Practica de Productie Si de Licenta

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………….3

Caracteristica generală a activității întreprinderii “Monsterax-GSG” SRL…5

Cadrul instituțional și legal de reglementare a activității investiționale în Republica Moldova……………………………………………………………………………12

Politica investițională și proiectele inițiate de “Monsterax-GSG” SRL……21

Analiza situației financiare a entității “Monsterax-GSG” SRL……………….28

Concluzie……………………………………………………………………….…35

Bibliografie……………………………………………………………………..…37

Anexe………………………………………………………………………………39

INTRODUCERE

Investițiile joacă un rol important în economia unei țări, ele reprezentînd suportul materialal dezvoltării economico-sociale a unei țări. Prin ele se asigură sporirea capitalului fix,creșterea randamentului tehnic și economic al celor existente dar și crearea de noi locuri demuncă. În acest context investițiile reprezintă elementul decisiv al creșterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi și de eficiență.

În orice domeniu economic, social cultural investițiile sunt asociate ideii de dezvoltare. În mod logic, la nivelul economiei naționale, dezvoltarea aparatului de producție și lărgirea suportului material al activităților social-culturale sunt în dependență directă de fondurile de investiții pe care societatea își permite să le aloce într-o anumită perioadă.

Dar creșterea economică nu este în funcție numai de volumul investițiilor. Ea este și urmarea modului în care fondurile bănești disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eșalonate în timp, a felului cum sunt gestionate. Ultimul deceniu a marcat o creștere deosebită a fluxurilor de investiții străine, astfel încât acestea au devenit una din componentele principale al circuitului economic mondial.

Globalizarea proceselor de producție, alături de globalizarea comerțului, care se realizează deja în deceniile anterioare, solicită noi abordări, ieșind pe piața mondială cu o nouă pondere și un nou conținut de resurse internaționale, în special, resurse de informație și capital. În acest context, atragerea investițiilor străine devine o componentă importantă a politicii economice a tuturor statelor, cele mai avansate în acest domeniu fiind chiar țările dezvoltate.

Investiția este factorul esențial al dezvoltării întreprinderilor și al întregii economii. Scopul principal al activității de investiții constă în realizarea celor mai eficiente forme de plasament al capitalului.

Pornind de la situația economică a Republicii Moldova, constatăm ca ea este un imperativ al timpului și necesită o intervenție urgentă în vederea reglementării calității vieții populației. Studiind economia sesizăm o legitate: atît timp cît potențialii investori nu utilizează resursele bănești, aceste resurse nu se multiplică, ci din contra se diminuează pe cheltuieli curente necesitate de întreținere. Investițiile sunt unica cale spre dezvoltare. A investi în industria ușoară, în industria alimentației, în agricultură, în acordarea de servicii, a crea depozite bancare cu un procent al profitului anual care aduce venit este o cale de a pune în mișcare nu doar resursele bănești, dar și resursele umane care astfel devin încadrate în muncă și în producere de bunuri.

Astfel, poate fi accentuat faptul că situația privind activitatea de investiții din Republica Moldova necesită schimbări făcute la o etapă primară, începînd cu inițierea unor proiecte investiționale și atragerea investițiilor în întreprinderi, susținînd astfel antreprenoriatul autohton. De asemenea, prin astfel de măsuri, se va îmbunătăți climatul investițional din țară, căpătînd încrederea unor noi investitori străini.

Entitatea „Monsterax-GSG” SRL are o contribuție vitală la creșterea economică, avînd efecte economice și sociale benefice, cum ar fi:

îmbunătățirea mediului concurențial;

individualizarea puternică a produselor și serviciilor și de eficiența activității desfășurate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurențial al pieței;

generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă;

receptivitatea sporită la nevoile pieței.

Această lucrare are ca scop studierea cadrului legislativ și a actelor normative care reglementează activitatea de investiții; analiza metodelor de elaborare și monitorizare a proiectelor investiționale la nivel de întreprindere; a oportunităților și perspectivelor de investire în cadrul S.R.L., și în deosebi, inițierea proiectelor investiționale în cadrul „Monsterax-GSG” SRL.

CARACTERISTICA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII “MONSTERAX-GSG” SRL

Entitatea “Monsterax-GSG” SRL a fost înregistrată la 01.04.1999 și activează pînă în prezent, cu un capital statutar în valoare de 3 974 209 lei. Are o formă de proprietate privată, fiind organizată ca societate cu răspundere limitată. În cadrul întreprinderii, conform datelor de la 31 decembrie 2014, funcționează 57 persoane și 3 persoane prin cumul, remunerarea acestora pentru perioada de gestiune constituind 3 323 980 lei.

Activitatea de bază a entității pe parcursul existenței sale s-a modificat, în ultimii ani aceasta a reprezentat producerea și comercializarea mărfurilor. În conformitate cu Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei, tipul prevalent al activității privind veniturile din vînzări este prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, care reprezintă 80% din activitatea întreprinderii (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1

Determinarea tipului de bază (prevalent) al activității privind veniturile din vînzări în conformitate cu Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei

Sursa: Raportul financiar pe anul 2014 a entității ”Monsterax-GSG”SRL, p.16

În Republica Moldova, societățile cu răspundere limitată, activează în conformitatea cu actele normative impuse, și anume, Legea privind societățile cu răspundere limitată și Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Societatea cu răspundere limitată este o formă de societate comercială apărută mai târziu în activitatea comercială. Prima oară a fost reglementată în anul 1892 în Germania, fiind preluată în 1925 în Franța, iar în Republica Moldova și-a găsit consacrarea pentru prima dată prin Hotărârea Guvernului R.Moldova 500/1991 și apoi prin Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, nr. 845/1992.

Această formă de societate a fost inițiată pentru a satisface anumite cerințe ale activității comerciale. Într-adevăr, societățile de persoane (în special societatea în nume colectiv ) asigurau condițiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societățile de capitaluri (mai ales societatea pe acțiuni) erau adecvate utilizării capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergură. Era nevoie de o formă de societate care să fie adaptată exigențelor fructificării capitalurilor mijlocii. Acest lucru s-a realizat prin introducerea societății cu răspundere limitată, ca formă mixtă care împrumută anumite caractere atât de la societățile de persoane, cât și de la societățile de capital.

Societatea cu răspundere limitată este o formă intermediară de societate comercială între societățile de persoane și societățile de capitaluri. Este formă intermediară, deoarece, în unele privințe, se aseamănă cu societățile de persoane, iar sub alte aspecte – cu cele de capitaluri, prezentând însă și particularități proprii care îi justifică autonomia.

Ca și în cazul societăților în nume colectiv, societatea cu răspundere limitată se bazează pe încrederea asociaților. Datorită acestui fapt, numărul asociaților este limitat, iar părțile sociale nu sunt liber cesibile. Ca și în cazul societăților pe acțiuni, în societatea cu răspundere limitată asociații răspund pentru obligațiile sociale în limita aporturilor lor. Datorită avantajelor pe care le oferă, societatea cu răspundere limitată are o mare răspândire în activitatea comercială.

Societatea cu răspundere limitată poate fi definită ca o societate constituită, pe baza deplinei încrederi, de două sau mai multe persoane care pun în comun anumite bunuri pentru a desfășura o activitate comercială în vederea împărțirii beneficiilor și care răspunde pentru obligațiile sociale.

Conform art. 145 al Codului civil al Republicii Moldova, societatea cu răspundere limitată este societatea comercială al cărei capital social este divizat în părți sociale, conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății.

Caracterele societății cu răspundere limitată:

1. Asocierea intutio personae se bazează pe încrederea asociaților ca și la societățile de persoane; este o societate relativ închisă;

2. Capitalul social nu poate fi mai mic de 5400 lei și este divizat în anumite fracțiuni, părți sociale;

3. Asociații răspund pentru obligațiile sociale, numai în limita aporturilor lor;

4. Numărul asociaților poate fi între 2 și 50; ei participă la deciziile colective ale adunării generale;

5. Societatea dispune de o structură stabilă.

Codul civil al Republicii Moldova, și anume art. 145 prevede că societatea cu răspundere limitată poate fi constituită de către o singură persoană. Această formă de societate nu poate avea, însă, ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată alcătuită dintr-o singură persoană.

Societatea cu răspundere limitată cu asociat unic este o societate comercială, indiferent dacă asociatul este o persoană fizică sau juridică. Statutul său juridic nu poate fi în nici un caz confundat cu statutul juridic al întreprinzătorului individual.

Societatea cu răspundere limitată cu un asociat unic dobândește personalitatea juridică din momentul înregistrării acesteia la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale. Deci, în aceleași condiții, ca oricare societate comercială, obligațiile sale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic răspunde în baza aportului transmis. Asociatul unic este cel care exercită atribuțiile adunării generale existente în cazul societăților cu mai mulți asociați. Asociatul unic poate fi administratorul societății.

Funcționarea societății cu răspundere limitată constituie o altă particularitate a societății. Această formă de societate cuprinde reguli de organizare și funcționare atât de la societățile de persoane, cât și de la societățile de capital. Prin armonizarea lor, societatea cu răspundere limitată apare sub forma unei unități organice constituită după reguli diferite. Organele societății cu răspundere limitată sunt adunarea generală, administratorii și cenzorii.

Ca și, în cazul societăților pe acțiuni, organul de conducere este adunarea generală, însă, spre deosebire de societățile pe acțiuni, în cazul societăților cu răspundere limitată nu se face nici o distincție între adunările generale ordinare și extraordinare, specificându-se doar condiții de cvorum diferite pentru diferite probleme puse în discuție. Cum legea nu face nici o distincție între adunările generale și nici nu trimite la dispozițiile privitoare la societățile pe acțiuni, considerăm că nici noi nu trebuie să facem această distincție. Adunarea generală reprezintă forma de organizare care permite elaborarea și exprimarea prin decizii și hotărâri a voinței sociale în ansamblul societății comerciale. Totodată, reprezintă cel mai important organ de conducere, care este constituit din totalitatea asociaților, având plenitudinea de competență și atribuții, cum ar fi:

modificarea statutului, sporirea și reducerea capitalului social;

aprobarea dării de seamă anuale și a bilanțului anual, repartizarea beneficiului;

alegerea comitetului de conducere;

alegerea și revocarea revizorului;

aprobarea modului de remunerare a muncii și a salariilor de funcție ale asociaților comitetului de conducere și revizorului;

excluderea asociatului din rândurile societății;

acceptarea contractelor, valoarea cărora depășește o pătrime din fondul statutar, precum și a contractelor încheiate între societate și asociații ei;

determinarea responsabilității materiale a directorului, membrilor comitetului de conducere și revizorului;

reorganizarea și lichidarea societății.

Adunarea generală se convoacă la sediul societății ori de câte ori este nevoie, dar cel puțin o dată pe an. Convocarea se face de către administratorul societății nemijlocit sau la cererea asociaților, care împreună reprezintă, cel puțin, 10 la sută din voturile societății. Asociații sunt informați în formă scrisă despre timpul, locul și ordinea de zi, cel târziu cu 15 zile până la convocarea adunării generale. Fiecare asociat are dreptul să propună chestiuni pentru a fi incluse în ordinea de zi a adunării generale. Ei sunt obligați să prezinte în scris administratorului, în acest scop, propunerea temeinic argumentată și să o aducă la cunoștință celorlaltor asociați cu, cel puțin, 3 zile înainte de convocarea adunării.

Adunarea generală a asociaților este deliberativă, dacă la ea vor fi prezenți cel puțin ѕ din numărul total de asociați; în cazul în care adunarea generală nu întrunește numărul necesar de asociați, administratorul va convoca o nouă adunare generală, cu aceeași ordine de zi, într-un termen de 2 săptămâni de la ultima adunare generală, care va fi deliberativă, indiferent de numărul asociaților prezenți.

Fiecare asociat în cadrul adunării generale, în dependență de mărimea cotei de participare la capitalul social a societății cu răspundere limitată, are dreptul la vot.

Adunarea generală adoptă hotărâri cu simpla majoritate de voturi în diverse probleme, iar asupra chestiunilor ce țin de modificarea statutului, aprobării dării de seamă anuale, excluderea unui asociat din cadrul societății, precum și reorganizarea și lichidarea societății, este necesară o majoritate de voturi pentru adoptarea hotărârilor.

Hotărârile luate în cadrul adunării generale urmează să fie semnate de cel puțin, doi participanți la adunarea generală și se trec în registrul deciziilor, care este ținut de către administratorul societății cu răspundere limitată.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toți asociații, inclusiv pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Societatea cu răspundere limitată este administrată de către organul executiv. Organul executiv poate fi atât colegial (comitet de conducere, direcție, consiliu de administrare), cât și unipersonal (director, președinte, administrator).

Administratorul este ales de către adunarea generală a asociaților și se subordonează acesteia. Nu pot fi administratori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru excrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin orice forme, precum și prin alte infracțiuni și care nu și-au ispășit pedeapsa. Administratorul poate face toate operațiile pentru aducere la îndeplinire a obiectului societății, în afară de restricțiile stabilite prin actul constitutiv. În competența organului executiv intră următoarele împuterniciri:

organizarea activității societății;

ținerea lucrărilor de secretariat și a evidenței contabile;

angajarea lucrătorilor și eliberarea lor din post;

încheierea tranzacțiilor în numele societății;

ținerea registrului asociaților societății;

întocmirea dării de seamă anuale și a bilanțului anual și prezentarea lor la adunarea generală.

Administratorul societății este în drept, în limitele atribuțiilor sale, să acționeze în numele societății fără mandat, inclusiv să efectueze tranzacții, să aprobe statul de personal, să emită ordine și dispoziții.

Administratorul răspunde pentru prejudiciile cauzate societății sau chiar terțelor persoane, indiferent dacă este asociat sau neasociat. Răspunderea civilă intervine ori de câte ori administratorul cauzează prin acte pe care le îndeplinește un prejudiciu. În situația în care organul executiv este colegial, ei răspund solidar, oricare din membri poate fi obligat pentru acoperirea întregii pagube. Administratorul care a acoperit paguba are posibilitatea unei acțiuni de regres împotriva celorlaltor administratori, pentru a fi despăgubit fiecare participant la acoperirea pagubei proporțional cu vina pe care o are. Administratorul răspunde penal în cazul săvârșirii unor fapte considerate infracțiuni, prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova.

Societatea cu răspundere limitată trebuie la finele anului financiar să întocmească un raport financiar. Raportul financiar anual include: bilanțul contabil; raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu; raportul privind fluxul mijloacelor bănești și anexele la rapoartele financiare și nota explicativă la rapoartele financiare. Bilanțul contabil este forma raportului financiar care caracterizează situația patrimonială și financiară a agentului economic.

Avantajele oferite de societatea cu răspundere limitată sunt:

modalitatea relativ simplă de constituire — formalitățile pentru întemeiere sunt puține, iar cheltuielile — relativ reduse;

statutul legal bine definit;

riscurile financiare mai mici;

conducerea relativ simplă;

inexistența obligației de a face publice rapoartele financiare, acestea prezentându- se doar la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial;

răspunderea limitată a asociaților — asociații nu răspund pentru obligațiile societății, suportând riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societății în limitele cotei lor în capitalul social.

Dezavantajele societății cu răspundere limitată constau în:

obligația constituirii capitalului social, spre deosebire de întreprinderea individuală;

posibilitatea apariției unor neînțelegeri între asociați, ce pot conduce la lichidarea societății.

CADRUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGAL DE REGLEMENTARE A ACTIVITĂȚII INVESTIȚIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Experiența în domeniu demonstreză faptul că unul dintre cei mai importanți factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este existența unui cadrul instituțional adecvat și a bazei legislative stabile, care ar asigura protecția eficientă maximă a intereselor investitorului și ale altor participanți ai procesului investițional.

Astfel, climatul investițional, menit să stimuleze atragerea investițiilor, este un cadru complex, fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică, politică, de infrastructură ș.a., în cadrul acestora aspectele instituțional și legislativ fiind foarte importante.

Insuficiența resurselor proprii pentru investiții, precum și acțiunile întreprinse de către alte țări au condus la schimbarea viziunii autorităților privind investițiile și rolul acestora în economia Republicii Moldova. Ca rezultat, au fost întreprinși pași concreți în sensul ameliorării climatului de afaceri și atragerii investițiilor atît autohtone, cît și celor străine. Aceștia au vizat atît aspectul istituțional, cît și cel legislativ.

În vederea constituirii și îmbunătățirii cadrului instituțional au fost întreprinși în timp în Republica Moldova următorii pași:

Crearea în anul 1997 a Agenției pentru Atragerea Investițiilor Străine, care din 2001 a devenit parte a Organizației de Promovare a Exporturilor;

În anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizației Internaționale a Comerțului;

În anul 2007 a fost înființată Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, ca autoritate permanentă în administrația publică, avînd ca scop promovarea politicii statului în domeniul protecției concurenței, limitarea și reprimarea activității anticoncurență a agenților economici, a autorităților administrației publice, precum și efectuarea controlului asupra executării le-gislației cu privire la protecția concurenței;

În cadrul Ministerului Economiei al Republicii Moldova exista structuri speciale, care sunt chemate să contribuie la elaborarea și realizarea politicii investiționale, să atragă investitori etc.

Cadrul legal ca și cel instituțional a evoluat în timp. Pot fi menționați unii pași, cum ar fi:

aprobarea în 2000 a primei Strategii investiționale a Republicii Moldova pentru anii 2001-2005. În prezent există Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru o perioadă mai lungă pentru anii 2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei și Comerțului al R.Moldova;

inițierea reformei regulatorii, care a avut ca scop reducerea gradului de dependență a întreprinderilor de reglementarea administrativa, diminuarea cheltuielilor financiare și de timp pentru obținerea autorizațiilor, certificatelor și altor permisiuni;

adoptarea unor strategii și programe naționale care prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creșterea economică prin imbunatațirea climatului investițional;

colaborarea mai intensă dintre Grupul de Lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător și Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova vizavi de propunerile din „Cartea Albă”;

încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecției investițiilor etc.

Reglementarea activității investiționale are la bază, în primul rând, Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, care prevede:

manifestarea liberei inițiative economice, libertatea comerțului și activității de întreprinzător;

protecția concurenței loiale;

crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție;

dreptul la proprietatea privată, precum și dreptul la moștenirea proprietății;

inviolabilitatea investițiilor persoanelor fizice și juridice, inclusiv străine.

Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător, nr. 81 din  18.03.2004. este documentul de bază care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova, legea cu privire la investițiile străine fiind abrogată. Prezenta lege stabilește principiile juridice, sociale și economice de organizare și dezvoltare a activității investiționale din Republica Moldova, drepturile și obligațiile investitorilor, atribuțiile și competența autorităților publice în domeniul activității investiționale, garanțiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni și străini, modalitatea de soluționare a diferendelor investiționale, precum și reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu investiții străine. Această lege a fost adoptată avînd în vedere importanța deosebită a atragerii investițiilor în Republica Moldova, necesitatea promovării și protejării lor prin crearea de condiții juridice, sociale și economice stabile și echitabile pentru activitatea investițională, stabilirii de garanții egale pentru investitorii autohtoni și străini, preîntîmpinării și înlăturării impedimentelor ce  pot afecta investitorii și investițiile lor.

Legea Republicii Moldova privind investițiile străine, Nr.998-XII din 01.04.1992 are ca scop atragerea și protejarea investițiilor străine și stabilește bazele și formele juridice, organizatorice și economice ale activității investitorilor străini și a întreprinderilor cu investiții străine în Republica Moldova.

Legea Republicii Moldova cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice, nr. 1163 din  26.07.2000, reglementează principiile și procedura de control asupra exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice, stabilește dispozițiile generale privind activitatea de acest gen pentru asigurarea securității naționale a Republicii Moldova, promovarea politicii externe a țării și participarea la eforturile internaționale privind controlul exportului.

Legea Republicii Moldova cu privire la leasing, nr. 59 din 28.04.2005. Prezenta lege stabilește bazele juridice de reglementare a raporturilor de leasing, obiectul leasingului, participanții la operațiunile de leasing, drepturile, obligațiile și răspunderea acestora.

Legea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, nr. 1569 din  20.12.2002, stabilește modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal și a mijloacelor de transport auto. Prevederile prezentei legi nu se aplică la trecerea bunurilor de către persoane fizice peste frontiera vamală a zonelor economice libere.

Legea Republicii Moldova cu privire la parcurile industriale, nr.182 din 15.07.2010. Prezenta lege reglementează procesul de creare a parcurilor industriale, precum și funcționarea acestora, în condiții de facilitare oferite de stat. Obiectul prezentei legi este crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor țării prin facilitarea creării și funcționării parcurilor industriale.

Crearea parcurilor industriale urmărește atingerea următoarelor obiective principale:

atragerea investițiilor autohtone și străine;

formarea unor sectoare competitive în industrie pe baza tehnologiilor moderne și inovaționale;

desfășurarea activităților economice în concordanță cu oportunitățile de dezvoltare specifice zonei respective, inclusiv utilizarea mai eficientă a patrimoniului public;

dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

crearea locurilor de muncă.

Legea Republicii Moldova cu privire la organizațiile de microfinanțare, nr. 280 din  22.07.2004. Prezenta lege stabilește statutul juridic și particularitățile de constituire și de activitate a organizațiilor de microfinanțare, asigură condițiile de apărare a drepturilor și a intereselor legitime ale creditorilor, donatorilor, beneficiarilor, precum și ale fondatorilor, asociaților și acționarilor organizațiilor de microfinanțare. În scopul atragerii resurselor financiare pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, nr.440 din 27.07.2001. Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părți ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sînt permise, în regim preferențial, genuri ale activității de întreprinzător, în condițiile legii. Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul țării prin îngrădire sigură. Paza hotarelor zonelor libere se asigură de către întreprinderile specializate de pază din Republica Moldova, în baza contractelor încheiate de acestea cu Administrația zonei respective. Față de persoanele fizice și mijloacele de transport se aplică sistemul de trecere autorizată a hotarelor zonei libere, al cărui mod de funcționare este stabilit prin hotărîre de Guvern.

Zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii și a țării în ansamblu prin:

atragerea investițiilor autohtone și străine;

implementarea tehnicii și tehnologiilor moderne;

dezvoltarea producției orientate spre export;

aplicarea experienței avansate din domeniul producției și a managementului;

crearea locurilor de muncă.

Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător. Modificări ale regimului și ale modului de desfășurare a activității de întreprinzător într-o zonă liberă sunt posibile numai prin introducerea unor modificări în prezenta lege.

Strategia de Atragere a Investițiilor și Promovarea Exporturilor pentru anii 2006-2015, aprobată prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1288 din 09.11.2006, este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul politicilor de stat în domeniul atragerii investițiilor și promovării exporturilor. Conform prevederilor Strategiei, prioritatea strategică a Guvernului constă în asigurarea creșterii economice durabile și reducerea nivelului sărăciei. Politicile eficiente de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor sunt unele din instrumente de bază pentru realizarea priorităților. Dezvoltarea economică durabilă a țării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate și pro-active de stimulare a activității investiționale. Experiența acumulată de către statele, care au atras un volum considerabil al investițiilor străine (țările Baltice, Cehia, Slovenia, etc.), demonstrează că crearea mediului de afaceri favorabil pentru activitatea investițională stimulează fluxul de investiții în țară și contribuie esențial la creșterea potențialului de export.

Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” vine să articuleze o viziune închegată privind creșterea economică sustenabilă pe termen lung, având la temelie un studiu diagnostic al constrângerilor de creștere. Sub acest aspect, ea va completa, fără a substitui, abordarea sectorială care este caracteristică pentru programul de guvernare, al cărui obiective sunt trasate pentru întreaga durată a guvernării. Creșterea economică, oriunde s-ar produce, se bazează pe trei piloni – factori ai funcției de producție, și anume acumularea factorilor de producție – capital și muncă, și gradul de productivitate a acestora care include oricare alți parametri, cum ar fi: tehnologii, guvernare eficientă, abilități etc.

În contextul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020” Guvernul a făcut o tentativă de e a modela creșterea istorică și cea de viitor a Republicii Moldova. Ca urmare a consultărilor publice, au fost identificate 7 probleme critice. Transpuse sub aspectul unor obiective strategice pe termen lung, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” este edificată pe următoarele priorități de dezvoltare:

Racordarea sistemului educațional la cerințele pieței forței de muncă în scopul sporirii productivității forței de muncă și majorării ratei de ocupare în economie.

Investiții publice în infrastructura de drumuri naționale și locale în scopul diminuării cheltuielilor de transport și sporirii vitezei de acces.

Diminuarea costurilor finanțării prin intensificarea concurenței în sectorul financiar și dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.

Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare și prin aplicarea tehnologiilor informaționale în serviciile publice destinate mediului de afaceri și cetățenilor.

Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie.

Sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.

Sporirea calității și eficienței actului de justiție și combaterea corupției întru asigurarea echității pentru toți cetățenii.

Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare din dimensiunile problematice nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluționării problemelor vizate constă în eliminarea barierelor critice care împiedică valorificarea optimală a factorilor de producție descriși de funcția Cobb-Douglas a creșterii economice. Această abordare face posibilă prioritizarea domeniilor de intervenție ale statului și supunerea acestora unui obiectiv bine definit al Strategiei: accelerarea creșterii economice și, implicit reducerea sărăciei.

Existența cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea investiților străine și promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 35 Acorduri bilaterale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, la 38 Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică și la 13 Acorduri internaționale privind evitarea dublei impuneri fiscale.

În vederea atragerii investițiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova, Cod Nr.1163 din 24.04.1997, oferă o serie de facilități fiscale. Astfel, investitorii beneficiază de următoarele facilități fiscale:

Rezidenții zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform articolului 49 al Codului Fiscal în ceea ce privește impozitul pe venit, cît și de cota zero a TVA pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate unul altuia de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform articolului 104, și scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse în zona economica libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform art. 124.

De asemenea, există facilități fiscale pentru anumite genuri de ac¬tivități. Spre exemplu: investitorii în sectorul agricol beneficiază de: i) scutire de im-pozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani; ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier; iii) facilități fiscale la achitarea taxelor locale. De asemenea, companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.

Începând cu anul 2008, Codul Fiscal conține noi prevederi menite să stimuleze activitatea investițională, și anume:

Profitul reinvestit al persoanelor juridice va fi supus cotei „zero" la impozitare;

Subiecții care desfășoară activitate de întreprinzător amplasați în afara municipiilor Chișinău și Bălți au dreptul de restituire a TVA, la valorile materiale, serviciile procurate ce țin de investiții capitale, cu excepția investițiilor cu destinație locativă și investițiilor în mijloacele de transport în scopul încurajării investițiilor în afara acestor municipii.

Implementarea măsurilor privind îmbunătățirea convergenței în domeniile cheie ale legislației RM cu legislația UE, în particular în sectoarele identificate în Planul de Acțiuni au prevăzut, la fel, perfectarea cadrului legal: în februarie 2007 a fost aprobată Strategia de reformă a cadrului de reglementare de stat a activității de întreprinzător și Planul de implementare a Strategiei.

POLITICA INVESTȚIONALĂ ȘI PROIECTELE INIȚIATE DE “MONSTERAX-GSG” SRL

Întreprinderea, pe parcursul realizării activității sale, urmărește obiective multiple.

În condițiile economiei de piață, acțiunile managerului se îndreaptă nu numai spre obținerea unui profit cât mai mare în raport cu consumul de resurse, ci urmăresc și alte aspecte, conform unui plan care include obiective primare, obiective secundare, precum și obiective intermediare.

Scopurile urmărite de întreprindere pot fi diverse, iar pe de altă parte, există un ansamblu de elemente care pot exercita o certă incidență asupra acestor obiective.

Strategia globală a firmei este influențată de tipul de economie de piață existent, promovat de guvern, de opțiunile politice și de politica pe care o promovează firma.

În economia țărilor în tranziție, trecerea de la economia de comandă la cea de piață, induce elemente particulare în studiul strategiei întreprinderii și în special în strategia investițională. În ultimii ani dimensiunea investițională a fost marcată de câteva repere:

blocarea fluxurilor financiare de alimentare și derulare a investițiilor; ƒ

perturbarea circuitelor materiale – pe fondul lipsei autorității decizionale, a lipsei de orizont economic, a retragerii unor întreprinderi din lanțul economic.

Condițiile de instabilitate monetară, a cursului de schimb, a numeroase reglementări juridico-economice, problema restructurării, modelul noii economii duc la o nouă definire a strategiei investiționale, care cuprinde: obiective, strategii, mecanisme, toate aliniate la schimbarea sistemului în care funcționează.

Întreprinderea poate adopta o politică de creștere, de reorganizare sau de reconversie, pentru care este necesară o anumită politică investițională. Aceasta implică nevoia de investiții și tipul acestora variază în funcție de tipul pieței și structura concurenței. Piața se analizează pentru un produs sau pentru grupe omogene de produse.

O importanță deosebită se acordă, de asemenea, rolului investițiilor în strategia restructurării capacităților de producție, pentru că restructurarea nu se poate desfășura în afara procesului investițional.

În practică, sunt numeroase întreprinderi aflate în criză care încearcă să-și depășească dificultățile prin restrângerea cheltuielilor, sacrificând de multe ori cheltuielile investiționale.

De asemenea, se pot deosebi două tendințe în activitatea de investiții: a investi pentru a produce mai bine și a investi pentru a supraviețui. Trecerea la economia de piață este pentru multe întreprinderi, în primul rând, o problemă de supraviețuire. Supraviețuirea este, însă, doar o modalitate de a amâna și de a împiedica falimentul economic.

Practica reliefează rolul important pe care îl au investițiile în susținerea unor strategii active ale întreprinderii precum: fabricarea de noi produse, cucerirea de noi piețe, specializarea accentuată, adaptarea rapidă la cerințele clientului. Promovarea acestor strategii are șanse mult mai mari de reușită față de acele strategii care urmăresc doar reducerea costurilor, realizând mereu același produs.

Interesul agenților economici este acela de a se impune și de a-și consolida poziția pe piață, ceea ce confirmă componenta ofensivă a strategiei investiționale în vederea restructurării capacităților de producție și permanentei adaptări la mecanismul cererii și ofertei.

Pentru a evidenția corect toate distincțiile într-un studiu de fezabilitate al unei investiții într-o întreprindere facem apel la definiția proiectului.

Un proiect investițional poate fi definit ca o operațiune formată dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv dat. Un proiect de investiție, foarte rar poate fi tratat izolat într-o întreprindere. Fiecare proiect vine să se insereze într-un program existent sau în unul nou. El poate duce la creșterea capitalului sau modifică structura de ansamblu și nivelul său de rentabilitate. O investiție poate duce și la reducerea capitalului dacă antrenează efecte negative pentru o parte a capitalului existent.

Definirea unui proiect de investiție poate conține diferite variante cu caracteristici particulare și exclusive pentru unele dintre ele. Proiectul de investiții poate fi definit ca un ansamblu optimal de acțiuni de investiții bazate pe o planificare sectorială, globală și coerentă, pe baza căreia, o combinație definită de resurse umane, materiale etc. provoacă o dezvoltare economico-socială determinată. Studiul asupra proiectelor se face nu numai pentru proiecte diferite, dar și pentru variantele acestora.

Proiectele diferă în funcție de perioada de timp și pot exista:

proiecte de investiții pe termen mediu;

proiecte de investiții pe termen lung.

Tipologia proiectelor de investiții se poate prezenta după mai multe criterii. În realitate, distincția nu este foarte clară. De exemplu, o investiție de înlocuire a activelor fixe uzate se asociază, adesea, cu o modernizare a tehnologiei. O investiție externă poate însemna în același timp o fuziune de tehnologii noi sau complementare. Criteriul care permite o separare a diferitelor categorii de investiții este cel al riscului implicat. De exemplu, o investiție de înlocuire prezintă un risc marginal minim în raport cu o investiție de modernizare sau, mai mult, în raport cu o investiție de dezvoltare internă sau externă. Aceste proiecte condiționează competitivitatea pe termen lung a întreprinderii, deoarece pregătesc condițiile de producție viitoare și, în consecință, condiționează și rezultatele viitoare și echilibrul financiar viitor. Ele angajează resurse financiare importante, pe termen lung, și de aceea aceste proiecte prezintă riscuri deosebite, lansarea lor având cel mai adesea un caracter ireversibil.

Alegerea unei abordări financiare poate deschide perspective favorabile de creștere, fie continuând cu activitatea actuală, fie lansând noi activități. Un eșec sau o eroare pot afecta competitivitatea viitoare, chiar viitorul întreprinderii.

Programele investiționale au la bază ideea că investițiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung, evoluția eficienței și poziției în mediul din care face parte. În raport cu situația dată, într-un program de investiții se stabilesc obiectivele, performanțele, acțiunile și mijloacele necesare atingerii obiectivelor, precum și modul de combinare și folosire a acestor mijloace.

Programele de investiții au la bază strategia de dezvoltare a întreprinderii, au o sferă mai largă de cuprindere decât proiectele de investiții. În cadrul programelor, pot exista mai multe tipuri de proiecte de investiții între care există sau nu relații de intercondiționare. Astfel, există:

proiecte independente: două proiecte sunt independente dacă alegerea (sau respingerea) unui proiect nu are nici o legătură cu alegerea (sau respingerea) altui proiect;

proiecte complementare: proiectul de a cărui alegere depinde alegerea altui proiect. Pot fi date de succesiunea în timp a proiectului;

proiecte exclusive (care se exclud reciproc): două proiecte se exclud reciproc dacă alegerea unui proiect exclude alegerea celuilalt proiect.

Într-un program de investiții, proiectele nu sunt exclusive (concurente). Urmăresc aceleași obiective sau obiective diferite, nu presupun același spațiu de desfășurare, nu presupun finanțarea din aceeași sursă, ci sunt luate împreună pentru a se reduce riscul proiectelor individuale.

De exemplu, în cadrul strategiei de restructurare a întreprinderii, programele de investiții pot fi constituite din proiecte de modernizare, de dezvoltare, din proiecte care vizează dezinvestirea anumitor mijloace fixe, proiecte de specializare profesională a personalului și/sau de realizare a sistemului informațional al întreprinderii.

În cadrul activității de cercetare-dezvoltare, un program de investiții poate cuprinde proiecte de creștere, dezvoltare, modernizare, recrutare de noi specialiști, cursuri de instruire, specializare, dotare cu tehnică și tehnologie nouă.

Derularea în timp a programelor de investiții depinde de durata proiectelor incluse în program și de intercondiționările temporale dintre proiecte. Astfel, durata unui program poate varia între durata celui mai lung proiect (în timp) și/sau suma duratelor tuturor proiectelor care constituie programul respectiv.

Durata programului poate varia și în funcție de resursele de care dispune întreprinderea și de modul de alocare a acestora. Astfel, dacă un proiect este prevăzut a fi început în anul al treilea de realizare a programului, sursa de finanțare fiind împrumutul, atunci orice încercare a factorilor interesați de a devansa termenul de începere a proiectului rămâne fără rezultat deoarece lipsește finanțarea.

Programele de investiții, în general, au o arie de cuprindere mai largă decât proiectele de investiții, iar pentru implementarea lor este necesar a fi detaliate în unul sau mai multe proiecte de investiții.

Programul Compact este un program de asistență oferit Republicii Moldova de către Guvernul SUA prin intermediul Corporației Provocările Mileniului pentru perioada 2010-2015. Programul prevede investiții majore în eradicarea constrîngerilor care împiedică dezvoltarea economiei Moldovei, cum sînt infrastructură dezastruoasă a drumurilor și infrastructura slab dezvoltată de irigare. Aceste investiții sînt realizate în cadrul a două proiecte ale Programului Compact:Tranziția la Agricultura Performantă și Reabilitarea Drumurilor.

Programul Compact își propune să contribuie prin activitățile sale la reducerea sărăciei în Republica Moldova prin creștere economică. Iar scopul acestui program este orientat spre a mări veniturile prin intermediul unei productivități agricole sporite și accesului extins la piețe și servicii prin drumuri îmbunătățite.

Programul Compact este cel mai mare program de asistență de care a beneficiat țara noastră pînă în prezent, Republica Moldova fiind al 20 stat care implementează un Program Compact. Ca să  devină eligibilă pentru investițiile Compact, Republica Moldova a fost evaluată de Corporația Provocările Mileniului utilizînd 17 indicatori de performanță grupați în trei categorii generale: guvernare echitabilă (drepturi politice, libertăți civile, controlul corupției, eficiența guvernării etc.), investiții în oameni (cheltuieli în medicină și educația primară, managementul resurselor natural etc.) și libertățile economice (mediu de afaceri, mediu fiscal, inflație etc.).

La 8 noiembrie 2006 Republica Moldova a devenit eligibilă pentru a beneficia de fondurile depline din partea Corporației Provocările Mileniului. Atunci a demarat procesul de elaborare a  Acordului și Programului Compact.

Programul Compact este implementat conform Acordului semnat la 22 ianuarie 2010 de Guvernul Republicii Moldova și Corporația Provocările Mileniului din SUA în prezența secretarului de stat Hillary Clinton.

La finele lunii februarie 2015, Fondul Provocările Mileniului Moldova și Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterea Producției Alimentare (2KR) au lansat un mecanism ce prevede vînzarea în rate de către 2KR a echipamentelor și utilajelor agricole, valoarea cărora nu va depăși 100 000 dolari SUA per beneficiar. Pentru procurarea în rate a echipamentului nu este necesar gaj suplimentar și nu este obligatorie procurarea echipamentului de la anumiți producători. Mecanismul este destinat producătorilor agricoli mici și medii și grupurilor de producători din toate regiunile Republicii Moldova, care nu au acces la credite bancare sau împrumuturi din cauza gajului insuficient sau lipsa istoriei de creditare.

Bugetul total al mecanismului de vînzare în rată alcătuiește 2,2 milioane de dolari SUA, alocați din Programul Compact al Corporației Provocările Mileniului, finanțat de Guvernul SUA.

Astfel, au fost aprobate pentru finanțare cereri ale 11 producători agricoli care doresc să achiziționeze echipament de irigare în leasing. Suma solicitată de beneficiari este de 10,475,422 MDL. Mijloacele financiare vor fi investite în procurarea echipamentului pentru irigare, alte utilaje pentru agricultura performantă. 

Cei 11 producători au achitat deja prima rată de 25% din investiție, în conformitate cu procedurile stabilite. Restul sumei urmează să fie achitată în tranșe pe parcursul a 3 ani.

Unul din cei 11 producători este Serghei Grijancovschi, directorul SRL ”Monsterax-GSG”, care a decis să achiziționeze echipament pentru sistemul de irigare instalat anul trecut. El a ales posibilitatea propusă de Programul Compact de a-i oferi echipament în rate pe care să-l achiziționeze prim intermediul proiectului 2KR.  Din punctul său de vedere, acesta este un mecanism financiar avantajos, deoarece achită 25% acum și restul în 3 ani, iar echipamentul poate fi utilizat din primul an. Ei au achiziționat anul trecut un sistem de irigare, iar acum aveau nevoie de țevi și alt echipament adițional. De asemenea, 2KR au ținut cont de dorințele beneficiarilor, de a încheia un contract de livrare a echipamentului cu compania cu care deja aceștia aveau experiență de lucru, iar reprezentații Fondului Provocărilor Mileniului Moldova au aprobat deja tranzacția. Pentru compania ”Monsterax-GSG” SRL acest program oferă posibilitatea de a avea apă și iriga cele 80 de hectare de vișin, 32 ha de măr și 8 ha de prun pe care le deține.

ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚII

“MONSTERAX-GSG” SRL

Analiza situațiilor financiare este arta de a analiza și interpreta situațiile financiare. Unul dintre obiectivele majore ale analizei situațiilor financiare este acela de “a înțelege cifrele” sau de “a descifra sensul cifrelor” – adică de a angaja instrumentele de analiză financiară ca un ajutor în înțelegerea datelor financiare raportate și de a folosi ulterior această putere de înțelegere pentru a conduce mai bine o afacere. Se pot dezvolta diverse măsuri analitice pentru a descrie relațiile semnificative și a extrage informația din situațiile financiare.

În concluzie, luarea de decizii în cunoștință de cauză este adevăratul scop al analizei situațiilor financiare.

Indiferent de utilizatorul informației, fie persoana respectivă este un potențial investitor, fie un potențial creditor, sau unul dintre angajații analiști ai companiei supuse analizei, obiectivul final este același – furnizarea / asigurarea unei baze care să ajute la luarea de decizii într-un mod rațional. Decizii precum cea de a aproviziona sau de a lichida un stoc, a acorda sau nu un împrumut sau a alege între a continua prin aceleași metode sau a trece la noi proceduri depind de rezultatele unei analize financiare competente. Tipul deciziei avute în vedere va fi principalul scop determinant al obiectului analizei.

Atât acționarii, cât și funcționarii băncilor care acordă împrumuturi se folosesc de analiza situațiilor financiare în luarea deciziilor, dar scopul principal al analizelor lor va diferi. Funcționarul băncii care acordă împrumutul ar putea fi mai preocupat de cantitatea de lichidități pe termen scurt și de valoarea suplimentară a disponibilităților, în timp ce acționarul potențial sau actual va fi mai preocupat de rentabilitatea pe termen lung și de structura capitalului. Cu toate acestea, în ambele situații, este comun scopul de folosire a analizei pentru luarea deciziilor.

Un alt obiectiv comun al analizei situațiior financiare este formarea unei baze rezonabile pentru a putea prognostica viitorul. Numeroase instrumente și tehnici ale analizei financiare pot fi utilizate pentru a realiza o apreciere corectă a condițiilor financiare viitoare ale firmei, bazată pe analiza condițiilor sale financiare prezente și din trecut și pe cea mai buna estimare posibilă a viitoarelor situații economice ce ar putea interveni.

Ratele financiare pot fi folosite pentru a dezvolta o serie de statistici care să scoată la iveala caracteristici financiare – cheie ale unei companii.

Ratele financiare cheie sunt grupate în 3 categorii majore, potrivit aspectului particular al condițiilor financiare ale companiei sunt:

Rentabilitatea: indicatori concludenți ce masoară puterea caștigului și rentabilitatea record a companiei;

Structura capitalului: determinarea gradului de îndatorare al companiei;

Lichiditatea: se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Indicatori ai rentabilitatii

Cei mai des întalniți indicatori care masoară rentabilitatea sunt rata rentabilității comercială (ROS), rata rentabilității activelor totale (ROA) și rata rentabilității capitalului propriu (ROE).

Rata rentabilității comercială (ROS) se determină prin împărțirea profitului obținut după plata taxelor la vânzări, unde vânzarile reprezintă valoarea a vânzărilor fară nici un fel de retururi sau discounturi. Acest indicator indică profitul care se obține la un leu vînzări:

ROS = (4.1)

Cazul în care creșterea ratei rentabilității vînzărilor este însoțită de o creștere a vînzărilor releva o situație favorabilă pentru întreprindere, fapt ce atestă o poziție concurențială „forte” pe piață.

Rata rentabilității activelor (ROA) exprimă gradul de valorificare al capitalului total, al capitalului fix și al capitalului circulant:

ROA = (4.2)

Rentabilitatea activelor trebuie să fie superioară ratei inflației, pentru ca întreprinderea să-și poată menține substanța sa financiară.

Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Acestă rată se calculează astfel:

ROE = (4.3)

Rata rentabilității capitalului propriu trebuie să fie superioară ratei dobînzii pe piață, ceea ce conduce la atragerea noilor investitori. Spre ex: un profit din capitalul propriu de cel puțin 15% este un obiectiv rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat.

Indicatori ai structurii capitalului

Indicatorii structurii capitalului se referă la gradul până la care o firmă se poate angaja în datorii pentru a-și finanța activitatea. Cu cât datoriile firmei sunt mai mari, cu atât mai ușor de manipulat este aceasta. Cei mai importanti indicatori din această categorie sunt gradul de îndatorare global(Ggl), rata de îndatorare la temern (Rîtr) și rata autonomiei financiare (Raf).

Gradul de îndatorare global (Ggl) prezintă importanță în special în activitatea financiar bancară în acordarea unor noi credite.

Ggl = (4.4)

Se consideră normal ca partea datoriilor în patrimoniul întreprinderii să fie nu mai mare de 2/3, fapt ce consideră o structură financiară adecvată.

Rata de îndatorare la temern (Rîtr) se utilizează cu scopul de a evalua gradul de independență financiară:

Rîtr = (4.5)

Valorile medii pentru acest indicator ar fi cuprinse între 0,3-0,5, ceea ce înseamnă creșterea capacității de rambursare și o premisă esențială pentru obținerea altor surse de finanțare pe termen lung.

Rata autonomiei financiare (Raf) reprezintă ponderea capitalului propriu în totalul pasivului bilanțului:

Raf = (4.6)

Pentru echilibrul financiar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din pasivul bilanțului, fapt ce prezintă o premisă a autonomiei financiare a întreprinderii.

Indicatori ai lichiditatii

Cei mai folosiți indicatori ai lichidității sunt rata curentă, rata imediată.

Rata lichidității curente (Lc) relevă posibilitățile întreprinderii de a-și transforma, într-un termen scurt, bunurile patrimoniale curente în mijloace bănești pentru a efectua plățile exigibile. Rata se calculează în modul următor:

Lc = (4.7)

Practica mondială apreciază că valoarea minimă a acestui indicator trebuie să fie 1, iar valorile cuprinse între 1,2-1,8 indică o situație financiară favorabilă, care insuflă încredere creditorilor.

Rata lichidității rapide (Lr) este a doua cea mai utilizată rată și este legată de rata curentă. Această rată, care se mai numește și “testul acid”, pune în evidență capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile scadente fără a fi obligată să-și vîndă stocurile.

Lr = (4.8)

Nivelul coficientului trebuie să fie, de regulă, inferior lui 1, un interval de siguranță fiind 0,7-0,8, dar aprecierea realistă impune și o atentă analiză a valorilor realizabile pe termen scurt.

Indicatori ai eficienței activelor curente

Pentru aprecierea eficienței activelor curente și pentru determinarea nevoii întreprinderii de a investi sau a atragere investiții se utilizează: durata unei rotații a activelor curente (Dr) și efectul modificărilor a duratei unei rotații a activelor curente (E).

Durata unei rotații a activelor curente (Dr) indică în cîte zile activele curente au parcurs un ciclul întreg: bani – marfă – bani. Acest indicator se calculează în modul următor:

Dr = * 360 (4.9)

Efectul modificărilor a duratei unei rotații a activelor curente (E) conduce spre modificări ale investițiilor în active curente. Relația de calcul ale acestor două categorii de efecte este:

E = (Dr1 –Dr0) * , unde: (4.10)

V1 semnifică volumul vînzărilor din perioada de gestiune;

Dr1 – durata,în zile, a unei rotații a activelor curente din perioada de gestiune;

Dr0 – durata,în zile, a unei rotații a activelor curente din perioada precedentă.

Rezultatul obținut cu semnul „minus” înseamnă eliberări de active curente, iar cel cu semnul „plus” înseamnă imobilizări de resurse financiare.

Astfel, calcularea și analizarea aceștor indicatori pentru ”Monsterax-GSG” SRL (tabelul 4.1), va face posibilă evaluarea situației financiare a întreprinderii la moment și estimarea posibilă a viitoarelor rezultate financiare.

Tabelul 4.1

Analiza financiară a entității ”Monsterax-GSG” SRL, în 2013-2014

Sursa: Elaborat de autor în baza raportului financiar pe anul 2014 a entității ”Monsterax-GSG”SRL

Rezultatele obținute în urma calculării indicatorilor ai rentabilității, structurii capitalului, lichidității și eficienței activelor curente, oferă posibilitatea de a analiza particular starea fiecărei caracteristici financiare, dar și situția întreprinderii în ansamblu.

Astfel, în cadrul entității ”Monsterax-GSG” SRL, pentru perioada 2013-2014, se observă o ușoară diminuare a rentabilităților, însă care se încadrează în intervalul de siguranță stabilit de practica mondială. Poate fi observat că în dinamică rata rentabilității comercială a rămas practic stabilă, totuși volumul vînzărilor s-a micșorat considerabil, de aproape 2 ori, fapt ce denotă că întreprinderea încearcă să-și mențină un nivel satisfăcătorde profit promovând o politică de prețuri înalte. De asemenea, putem observa că rata rentabilității activelor depășește nivelul inflației pentru 2014, de 4,7%, iar rata rentabilității capitalului propriu este superioară ratei medii a dobînzilor pe piață, circa de 11%, ceea ce înseamnă că întreprinderea poată să-și mențină substanța sa financiară.

Indicatorii ai structurii capitalului, dar și datoriilor, arată o situație favorabilă a întreprinderii, deoarece fiecare indicator analizat se încadrează în nivelul său de siguranță. Gradul de îndatorare global, chiar dacă a crescut cu 0,011, care are de fapt o influență negativă, în 2014 a atins nivelul de 0,56, fiind inferior pragului de siguranță de 2/3, sau 0,67 , ceea ce consideră o structură financiară adecvată a entității. Aceeași tendință pozitivă o înregistrează și rata de îndatorare la termen, care în 2014 a avut o valoare de 0,057, care este semnificativ mai mică decît valoarea maximă a intervalului de siguranță de 0,5, ceea ce înseamnă creșterea capacității de rambursare și o premisă esențială pentru obținerea altor surse de finanțare pe termen lung. Totodată, rata autonomiei financiare, care în 2014 are o valoare de 0,44 sau 44%, atinge echilibrul financiar al întreprinderii, care necesită ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 33% din pasivul bilanțului.

O tendință nefavorabilă poate fi observată la capacitatea de plată a întreprinderii, sau gradul de lichiditate, care este sub nivelul stabilit de practica mondială pentru indicatorii analizați. Pentru a evita apariția situațiilor nedorite, este necesar ca întreprinderea să dispună de un nivel optim de mijloace bănești, care să permită evitarea blocajului în circuitul financiar, insolvabilității și, implicit, falimentului.

Scăderea considerabilă a veniturilor din vînzări pentru 2014, în comparație cu 2013, a condus la mărirea duratei, în zile, a unei rotații a activelor curente, de aproape 3 ori, de la 76 zile pînă la 216 zile, acest fapt avînd o influență negativă, semnificînd încetinirea vitezei de rotație și că întreprinderea nu a reuși corelația de eficiență dintre efort și efect. Din cauza acestei incetiniri, întreprinderea are nevoie de surse de finanțare, și de a investi în activele curente în valoare de 9 514 866 lei, pentru a menține volumul vînzărilor.

CONCLUZIE

Entitatea “Monsterax-GSG” SRL are ca scop dezvoltarea și modernizarea acesteia spre sporirea exporturilor, promovarea și atragerea investițiilor. Aceasta susține o strategie de dezvoltare susținînd proiecte investiționale și o colaborare externă, cu Germania.

Strategia propusă ar trebui să recunoască că intrarea și competitivitatea pe piața internațională este imperativă. O astfel de strategie ar trebui să conțină planuri de implementare mai clare, inclusiv și instrumente de monitorizare, o caracteristică ce a constituit o parte mai slabă a programelor anterioare privind investițiile în Republica Moldova. Pentru a măsura cu succes impactul strategiei privind investițiile, guvernul va avea nevoie de acces la informații fiabile. În acest scop, trebuie îmbunătățită raportarea statistică privind investițiile străine directe și activitățile firmelor străine, în special prin cooperarea între instituțiile implicate în colectarea și raportarea datelor.

Analiza politicii investiționale sugerează modalități de a valorifica în continuare potențialul diasporei prin adoptarea unor măsuri în vederea transformării remitențelor în investiții în sectoarele productive și pentru a încuraja lucrătorii calificați să revină în țară. Diaspora moldovenească, care reprezintă aproximativ un sfert din populația activă a țării, a jucat un rol foarte important în sprijinirea, prin intermediul remitențelor, a redresării economice începând cu anul 2000. Experiența altor țări, inclusiv cea a Indiei, arată că pot fi luate măsuri creative pentru a stimula investițiile din partea diasporei. În acest sens, trebuie încurajat Programul pilot de atragere a remitențelor în economie lansat în noiembrie 2010, iar rezultatele sale trebuie monitorizate îndeaproape. În plus, guvernul ar putea lua în considerare măsuri suplimentare, cum ar fi organizarea unor târguri de investiții și comerciale pentru a atrage antreprenori din diaspora și să adopte o serie de instrumente pentru a facilita transferurile financiare și a elabora mecanisme de economisire pentru migranți.

Referitor la infrastructură, o combinație de investiții publice și private ar putea fi soluția pentru asigurarea capitalului necesar pentru a obține rezultate semnificative. Bazându-se pe progresele realizate în legislația cu privire la parteneriatul public-privat, guvernul ar putea încuraja mai multe investiții private în infrastructură și spori competitivitatea infrastructurii. Prin urmare, se propune dezvoltarea unei abordări pilot cu privire la aceste parteneriate și pregătirea unui portofoliu de proiecte de infrastructură în care ar putea fi implicați investitorii privați. O astfel de abordare ar permite noii agenții să obțină experiență relevantă în problemele juridice și comerciale complexe, înainte de lansarea unui program de parteneriat public-privat mai ambițios. Alte măsuri sectoriale specifice includ: revizuirea politicii de telecomunicații pentru a asigura accesul egal și nediscriminatoriu la rețea și pentru a facilita interconectarea cu furnizorii străini de servicii Internet; implementarea integrală a Legii energiei regenerabile din 2007, prin adoptarea tarifelor fixe și asigurarea independenței agenției pentru reglementare în energetică.

În vederea sporirii avantajelor investțiilor pentru economia locală, se recomandă lansarea unui program de stabilire a legăturilor care vizează îmbunătățirea capacităților întreprinderilor mici și mijlocii moldovenești de a deveni furnizori pentru afiliații străini. Un sector puternic este necesar pentru a permite Republicii Moldova să maximizeze valoarea menținută în țara a investițiilor străine directe existente și viitoare. În prezent, întreprinderile mici și mijlocii sunt slab dezvoltate. Pentru mult timp, accesul la finanțare a fost una dintre constrângerile cheie. De asemenea, grupurile industriale sunt slabe sau inexistente și, capacitatea lor de comercializare și inovare limitată, combinată cu conformitatea scăzută a acestora cu standardele tehnice și de calitate, afectează capacitatea de export.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative și normative

Legea privind societățile cu răspundere limitată, nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130, art Nr: 548;

Codul Civil al Republicii Moldova, Cod Nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86, art Nr: 661;

Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător, nr. 81 din  18.03.200, publicat: 23.04.2004 în Monitorul Oficial Nr. 64-66,art Nr: 344;

Legea Republicii Moldova privind investițiile străine, Nr.998-XII din 01.04.1992, publicat: 13.01.2000 în Monitorul Oficial Nr. 5-7, art Nr : 36;

Legea Republicii Moldova cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice, nr. 1163 din  26.07.2000, publicat : 27.10.2000 în Monitorul Oficial Nr. 137-138, art Nr: 970

Legea Republicii Moldova cu privire la leasing, nr. 59 din 28.04.2005, publicat: 08.07.2005 în Monitorul Oficial Nr. 92-94, art Nr: 429;

Legea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, nr. 1569 din  20.12.2002, publicat: 31.12.2002 în Monitorul Oficial Nr. 185-189, art Nr: 1416;

Legea Republicii Moldova cu privire la parcurile industriale, nr.182 din 15.07.2010. publicat: 03.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 155-158, art Nr: 561;

Legea Republicii Moldova cu privire la organizațiile de microfinanțare, nr.280 din  22.07.2004, publicat: 13.08.2004 în Monitorul Oficial Nr. 138-146, art Nr: 737;

Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, Nr.440 din 27.07.2001, publicat: 06.09.2001 în Monitorul Oficial Nr.108-109, art Nr: 834;

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.1288 din 09.11.2006 cu privire la aprobarea Strategia de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015, publicat: 24.11.2006 în Monitorul Oficial Nr. 181-183, art Nr: 1391;

Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare ”Moldova 2020” Nr.166 din 11.07.2012., publicat: 30.11.2012 în Monitorul Oficial Nr. 245-247, art Nr:791

Codul Fiscal al Republicii Moldova, Cod Nr.1163 din 24.04.1997, publicat: 25.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. ed. spec.;

Monografii, manuale, literatura didactică

HÎNCU, R.; BUNU, M.; DASCALIU, D. Bazele activității investiționale (sinteze și aplicații). Ch.: ASEM, 2010, 119 p.; ISBN 978-9975-75-501-6;

BOTNARI, N. Finanțele întreprinderii. Ch.: ASEM,2008, 238 p.; ISBN 978-9975-9801-0-4;

PRELIPCEAN, G.; LUPAN, M. Strategii investționale în afaceri;Suceava: Universitatea „Ștefan Cel Mare” 2009, 143p.

Surse electronice

www.lex.justice.md

www.mca.gov.md

www.bnm.org

www.statistica.md

www.cospecte.com

www.ro.scribd.com

www.oeconomica.uab.ro