și coplătitorului;
Cartea de muncă (primele și ultimele două pagini)/contractul individual de muncă cu viza Inspectoratului Teritorial de Muncă/registrul general de evidență a salariaților (filele care cuprind elementele de identificare ale angajatorilor și înscrierile referitoare la împrumutat pentru solicitant și, dacă este cazul, pentru coplătitori);
BI/CI (copie) pentru solicitant și coplătitor;
Adresa sau alt act doveditor, primit de la instituția de învățământ din țară sau străinătate, din care să rezulte perioada și costul școlarizării;
Alte documente solicitate de bancă.
Garanții:
venitul lunar net cert realizat de către solicitant împreună cu soțul/soția sa;
polița de asigurare de viată încheiată cu o societate de asigurări agreată de bancă, dacă este cazul.
IV.2.2. Categorii de produse tip credit pentru persoane juridice
În conformitate cu prevederile Legii privind activitatea bancară și cu propriul statut, banca acordă, la cererea clienților săi, credite în lei și valută pe termen scurt, mediu și lung. Creditele pe termen scurt sunt cele a căror durată de rambursare nu depășește 12 luni. Prin asimilare, în această categorie se încadrează și creditele pentru produse cu ciclu lung de fabricație.
Creditele a căror durată de rambursare este cuprinsă intre 1 an și 5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care depășesc durata de 5 ani sunt credite pe termen lung.
Banca poate acorda clienților săi următoarele categorii de credite:
linii de credit;
credite pentru finanțarea stocurilor temporare, a cheltuielilor aferente precum și a altor cheltuieli temporare;
credite pentru finanțarea stocurilor sezoniere, a cheltuielilor aferente precum și a altor cheltuieli sezoniere;
credite pentru produse cu ciclu lung de fabricație;
credite pentru (pre)finanțarea exporturilor;
credite pe instrumente de plată aflate în curs de încasare: credite pe cecuri, credite pe ordine de plată; operațiuni de scontare;
credite pentru facilități de cont;
credite pe descoperit de cont (overdraft);
operațiuni de factoring;
credite pentru investiții;
credite sindicalizate;
credite promotori;
credite ipotecare;
credite pentru activitatea de leasing;
operațiuni de forfetare în valută
IV.3. Creditele pentru activitatea de leasing, în lei și/sau valută
Leasingul reprezintă o operațiune pr arm@da arm@da care o parte, denumită locatar/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing.
La sfârșitul perioadei de leasing, locatarul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului, respectiv de a cumpăra bunul, a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dacă părțile convin astfel și dacă utilizatorul achită toate obligațiile asumate prin contract. În acest caz, suma obținută va fi utilizată pentru rambursarea în avans a creditului pentru activitatea de leasing.
Destinația creditelor pentru activitatea de leasing poate fi pentru achiziția de bunuri imobile, precum și pentru bunuri mobile de folosință îndelungată, aflate în circuitul civil, noi sau second han. Nu pot face obiectul operațiunilor de leasing înregistrările pe bandă audio și video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele și drepturile de autor. Banca nu finanțează operațiunile de leasing aferente achiziționării de programe informatice și nave.
În cazul achiziționării de echipamente, utilaje complete și flote de automobile banca finanțează aceste operațiuni de leasing numai dacă în contractele de aprovizionare încheiate între furnizor și societatea de leasing există clauza buy-back.
Creditele pentru activitatea de leasing se acordă societăților de leasing care au încheiat cu utilizatorii contracte leasing sau pe măsura încheierii unor astfel de contracte. Volumul maxim al creditului pentru activitatea de leasing ce se acordă nu va depăși o anumită proporție din prețul de achiziție (inclusiv TVA) a bunurilor ce urmează a fi cumpărate. Creditele pentru activitatea de leasing se acordă pe termen de cel mult 5 ani, în lei și/sau valută.
Plățile din credite pentru activitatea de leasing în valută se vor efectua cu respectarea prevederilor Regulamentului valutar și a reglementărilor interne. Creditele pentru activitatea de leasing se pot acorda de bancă prin una din următoarele modalități:
prin contracte de credite distincte;
prin acorduri de credite distincte;
prin acorduri de creditare în sistem revolving.
Banca acordă clienților săi, persoane juridice, credite pentru activitatea de leasing conform Procedurii privind creditele pentru activitatea de leasing în lei și/sau valută.
Documentația necesară pentru credite
Documentația va cuprinde:
cererea de credite semnată de persoanele autorizate să reprezinte legal agentul economic solicitant;
bilanțul, contul de profit și pierdere, încheiate pentru ultimii doi ani, ultimele situații contabile, balanța de verificare încheiată pentru ultima lună. Banca va solicita, după caz, raportul auditorilor firmei sau certificarea bilanțului conform reglementărilor legale în vigoare;
fluxul de lichidități (cash flow) aferent perioadei pentru care agentul economic solicită împrumutul și bugetul de venituri și cheltuieli (bugetul activității generale) întocmit conform precizărilor Ministerului Finanțelor Publice;
acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare;
certificat de atestare fiscală care se va solicita la prima cerere de credit și cel puțin o dată pe an;
planul de afaceri – în cazul creditelor de investiții solicitate de clienți cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 milion echivalent EUR;
garanții propuse, inclusiv acte de proprietate a bunurilor;
hotărârea organului competent potrivit actelor constitutive și legii, cu privire la contractarea și garantarea creditului; în cazul societăților pe acțiuni, se va solicita și înscrierea la registrul comerțului și avansării spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotărârii adunării generale de contractare a împrumutului;
orice alte documente necesare solicitate de bancă.
Documentele de mai sus sunt comune pentru toate categoriile de credite. Clienții vor anexa, după caz, și alte documente specifice tipului de produs de credit solicitat.
Procedura privind creditele pentru activitatea de leasing, în lei și/sau valută
1. Dispoziții generale
Scopul procedurii: reglementarea procesului privind analiza, aprobarea, acordarea și rambursarea creditelor pentru activitatea de leasing, în lei și/sau valută.
Cadrul general de desfășurare a procesului: procesul de analiză, aprobare și acordare a produselor tip credite pentru leasing, în lei și/sau valută se desfășoară în cadrul compartimentelor de creditare de la nivelul unităților bancare teritoriale și direcțiile de specialitate din Centrala băncii.
Domeniul de aplicare: prezenta procedură se aplică în cadrul compartimentelor de creditare de la nivelul unităților bancare teritoriale și direcțiilor de specialitate din Centrala băncii pentru acordarea de produse tip credite pentru leasing în conformitate cu prevederile Normelor Metodologice privind creditarea persoanelor juridice.
2. Fluxul activităților aferente procesului
1. Pentru a beneficia de credite, societățile de leasing trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să fie persoane juridice comune;
au în obiectul de activitate desfășurarea operațiunilor de leasing;
capitalul social minim, subscris și vărsat integral la înființare trebuie să fie cel prevăzut de lege; la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, capitalul social minim este de 500 milioane lei;
înscriu în evidențele lor toate datele referitoare la valoarea bunurilor, ratelor de leasing, calculul și evidențierea amortizării bunurilor ce fac obiectul contractului;
bunurile oferite în leasing să fie asigurate la o societate de asigurare-reasigurare agreată de bancă, iar drepturile de încasat din polița de asigurare să fie cesionate băncii;
perioada de creditare să nu depășească durata contractului de leasing;
plata chiriei (redevenței) să se efectueze în contul societății de leasing deschis la bancă;
să înregistreze un standing economico-financiar corespunzător (categoria A,B sau C de performanță) și un serviciu al datoriei de până la maximum 15 zile.
2. În vederea fundamentării deciziei de creditare, ofițerii de credite vor analiza bonitatea societăților de leasing. De asemenea, ofițerul de credite va analiza bonitatea utilizatorilor în următoarele situații:
a) în toate cazurile în care media lunară a cifrei de afaceri realizată de societatea de leasing este de până la 200.000 echivalent EUR;
b) toate cazurile în care media lunară a cifrei de afaceri realizată de societatea de leasing este de peste 200.000 echivalent EUR și expunerea consolidată pe utilizator față de societatea de leasing depășește 100.000 echivalent EUR (rezultată din contractele de leasing prezentate pe parcursul derulării creditului).
Nu este obligatorie analiza bonității utilizatorilor dacă expunerea consolidată pe utilizator este sub 100.000 echivalent EUR, în cazul societăților de leasing menționate. Banca va solicita clienților săi orice alte documente din care să reiasă capacitatea de rambursare a împrumutatului.
3. Banca va acorda, de regulă, credite pentru activitatea de leasing financiar, însă poate finanța și operațiuni de leasing operațional numai dacă în urma analizei rezultă cu certitudine că împrumutatul are capacitatea de rambursare în situația rezilierii acestor contracte de leasing. La dimensionarea volumului creditului se va avea în vedere cuantumul chiriei ce urmează a fi încasată de societatea de leasing, deoarece chiria constituie principala sursă de rambursare a creditului pentru leasing.
4. Creditele pentru activitatea de leasing aprobate potrivit limitelor de autoritate stabilite se pot acorda prin una din următoarele tipuri de documente contractuale:
a) prin contracte de credite distincte pe bază de contracte de leasing încheiate cu un singur utilizator;
b) prin acorduri de creditare distincte pe bază de contracte de leasing și/sau viitoare, cu diverși utilizatori.
În cadrul acestor acorduri de creditare încheiate pe cel mult 5 ani, banca stabilește o perioadă de maxim 3 luni în care se pot efectua trageri în limita plafonului disponibil și o perioadă de rambursare care începe din luna următoare primei trageri, ratele de credit fiind stabilite în funcție de valoarea ratelor de leasing și scadențele acestora. Perioada de tragere se poate prelungi cu până la 30 de zile, la solicitarea împrumutaților.
c) prin acorduri de creditare, în sistem revolving, pe baza contractelor de leasing prezente și viitoare, cu diverși utilizatori.
În cadrul acestor acorduri de creditare încheiate pe cel mult 5 ani se pot efectua trageri multiple în cadrul unui interval de maxim 3 ani, în limita plafonului disponibil și a rambursărilor efectuat, cu condiția încadrării ultimei rate de credit în perioada de creditare. Ratele de credit vor fi stabilite în funcție de valoarea ratelor de leasing și scadențelor acestora. Rambursările vor reîntrăgi plafonul în vederea efectuării de noi trageri. Plafonul înscris în acordurile de creditare va putea fi, după caz, majorat/diminuat, pe baza cererii clienților adresate cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea perioadei de tragere de maxim 3 ani, în condițiile asigurării resurselor pentru rambursarea creditelor și plata dobânzilor aferente în perioada rămasă de maxim 2 ani.
5. Se vor accepta la finanțare numai contracte de leasing ale căror redevențe asigură rambursarea ratelor de credit și plata dobânzilor aferente pe întreaga perioadă de creditare. Sumele pe care banca se angajează, prin acordurile de creditare menționate la punctul 4 lit. b) și c), să le pună la dispoziția împrumutaților se vor trage progresiv, pe măsura constituirii garanțiilor, în baza actelor adiționale încheiate pentru fiecare tragere la acordul de creditare.
Ca urmare, înregistrarea angajamentului băncii în conturi din afara bilanțului se va efectua pe tranșe, în funcție de necesitatea clienților și a constituirii de garanții. În cadrul unui acord de creditare a operațiunilor de leasing, banca are dreptul să selecteze contractele de leasing pe care le va finanța.
Creditele pentru activitatea de leasing se acordă printr-un singur cont de credit indiferent câte trageri se fac în cadrul plafonului aprobat. În acest sens, la fiecare tragere, graficul de rambursare va fi actualizat corespunzător.
6. Creditele pentru activitatea de leasing lei/valută vor fi garantate cumulativ cu următoarele:
a) bunurile mobile noi și/sau imobile care fac obiectul contractelor de leasing finanțate de bancă și/sau, după caz, alte bunuri aflate în proprietatea împrumutatului garanțiilor, asupra cărora se va constitui garanție reală mobiliară/imobiliară; nu se admit în garanție bunurile care fac obiectul altor contracte de leasing decât cele finanțate de bancă;
b) drepturile de încasat rezultate din polițele de asigurare încheiate de împrumutat cu societățile de asigurare agreate de bancă privind riscul financiar de neplată, precum și din polițele de asigurare împotriva riscurilor generale.
Garantarea creditelor de leasing cu alte tipuri de garanții în altă structură decât cea prezentată mai sus se va aproba conform limitelor de autoritate stabilite. În funcție de riscul contului, banca poate solicita în mod suplimentar, constituirea cesiunii de creanță asupra drepturilor de încasat rezultate din contractele de leasing.
7. Plățile din credit către furnizori interni și externi pentru achiziții în leasing de bunuri, se efectuează în baza facturii definitive. În situația în care, la momentul efectuării plății, nu este disponibilă factura definitivă pentru bunuri integral asamblate (mijloace de transport), banca poate efectua plata în avans pe baza facturii proforme (în care să fie menționate elementele de identificare a bunurilor achiziționate în leasing) și a contractului, cu condiția ca societatea de leasing:
să încheie contract de garanție reală mobiliară fără deposedare asupra bunului viitor, procurat din credit;
să se angajeze în scris că, în termen de maxim 10 zile, va prezenta băncii factura definitivă și declarația vamală de import, pentru bunurile importate, clauză ce urmează a fi introdusă în contractul de credit;
să prezinte dovada că bunurile achiziționate din import sunt pe teritoriul României (antrepozit, precizând toate elementele de identificare ale acestora.
Această modalitate de lucru se va aplica exclusiv pentru bunurile cumpărate în regim de leasing și care, în cazul în care se importă, se află în antrepozit vamal pe teritoriul României. În cazul în care factura proforme nu cuprinde elemente de identificare ale bunului importat, banca poate efectua plata în avans cu condiția constituirii, ori de câte ori se solicită finanțarea, a unuia depozit colateral, de aceeași valoare cu suma finanțată, care se va bloca până la data depunerii la bancă a facturii definitivată, declarației vamale de import și constituirea garanțiilor asiguratorii.
8. Ofițerii de credite vor efectua, la termenele stabilite de conducerile unităților bancare teritoriale, analiza în ce privește îndeplinirea condițiilor avute în vedere la aprobarea acordului de creditare revolving referitoare la standing financiar, serviciul datoriei, indicatorii de bonitate, performanța financiară etc..
Dacă din analiza efectuată rezultă că nu mai sunt îndeplinite condițiile avute în vedere la încheierea acordurilor de creditare revolving, banca va putea, de la caz la caz, diminua sau sista tragerile din plafonul acordului de creditare pentru operațiuni de leasing.
ANEXE:
ACORD – CADRU DE CREDITARE
a operațiunilor de leasing
nr. ……. din………
– model-
PREAMBUL
Între:
Banca Comercială Română S.A. Sucursala județeană / sucursala / agenția……… înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. ….., având C.U.I. ………., cu sediul în ……… str. ……… nr. ….județul ……………… reprezentată prin ………………………. În calitate de director și prin ……………… în calitate de director financiar/contabil șef, denumită în prezentul acord „banca”, pe de o parte
și
………………… cu sediul social în (localitatea)…………….str.…………nr….județul (sector)……………..înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr……….din…………
cod fiscal/cui nr………….din………………,reprezentată legal de………….denumită în prezentul acord „împrumutat”,
Dl (Dna)…………………..legitimat cu B.I./C.I. seria…………., nr………………eliberat de…………, la data de …………….CNP……………………………, cu domiciliul în localitatea
…………………..str………………nr………,bloc………..sc…..etaj……..ap…….județul (sector)………….., denumit în continuare „garant”,
a intervenit următorul acord cadru de creditare a operațiunilor de leasing denumit în continuare ACORD.
OBIECTUL ACORDULUI ȘI DURATA CREDITULUI
1. Banca acordă credite pentru activitatea de leasing în limita plafonului în suma de ………..(cifre) lei/valută…………(litere) pe termen maxim de…………….., prin contul separat de împrumut.
2. Acordarea de credite în baza prezentului ACORD se va efectua de către bancă prin acte adiționale la acesta în care se vor specifica condițiile concrete de acordare a creditului (volumul creditului, destinația, termenul de rambursare, dobânda, termenele de tragere, garanțiile etc.).
3. Perioada în care se pot încheia acte adiționale este de 3 luni/3 ani de la data semnării prezentului acord.
Scadența creditelor astfel acordate nu poate depăși 5 ani de la data semnării prezentului acord de creditare.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Practica la Banca Comerciala Romana (ID: 131042)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.