Pr. prof, univ. dr. Nechita Runc an [608937]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE TEOLOGIE
DOMENIUL DE DOCTORAT: TEOLOGIE

VIAȚA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN
MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A CELOR DOUĂ AMERICI DE
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX -LEA
PÂNĂ ÎN PREZENT

– REZUMAT –

Conducător de doctorat:
Pr. prof, univ. dr. Nechita Runc an
Doctorand: [anonimizat]. Mihail Cristea

CONSTANȚA
2018

2 STRUCTURA TEZEI

ABREVIERI
INTRODUCERE

CAPITOLUL I: EMIGRAȚIA ROMÂNILOR ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII ȘI
CANADA LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ȘI ÎNCEPUTUL SECOLULUI
AL XX -LEA

CAPITOLUL II: ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN
AMERICA ȘI CANADA

CAPITOLUL III. IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN STATELE UNITE
ALE AMERICII ȘI CANADA ÎN SECOLUL AL XX -LEA
III.1. Personalitatea bisericească a Episcopului Policarp Morușca
III.1.1. Repere bio -bibliografice
III.1.2. Activitatea administrativă și pastoral -misionară a Episcopului Policarp Morușca
III.1.3. Repere istorice în evoluția Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America și
Canada în perioada 1939 -1950
III.2. Personalitatea bisericească a Episcopului Andrei Moldovan
III.2.1. Repere bio -bibliografice
III.2.2. Activitatea administrativă și pastoral -misionară a Episcopului Andrei Moldovan
III.2.3. Perioada de interimat (1963 -1966)
III.3. Personalitatea bisericească a Episcopului Victorin Ursache
III.3.1. Repere bio -bibliografice
III.3.2. Alegerea episcopului Victorin Ursache
III.3.3. Ridicarea Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America și Cana da la rang
de Arhiepiscopie
III.3.4. Activitatea pastoral -misionară a Arhiepiscopului Victorin Ursache

CAPITOLUL IV. PĂSTRAREA ȘI PROMOVAREA LIMBII, CULTURII ȘI
SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI DE CĂTRE ROMÂNII ORTODOCȘI DIN STATELE
UNITE ALE AMERICII ȘI CANADA
IV.1. Arhimandritul Bartolomeu Anania și publicația „Credința”

3 IV.2. Clerici și laici – promotori ai limbii, culturii și spiritualității românești în Statele Unite
ale Americii și Canada
IV.3. Societățile fraternal -culturale
IV.4. Organizațiile auxili are ale Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi
IV.5. Aspecte ale mass -mediei românești în Statele Unite ale Americii și Canada

Capitolul V: ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN CELE DOUĂ AMERICI,
ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE
V.1. Încercări de u nificare a tuturor românilor ortodocși într -o singură organizare
bisericească
V.2. Reorganizarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada și ridicarea ei la
rangul de Mitropolie
V.2.1. Alegerea Protosinghel ului Nicolae Condrea ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America și Canada
V.2.2. Alegerea Protosinghel ului Ioan Casian Tunaru ca Episcop -Vicar al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America și Canada
V.2.3. Activități în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în Americ a și Canada
V.2.4. Ridicarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada la rangul de
Mitropolie
V.2.5. Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei
V.3. Situația românilor ortodocși din America de Sud
V.4. Relația Mitropoliei Ortodo xe Române a celor două Americi cu Biserica – Mamă
Concluzii
Bibliografie selectivă
Anexe

4

În cei peste o sută de ani câți au trecut de la prima organizare bisericească a românilor
ortodocși din Statele Unite ale Americii și Canada, a u fost multe date pline de semnificație.
De la începerea redactării acestei teze ne însoțește grija de a nu comite injustiții de apreciere
asupra celor ce sunt și a celor ce nu mai sunt, precum și precauția pioasă față de cei care nu
se mai pot apăra.
În această lucrare nu ne -am propus să reconstituim un număr de fapte, ci modul în
care ideologiile au căpătat contur, desăvârșindu -se apoi în acțiuni concrete.
America este considerată a fi Lumea Nouă sau Țara lumii pentru că aici trăiesc
oameni sau, mai ales urmașii unor oameni veniți de pretutindeni, din întreaga lume. În mare
parte, națiunea americană s -a format din imigranți.
Emigrația dinspre Europa către America a debutat la mijlocul secolului al XIX -lea, cu
cei plecați din Europa de Vest și de Nord, după care a continuat cu cei din Răsăritul și
Centrul Continentului, și anume: austro -ungari, greci, italieni, polonezi, români, sârbi, ruși,
turci. Dacă în secolul al XIX -lea emigranții plecați din Europa erau puțini, în primul deceniu
al secolului al XX -lea, mai cu seamă între anii 1905 -1907, numărul lor a crescut
considerabil.
Primii români care au emigrat în America au fost cu preponderență din provinciile
românești ce aparțineau Imperiului austro -ungar: Transilvania, Banat și Bucovina. După
aceea au plecat din toate regiunile țării.
La început, emigranții români s -au confruntat cu o serie de probleme legate în primul
rând de adaptarea la o nouă realitate, la o altă climă, la o nouă limbă. Însă, în scurt timp, au
înțeles că trebuie să accepte căile țării ad optive, păstrând în același timp nealterate trăsăturile
esențiale care îi defineau și le confereau o identitate unică: credința , tradițiile și obiceiurile
strămoșești . Fiind obișnuiți cu o viață religioasă echilibrată, ei nu s -au putut mulțumi cu
serviciil e religioase oferite de bisericile grecești sau rusești. De aceea, foarte curând s -au
întemeiat primele parohii ortodoxe, la început construindu -se biserici modeste, urmând ca
apoi numărul lor să sporească.
Odată cu înființarea Episcopiei Misionare Auton ome Ortodoxe Române din America,
în anul 1929, românii ortodocși din Statele Unite ale Americii și Canada au intrat pe un făgaș
statornic spiritual. Pe măsură ce numărul parohiilor a crescut, Episcopia a fost ridicată la
rang de Arhiepiscopie, iar în anul 2016 a devenit Mitropolie, având titulatura – Mitropolia
Ortodoxă Română a celor două Americi .

5 În America sunt peste 250 de confesiuni religioase, pentru că cei stabiliți acolo au
dorit să -și păstreze credința pe care au avut -o în țara de origine. Nu exis tă Biserică de Stat,
Biserică Națională sau Biserică Strămoșească. Libertatea cultului este totală și fiecare om are
dreptul de a se închina în conformitate cu propria conștiință, potrivit primului amendament al
Constituției Statelor Unite ale Americii, ca re stipulează că nu se va elabora nici o lege care
să impună o religie sau să interzică practicarea liberă a unei religii . Guvernul Statelor Unite
ale Americii tratează toate cultele religioase în mod egal și nu acordă ajutor financiar
niciuneia dintre ele .
Locuind în Toronto din anul 1986, m -am implicat activ în viața comunității
românești, mai întâi ca mirean, iar acum ca preot. Slujirea preoției mi -a oferit privilegiul să
scriu despre viața bisericească a românilor din America și Canada, despre o realita te pe care,
în ultimii 32 de ani, am trăit -o în mod direct. Am întreprins elaborarea acestei teze de
doctorat sub îndemnul respectului și al recunoștinței pentru cei care au făcut posibilă
existența și continuitatea vieții spirituale ortodoxe în Statele Un ite ale Americii și Canada.
Propunând această temă de cercetare, Viața bisericească a românilor ortodocși din
Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi de la începutul secolului al XX -lea până
în prezent , vom încerca să reconstituim o perioadă lungă de timp, care va cuprinde: date
privind emigrarea românilor în America; organizarea vieții bisericești și construirea de
edificii religioase; aspecte ale vieții și activității ierarhilor și a unor preoți slujitori din această
Eparhie; modalități de păstra re și promovare a limbii, culturii și spiritualității românești în
Statele Unite ale Americii și Canada; încercări de refacere a legăturilor canonice dintre cele
două eparhii ortodoxe românești.
Pornind de la constatarea că, în istoriografie nu există o s inteză a aspectelor istorice
și misionare ale vieții bisericești de peste Ocean de la începutul secolului al XX -lea și până
în prezent , ne dorim ca în această lucrare științifică să le surprindem pe acestea într -un mod
argumentat, coerent și eficient.
Dificultatea acestei teme constă în căutarea, selectarea și sistematizarea informațiilor
găsite în arhivele din România, Statele Unite ale Americii și Canada, în numeroase volume
și lucrări monografice, în articole și studii apărute în diferite periodice,
Obiectivele temei alese se concretizează în următoarele demersuri: prezentarea
aspectelor legate de emigrația românilor în America; reconstituirea parcursului istoric și
misionar al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi; relatarea, pe bază de
documente, a vieții și activității ierarhilor din Eparhia Ortodoxă Română a celor două
Americi; evidențierea rolului pe care l -au avut clericii și laicii, instituțiile culturale și mass –

6 media în păstrarea limbii, culturii și spiritualității românești; identif icarea demersurilor
efectuate pentru restabilirea comuniunii euharistice și reunirea tuturor credincioșilor români
ortodocși din Statele Unite ale Americii și Canada într -o singură entitate eclezială;
aprofundarea subiectului în toată complexitatea sa și a ducerea de noi informații bazate pe
cercetările unor fonduri de arhivă.
Metodele de cercetare se bazează pe principiile generale pe care trebuie să le respecte
orice lucrare istorică. Prin urmare, pentru atingerea obiectivelor propuse ne vom folosi de
meto da istorică , întrucât vom recurge la abordarea teritorială , cronologică și sistematică a
evenimentelor. De asemenea, prin folosirea metodei documentării și a cercetării
bibliografice vom prezenta faptele și evenimentele imparțial, bazându -ne doar pe
docume ntele și mărturiile vremii. Iar prin utilizarea metodei studiului de caz punem accent
pe evidențierea detaliată a unor evenimente, roluri, relații și persoane.
Originalitatea acestei teme se justifică prin faptul că, nu mai există o lucrare în care
să fie comasate și sintetizate date și informații referitoare la viața bisericească a românilor
ortodocși din cele două Americi, pe o perioadă atât de lungă, începând cu formarea primei
parohii și până în prezent.
Interesul pentru această temă a rezultat din dor ința de a oferi o imagine amplă și
exactă, pe cât posibil, a evoluției vieții bisericești din America și Canada și de a da
răspunsuri la întrebări precum: Care a fost contextul politico -istoric și economic ce a
determinat emigrarea românilor în America și Canada? Cum s -au format primele comunități
ortodoxe? În ce condiții au întemeiat românii ortodocși primele parohii? În ce mod au
contribuit preoții la dezvoltarea acestei Eparhii? Cum s -a constituit prima Episcopie
Ortodoxă Română în America? Cine au fost și sunt ierarhii Eparhiei Ortodoxe Române din
America și prin ce activități misionare, sociale și culturale au contribuit la păstrarea credinței
ortodoxe și a identității etnice? În ce măsură clericii și mirenii și -au adus aportul la evoluția
spirituală ș i culturală a Bisericii? Ce demersuri au fost efectuate în vederea unificării celor
două jurisdicții ortodoxe românești din America? Cum și -au organizat viața bisericească
românii ortodocși din America de Sud? Care este situația actuală a Mitropoliei Orto doxe
Române din cele două Americi? Ce acțiuni sunt întreprinse în vederea menținerii relațiilor
permanente ale Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi cu Biserica -Mamă?
Pentru a răspunde acestor întrebări, lucrarea de față a fost structurată pe ci nci capitole
și mai multe subcapitole, la care se adaugă concluziile generale, bibliografia și anexele.
Cercetarea urmărește o expunere a aspectelor importante ce caracterizează evoluția
vieții bisericești ortodoxe românești din Statele Unite ale Americii și Canada.

7 Pentru a înțelege circumstanțele apariției și dezvoltării primelor manifestări
religioase în America, am considerat necesar să începem acest demers științific cu aspectele
importante care privesc emigrația românilor în America în cea de -a doua jumătate a
secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea, și anume: identificarea primilor
români care au ajuns în America; date statistice privind numărul emigranților; cauzele și
consecințele migrației; adaptarea și integrarea emigranților în soc ietatea americană;
înființarea borturilor și a organizațiilor fraternal -culturale.
Al doilea capitol, Organizarea bisericească a românilor ortodocși din America și
Canada , se constituie într -o succintă prezentare a perioadei de început a vieții bisericești a
românilor ortodocși de peste Ocean.
Românii au plecat din locurile natale luând cu ei ceea ce aveau activ și trainic;
credința. Chiar dacă scopul lor era de a dobândi, prin muncă, un trai mai bun, în scurtă
vreme și -au dat seama că, fără viața religioa să cu întregul ei ritual nu pot trăi. Prin urmare,
fiind preocupați în mod deosebit de păstrarea identității religioase, în scurtă vreme românii
ortodocși și -au construit locașuri de cult și au făcut demersuri către autoritățile ecleziale din
țară pentru a trimite preoți în Statele Unite ale Americii și Canada. Mitropolia de la Sibiu a
fost preocupată să trimită preoți în America, iar Mitropolia Moldovei a trimis preoți în
Canada.
Prima biserică ortodoxă românească, cu hramul „ Sfânta Maria ”, a început să se
construiască în anul 1901, în Canada, regiunea Boian, Alberta, și a fost sfințită în anul 1905.
Între anii 1902 -1903 a fost construită prima parohie ortodoxă românească în localitatea
Regina , provincia Saskatchewan , Canada, cu hramul „ Sfântul Nicolae ”, un de a ajuns primul
preot slujitor, arhimandritul Evghenie Ungureanu , trimis de către mitropolitul Partenie
Clinceni al Moldovei.
În anul 1904, în orașul Cleveland, Ohio, s -au pus bazele înființării primei parohii
ortodoxe românești din America, „ Sfânta Mar ia”, unde, primul preot paroh trimis de către
mitropolitul Ardealului, Ioan Mețianu , în anul 1905, a fost Moise Balea , care, prin modul
cum s -a implicat în viața spirituală și socială a comunității, acționând în numele unui ideal, i
s-a conferit un statut unic, numele lui, în opinia lui Andrei Popovici, impunându -se a fi
„înscris cu litere de aur […] ca o recunoaștere a neobositei sale activități ”.1

1 Andrei Popovici, Americanii de orig ine română, în rev. „Sociologie românească”, anul II, mai -iunie, nr. 5 -6,
Ed. Institutul Social Român, București, 1937, p. 226.

8 În misiunea de pionierat a organizării bisericești din America, contribuții remarcabile
au avut preoții: Zaharia Oprea, Trandafir Scorobeț, Simeon Mihălțan, Ioan Podea, Ioan
Truția și alții.
Preotul Ioan Podea a participat în mod activ la organizarea bisericească din America,
contribuind semnificativ la refacerea unității parohiei din Cleveland, la organizar ea
primului protopopiat românesc, fiind numit în funcția de protopop în data de 10 aprilie
1912.
De la formarea primelor parohii și până la înființarea Episcopiei Ortodoxe Române
din America, în viața bisericească au existat nenumărate probleme, precum: lipsa de unitate
și de organizare; apariția unor preoți de nevoie fără pregătire teologică de specialitate,
hirotoniți de către episcopi ruși din Statele Unite ale Americii sau Canada, aceasta
datorându -se faptului că multe parohii au rămas fără preoți din cauza războiului; campaniile
de convertire susținute de protestanți, în special de baptiști, în urma cărora mulți români s –
au separat de Biserica străbună; demersuri îndelungate și anevoioase pentru ieșirea de sub
jurisdicția canonică a Mitropoliei din Si biu și organizarea într -o Episcopie care să fie sub
jurisdicția Mitropoliei de la București; tergiversarea numirii unui episcop.
Cererea pentru înființarea unei Episcopii Misionare Ortodoxe Române din America a
fost aprobată în Congresul bisericesc ținu t la Detroit, la parohia „Sfântul Gheorghe”, în
zilele de 25 -28 aprilie 1929.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul Miron Cristea, a
hotărât, în ziua de 26 ianuarie 1935 , ca arhimandritul Policarp Morușca , starețul mănăstirii
Hodoș -Bodrog, să fie episcopul românilor ortodocși din America.
Episcopia Misionară Ortodoxă Română din America s -a organizat și a funcționat în
conformitate cu Statutul propriu, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
fiind în concordanță cu Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe
Române.
Pentru ca cercetarea noastră să poată oferi o imagine cât mai completă asupra
evoluției vieții bisericești a românilor ortodocși din America și Canada, respectând
cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „ Aduceți -vă aminte de mai -marii voștri, care v -au grăit
vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și -au încheiat viața și urmați -le
credința ” (Evrei 13, 7), am dedicat un număr mai mare de pagini capitolului al III -lea,
Ierarh ii Bisericii Ortodoxe Române din Statele Unite ale Americii și Canada în secolul al
XX-lea, readucând în actualitate personalitatea bisericească a celor trei episcopi ortodocși
români: Policarp Morușca, Andrei Moldovan și Victorin Ursache.

9 Cele trei subcap itole prezintă atât datele bio -bibliografice ale celor trei ierarhi, cât și
aspectele importante ale activității lor.
Arhimandritul Policarp Morușca a fost numit episcop al românilor ortodocși din
America și Canada în ziua de 26 ianuarie 1935, de către S fântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române. În cei cinci ani de păstorire a întreprins mai multe acțiuni, între care amintim: de
la bun început a vizitat toate cele 47 de parohii și filiale existente în Statele Unite și Canada;
a sfințit biserici; a predica t, îndemnându -i pe români la unirea în aceeași credință; i -a
determinat pe preoți să respecte rânduielile canonice; a înființat revista și almanahul
„Solia”; în anul 1937 a pus bazele așezământului ortodox denumit „Vatra Românească” din
Grass Lake, Michiga n; a susținut înființarea școlilor românești și a corurilor bisericești; în
anul 1938, a contribuit la constituirea organizațiilor auxiliare ale Episcopiei, pentru tineretul
ortodox și femeile ortodoxe.
Din anul 1939, de când episcopului Policarp Morușca nu i s -a mai permis să plece în
Statele Unite ale Americii, fiind reținut în România de autoritățile comuniste, și până în
anul 1950, Eparhia ortodoxă română din America și Canada și -a dus misiunea mai departe
fără episcop. Preoții s -au împărțit în două ta bere, fiecare urmărind conducerea Episcopiei. A
fost cea mai grea și controversată perioadă din viața bisericească a românilor -americani
ortodocși.
În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 12 iulie 1950, s -a
aprobat alegerea pentru sca unul de episcop a preotului Andrei Moldovan, după care au
urmat: tunderea în monahism (5 noiembrie 1950), hirotonia întru arhiereu (12 noiembrie
1950), învestirea de către Patriarhul Justinian Marina (19 noiembrie 1950).
Numirea episcopului Andrei Moldov an a nemulțumit o parte dintre preoții și
credincioșii eparhiei. De aceea, în 1950, a avut loc scindarea românilor ortodocși,
constituindu -se două episcopii: Episcopia Misionară Ortodoxă a Americii și Canadei, cu
sediul în Detroit, Michigan, care a păstrat legătura canonică firească cu Biserica -Mamă, și
Episcopia Ortodoxă Română din America, care a întrerupt legăturile cu Patriarhia Română,
cu sediul la „Vatra Românească”, Jackson Michigan, condusă de episcopul Valerian Trifa,
care, din 1960, a intrat în le gătură canonică cu Biserica Ortodoxă din America (O.C.A. –
Orthodox Church in America).
După separarea celor două Eparhii, au urmat trei ani de certuri și procese, după care,
în anul 1953, Episcopia Misionară Ortodoxă a Americii și Canadei pierde dreptul asupra
titlurilor de la „Vatra Românească” și a revistei „Solia”. În aceste condiții, episcopul Andrei
Moldovan a avut dificila misiune de a ține unite parohiile ortodoxe românești rămase fidele

10 Bisericii -Mamă. Astfel, a cumpărat un sediu nou pentru Episc opie, în Detroit, a înființat
Calendarul „Credința”, a sfințit biserici, a dezvoltat și întărit legăturile canonice cu celelalte
Biserici ortodoxe de pe continent.
După plecarea la Domnul a episcopului Andrei Moldovan, în anul 1963, românii
ortodocși din America și Canada au fost nevoiți iarăși să aleagă un episcop pentru Eparhia
lor. După trei ani, în data de 23 aprilie 1966, arhimandritul Victorin Ursache a fost ales
episcop de către Congresul bisericesc al Episcopiei Misionare Ortodoxe a Americii și
Canadei, iar î n ședința din 6 iunie 1966, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom âne
recunoa ște și aprob ă aceast ă alegere. Prime ște hirotonia în data de 7 august 1966, iar
învestirea și întronizarea în ziua de 21 august a aceluia și an. Din acel moment devine
episcop al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America și Canada.
După 44 de ani, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom âne, în 11 iunie 1973, a luat
decizia ca Episcopia să fie ridicată la rangul de Arhiepiscopie, având titulatura oficială –
Arhiepi scopia Misionară Ortodoxă Română din America , iar episcopului Victorin să i se
acorde rangul de arhiepiscop. Din anul 1991, Arhiepiscopia primește titulatura de
Arhiepiscopia Ortodox ă Română în America și Canada .
În capitolul al IV -lea, intitulat Păstrarea și promovarea limbii, culturii și
spiritualității românești de către românii ortodocși din Statele Unite ale Americii și
Canada , ne-am propus să creionăm în linii mari momentele cele mai importante din viața și
activitatea cultural -spirituală a arhimandri tului Bartolomeu Anania, precum și a altor preoți
și mireni destoinici care au lucrat pentru binele comun, spre Slava lui Dumnezeu și a Sfintei
Biserici.
În același capitol prezentăm momentul înființării Societăților fraternal -culturale din
Statele Unite a le Americii și Canada, care era scopul lor și cum s -au organizat în timp. De
asemenea, evidențiem acțiunile specifice și scopul celor două Organizații auxiliare ale
Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, și anume: Asociația Auxiliară
Ortodoxă Ro mână a Doamnelor , cunoscută și sub denumirea de AROLA ( The Association
of Romanian Orthodox Ladies Auxiliaries ) și Asociația tinerilor ortodocși din cele două
Americi – ROYA (Romanian Orthodox Youth in America).
Capitolul se încheie cu redarea unor aspect e ale mass -mediei românești în Statele
Unite ale Americii și Canada. Presa românească, datorită numărului mare de emigranți, a fost
foarte bogată și variată, îndeosebi în secolul al XX -lea. Prima publicație românească (scrisă
în română și idiș) din Statele Unite ale Americii și Canada, „ Curierul româno -american” ,
aparținând românilor evrei, a apărut în anul 1900, la New York. În anul 1903 apare la

11 Cleveland, Ohio, publicația săptămânală literar -politică și economică, „ Tribuna ”, scrisă
numai în limba română. Ziarul „ America ”, fondat în anul 1906, la Cleveland, de preotul
Moise Balea, a avut ca obiective principale informarea și educarea românilor, precum și
dezvoltarea solidarității și iubirii de neam.
Organizația „Uniunea și Liga”, împreună cu ziarul „Ameri ca”, au avut un rol major
în promovarea valorilor culturii și civilizației românești, în păstrarea tradițiilor străbune și a
limbii materne. De asemenea, au apărat poziția României în Războiul balcanic și au militat
pentru unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, iar după anul 1940, românii din
America au fost preocupați mai mult ca niciodată de politică, condamnând ferm cedarea
Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ținutului Herța și a unei părți din Transilvania.
O atenție aparte o acordăm publicațiilor: „Comuniunea românească”, „Adevărul” și
„Cuvântul românesc”.
Un spațiu special este rezervat mass -mediei bisericești românești: revistei „Solia”,
apărută în anul 1936 la Youngstown, Ohio, cu binecuvântarea episcopului Policarp Morușca;
revistei „Credința”, înființată în anul 1952, la Detroit, Michigan, precum și Calendarului –
Almanah „Credința”; postului de radio online „Credința” și postului de radio „Vocea
Ortodoxiei”.
Ultimul capitol al lucrării, Arhiepiscopia Ortodoxă română din cele două Americi,
între tradiție și modernitate, cuprinde patru subcapitole:
În primul subcapitol, Încercări de unificare a tuturor românilor ortodocși într -o
singură organizare bisericească , ne-am propus să evidențiem principalele momente în care
s-a încercat, prin dialog, să se ajungă la realizarea reconcilierii cu trecutul și a redobândirii
unității jurisdicționale a celor două episcopii ortodoxe românești din Statele Unite ale
Americii și Canada. Sunt consemnate rezultatele favorabile ale acestui dialog, început
oficial în momentul când a luat ființă Comisia mixtă de dialog , precum și insuccesul acestor
demersuri.
Cel de -al doilea subcapitol, Reorganizarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America și Canada și ridicarea ei la rangul de Mitropolie , reliefează opera de regener are a
Eparhiei, inițiată de către Arhiepiscopul Nicolae Condrea odată cu instalarea sa în fruntea
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada, în iulie 2002, și spijinită de către
Protosinghelul Ioan Casian Tunaru care, în martie 2006, a fost ales Episcop -Vicar al
Arhiepiscopiei Române în America și Canada.
La scurt timp după hirotonia și înscăunarea Arhiepiscopului Nicolae, numărul
parohiilor ortodoxe din Statele Unite ale Americii și Canada a început să crească. Dacă în

12 anul 1918 erau 30 de par ohii ortodoxe românești, în anul 1929 – 49 de parohii (34 în Statele
Unite ale Americii și 15 în Canada), în anul 1939 – 44 de parohii și 62 filii (33 parohii și 54
filii în Statele Unite ale Americii și 11 parohii și 8 filii în Canada), iar în anul 1972 – 31 de
parohii (12 în Statele Unite ale Americii, 18 în Canada și una în Venezuela), vom constata
că în anul 2002 parohiile și misiunile din Statele Unite ale Americii și Canada erau în
număr de 26. În anul 2016 sunt înregistrate 61 de parohii și misiuni și 4 mănăstiri (2 în
Statele Unite ale Americii și 2 în Canada).
În același subcapitol sunt menționate activitățile semnificative desfășurate în cadrul
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, derulate pe mai multe planuri, și
anume: pastora l-misionar , administrativ , catehetic , inter -ortodox și ecumenic .
În continuare sunt prezentate cele mai importante evenimente din viața bisericească
a românilor ortodocși de peste Ocean petrecute în epoca noastră (2016 -2017): înființarea
Mitropoliei Ortod oxe Române a celor două Americi având în componență două eparhii:
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii și Episcopia Ortodoxă
Română a Canadei, precum și ridicarea la rangul de Mitropolit a Arhiepiscopului Nicolae
Condrea și alegerea Episcopului -Vicar Ioan Casian ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe
Române a Canadei.
Ultimele subcapitole oferă informații despre situația celor două parohii ortodoxe
românești din America de Sud aflate sub jurisdicția canonică a Mitropoliei Ortodoxe
Române a celor două Americi: parohia „ Sfinții Împărați Constantin și Elena din Venezuela
și parohia „ Sfântul Apostol Andrei ” din Argentina. De asemenea, evidențiem relația
Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi cu Biserica –Mamă.
Selectarea informațiilo r din sursele arhivistice au constituit un demers definitoriu
pentru redactarea tezei. De asemenea, presa bisericească ortodoxă sau unele ziare și reviste
laice, precum și publicațiile electronice întregesc cu informații tema lucrării. Dintre cele
mai impo rtante, amintim: revista „Biserica Ortodoxă Română”, revista și Calendarul –
Almanah „Credința”, revista „Solia”, ziarul „America”, „Revista Teologică”.
Dacă, de -a lungul timpului, cercetările referitoare la viața bisericească a românilor
ortodocși din Ameri ca s-au materializat în mici studii și articole, de ceva vreme, unii
cercetători și -au îndreptat mai mult atenția către explorarea acestei teme, cea mai edificatoare
contribuție având -o preotul prof. univ. dr. Gabriel -Viorel Gârdan, cu lucrarea Episcopia
Ortodoxă Română din America – parte a Ortodoxiei Americane .
În tratarea subiectului nostru, lucrarea lui Gerald J. Bobango, The Romanian
Ortodox Episcopate of America: The first half century 1929 -1979 (Episcopia Ortodoxă

13 Română din America: Prima jumătate de secol, 1929 -1979 ), prin expunerea în detaliu și
cu obiectivitate, credem noi, a evoluției vieții bisericești a românilor ortodocși de peste
Ocean, a fost de mare importanță.
Tema imigrării și a asimilării românilor în Statele Unite ale Americii a fo st expusă,
în urma unei cercetări amănunțite efectuate pe teritoriul american la începutul secolului al
XX-lea, de Christine Avghi Galitzi în lucrarea A study of Assimilation Amoung the
Roumanians of United States . Datele oferite ne -au ajutat să consolidăm imaginea
emigrantului și să realizăm un tablou real al fenomenului studiat.
Contribuții importante privind fenomenul migraționist au adus și autorii: Ion Iosif
Șchiopul, Alexandru Nemoianu, Ioan Podea, Iancu Roman, Șerban Drutzu și Andrei
Popovici, Aurel Sasu, Stelian Popescu -Boteni, Ștefan Meteș, Sanda Galopenția, Radu
Toma, Gelu Neamțu, Anca Hartular ș.a.
Pe lângă autorii menționați mai sus, care fac referire și la organizarea vieții
bisericești a emigranților români pe tărâmul american, regretatul preot și profesor Aurel Jivi
oferă informații prețioase despre evoluția românilor ortodocși din America până în anul
1929, în studiul Începuturile vieții bisericești la românii ortodocși din America .
De asemenea, articolele preotului Trandafir Scorobeț, furniz ează date concrete
despre românii ortodocși din America și viața bisericească din perioada 1928 -1929.
În studiul preotului Ioan Casian, Românii din America și viața lor religioasă ,
publicat în anul 1950 în revista „Biserica Ortodoxă Română”, găsim informaț ii despre:
emigrația românilor în America, viața religioasă, economică și culturală, organizarea
parohiilor și înființarea episcopiei.
Mărturii consistente despre viața, activitatea și personalitatea episcopului Policarp
Morușca sunt dezvăluite în multe volume și articole, de autori precum: Aurel Sasu, în
volumele Drumul vieții și Cazul Policarp Morușca ; preotul Remus Grama, în volumul
Policarp Morușca, primul episcop al românilor din America ; pr. prof. dr. Alexandru
Moraru, în studiul Un ierarh nedrept ățit: episcopul Policarp Morușca al Americii și
Canadei (1935 -1939) ; pr. prof. dr. Mircea Pacurariu, în articolul Preotul Pompei Morușca –
Episcopul Policarp al Americii , publicat în volumul Cărturari sibieni de altădată ; Radu
Șerban, în lucrarea Prea Sfin țitul Policarp. Însemnări despre Unchiul Pompei .
Personalitatea complexă a arhiepiscopului Victorin Ursache este evocată de către
arhimandritul Bartolomeu Anania în volumul Memorii , precum și în articolele scrise de:
Gheorghe Alexe, arhimandritul Vasile Va silache, preotul Dumitru Bodale, preotul Theodor
Damian, Nicholas Apostola sau arhiman dritul Jerome (Leslie) New ville.

14 Din cele prezentate mai sus, extragem urmatoarele considerații finale:
În perioada de început a emigrației românești în Statele Unite a le Americii și Canada,
adică sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea, migranții români au
demonstrat că visul cu care au venit de acasă, adică acela de a agonisi o sumă de bani (o
mie de dolari și banii pentru drumul de întoarcere) , trebuia să fie împlinit cu orice preț, în
ciuda faptului că au fost nevoiți să facă față tuturor problemelor noului mediu de viață,
precum: însușirea limbii; adaptarea în noul spațiu geografic, economic, politic și cultural;
învățarea unor meserii cu tot ul diferite față de ceea ce știau ei, pentru că, românii emigranți,
fiind peste 80% agricultori, au fost nevoiți să lucreze în industria fierului și a oțelului,
minele de cărbuni, industria automobilului etc.
Chiar dacă se cunoaște faptul că emigrația rom ânilor a fost generată de multiple
cauze: social -economice, politice, creșterea demografică, oprimarea națională și religioasă,
totuși cauza principală a fost cea economică . Gândul de la început al migranților nu a fost
acela de a se dezrădăcina de pământu l natal, însă modul în care au început să trăiască și mai
ales războiul, care a izbucnit în anul 1914, i -a determinat pe mulți dintre ei să se stabilească
definitiv în Statele Unite ale Americii, în orașele industriale precum Cleveland, Chicago,
Detroit, Philadelphia sau New York, sau în Canada, în orașe ca Montreal, Toronto,
Windsor, Hamilton sau Winnipeg.
Organizarea instituțională a românilor de peste Ocean a reprezentat o formă
importantă de păstrare și evidențiere a identității etnice, lingvistice, culturale și religioase.
Mai întâi, emigranții români și -au întemeiat organizații comunitare, apoi s -au înființat
borturile (boarding house ) unde erau găzduiți noii emigranți, după care au apărut asociațiile
de întrajutorare sau organizațiile fraternal -culturale.
Prezența românilor în acel context social, viața în colectivitate, nevoia de ordine și
stabilitate în trăirea credinței, toate acestea au impus o organizare bisericească, precum și
consimțirea unor repere și reguli.
Începutul organizării vieții bisericești în America a fost impresionant, animat fiind de
entuziasmul și năzuințele primei generații. Majoritatea românilor emigranți, fiind țărani cu
credința bine înrădăcinată în suflete, nu s -au pierdut printre străini și în multitudinea de
religii și confesiuni creștine prezente pe întreg pământul american. La început au apelat la
serviciile preoților din Bisericile Ortodoxe surori precum ucraineni, ruși, greci sau albanezi,
după care, în scurt timp, în pofida tuturor greutăților, s -au organizat temei nic: au construit
biserici, s -au constituit parohii, autoritățile ecleziale din țară au trimis preoți. Chiar dacă
românii ortodocși au îndeplinit cu promptitudine partea lor de activitate, totuși, ceea ce a

15 încetinit mult dezvoltarea unei biserici unite și viguroase a fost lipsa unei păstoriri
episcopale și a unui cler stabil și cu o pegătire corespunzătoare.
Eforturile susținute ale românilor ortodocși, preoți și mireni, de a se organiza în cadrul
unei episcopii, sunt remarcabile. Nenumăratele cereri și r eferate trimise către autoritățile
ecleziale din țară, pentru înființarea Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America și
pentru numirea unui episcop, și -au lăsat așteptat răspunsul mulți ani. Însă, odată cu numirea
episcopului Policarp Morușca, viața bisericească a românilor ortodocși din America și
Canada a intrat pe un făgaș normal.
Fiecare episcop a marcat perioada episcopatului său prin importante lucrări pastoral –
misionare, administrativ -gospodărești sau cultural -educaționale.
Primul titular al E piscopiei Misionare Ortodoxe Române din America, episcopul
Policarp Morușca, vreme de cinci ani a desfășurat o rodnică activitate, întărind cele
întemeiate înainte de credincioșii și preoții ortodocși români. În calitatea sa de episcop și -a
pus amprenta în mod definitoriu asupra evoluției întregii eparhii, implicându -se cu multă
energie și competență în viața spirituală și culturală a comunității. Experiența sa bogată l -a
îndreptățit să elaboreze lucrări teologice, predici adunate în cărți, ceea ce a cont ribuit la
conturarea unei imagini cât mai clare și mai complexe a personalității sale.
Episcopul Andrei Moldovan a trebuit să înfrunte perioada cea mai delicată din
istoria vieții bisericești a românilor ortodocși de peste Ocean, cea a scindării Episcopiei
Misionare Ortodoxe Române din America și Canada. În acele împrejurări, episcopul
Moldovan nu a lăsat să se risipească turma ce -a mai rămas. În cei aproape 13 ani de
păstorire a lucrat cu spirit de răspundere, adoptând soluțiile cele mai bune pentru
remedi erea și preîntâmpinarea lipsurilor și deficiențelor, pentru îndepărtarea neîncrederii și
a suspiciunilor.
Din biografia arhiepiscopului Victorin Ursache, a șa cum ni se contureaz ă din
amintirile noastre și ale altor persoane care l -au cunoscut, afl ăm despr e faptele pe care le -a
împlinit, despre d ăruirea și lipsa de odihn ă cu care înțelegea s ă finalizeze fiecare g ând. În
cei 35 de ani de p ăstorire, arhiepiscopul Victorin, cu firea lui bl ândă, cu inima plecată spre
înțelegere și orientată întotdeauna spre bin ele întregii Eparhii, a îmbinat armonios credința
în Dumnezeu cu iubirea de oameni, fiind preocupat îndeosebi de tânăra generație.
Activitatea sa pastorală a fost îndreptată în special spre cele spirituale. Latura cultural ă,
cărturăreasc ă nu a neglijat -o, lăsând mo ștenire mai multe lucr ări din care rezult ă o bogat ă
experien ță duhovniceasc ă. Modestia, sobrietatea, evlavia și bunătatea sa de monah autentic,
cuvios și drept, tenacitatea, perseverența, inteligența și talentul său oratoric sunt doar o

16 parte din calitățile sale extraordinare. Numele lui poate fi înscris cu cinste în rândul marilor
ierarhi cărturari ai neamului nostru.
Pentru atingerea scopului misiunii lor, clerici și laici deopotrivă, în frunte cu
arhiepiscopul Victorin și cu arhimandritul Bart olomeu Anania, au reușit să organizeze și să
întărească Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Română din America, în condițiile dezbinării
românilor -americani, trecând cu înțelepciune peste neliniști, frământări și dezamăgiri,
acordând toată atenția păstrării c redinței ortodoxe, culturii și limbii materne, tradițiilor
strămoșești și conștiinței românești.
Însuflețirea duhovnicească prin care ierarhii și preoții au făcut față problemelor din
perioada păstoririi lor constituie un imbold pentru clericii de astăzi. Pentru noua generație
este nevoie ca modelul lor de slujire să fie cunoscut.
Un aspect deosebit de important în dezvoltarea culturală și spirituală a românilor –
americani, precum și în păstrarea și promovarea limbii materne și a identității naționale, s -a
datorat mass -mediei. Încă de la începutul secolului al XIX -lea presa a constituit pentru
românii emigranți mijlocul predominant de comunicare, având în vedere că libertatea de
expresie a fost și este o oportunitate în Occident.
Deschizătoarea de drum a pr esei bisericești a fost revista Episcopiei Misionare
Ortodoxe Române din America, „Solia”. Aceasta, împreună cu revista și Calendarul –
Almanah „Credința” au devenit documente ale continuității și identității ortodoxe românești
în America și Canada.
Arhiman dritul Bartolomeu Anania, timp de 11 ani (1965 -1976), în cadrul Eparhiei
Misionare Ortodoxe Române din America a îndeplinit mai multe funcții. Însă, prin
preluarea departamentului de cultură, având funcția de redactor al revistei și al Almanahului
„Credinț a”, s-a adus un suflu nou, dorindu -se să se dezvăluie în fața cititorului o imagine
corectă a tot ce se întâmplă în Eparhie, precum și împrăștierea unor posibile răstălmăciri. Își
propusese să facă din revista „Credința” o foaie de înaltă ținută , și în bun ă parte a reușit,
pentru că toate disponibilitățile sale intelectuale și sufletești s -au materializat întotdeauna în
fapte.
Odată cu instalarea Arhiepiscopului Nicolae Condrea în fruntea Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române din America și Canada, în iulie 2002, a fost inițiată o operă de regenerare
a Eparhiei. Preocupările permanente ale Arhiepiscopiei au fost: de a oferi stabilitate; de a
păstra patrimoniul spiritual, cultural și material transmis din veacul trecut; elaborarea de
programe și proiecte bine puncta te pentru a preîntâmpina influențele nedorite din afară;
inițierea de noi și valoroase activități pe plan bisericesc și cultural; susținerea educației

17 religioase a tinerilor; menținearea legăturii permanente cu Biserica -Mamă; interesul pentru
dialogul int er-creștin și inter -religios ș.a.
Una din obligațiile misionare urgente a fost restabilirea unității jurisdicționale a
celor două Eparhii Ortodoxe românești din America. În acest sens, după 1990 s -au făcut
reale progrese pentru refacerea unității. Totuși , în pofida regăsirii comuniunii și a
respectului reciproc, cele două dioceze rămân divizate, păstrându -se în continuare speranța
că într -o zi vor avea din nou aceeași Biserică -Mamă.
Simptomele produse de acel dureros eveniment, în care românii ortodocși din
Statele Unite ale Americii și Canada s -au trezit dezbinați fără voia lor, nu pot fi înlăturate
printr -un examen critic, ci printr -un dialog sincer și într -o totală cunoștință a realității. De
aceea nici noi nu ne -am propus ca acel moment al separării c elor două Eparhii ortodoxe
românești să îl supunem unei analize critice, ci considerăm că prezentarea lui ne -a oferit
prilejul reflecției și dorința de a da ascultare cuvintelor Sfântului Apostol Pavel: „ Vă
îndemn fraților, pentru numele Domnului nostru I isus Hristos, ca toți să fiți într -o vorbă și –
n rândul vostru să nu fie dezbinări, ci să fiți cu totul uniți în același cuget și în aceeași
dreaptă judecată ” (I Cor. 1, 10)
O pagină importantă a istoriei ortodoxiei românești de peste Ocean s -a scris în anu l
2016, când a fost înființată Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, oferind
astfel certitudinea continuității vieții bisericești a românilor ortododocși pe acest continent.
În momentul actual, Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi par ticipă
activ la revigorarea vieții parohiale, deoarece preocuparea credincioșilor pentru o viețuire
spirituală autentică a scăzut mult, individualismul și materialismul primând mai mult decât
valorile tradiționale după care s -au orientat generațiile din se colul trecut. De asemenea, se
fac eforturi pentru păstrarea limbii române în cult și în mijlocul credincioșilor. Slujbele
religioase se săvârșesc în limba română și în limba engleză pentru că foarte puțini din tinerii
de astăzi mai vorbesc românește.
Un al t obiectiv este acela de a înființa noi parohii, mai ales pentru că unele
comunități nu au biserici proprii ci folosesc biserici împrumutate de la romano -catolici,
anglicani sau protestanți.
În America, prozelitismul religios a găsit un spațiu potrivit de manifestare, având în
vedere că aici există cele mai multe confesiuni, secte și grupări religioase. Unul din meritele
Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi este acela că a avut și are în sânul ei
oameni de mare valoare duhovnicească și intelect uală; ierarhi, preoți sau laici, care au
apărat și apără Ortodoxia.

18
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Fonduri arhivistice :
1. Arhiva Arhiepiscopiei Sibiu (A.A.S.) :
Dosar III, 1/1927
Dosar III, 1/1931
Dosar III, 322 -912;
Dosar III, 325 -904;
Dosar III, 453 -904;
Dosar III, 585 -912;
Dosar III, 708 -904;
2. Arhiva Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (A.S.S.) :
Dosar nr. 41/1935;
Dosar nr. 383/1935;
Dosar nr. 155/1920 -1926;
Dosar nr. 594/1946;
Dosar nr. 610/1947;
Dosar nr. 28/1950;
Dosar nr. 28/1950 bis;
Fond Bălan , nr. 1485/1951;
Dosar nr. 324/1965;
Dosar nr. 326/1965;
Dosar nr. 304/1966;
Dosar nr. 326/1966;

3. Arhiva Ministerului Afacerilor de Externe (A.M.A.E.), București, Fond Washington:
vol. 91;
vol. 94;
4. Arhivele Naționale Istorice Centrale (A. N.I.C.) , Fondul Ministerului Cultelor și Artelor
(M.C.A. .):
Dosar nr. 2/1931;
Dosar nr. 6/1932;

19 Dosar nr. 6/1941;
5. Arhiva Bibliotecii Mitropoliei Sibiu (A .B.M..S. ):
Fond varia 1626;
Fond Nicolae Bălan;
6. Arhiva Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi , Fond Victorin Ursache,
Chicago , Illinois, S.U.A.;
7. Romanian Heritage Center (R.H.C.), Jakson, Michigan, S.U.A., fond. Policarp Morușca;
8. Arhiva Centrului de Studii și Documentare Valerian Trifa (A.C.S.D.V.T. ), Jackson
Michigan, S.U.A.

II. Ediții ale Sfintei Scripturi
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea
Sfântului Sinod, Ed. I.B.M.B.O.R., București, 1991.
2. Biblia sau Sfânta Scriptură , Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după
Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura I.B.M.O.R.,
București, 2001.

III. Dicționare, Enciclopedii, Monografii , Albume:

1. ***Album aniversar, 1954 , publicat de Episcopia Ortodox ă Rom ână din America cu
ocazia Congresului Episcopiei, 3 -5 iulie 1954;
2. Enciclopedia Ortodoxiei Românești , Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,
București, 2010;
3. PĂCURARIU, Mircea, Dicționarul teologilor româ ni, ediția a II -a, Ed. Enciclopedică,
București, 2002;
4. PREDESCU, Lucian, Enciclopedia României Cugetarea, Material românesc, oameni și
înfăptuiri, Ed. Saeculum & Vestala, București, 1999;
5. ROȘCA, Eusebiu, R., Monografia Institutului seminarului teologic -pedagogic
„Andreian” al Arhidiecezei gr. or. române din Transilvania , Tiparul Tipografiei
Arhidiecezane, Sibiu, 1911;
6. SASU, Aurel, Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și Canada , Editura
Albatros, București, 2001;

20 7. MANOLESCU, Florin, Encicloped ia exilului literar românesc: 1945 -1989 , Ediția a II -a,
revizuită, București, Editura Compania, 2010;
8. Monografia Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, coordonator: Preot
Vasile Mureșan, Editura Dinasty Books Proeditură și Tipografie, Bucur ești, 2014;

IV. Volume publicate :
1. ADAM, I. Iosif; Pușcaș, Ioan, Izvoare de demografie istorică, sec. al XIX -lea – 1914 ,
Transilvania , vol. II, București, 1987;
2. AFONSKY, Gregori, Bishop, A History of the Orthodox Church in Alaska. 1794 -1917 ,
Saint Herma n’s Theological Seminary Press, 1977;
3. ANANIA, Valeriu, Memorii , Editura Polirom, Iași, 2011;
4. BASARAB, Mircea, Biserica și neamul în diaspora , Ed. Limes, Cluj, 2001;
5. BÂGIU, Lucian -Vasile, Valeriu Anania, scriitorul , Editura Limes, Cluj -Napoca, 2006;
6. BOBANG O, J. Gerald, The Romanian Ortodox Episcopate of America: The first half
century 1929 -1979 , Published by The Romanian -American Heritage Center, Jackson,
Michigan, 1979;
7. BOBANGO, J. Gerald, Episcopia Ortodoxă Română din America: Prima jumătate de
secol, 19 29-1979 , traducere de Pr. Ionuț Tudor Maerean, The romanian Orthodox
Episcopate of America, Grass Lake, Michigan, 2014;
8. BRANIȘTE, Ene, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila , Tipografia cărților
bisericești, București, 1943;
9. BRIMELOW, Peter, Alien Nation; Common Sense About American’s Immigration
Disaster , Random House, New York, 1996;
10. BUJEA, Eleanor, Dr. Romanians in Canada , The Romanian Orthodox Episcopate of
America, Michigan, 2009;
11. CÂMPIAN, Viorel, Oameni și locuri din Sătmar , vol. I, Ed. Citadela, Satu Mare, 2010;
12. CHIFĂR, Nicolae, Pr., Istoria creștinismului , vol IV, Editura Trinitas, Iași, 2005;
13. CONSTANTINIU, Florin, Între Hitler și Stalin. România și Pactul Ribbentrop -Molotov ,
Ed. Danubius, București, 1999;
14. CONSTANTINIU, Florin, O ist orie sinceră a poporului român, Ed. Univers
Enciclopedic, București, 2003;
15. CRĂCIUN, I., Gavril; Crăciun, I., Elena, Arhiepiscopul Ursache Victorin, purtător de
stindard al Ortodoxiei românești în SUA și Canada , Arhiepiscopia Ortodoxă Română din
cele două A merici, 2016;

21 16. CRISTEA, Elie Miron, Pr., dr., Note ascunse, însemnări personale (1895 -1937) , Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 1999;
17. DELETANT, Denis, România sub regimul comunist , traducere de Delia Răzdolescu,
Fundația Academia Civică, București, 1997;
18. DRUTZU, Ș erban; POPOVICI, Andrei, Românii din America , Editura Cartea
Românească, București, 1926;
19. EPPEL, Marius, Vasile Mangra (1850 -1918). Contribuții la cunoașterea vieții și
activității lui , Editura Mirador, Arad, 2000;
20. FEKETT, Șofron S., Istoria Uniunii și L igii societăților de ajutor din America ,
Tipografia ziarului America , Cleveland, Ohio, 1956;
21. FILLMAN, George, General George Pomuț (1818 -1882), istoria vieții și timpurilor sale ,
Editura Tipomur, Târgu -Mureș, 1996;
22. FLOCA, N. Ioan, Arhid. Prof. dr., Canoane le Bisericii Ortodoxe . Note și comentarii ,
București, 1991;
23. FLOCA, N. Ioan, Arhid. Prof. dr., Drept canonic ortodox , vol. I, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990;
24. FLORESCU, Gheorghe, I., editor, Relații româno -americane în timpurile moderne ,
Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1993;
25. FORNADE, Dan, Românii din America – 500 personalități din SUA și Canada , Ediția a
II-a, Redacția publicațiilor pentru sănătate, București, 2004;
26. GALITZI, Avghi Christi ne, A study of Assimilation Amoung the Roumanians of United
States , Columbia University Press, New York, 1929;
27. GALOPENȚIA, Sanda, Emigranții Carter , Ed. Paideia, București, 2008
28. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Românii ortodocși din America. Documente , vol.I, Edit ura
Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2010;
29. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Episcopia Ortodoxă Română din America – parte a
Ortodoxiei Americane , Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2007;
30. GIURESCU, Dinu, C., România în cel de -al doilea război mondia l (1939 -1943) , Ed. All
Educational, București, 1999;
31. GORDON, Vasile, Pr. prof., dr., Introducere în Catehetica Ortodoxă , Editura Sophia,
București, 2004;
32. GRAD, Cornel, Al doi lea arbitraj de la Viena , Institutul European, Iași, 1998;
33. GRAMA, Remus, Policarp Morușca, primul episcop al românilor din America. Scrisori
din captivitate , Ed. Eikon, Cluj -Napoca, 2004;

22 34. GRAMA, Remus, Cleveland 1904 -1999: „The falling Asleep of the Ever -Virgin Mary”
Romanian Orthodox Cathedral , Cleveland, Ohio, 1999;
35. HARTULAR, Anca, Merem în America , Începuturile comunității românești în America ,
Editura Fundațiilor culturale române, București, 1996;
36. ***Hirotonia Prea Sfințitului Victorin , în „Credința”, XVI, nr. 7 -8,1966;
37. IONESCU, Mihail E. (coord.), Romania -NATO Chronology 1989 -2004 , Institute for
Political Studies of Defense and Military History, Bucharest, 2004.
38. IORGA, Nicolae, America și românii din America. Note de drum și conferințe ,
Așezământul tipografic „Datina românească”, Vălenii de Munte, 1930;
39. JENKINS, Philip, O istorie a Statelor Unite , traducere de Mihai Stoica, Editura Artemis,
București, 2002;
40. JOSEPH, Samuel, Jewish Immigration to the United States from 1881 to 1910 , New
York, Columbia University Press, 1914;
41. LEB, Ioan Vasile, Teologie și istorie. Studii de Patristic ă și Istorie Bisericească , Editura
Arhidiecezană, Cluj -Napoca, 1999;
42. LUPU, Nicolae, Prin lume: Jurnal american , Institutul European, Iași, 1995;
43. MANEA, Vasile, Preoți ortodocși în închisorile comuniste , Editura Patmos, Cluj –
Napoca, 2000;
44. MANOLACHE, Ioan, N ., Gânduri despre Vutcani și despre vutcăneni , Editura Pim, Iași,
2007;
45. MARINESCU, Aurel Sergiu, O contribuție la istoria exilului românesc , Editura Vremea,
București, 2011;
46. METEȘ, Ștefan, Emigrări românești din Transilvania în sec. XIII -XX, ediția a II -a,
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977;
47. MEYENDORFF, Jean, Biserica ortodoxă ieri și azi , traducere de Cătălin Lazurca,
Editura Anastasia, București, 1996;
48. MORARU, Alexandru, Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române. Bio -bibliografii selective ,
Ed. Reîntregirea, Alba -Iulia, 2005;
49. MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885 -2000 , vol. III, tom I,
Biserică. Națiune. Cultură. Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2006;
50. MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885 -2000 , vol. III, tom II,
Dialog teologic și ecumenic , Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 2006;

23 51. MORUȘCA, Policarp, Drumul vieții , Ediție de Aurel Sasu, Editura Atos, Bucu rești,
2001;
52. MORUȘCA, Policarp, Policarp Morușca, Arc spre mileniul trei. Scrieri creștine , ediție
îngrijită de Radu Șerban, Editura Dareco, 2008;
53. MUREȘAN, Octavian, Congresul Bisericesc ținut în zilele de 25 -28 aprilie la Detroit,
Michigan, U.S.A. , 1929;
54. NEAMȚU, Gelu; Patachi, Liviu, În America pentru unirea Transilvaniei cu România ,
Editura Dagerom Impex, Cluj -Napoca, 1997;
55. NEAMȚU, Gelu, Generalul George Pomuț (1818 -1882). Viața adevărată a unui erou de
legendă , Centrul de Studii Transilvane, Ed. Fundaț ia Culturală Română, Cluj -Napoca,
2001;
56. NEMOIANU, Alexandru, Cuvinte despre românii -americani , vol. I, Editura Clusium,
Cluj-Napoca, 1997;
57. NEMOIANU, Alexandru, Tărâmuri, între Banat și America , Editura Limes, Cluj –
Napoca, 2003;
58. NICOARĂ, Ioan, Brașovenii î n fruntea luptei românilor din S.U.A. pentru desăvârșirea
procesului de unitate națională și politică de la 1 decembrie 1918, în „CVMIDAVA” –
Muzeul Județean Brașov, 1974 -1975;
59. NICOLESCU, Corneliu, America. Războiul mondial. Războiul rece. Destindere , Ed.
C.A. Publishing, Cluj -Napoca, 2010;
60. NIȚU, P. Liviu, Elita politică istorică 1945 -1955 , Ed. Mica Valahie, București, 2014;
61. OLTEANU, Carol, Scurtă istorie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și
Canada , Chicago, 2003;
62. PĂCURARIU, Mircea, Istoria Biser icii Ortodoxe Române , vol 3 (secolele XIX și XX),
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993;
63. PĂCURARIU, Mircea, Cărturari sibieni de altădată , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2002;
64. PÂRVU, Constantin; PĂCURARIU, Mi rcea; FLOCA, Ioan, Autocefalie, Patriarhie,
Slujire sfântă: Momente aniversare în Biserica Ortodoxă Română , Ed. I.B.M.B.O.R.,
București, 1995;
65. PLĂMĂDEALĂ, Antonie, Contribuții istorice privind perioada 1918 -1939 Elie Miron
Cristea, Documente și Coresponden ță, Sibiu, 1987;
66. PLĂMĂDEALĂ, Antonie, Pagini dintr -o arhivă inedită , Colecția Opera Omnia, Editura
Tipo Moldova, Iași, 2011;
67. POCITAN, Veniamin, Biserica ortodoxă română din America , București -Cernica, 1937;

24 68. PODEA, Ioan, Românii din America , Tiparul Tipogr afiei Arhidiecezane, Sibiu, 1912;
69. POLICARP, Morușca, Drumul vieții , ediție de Aurel Sasu, Editura Atos, București,
2001;
70. POPESCU -BOTENI, Stelian, Relațiile între România și S.U.A. până în 1914 , Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 1980;
71. POPOVICI, Andrei, Americanii de origine română , Institutul Social Român, București,
1937;
72. ROMAN, Iancu, Românul în străinătate , Biblioteca Română, New -York, 1910;
73. SALINS, Peter D., Assimilation American Style: An Impassioned Defense of immigration
and Assimilation as the Foundation o f American Greatness and the American Dream ,
Basic Books, New York, 1997;
74. SASU, Aurel, Cazul Policarp Morușca, o cronologie a faptelor , Editura Limes, Cluj –
Napoca, 2002;
75. SASU, Aurel, Cultura română în Statele Unite și Canada , vol. I, Presa , Editura
Fundați ei Culturale Române, București, 1993; vol II, Nostalgia , Editura Fundației
Culturale Române, București, 1993; vol. III, Societățile culturale , Editura Limes, Cluj –
Napoca, 2002.
76. SASU, Aurel & Popescu, Carmina, Întâlnirile de vineri, istoria unui deceniu de cultură
română în Statele Unite , Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2005;
77. SCOROBEȚ, Trandafir, Raport despre misiunea bisericească în America, 1928 -1929 ,
tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1929;
78. Sfântul VASILE CEL MARE, Epistola 294 , în vol. Epistole, traducere din limba greacă
de pr. Teodor Bodogae, ediție revăzută de Tudor Teoteoi, Editura Basilica a Patriarhiei
Române, București, 2010;
79. Sfântul VASILE CEL MARE, Scrieri morale și ascetice , traduceri de Isabela Alina
Panainte, Florin Filimon, Laura Enac he, Octavian Gordon, Diac. Nicolae Mogage,
Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2013;
80. Sfântul VASILE CEL MARE, Tâlcuire duhovnicească la psalmi , traducere de prof.
Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodox e Române,
București, 2000;
81. Sfântul CIPRIAN AL CARTAGINEI, Despre unitatea Bisericii ecumenice , în volumul
Apologeții de limbă latină , traducere de prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu,
Paul Papadopol și prof. David Popescu, vol. 3, Editura Instit utului Biblic si de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981;

25 82. SIMION, A., Dictatul de la Viena , Ed. Albatros, București, 1996;
83. SMITH, Barbara, Orthodoxy and Native Americans: The Alaskan Mission , Orthodox
Church in America, Dept. of History Archives, Syosset, New York, 1980;
84. ***Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române din America, 1935;
85. STĂNILOAE, Dumitru, Preot, prof., dr., Teologia dogmatică ortodoxă , vol. 3, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom âne, București, 2003;
86. STOKOE, Mark; Kishkovsky, Leonid, Orthodox Chriastians in North America 1794 –
1994 , Orthodox Christian Publications Center, 1995;
87. Sudii și cercetări teologice și istorice , coordonatori științifici: I.P.S. Prof. univ. dr.
Teodosie Petr escu și Pr. prof. univ. dr. Nechita Runcan, vol. I, II, Editura Arhiepiscopiei
Tomisului, Constanța, 2017;
88. SWAN, Jane, A Biography of Patriarch Tikhon , Holy Trinity Monastery, Jordanvile,
New York, 1964;
89. ȘCHIOPUL, Ion Iosif, Românii din America. O călător ie de studii în Statele Unite ,
Tipografia W. Krafft, Sibiu, 1913;
90. ȘERBAN, Radu, „Prea Sfințitul Policarp. Însemnări despre Unchiul Pompei ”, Editura
Dareco, București, 2007;
91. ȘERBAN, Radu; Hîrbea, Emilia, Zidire sufletească . Despre Episcopul Policarp Morușc a
– la 130 de ani de la naștere și 55 de ani de la trecerea în veșnicie , Editura Ecou
Transilvan, Cluj -Napoca, 2013;
92. TOMA, Radu, Românii în cele două Americi: o experiență etnică și istorică , Editura
Globus, București, 1998;
93. VASILE, Cristian, Biserica Orto doxă Română în primul deceniu comunist , Editura
Curtea Veche, București, 2005;
94. VASILACHI, Vasile, Preot, De la Antim la Pocrov – mărturii , Ed. Eikon, București,
2015;
95. VASILACHI, Vasile, Pr. dr., Întreita iubire de Dumnezeu, Biserică și Neam , Colecția
Teologică „Cuvântul Vieții”, New York, 1991;
96. VASILIU, Cezar, Pr. prof. dr., Istorie și credință , Editura Antim Ivireanul, Râmnicu –
Vâlcea, 2004;
97. VELICU, Dudu, Biserica Ortodoxă în perioada sovietizării României. Însemnări zilnice,
I. 1945 -1947 , ediție îngriji tă de Alina Tudor -Pavelescu, Arhivele Naționale ale
României, București, 2004;

26 100 VELICU, Dudu, Biserica Ortodoxă în anii regimului comunist. Însemnări zilnice, II.
1948 -1959 , ediție îngrijită de Alina Tudor -Pavelescu și Șerban Marin, Arhivele
Naționale ale României, București, 2005;
101 WERTSMAN, Vladimir, editor, The Romanians in America and Canada. A Guide to
Information Sources , Book Tower, Gale Research Company, Detroit, Michigan, 1980;

V. Studii și articole :
1. ***Adormirea întru Domnul a Prea Sfinți tului Andrei Moldovanu, Episcopul românilor
ortodocși din America , în revista „B.O.R. ”, LXXXI, nr. 3 -4, 1963;
2. ***Acordarea rangului de arhiepiscop conducătorului Episcopiei Misionare Ortodoxe
Române în America , în revista „B.O.R. ”, An XCI, nr. 7 -8, 1973;
3. *** Alegerea, hirotonirea și înscăunarea Prea Sfințitului Victorin Ursache, noul Episcop
al Episcopiei Misionare Ortodoxe în America , în revista „B.O.R .” An LXXXIV, nr. 7 –
8,1966;
4. ALEXE, Gheorghe, Adeverire , în revista „Comuniunea Românească ”, Detroit, Mic higan,
Anul I, nr. 1, ianuarie -martie, 1973,
5. ALEXE, Gheorghe, Chipul cărturarului , în Calendarul „Credința ”, Detroit, Michigan,
1976;
6. ALEXE, George, Profil spiritual: Un altar și două pasiuni , în revista „Comuniunea
Românească”, An V, Detroit, Michigan, n r. 10, 1977
7. ALEXE, George, În amintirea Părintelui Paulin , în Calendarul „Credința”, Editat de
Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada, Detroit, Michigan, U.S.A.,
1992;
8. ALEXE, George , Relațiile Inter -Ortodoxe Bisericești și cu Patriarhia Român ă, în
Calendarul „Credința”, 2002;
9. ANANIA, Bartholomew V., Archimandrite, Orthodoxy in America today – A critical
analysis , în Calendarul -almanah „Credința ”, 1971;
10. APOSTOLA, Nicolae, Unitatea pe care o căutăm (The Unity We Seek ) în Calendarul –
Almanah „Credința ”, 2002;
11. APOSTOLA, Nicholas, Amintindu -l de Arhiepiscopul Victorin , în Almanahul
„Credința ”, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canad a, Detroit,
Michigan , U.S.A., 2002;

27 12. APOSTOLA, Nicolae, În Agenda Pastorală I.P.S. Locum Tenens M itropolit Iosif , în
Calendarul „Credința”, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și
Canad a, Detroit, Michigan, U.S.A., 2002,
13. ARDELEAN, Laviniu, Biserici maramureșene din lemn în lume , în revista „Familia
română ”(Revistă pentru solidaritatea românilor de pretutindeni), An 10, nr. 2 -3 (33 -34),
Baia Mare, septembrie 2009;
14. ***Arhiepiscopul Victorin 1912 -2001 , în revista „Credința ”, LXXXI, nr. 3, 2001;
15. BARBU, I. N., În chestia Bisericei Română Ortodoxă din America , în ziarul „America ”,
XX, nr. 19 3, 20 aprilie, Cleveland, 1925;
16. BARBU, Ioan, Noi am terminat , în ziarul „America ”, XXXI, nr. 114, joi 24 septembrie
1936;
17. BĂNĂȚEANU, Ioan, Reorganizarea și Consolidarea Bisericilor noastre , în ziarul
„America ”, XXIII, nr. 59, 10 martie, 1928;
18. BĂLAȘU, Geo rge, Decada luptei noastre , în revista „Cuvântul românesc ” (The
Romanian Voice ), The Largest Romanian Newspaper in the Free World, Hamilton,
Ontario, (Canada), Anul XI, 121, mai 1986.
19. BĂNĂȚEANU, Ioan, Reorganizarea și Consolidarea Bisericilor noastre , în z iarul
„America ”, XXIII, nr. 63, 15 martie, 1928;
20. BECK, Samuel, The Study of Romanian Americans , în „The United States and Romania.
American -Romanians Relations in the Twentieth Century ”, American -Romanian
Academy of Arts and Sciences, Woodland Hills, Cali fornia, 1988;
21. BENCHEA, Nicolae, Prof., Reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române din America , în
ziarul „America ”, XXII, nr. 81, 5 aprilie 1928;
22. BIRĂU, Traian, Pr., Reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române din America , în ziarul
„America ”, XXIV, nr. 103, 1 mai 1929;
23. ***Biserica Română din Canada , în r evista „Biserica Ortodoxă Română ”, XXVII, nr. 1,
1903;
24. BODALE, Dumitru, Pr. , Vestind Evanghelia , în Calendarul „Credința ”, Detroit,
Michigan, 1976;
25. BOZGAN, Ovidiu, Politica religioasă între principii și practi că. Stat, ortodoxie și
catolicism , în „Dosarele istoriei ”, VI, nr. 5, 2001;
26. ***Broșura publicată de părintele Octavian Mureșan, Congresul Bisericesc ținut în zilele
de 25 -28 aprilie la Detroit, Michigan, U.S.A.

28 27. BUGARIU, Ioan , 1929 -1979 Episcopia (Arhiepis copia) Misionară Ortodoxă Română
din America și Canada la Aniversarea de 50 de ani , în Calendarul „Credința ”, editat de
Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă din America și Canada, Detroit, 1979;
28. CASIAN, Ioan, Preot, dr, Românii din America și viața lor religi oasă , în revista
„Biserica Ortodoxă Română ”, LXVIII, București, nr. 11 -12, 1950;
29. CASIAN, Ioan, Preot, dr, Hirotonirea și învestirea P.S. Andrei Moldovanu, Episcopul
românilor ortodocși din America , în revista „B.O.R .”, LXVIII, nr. 11 -12, 1950;
30. CĂPUȘAN, A ndrei Alexandru, Români participanți la Războiul de Secesiune. Căpitanul
Nicolae Dunca , în revista „Historia Special ”, An III, nr. 8, septembrie, București, 2014;
31. CERNOVODEANU, Paul, Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin , în „Magazin
istoric ”, IV, nr. 11, 1970;
32. CHIȘCĂ, George, Pr., Slujind ecumenismului , în „Credința ”, Detroit, Michigan,1976;
33. CHIȘCĂ, George, Pr., Hirotonirea și Întronizarea Noului Arhiepiscop Î.P.S. Dr. Nicolae
Condrea , în Calendarul „Credința ”, 2003.
34. CICALĂ, Nestorian, Demnitatea r omânească și conștiința ortodoxă , în Calendarul
„Credința ”, Editat de Episcopia Misionară Ortodoxă Română în America, Detroit,
Michigan, 1970;
35. CIUREA, Nicolae, Preot, O plinire a vremii , în Calendarul „Credința ”, Detroit,
Michigan, 1979;
36. ***Congresul Bise ricii Ortodoxe Române din America , în ziarul „America ”, XXVII, nr.
257, 258, 259, 260, octombrie, noiembrie, 1930;
37. ***Congresul bisericesc al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America , în
revista „Credința ”, XVI, nr. 4, Detroit, Michigan,1966;
38. COND REA, Nicolae, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit, ” Cuvântul Înaltpreasfințitului
Nicolae cu prilejul ceremoniei de ridicare în demnitatea de Mitropolit ”, în Almanahul
„Credința ”, publicat de Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, Chicago,
Illinois, 2017;
39. CRISTEA, Mihail, Pr. drd., Viața bisericească a românilor ortodocși din cele două
Americi în secolul al XX -lea și începutul secolului al XXI -lea, în vol. Cercetări de
teologie istorică și patristică , vol. II, coordonator științific Pr. prof. un iv. dr. Nechita
Runcan, Ed. Vasiliana´98, Iași, 2017;
40. CRISTEA, Mihail, Pr. drd., Organizarea bisericească a românilor din America în prima
jumătate a secolului al XX -lea, în vol. Sudii și cercetări teologice și istorice ,

29 coordonatori științifici: I.P.S. P rof. univ. dr. Teodosie Petrescu și Pr. prof. univ. dr.
Nechita Runcan, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2017;
41. CRISTEA, Mihail, Pr. drd., Organizarea bisericească a românilor din America în a
doua jumătate a secolului al XX -lea, în vol. Sudii și cercetări teologice și istorice ,
coordonatori științifici: I.P.S. Prof. univ. dr. Teodosie Petrescu și Pr. prof. univ. dr.
Nechita Runcan, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2017;
42. CRISTEA, Mihail, Pr. drd., Viața bisericească a românilor din cele două Americi la
începutul secolului al XXI -lea, în vol. Sudii și cercetări teologice și istorice , coordonatori
științifici: I.P.S. Prof. univ. dr. Teodosie Petrescu și Pr. prof. univ. dr. Nechita Runcan,
vol. II, Editura Arhiepiscopiei T omisului, Constanța, 2017;
43. ***Cronica Congresului Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada,
publicată cu titlul The Electoral Congress: Archimandrite Nicolae Condrea Elected
Archbishop, în Calendarul Credința , 2003;
44. DAMIAN, Theodor, Început de d rum în vremuri mari: cel de -al 71 congres al
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada , în „Telegraful român ”,
CXLVIII, nr. 27 -30, 2002;
45. DAMIAN, Theodor, Bartolomeu Anania: perioada americană , în revista „Tabor ”,
editată de Mitropolia Clujului, A lbei, Crișanei și Maramureșului, Cluj -Napoca, nr. 1,
anul V, aprilie, 2011;
46. †DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Lumina vieții omului – moștenire
netrecătoare , Cuvânt la înmormântarea mitropolitului Bartolomeu Anania, în revista
„B.O.R .”, CXXI X, nr. 1, 2011;
47. †DANIEL, Preafericitul Părinte, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „ O demnitate
mai înaltă înseamnă o responsabilitate mai mare ”, în Almanahul „Credința ”, publicat de
Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, Chicago, Illinois, 2 017;
48. *** Date biografice ale Preasfințitului Episcop -Vicar Ioan Casian în „Foaia Sfântul Ioan
Casian”, Buletinul săptămânal al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și
Meridionale, tipar executat la Tipografia Mitropolitană, Limours, Franța, nr. 258,
săptămâna 5, 11 martie 2006;
49. ***Dialogul cu Patriarhia Română , în revista „Solia ”, Jackson, Michigan, vol. LXXIII,
nr. 3-4, martie -aprilie 2008;
50. ***Dintr -o scrisoare a unui preot de al nostru din America , în „Revista Teologică ”, VI,
15 august – 1 octombrie, nr. 14 -17, 1912;

30 51. DVOICHENCO -MARKOV, Demetrius, A Romanian Priest in Colonial America, în
„The American Slavic and East European Review ”, XIV, Columbia University Press,
New York, nr. 3, 1955;
52. ENE, Daniel, Pr., File de cronică. Ceremonia ridică rii la demnitatea de Mitropolit a IPS
Arhiepiscop Nicolae , în Revista „Credința ”, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română
din cele două Americi, Chicago,Illinois, vol. LXVII, nr.4, octombrie -noiembrie, 2016;
53. EPPEL, Marius, Stat și Biserică în Transilvan ia în timpul mitropolitului Vasile Mangra
(1916 -1918) , în Anuarul institutului italo -român de studii istorice , vol. I, Cluj -Napoca,
2001;
54. FILLMAN, George, Captain Nicolai Dunca , în R.A.H.C.I.B., XIII, nr.3, 1996;
55. FILLMAN, George, General George Pomutz , în R.A.H.C.I.B. , XIII, nr. 4, 1996;
56. FILLMAN, George, George Pomutz’first years in the United States , în R.A.H.C.I.B. , VII,
nr. 3, 1989;
57. FLOCA, Ioan N., Arhid. Prof. dr., Diaspora ortodoxă și organizarea ei canonică,
problemă pe agenda Sfântului și Marelui Sinod , în „Revista Teologică ”, serie nouă, VI
(78), nr. 3 -6, 1996;
58. GALOPENȚIA, Sanda, Christina Galitzi despre imigranții români în SUA la începutul
secolului XX , în revista „Historia Special ”, An III, nr. 8, septembrie, București, 2014;
59. GANCIU, Maria -Elena, Bartolomeu Anania și „aventura” monahală , în revista „Tabor ”,
editată de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Cluj -Napoca, V, nr.1,
2011;
60. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Problema cărților de cult și a învățământului teologic în
Episcopia Ort odoxă Română din America , în „Studia Universitatis Babeș -Bolyai,
Theologia Ortodoxă ”, XLVI, nr. 1 -2, 2001;
61. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Policarp Morușca, primul episcop al românilor ortodocși din
America , în „Studia Universitatis Babeș Bolyai, Theologia Ortodo xă”, XLVII, nr. 1 -2,
Cluj-Napoca, 2002;
62. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Cercetări privind Episcopia Ortodoxă Română din Statele
Unite ale Americii , în „Revista Teologică ”, Editura Mitropoliei Ardealului, serie nouă,
Anul XIII (85), Sibiu, iulie -sept, nr.3, 2003;
63. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Un arhiereu uitat: Policarp Morușca, primul episcop al
românilor ortodocși din America. 45 de ani de la trecerea în veșnicie , în „Calea
Mântuirii ”, IV, serie nouă, nr. 44, 26 octombrie și nr. 45, 2 noiembrie, Arad, 2003;

31 64. GÂRDAN, Gab riel-Viorel, Un arhiereu în afara memoriei: Policarp Morușca, primul
episcop al românilor ortodocși din America , în revista „Renașterea ”, XIV, nr. 3, Cluj –
Napoca, 2003;
65. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Arhiepiscopul Valerian Trifa, o personalitate controversată a
diasporei ortodoxe române din Statele Unite ale Americii , în „Studia Universitatis
Babeș -Bolyai, Theologia Ortodoxă ”, XLVIII, nr. 1 -2, Cluj -Napoca, 2003;
66. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Lupta românilor -americani pentru unitatea națională , în
„Studia Universitatis Babeș -Bolyai, Theologia Orthodoxă ”, XLIX, nr.1 -2, Cluj -Napoca,
2004;
67. GÂRDAN, Gabriel -Viorel, Între conflict și unitate. Situația actuală a românilor
ortodocși din America , în „Studia Universitatis Babeș -Bolyai, Theologia Ortodoxă ”, L,
nr. 1, 2005;
68. GÂRDA N, Gabriel -Viorel, Ortodoxia în America. Radiografia unei probleme complexe ,
în „Studia Universitatis Babeș -Bolyai, Theologia Ortodoxă ”, L, nr. 2, 2005;
69. GRAMA, Remus, Prea Sfințitul Nathaniel a devenit Arhiepiscop , în revista „Solia ”,
LXIV, nr. 12, 1999;
70. GRAMA, Remus, Contributions to the beginning of Ecclesiastical relations between the
two Romanian Orthodox Jurisdiction in America, before and after 1990 , în Calendarul –
almanah „Solia ”, 2003;
71. GRIGORE, Bogdan, Bibliografia istorică. Emigrarea românilor tra nsilvăneni în S.U.A.
reflectată în „Telegraful român” , în revista „Clio”, Revistă de cultură și informație
istorică, Sibiu, 2001;
72. HERMALIN, D.M., The Romanian Jews in America în „The American Jewish Year
Book ”, New York, 1902;
73. ***Hirotonia Prea Sfințintu lui Victorin , în revista „Credința ”, nr. 7 -8, 1966;
74. HOLDER, Iuliu, Pr., Reorganizarea și consolidarea bisericilor noastre , în ziarul
„America ”, XXIII, nr. 68, 21 martie, 1928;
75. IASSY, I. D., Așezămintele religioase ale românilor din America ”, în revista „ Biserica
Ortodoxă Română” , An XLIII, 11 nov., 1925;
76. HRINIUC, Radu, Românii -americani între identitate și asimilare , în revista „Studii de
istorie a Transilvaniei ”, Cluj -Napoca, 1999;
77. I.,M., Plecarea păr. Cons. Trandafir Scorobeț la America , în „Revista Teo logică ”,
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, XVIII, nr. 12, 1928;

32 78. IONIȚĂ, Ioan, Pr., Noul centru eparhial. Privire retrospectivă și perspective de viitor , în
Calendarul ortodox „Credința ”, 2004;
79. IRIMIA, Dumitru, P.S. Ioan Casian de Vicina, noul Episc op vicar al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America și Canada , în „Vestitorul Ortodoxiei ”, XVII, nr. 383 -384,
2006;
80. IUSTINIAN, Patriarhul românilor, Cuvânt către cititori , în Calendarul „Credința”,
Detroit, Michigan, Anul I, 1966;
81. ***Înființarea unui « Departament al publicațiilor» și deschiderea unei tipografii
proprii , în revista „B.O.R.”, An XC, ian. – febr, nr. 1 -2, 1972;
82. ***Înmormântarea Prea Sfințitului Episcop Andrei Moldovan , în Calendarul „Credința ”,
anul XIII, nr.2, 1966;
83. JIVI, Aurel, Pr., Începuturile vieții bisericești la românii ortodocși din America ”, în
„Revista Teologică ”, VI (serie nouă), nr. 3 -4, 1996;
84. JIVI, Aurel, Pr., Pr. Trandafir Scorobeț și Congresul bisericesc de la Detroit , în „Revista
Teologică ”, CXXV, nr. 15 -18, 1996;
85. ***Înștii nțare , în revista „Credința ”, XIV, nr.1, 1964 ;
86. ***Întâlnirea Episcopilor Ortodocși Români din Europa Occidentală și America, Paris,
15-19 aprilie 2004 , în revista „Solia ”, LXIX, nr. 5, 2004;
87. Lege pentru înființarea unei episcopii misionare pentru creștin ii ortodocși români din
țările neortodoxe apusene , în „Monitorul Oficial ”, nr. 105, 8 mai 1934;
88. LEPA, Ioan, Presa română din America , în ziarul „America ”, XXV, nr. 204, 2
septembrie, 1930;
89. LEU, Paul, Biserica în fața antihristului comunist , în revista „ Albina românească ”,
București, iunie -august, 2007;
90. MARGA, Irimie, Pr. lect. univ. dr., Principiul jurisdicțional în Biserica Ortodoxă , în
„Revista Teologică ”, serie nouă, XIV (86), nr. 3, 2004;
91. ***Mănăstire -Schit -Azil-Vatră , în „America ”, XXXI, nr. 121, 10 o ctombrie, 1936;
92. MEYENDORFF, John, The Bicentennial: 1794 -1994 , în Calendarul -almanah „Solia ”,
Detroit, Michigan, 1994 ;
93. MIHĂLCESCU , I., Pr. prof., Biserica românească din America , în revista „Biserica
Ortodoxă Română”, An XL, 3 dec. , 1921;
94. MIHĂLCESCU, I. , Episcopat extern , în revista „B.O.R.”, An XLIII, 8 august, 1925;
95. MIHĂLȚAN, Simion, Un răspuns în chestia organizării și consolidării Bisericilor
noastre , în ziarul „ America ”, XXIII, nr. 65, 17 martie, 1928;

33 96. ***Misiunea noastră , în revista „Credința ”, De troit Michigan, Anul XV, nr. 8 -9,
octombrie -noiembrie, 1965.
97. ***Monumentul istoric , în Calendarul -almanah „Solia ”, 1945;
98. MORARU, Alexandru, Un ierarh nedreptățit: episcopul Policarp Morușca al Americii și
Canadei , în Studia Historica et Theologica , Omagi u Profesorului Emilian Popescu , Ed.
Trinitas, Iași, 2003;
99. MORARU, Glicherie, protopop, Plecat la drum , în „Solia” , XI, nr. 26, 30 iunie, 1946;
100. MORUȘCA, Policarp, Biserica Ortodoxă Română în America , Calendarul -almanah
„Solia ”, 1936;
101. MORUȘCA, Policarp, Regionalismul , în „Solia ” I, nr. 13, 17 mai, Cleveland, 1936;
102. MORUȘCA, Policarp, Episcopia Misionară în America , în B.O.R., LVII, nr. 5 -6, 1940;
103. MORUȘCA, Policarp, Episcopia Misionară și românii din America , în revista
„B.O.R .”, LVIII, nr. 7 -8,1940;
104. MORUȘCA , Policarp, Românii din America , în vol. Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale
Dr. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului , Sibiu, 1940;
105. MUREȘAN, Octavian, Pr., Reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române , în ziarul
„America ”, XXIII, nr. 73, 27 martie, Cleveland, 192 8;
106. MUREȘAN, Octavian, Pr., În chestia organizării bisericii ortodoxe , în ziarul
„America ”, XXIV, nr. 199, 23 august, Cleveland, 1929;
107. NAN, George, Românii din Canada , în Calendarul Ortodox „Credința ”, Published by
The Romanian Orthodox Missionary Episc opate In America, Detroit, Michigan, 1970;
108. NATHANIEL, Episcop, Bucuria de a sluji împreună , în „Vestitorul Ortodoxiei ”, VI,
nr. 121, 1994;
109. NATHANIEL, Episcop, Despre anumite evenimente petrecute în comunitatea
românilor -ortodocși din Statele Unite și Can ada și impactul lor asupra unității Bisericii
în America de Nord și reflecțiile noastre asupra unității Bisericii în America de Nord , în
„Solia ”, LXI, nr. 5, 1996;
110. NEMOIANU, Alexandru, An institutions of our beginnings: „The Boarding House” , în
R.A.H.C.I. B., II, nr. 2, 1984;
111. NEMOIANU, Alexandru, Episcopia Ortodoxă Română din America 1984 -1994 , în
„Solia ”, LIX, 1994, nr. 7;
112. NEMOIANU, Alexandru, Aspects of the social life of the romanian -americans at the
beginning of the century. The role of the fraternal s ocieties , în R.A.H.C.I.B ., V, nr. 1,
1987;

34 113. NEMOIANU, Alexandru, An example and a source of inspiration: The generation
„Mia și drumul” , în R.A.H.C.I.B. , XIX, nr.1, 2002;
114. NEMOIANU, Alexandru, Ellis Island and Romanian -Americans , în R.A.H.C.I.B ., XIX,
nr. 1, 2002;
115. NETEA, Vasile, Romanians in America up to 1918 în „Nouvelles études d’histoire ”,
vol V, Bucarest, 1975;
116. NEWVILLE, L. J., Bishop Victorin ordained, în revista „ Credința ”, XVI, nr. 7 -8,1966;
117. ***Noi am făcut început. Continuarea depinde de dumneavoa stră, în rev. Credința ,
Detroit, Michigan, Anul I, nr. 1, noiembrie 1952.
118. OPREANU, Ștefan At., Pr., P.S. Sa Episcopul Policarp , în Calendarul -almanah
„Solia” , 1937;
119. OPRIȘ, Ioan, Episcopul Policarp Morușcă (20 III 1883 – 26.X.1958) și stăruința
pentru român ii americani , în rev. ANGVSTIA , nr. 11, Ed. ANGUSTIA, Sfântu
Gheorghe, 2007;
120. PATACHI, Liviu, La participation d’un Roumain dans la guerre civile d’Amerique
1861 -1865: George Pomuț , în „Revue Roumaine d’Histoire ”, IV, nr. 1, 1965;
121. PĂCURARIU, Mircea, Pr. p rof. dr., Aspecte din istoria vieții bisericești a românilor
din Statele Unite ale Americii și Canada în vol. Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă ,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995;
122. PĂCURARIU, Mir cea, Pr. prof. dr., Mărturii documentare privitoare la „diaspora”
românească din Statele Unite, la începutul secolului al XX -lea, în „Revista Teologică ”,
VI, serie nouă, nr. 3 -4, 1996;
123. PLĂMĂDEALĂ, Antonie, Românii din America anticipează unirea din 1918, în
revista „ B.O.R. ”, București, CXVI, nr. 11 -12, 1978;
124. PODEA, Ioan, Pr., Începuturile de organizație bisericească , în ziarul „America ”,
XXXI, nr. 115, 5 decembrie, Cleveland, 1936;
125. PODEA, Ioan, Pr., Scrisoare deschisă către P.S. Policarp Morușca , în zi arul
„America ”, XXXI, nr. 71, 13 iunie, Cleveland, 1936;
126. POLICARP, Episcopul, Solia , în revista „Solia ”, I, nr.1, 23 februarie 1936;
127. POLICARP, Episcopul, O Vatră Românească , în revista „ Solia ”, I, nr. 2, 1 martie
1936;
128. POLICARP, Episcopul, Școala român ă, în revista „Solia”, I, nr. 6, 29 martie 1936;
129. POLICARP, Episcopul, Corurile bisericești , în revista „Solia ”, I, nr. 11, 3 mai 1936;
130. POLICARP, Episcopul, Ortodoxia Românească , în Calendarul -almanah „Solia ”, 1937;

35 131. POLICARP, Episcopul, Schitul „Vatra Rom ânească” , în Calendarul -almanah „Solia ”,
1938;
132. POLICARP, Episcopul, Românii din Canada , în revista „Solia ”, I, nr. 21, 12 iulie,
1936;
133. POLICARP, Episcopul, Scrisori de acasă , în revista „ Solia ”, nr. 11, 29 octombrie
1939;
134. POPOVICI, Andrei, Americanii de origine română , în revista „Sociologie
românească ”, anul II, mai -iunie, nr. 5 -6, Ed. Institutul Social Român, București, 1937;
135. POPOVICI, Ioan, Românii din America în „Buletinul Institutului American din
România ”, vol. I, aprilie -octombrie, nr. 2 -4, 1934;
136. POPOVICI, Ioan, Pr., Reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române din America , în
ziarul America , XXIII, nr. 75, 29 martie, 1928;
137. ***Pornim la drum , în ziarul Adevărul , Romanian Heritage Center, Jackson, Michigan,
Anul I, nr. 1, iunie 1962.
138. RĂDULESCU, Georg e, Boian, cătunul „rupt” din Bucovina , în rev. „Historia special ”,
an III, nr. 8, septembrie, București, 2014;
139. ***Resfințirea bisericii „Sf. Maria” din Timmins, Ontario, Canada , în revista
„Credința ”, XIII, nr. 6, Detroit, Michigan, 1963;
140. SCHMEMANN, Alex ander, Episcopatus Unus Est, on the Standing Conference of
Cannonical Orthodox Bishops in the America, în „St. Vladimir’s Seminary Quarterly ”,
vol. 4, nr. 4, 1960;
141. SCHMEMANN, Alexander, Problems of Orthodoxy in America; The Canonical
Problem, în „St. Vlad imir’s Theological Quarterly ”, vol. 8, nr. 2, 1964;
142. SCHMEMANN, Alexander, Problems of Orthodoxy in America, the liturgical
problem , în „St. Vladimir’s Seminary Quarterly ”, vol. 9, nr. 4, 1964;
143. SCOROBEȚ, Trandafir, Problema noastră religioasă în America , în „Revista
Teologică ”, Anul VII, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1913, 1 octombrie -1
noiembrie, nr. 17 -19;
144. SCOROBEȚ, Trandafir, Biserica ortodoxă română din America , în „Revista
Teologică ”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu,, Anul XIX, nr. 10 -11, sept. -oct.
1929;
145. SCOROBEȚ, Trandafir, Strângerea unor date și un apel în chestia organizării vieții
religioase, naționale și culturale a Românilor din SUA , în ziarul „America ”, XXIV, nr.
3, 4 ianuarie, Cleveland, 1929;

36 146. SCOROBEȚ, Teodor, Acțiune a misionară a Sibiului în America , în „Revista
Teologică ”, Anul XXIV, nr. 7 -8, iulie -august 1934;
147. SCRIBAN, I, Arhim., în revista „B.O.R.”, Preoți pentru America , An XLIII, 3 martie,
1925; SCRIBAN, I., Arhim., Plata preoților din America , în revista „B.O.R .”, An XLV,
1927, 2 febr., p. 126;
148. SIMEDREA, T., Arh., Episcopia misionară și alegerea de episcop , în revista „B.O.R.”,
An LIII, martie -aprilie,1935;
149. SLEVOACĂ, Ștefan, Biserica Ortodoxă Română în America de nord , în revista
„B.O.R .”, XC, nr. 7 -8, 1972;
150. ***Slujbe de pomenire a Episcopului Andrei Moldovanu , în revista „Credința ”, XIII,
nr. 2, Detroit,1963;
151. STAN, Liviu, Pr. prof. dr., Ortodoxia și diaspora , în revista „Ortodoxia ”, XV, nr. 1,
1963;
152. STOICA, Costel, Pr., Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Canada , 11-
16 iulie 2002 , în revista „Biserica Ortodoxă Română ”, an 120, nr. 7 -9, 2002;
153. STOICA, Costel, Pr., Hirotonirea și întronizarea I.P.S. dr. Nicolae Condrea, noul
Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada , în revista
„Vestitorul Ortodoxiei ”, XIV, nr. 297 -298, 2002;
154. STOIA, Mircea, Românii americani și Astra (1903 -1914) – legături culturale , în
„Telegraful român ”, Sibiu, nr. 15 -18, 1979;
155. STREZA, Nicolae, Petiția Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite ale A mericii
de Nord către președintele Woodrow Wilson , în revista „Glasul Bisericii ”, București,
XXXVII, nr. 9 -12, 1979;
156. ȘERBĂNESCU, Nicolae, P r. dr., Patruzeci de ani de la înscăunarea primului Episcop
al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America : 1935 – 4 iulie – 1975 , în
Calendarul -almanah „Credința ”, 1975;
157. URSACHE, VICTORIN, Scrisoare pastorală, în Credința , XVI, nr. 9, 1966;
158. URSU, George R., dr., The Old Church in the New World: A Study of Orthodoxy in
Canada în „The Romanian Missionary Episcop ate in America; A Short History ”,
Published by the Romanian Orthodox Missionary Episcopate in America, Detroit,
Michigan, 1967;
159. UȚĂ, Alexă, Mircea, Pr., Arhiepiscopia Ortodoxă Română în America și Canada – în
doliu , în revista „B.O.R.”, An CXIX, 2001, nr. 7-12, iul. -dec., pp. 133 -134;

37 160. VASILACHE,Vasile, Pr., În prezența lui Hristos , în Almanahul „Credința ”, editat de
Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada, Detroit,Michigan, U.S.A.,
1996;
161. VASILACHI, Vasile, Pr., Ctitorii Episcopiei Misionare , în revista „Credința ”,
Detroit,Michigan, U.S.A., 1979;
162. VASILACHI, Vasile, Pr., Rugul Aprins. Cercul literar -cultural de la Mănăstirea Antim
din București , în Calendarul „Credința”, 1992;
163. VASILESCU, Gh.; Nae, A., Vizita Prea Sfințitului Nathaniel Popp în Ro mânia –
semnul reașezării Diasporei românești în America , în „Vestitorul Ortodoxiei ”, anul VI,
nr. 117, 1994;
164. VITCU, D.; Bădărău, G., Political implications of the Romanian emigration to America
up to 1918 , în „Revue Roumaine d’Histoire ”, tom XXXI, Ed. Ac ademiei, București,
1992, iulie -decembrie; nr. 3 -4;
165. *** Vizita Mitropolitului Nicolae al Banatului la Comunitatea Ortodoxă Română din
America și Canada , în revista „B.O.R.”, An XCV, 4 aprilie,1977.

VI. Presă :
1. Monitorul Oficial , nr. 105, București, 8 mai 1934;
2. Monitorul Oficial , nr. 54, anul CXIII, București, 7 martie 1945;
3. Monitorul Oficial , nr. 136, București, 15 iunie 1948;

VII. Webografie
1. AIOANEI, Timotei, Arhimandrit, Un misionar rugător si discret , în z iarul „Lumina ”, 17
iunie, 2010, dispon ibil la www.ziarullumina.ro (accesat în data de 17 februarie 2018, ora
18.00);
2. ALECSE, Constantin, Prea Sfințitul Episcop -Vicar Ioan Casian de Vicina (Tunaru) ,
disponibil la w.w.w.constantinalecse.com/capit -05-arhiepiscopia romarch -casian -de-
vicina.htm (accesat în data de 13 august, ora 13.00);
3. ***Biserica românească ortodoxă din Caracas , în „Atlasul Lumii Creștine”, anul I, nr.
6, august -septembrie 2007, accesibil la http://www.lumeacredintei.com (accesat în data
de 8 februarie 2018).
4. BRICIU, Alexandru, Mărturisitori ai credinței ortodoxe în America , interviu cu
Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Nicolae Condrea, în ziarul „Lumina”, 3 martie 2013,

38 disponibil la www.ziarullumina.ro/marturisitori -ai-credintei -ortodoxe -in-america
(accesat în data de 9 august 2017, ora 15,00);
5. BOZGAN, Ovidiu, Situația emigrației române din S.U.A. și Ca nada în anul 1968 ”, în
revista „Caiete diplomatice”, Institutul Diplomatic Român, 2014, Anul II, nr.2, disponibil
la www.idr.ro/Caiete -Diplomatice.html , (accesat în 7 iunie 2017);
6. *** Ceremonia de întronizare a PS Ioan Casian , pe site -ul oficial al Episcopiei Ortodoxe
Române a Canadei, www.episcopia.ca ( accesat în data de 18 mai 2017);
7. DAMIAN, Theodor, Pr., prof., dr., În Memoriam, disponibil la
http://www.alternativaonline.ca/InMemoriam1302.html (accesat în data de 2 martie
2018, ora 13,15);
8. DASCĂLU, Silviu, Întronizarea Primului Episcop Ortodox Român al Canadei ,
disponibil la www.vestitorulortodoxiei.ro , (accesat în data de 16 iulie 2017);
9. NEDELCU, Marius, IPS Părinte Arhiepiscop Nicolae Condrea ridicat în demnitatea de
Mitropolit Ortodox român ale celor două Americi , sursa : www.vestitorulortodoxiei.ro ,
accesat în data de 4 ianuarie (2017);
10. PĂUNOIU, Augustin, Mesajul Ortodoxiei românești în S.U.A.: adevărul Tradiției și
credinței noastre , interviu cu preotul și profesorul Theodor Damian, în ziarul „Lumina”,
31 martie 2009, disponibil la www.ziarullumina.ro/augustin -paunoiu -2549/29/ (accesat
în data de 4 septembrie 2017);
11. PĂUNOIU, Augustin, „ Avem în Eparhie oamen i care nu se pot gândi la America decât
ca la țara lor ”, interviu cu Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Nicolae Condrea, în ziarul
„Lumina”, 20 iulie 2008, disponibil la www.ziarullumina.ro/editie/20 08-07-20 (accesat
în data de 4 septembrie 2017);
12. POPA, Gheorghe Cristian, Sărbătoarea primei parohii românești din America Latină , în
ziarul „Lumina” din 13 noiembrie 2010, disponibil la www.ziarullumina.ro/ (accesat în
data de 8 februarie 2018);
13. *** Primul Congres al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei , pe site -ul oficial al
Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, www.episcopia.ca (accesat în data 18 mai
2017);
14. TEOCTIST, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, „ Mesajul Preafericitului Părinte
Patriarh Teoctist la hirotonirea întru Episcop a Arhimandritului Ioan Casian Tunaru ”, 2
iulie 2006, disponibil la www.basilica.ro . (accesat în data de 30 august 2017 );

39 Website – uri accesate:
www.basilica.ro
www.romarch.org
www.mitropolia.us
www.episcopia.ca
www.vestitorulortodoxiei.ro
www.dacoromania -alba.ro
www.findagrave.com/memo rial
www.mărturisitorii.ro
www.mitropolia -paris.ro
www.stiridemontreal.com