Pr. Lect. Dr. Dumitru-D\nu] POPOVICI De dou\ mii de ani, printre cei ca re [i-au înscris numele în pan- teonul contribu]iei la istoria culturii [i… [601514]

95 TEOLOGIE {I MISIUNE
LAICII CREDINCIO{I
{I ROLUL LOR ÎN PROPOV|DUIREA
{I ÎNV|}AREA DREPTEI CREDIN}E
Pr. Lect. Dr. Dumitru-D\nu] POPOVICI
De dou\ mii de ani, printre cei ca re [i-au înscris numele în pan-
teonul contribu]iei la istoria culturii [i civiliza]iei omenirii în dife-
rite domenii de activitate, se num\r\ [i laicii credincio[i sau mireniicre[tini. Aportul lor în aria cultural\ n-a ocolit nici domeniul teolo-
gic, inclusiv cel catehetic-omiletic, în care au ilustrat nume de refe-
rin]\ ale culturii teologice cre[tine.
Mirenii sau laicii sunt unul din elementele constitutive ale Bi-
sericii, al\turi de cler [i monahi. Al treilea element – monahii – audevenit stare constitutiv\ a Biseri cii de-abia în a doua jum\tate a
secolului al V-lea. În temeiul canonului 4 al Sinodului IV ecu-
menic (Calcedon, 451), monahii au devenit, într-adev\r, cel de-al
treilea element constitutiv al Bisericii
1.
Prin laici se în]elege totalitatea credincio[ilor cre[tini membri ai
Bisericii, care nu au starea preo]easc\ în nici una din treptele sale[i nici calitatea de slujitori inferior i ai Bisericii institui]i prin hiro-
tesie sau prin alt mod
2. Prin urmare, este vorba de cre[tinii care nu
fac parte din nici o stare clerical\. În virtutea Tainei Botezului, ei audevenit preo]ie împ\r\teasc\ [i neam ales (I Petru II, 9), de unde [i
posibilitatea ca ei s\ m\rturiseasc\ credin]a în Hristos, nu doar în viul
vie]ii, ci [i prin cuvânt\ri de înv\]\tur\, rostite îns\ cu binecuvân-
tarea ierarhiei biserice[ti.
În limba român\, pentru a-i desemna pe mireni, sunt folosi]i în
egal\ m\sur\ doi termeni: pe de o parte este folosit termenul gre-cesc  v, care îi desemneaz\ atât pe cei care sunt credincio[i [i
1 Nicolae V. Dur\, Monahii, al treilea element constitutiv al Bisericii. Norme [i
rânduieli canonice privind organi zarea [i disciplin a vie]ii monahale , în B.O.R .,
CXXII (2003), nr. 7-12, p. 469.
2 Ioan N. Floca, Drept canonic ortodox, legisla]ie [i administra]ie bisericeasc\,
vol. I, Ed .Institutului Biblic, Bucure[ti, 1990, p. 245.

96 TEOLOGIE {I VIA}|
care nu fac parte din ierarhie, cât [i tot ceea ce nu este bisericesc,
adic\ profan, iar pe de alt\ parte, se folose[te termenul de origineslav\ „mirean”, care-i desemneaz\ pe credincio[ii care nu apar]in cle-
rului [i pe to]i ceilal]i membri ai Bisericii
3.
De aceea, ca m\dulare ale Trupului lui Hristos, Biserica, mirenii
au un rol la fel de important ca [i membrii clerului prin participareaactiv\ la via]a Bisericii
4. Mai mult decât atât, [i ei devin responsa-
bili de „ soarta ” Bisericii (I Corinteni III, 9,16-17), deoarece toate m\-
dularele Bisericii sunt chemate s\ lucreze împreun\ în Biseric\, con-tribuind astfel la zidirea duhovniceasc\ a Trupului lui Hristos
5.
Asem\nând membrii Bisericii cu corpul omenesc [i m\dularele
acestuia, Apostolul Pavel subliniaz\ leg\tura organic\ dintre st\rile
care intr\ în alc\tuirea Biserici i, dar [i interdependen]a func]ional\
în care ele se g\sesc în calitate de p\r]i ale unuia [i aceluia[i întreg6,
fapt care nu exclude îndatoririle [i drepturile specifice ale fiec\rei
st\ri.
3 Nicolae V. Dur\, Îndatorirea credincio[ilor privind via]a cre[tin\ în lumina
Sfintelor canoane , în A.B., XLIII (1993), nr. 10-12, pp. 18-26.
4 În iconomia mântuirii, voca]ia înv\]\toreasc\ constitue una din structurile esen-
]iale ale Bisericii. Înc\ de la începutul Bisericii, responsabilitatea misiunii ei a c\zutatât în seama clericilor cât [i a mirenilor. R\spunderea fiec\ruia este îns\ în func]iede puterea [i darul primit, c\ci cu m\sura cu care ni s-a dat, cu aceea ni se [i cere.Potrivit cuvintelor Mântuitorului Hristos: „ Oricine va m\rturisi pentru Mine îna-
intea oamenilor, m\rturisi-voi [i Eu pentru el înaintea Tat\lui Meu, Care este în
ceruri. Iar de cel ce se va lep\da de Min e înaintea oamenilor [i Eu M\ voi lep\da
de el înaintea Tat\lui Meu Care este în ceruri” (Matei X, 32-33), to]i credincio[ii
sunt chema]i s\-L m\rturiseasc\ pe Dumnezeu înaintea oamenilor, ca s\ se mântu-iasc\.Este o datorie a fiec\rui cre[tin ortodox de a-[i cunoa[te bine credin]a pe care otr\ie[te [i de a da l\muriri asupra ei, atunci când este întrebat (cf. I Petru 3, 15).O dreapt\ tr\ire se fundamenteaz\ [i izvor\[te dintr-o dreapt\ credin]\. De altfel,fiecare cre[tin este slujitor al Cuvântului [i ca atare, are o anumit\ responsabilitatefa]\ de cuvintele pe care le folose[te [i le roste[te în timpul vie]ii sale, în trecerea saprin timp. Exist\ a[adar o anumit\ responsabilitate a fiec\ruia dintre cre[tini fa]\ decuvinte, pentru c\ orice cuvânt al cre[tinului se roste[te în rela]ie cu Dumnezeu-Cuvântul. Acesta este motivul teologic pentru m\rturisirea dreptei credin]e a fiec\-rui laic credincios..
5 Vasile Gordon, Pot laicii s\ predice în Bise ric\? Studiu omiletic-canonic , în vol.
Studia historica et theologica , Bucure[ti, 2003, pp. 553-608; Nicolae V. Dur\, Obliga-
]iile cre[tinilor privind via]a lor cr e[tin\, în lumina Sfintelor canoane , în Îndru-
m\tor bisericesc , Gala]i, 1988, nr. 4, pp. 94-110; Liviu Stan, Mirenii în Biseric\, Ti-
parul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1939; Idem, Elementul laic în Biserica Orto-
dox\, în M.M.S. , XXXVIII (1962), nr. 1-2; Idem, Pozi]ia laicilor în Biserica Orto-
dox\, în S.T., anul XX (1968), nr. 3-4.
6 Idem, Elementul laic…, p. 9.

97 TEOLOGIE {I MISIUNE
Dup\ înv\]\tura canonic\ a Bisericii, deplin\tatea puterii ha-
rice o de]ine episcopul în baza succesiunii apostolice. Mirenii se
bucur\ de exercitarea acesteia doar prin participare. De altfel, drep-
tul de a înv\]a în Biseric\ apar]ine doar episcopului, în virtutea suc-
cesiunii sale apostolice. De aici [i obligativitatea celorlal]i clerici [i
a mirenilor de a primi binecuvântar ea s\ exercite aceast\ putere –
pe m\sura statutului lor canonic – de la episcop, care, în virtutea
mandatului divin primit prin Sfin] ii Apostoli, are îndrept\]irea de a
instrui [i înv\]a turma sa cuvânt\toare.
Mirenii pot colabora cu cei din tagma clerical\ [i la buna des-
f\[urare a lucr\rii înv\]\tore[ti, în func]ie de preg\tirea [i rolul pe
care îl au în familie [i societate. De aceea, în Enciclica PatriarhilorOrtodoc[i de la 1848, se precizeaz\ c\ întregul trup al Bisericii, adic\
laicii împreun\ cu clerul, iar nu numai vreunul din aceste dou\
elemente, au mo[tenit, p\streaz\ [i transmit înv\]\tura Mântuito-
rului Hristos
7. În aceea[i Enciclic\ se mai arat\ c\ la noi, nici pa-
triarhii, nici sinoadele nu pot in troduce vreodat\ noi doctrine, c\ci
p\str\torul credin]ei este trupul Bi sericii, adic\ poporul (laos) întreg8.
Cu alte cuvinte, [i laicii sunt mo[tenitori ai credin]ei apostolice, pecare trebuie s\ o p\streze [i s\ o transmit\ din genera]ie în gene-
ra]ie, în conformitate cu cele în v\]ate de Mântuitorul Iisus Hristos
[i m\rturisite de ucenicii S\i.
Activitatea înv\]\toreasc\ are în vedere trei aspecte: primul as-
pect se refer\ la p\strarea, prec izarea [i aprofundarea con]inutului;
al doilea, la difuzarea lui, al treilea are în vedere ap\rarea sau pro-tejarea acestuia în fa ]a atacurilor eretice
9. Dac\ episcopii proclam\
înv\]\tura de credin]\, în calitate a lor de capi ai Bisericilor locale
sau p\stori ai lor, poporul în întregimea sa este considerat p\str\-torul credin]ei.
10 De[i în zilele noastre mul] i dintre laici au preg\tirea
necesar\ pentru a predica Evanghe lia, în diverse medii, fiecare cre[-
tin prin Botez este obligat s\-[i p\streze credin]a, m\rturisind-o [iap\rând-o atunci când este cazul.
11 De aceea, Sfântul Apostol Pavel
7 Idem, Pozi]ia laicilor… , p. 197.
8 Ibidem .
9 Idem, Mirenii… , p. 45.
10 Propov\duirea adev\rului nu este acela[i lucru cu p\strarea lui. Poporul lui
Dumnezeu în întregime este p\str\torul adev\rului, în timp ce voca]ia episco-pului este de a-l proclama. (Vezi, Timothy Ware, The orthodox church, Penguin
Books, 1980, p. 225).
11 Liviu Stan, op. cit., p. 64.

98 TEOLOGIE {I VIA}|
îi consider\ pe laici stâlpi ai credin]ei [i împreun\ lucr\tori în Bi-
seric\ cu to]i slujitorii ei (I Ti motei 3,15), iar Sfântul Apostol Petru,
rod ales, preo]ie împ\r\teasc\, neam sfânt, ca s\ vesti]i bun\t\]ileCelui ce v-a chemat pe voi din întuneric la luminata Sa lumin\ (I
Petru II,9). Prin urmare, laicii trebuie s\ fie – dup\ cuvântul cori-
feilor Apostolilor – împreun\ lucr\tori [i binevestitori ai luminiievanghelice, ceea ce presupune atât cuno[tin]e scripturistice [i teo-
logice temeinice, cât [i o slujire a Cuvântului Vie]ii care s\ nu cu-
noasc\ limite.
Dac\ ]inem seama de faptul c\, în Biserica primului mileniu, unii
dintre mireni au participat cu succes la slujirea înv\]\toreasc\ a
Bisericii, printre care amintim dida scalii, iar mai apoi catehe]ii, nu
putem vorbi de o îndatorire [i o activitate exclusiv\ a ierarhiei în
ceea ce prive[te puterea de a înv\ ]a, de[i legisla]ia canonic\ pre-
vede aceasta ca fiind una dintre datoriile primordiale ale clericilor(can. 36, 39, 58 apost.; 19, 20, 33 Trulan; 2, 10 VII ec.; 12, 19, 46Laod.; 123 Cart.; 3, 11 Sard.; etc.). Aceast\ slujire înv\]\toreasc\ a fost
îns\ trecut\ cu vremea doar pe seama slujitorilor hirotoni]i [i dato-
rit\ faptului c\ mul]i p\gâni trec u]i la cre[tinism au r\mas înfeuda]i
gândirii [i culturii mediului lor, a[a încât cuvântul Scripturii a fost
explicitat doar prin mijloacele oferit e de retoric\ [i filozofie. Aceast\
trecere a fost îns\ determinat\ [i de faptul c\ mul]i ereziarhi [i schis-matici au provenit [i dintre mireni , care s-au înstr\inat [i r\t\cit de
Biseric\ [i din cauza faptului c\ n-au interpretat cuvântul Scripturii
în lumina [i duhul Tradi]iei apostolic e [i patristice, ci doar prin pro-
pria lor posibilitate de în]e legere a mesajului evanghelic.
În via]a cre[tinilor, din Biserica primar\, m\rtur isirea credin]ei
f\cea parte din datoriile de suflet, pe care nu pregetau s\ o înde-plineasc\ to]i membrii ei. Un exemplu elocvent în acest sens sunt
Aquila [i Priscila (Romani XVI, 3), care au predicat ca laici la Efes,
precum [i predicatorii laici din Tesalonic, care au vestit cuvântul luiDumnezeu în Ahaia [i Macedonia (I Tesaloniceni I, 7-8).
Prin întreaga lor activitate de propov\duire, mirenii au devenit
misionari, vestind cuvântul Evanghelie i ori de câte ori aveau ocazia,
dar [i ca persoane special autorizate pentru acest lucru. În acest sens,
avem exemplul catehe]ilor care îi instruiau pe catehumeni (can. 78
Trulan; 26, 46 Laod.; etc.), al didascalilor, al apostolilor, al înv\]\-torilor etc
12.
12 Vezi, Vasile Gordon, Op.cit., pp. 553-608.

99 TEOLOGIE {I MISIUNE
De[i primul dintre aspectele poruncii primite de la Mântuitorul
de c\tre Apostoli a fost acela de a înv\]a, totu[i în perioada pri-
mului mileniu aceast\ func]ie a fost exercitat\ deopotriv\ de c\trelaici [i clerici, ace[tia din urm\ având de îndeplinit dou\ dintre func-]iile specifice care nu puteau fi în credin]ate mirenilor, indiferent de
preg\tirea intelectual\ sau ]inuta moral\, deoarece este vorba de-
spre puteri izvorâte din Taina Hirotoniei. Acestea se refer\ la acti-vitatea sacerdotal\ [i jurisdic]ional\, fapt care l-a determinat pe teo-
logul român Teodor M. Popescu s\ afirme c\, în ceea ce prive[teclerul, acesta nu avea nici prerogativa exclusiv\ a predicii, nici cel
pu]in un privilegiu al ei, deosebitor de laici, întruc ât func]iunea lui
principal\ nu era cea înv\]\toreasc\, ci cea liturgic\, pastoral\ [i
administrativ\
13. Desigur, nu este vorba de o exclusivitate a cleri-
cilor, dar nu trebuie uitat c\ predica – care se deosebe[te în con]i-nutul ei de transmiterea eminamente a mesajului Evangheliei – afost rostit\ înc\ din epoca aposto lic\ în contextul Sfintei Liturghii,
condus\ de c\tre episcopul locului, de unde [i rostirea ei de c\tre
acesta sau de c\tre preo]ii Bisericii. Laicii s-au putut bucura de acestdrept doar atunci când excelau în cuno[tin]ele scripturistice [i într\irea duhovniceasc\. De aceea, ei s-au putut învrednici de rosti-
rea predicii doar cu acordul [i binecuvântarea preo]ilor Bisericii, [inu ca un drept inerent st\rii lor mirene[ti.
Un exemplu de mirean care a rostit predica zilei în cadrul Litur-
ghiei a fost [i Origen, pionierul teologiei de limb\ greac\
14. Origen –
de[i a excelat în tâlcuirea Sfintei Scripturi – a predic at în bisericile
din Cezareea Palestinei [i Ierusalim f\r\ încuviin]area ierarhuluilocului, fapt pentru care a fost aspru mustrat de episcopul Dimitrie.Acesta se adreseaz\ printr-o scri soare episcopilor Alexandru al Ie-
rusalimului [i Teoctist al Cezareei Palestinei, nemul]umit de faptul
c\ Origen predicase în cadrul cult ului. Spre nemul]umirea lui îns\, i
s-a r\spuns c\, dac\ se g\sesc laic i ap]i pentru a înv\]a credin]a,
ace[tia trebuie [i ruga]i s\ vorbeasc\ poporului, în sensul de a fiinvita]i
15. În acela[i sens, [i Constitu]iile apostolice subliniaz\ posi-
bilitatea mirenilor de a propov\dui: Cel care înva]\, chiar laic s\ fie,
încercat în cuvânt [i curat în obic eiuri, s\ înve]e, c\ci to]i trebuie
13 Teodor M. Popescu, Didascalii , Bucure[ti, 1932, p. 9.
14 Nicolae V. Dur\, Origen, Selected Works . Part Three , Bucharest, 1982, în R.O.C.
XIII (1983), nr. 3, pp. 73-74; Idem, Origen, Scrieri alese, part ea a patra, Contra lui
Celsus , trad. Teodor Bodogae, în G.B., XLIII (1984), nr. 7-9, pp. 677-680.
15 Teodor M. Popescu, op. cit. , p. 63.

100 TEOLOGIE {I VIA}|
s\ fie înv\]a]ii lui Dumnezeu16. În Biserica veche, n-a fost îns\ su-
ficient s\ fii încercat în cuvânt [i curat în obiceiuri ca s\ înve]i cu-vântul lui Dumnezeu, fiindc\ s-a cerut întotdeauna acordul saubinecuvântarea episcopului locului. Or, tocmai acest lucru îl con-firm\ [i cazul lui Origen. Apoi, nu trebuie în]eles c\ textul Constitu-
]iilor Apostolilor identific\ predica cu înv\]\tura. Aceasta din urm\
o puteau transmite [i acei didascali (înv\]\tori ai credin]ei), în timp
ce predica – rostit\ de la amvonu l altarului – era îndatorirea ex-
clusiv\ a clericilor.
Pentru a se evita interpret\rile eronate [i abuzurile în materie de
predic\, Biserica a impus ulterior [i unele restric]ii, în primul rând
în ceea ce prive[te dreptul femeii de a vorbi, c\reia i se recomand\s\ înve]e [i s\ discute problemele legate de credin]\ doar în cadrul
intim al familiei: S\ nu se îng\duie femeil or s\ vorbeasc\ în timpul
dumnezeie[tilor liturghii, ci, dup\ cuvântul Apostolului Pavel, s\
tac\, pentru c\ nu li s-a îng\duit lor a vorbi, – ci s\ se supun\, pre-
cum [i legea zice: „Iar de voiesc s\ înve]e ceva, s\-[i întrebe acas\ pe
b\rba]ii lor ” (Facerea III,16; I Corinteni XIV, 34-35) (can. 70 Trulan).
Aceast\ restric]ie nu se refer\ îns\ la catehizarea la care putea [i avea
datoria s\ participe în cadrul familiei, ca mam\
17, despre care vor-
be[te în mod special unul dintre P\rin]ii Bisericii, a c\rui mam\ a avuto influen]\ deosebit\ asupra lui, ca, de altfel, [i bunica [i sora, toatetrei recunoscute în rândul sfin]ilor. Sfântul Vasile cel Mare acord\,într-adev\r, o aten]ie deosebit\ rolului de educator al femeii, mai alesdup\ înfiin]area orfelinatelor [i a celorlalte a[ez\minte sociale. Prinurmare, femeia n-a fost exclus\ din procesul de catehizare, dar, res-pectându-se statutul ei, n-a primit nici îndrept\]irea de a predica dela amvonul altarului, a[a dup\ cum fac multe dintre femeile pastordin bisericile protestante din zilele noastre.
Sinodul Trulan (691-692) prevede – prin canonul 64 – inter-
dic]ia ca cineva dintre laici s\-[i aroge dreptul de a predica, cerândfiec\rui membru s\-[i p\streze lo cul [i rolul s\u în Biseric\, pen-
tru c\ nu to]i sunt apostoli, nu to]i sunt profe]i… (I Corinteni XII, 27).
Cu alte cuvinte, se reafirma stat utul canonic al fiec\rui membru al
Bisericii. De altfel, acela[i canon precizeaz\ foarte categoric c\ nu
se cuvine ca laicul s\ ]in\ cuvânt are sau s\ înve]e în chip ob[tesc,
16 Liviu Stan, op. cit. , p. 82.
17 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educa]ie or todox\ a copiilor de azi , Ed.
Deisis, Sibiu, 2006, p. 54.

101 TEOLOGIE {I MISIUNE
însu[indu-[i de aici slujba înv\]\toreasc\, ci s\ se supun\ rându-
ielii predanisite de c\tre Domnul, [i s\ deschid\ urechea spre cei
care au darul cuvântului de d\sc\lie [i s\ înve]e cele dumneze-ie[ti de la ace[tia. C\ci în Biseri ca cea una, osebite m\dulare a f\cut
Dumnezeu, dup\ cuvântul Apostolu lui … . Iar de s-ar prinde ci-
neva atingând (c\lcând) canonul de fa]\, s\ se afuriseasc\ pe 40de zile (can. 64 Trulan)
18. Se interzice astfel laicilor nu numai s\ pre-
dice de la amvon, dar [i s\-[i revendice slujba înv\]\toreasc\, carer\mâne îndatorirea prin excelen]\ a clericilor.
Re]inem, a[adar, c\ acest canon Trul an (64) opre[te ca laicul s\-[i
aroge, cu de la sine putere, dreptul de a predica. Dar, aplicând prin-
cipiul iconomiei, Biserica le-a îng\duit [i laicilor cu o preg\tirecorespunz\toare s\ participe la acti vitatea sa înv\]\toreasc\, cu con-
di]ia ca ace[tia s\ aib\ binecuvântare de la episcopul locului sau de
la preotul paroh. În spiritul aceste i interpret\ri au pledat majorita-
tea canoni[tilor ortodoc[i din trecut [i din vremea noastr\, printrecare la loc de cinste se num\r\ eruditul canonist român Liviu Stan,
care, în excep]ionala sa lucrare de doctorat Mirenii în Biseric\
19, în-
vedereaz\ aceast\ realitate.
Fire[te, din textul canoanelor sinodului Trulan nu trebuie s\ în-
]elegem c\ P\rin]ii Bisericii ecumenic e au interzis laicilor s\ participe
la activitatea înv\]\toreasc\, ci do ar au stabilit rânduiala canonic\
potrivit c\reia ace[tia s\ o fac\ cu permisiunea ierarhilor, care au pri-
mit prin Taina Hirotoni ei puterea de a înv\]a20, mirenii fiind doar
colaboratorii acestora. De asemenea, trebuie precizat c\ interdic]ia
a fost stabilit\ pentru a se evita abuz urile din partea laicilor, care tre-
ceau cu vederea faptul c\ prerogativa înv\]\rii apar]ine prin excelen]\
clerului de instituire divin\.
Limitarea dreptului laicilor de a predica n-a fost determinat\ de
incompatibilitatea st\rii de laic cu dreptul de a înv\]a21, ci pentru
p\strarea rânduielii apostolice, potrivit c\reia nu to]i membrii Bise-ricii sunt h\r\zi]i tâlcuirii cuvântului Scripturii (cf. I Cor. XII, 4),
adic\ al predicii zilei liturgice.
Misiunea cre[tin\ nu este limitat\ de dreptul ierarhiei de a înv\]a,
fiindc\ fiecare cre[tin este chemat s\ m\rturiseasc\ prin via]a sa
18 Ioan N. Floca, op. cit., vol. II, p. 22.
19 Liviu Stan, op. cit., pp. 64-108.
20 Ioan N. Floca, op. cit., vol. II, p. 22.
21 Serghei Bulgakov, Ortodoxia , trad. de Nicolae Grosu, Ed. Paideia, Bucure[ti,
1994, p. 56.

102 TEOLOGIE {I VIA}|
pe Hristos. De aceea, trebuie re]inut [i faptul c\, dac\ laicii nu au
dreptul s\ predice în timpul slujbelor, ei nu sunt lipsi]i de dreptul de
a predica în biseric\, în afar\ de slujbe, [i cu atât mai mult ei pot s\predice în afar\ de biseric\
22. Într-adev\r, ei sunt chema]i s\ pre-
dice nu numai în Biseric\ – nu îns\ în cadrul Sfintei Liturghii – ci
[i în afar\ de tinda ei, fiindc\ pr opov\duirea [i m\ rturisirea drep-
tei credin]e este obliga]ia fiec\rui cre[tin.23 Aceast\ propov\duire [i
m\rturisire, public\, nu trebuie îns\ în]eleas\ ca o predic\ liturgic\,
pe care sunt îndrept\]i]i s\ o ro steasc\ numai slujitorii altarului.
În cuvântul lor omiletic, predicatorii de ast\zi trebuie s\ se în-
scrie în gândirea teologic\ a Sfin]ilor P\rin]i. De asemenea, dis-
cursul lor trebuie s\ fie actualizat [i exprimat în spiritul culturii epocii
lor, f\r\ îns\ ca prin aceasta s\ afecteze interpretarea pe care ace[-
tia au dat-o Sfintei Scripturi.
S-a spus c\ teologii – predicatori, care au str\lu cit prin via]a [i
înv\]\tura lor, sunt din acela[i neam cu Sfin]ii P\rin]i24. De aceea,
predicatorul teolog trebuie s\ dovedeasc\ nu numai profunde cu-
no[tin]e teologice, ci [i o tr\ire aidoma marilor P\rin]i ai Bisericii
ecumenice25, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gur\ de Aur, Sfân-
tul Ioan Damaschin etc.
Calit\]ile necesare clericilor pentru propov\duire se impun [i
mirenilor, deoarece rolul lor este vestirea Tainei credin]ei, punând
22 Ibidem , p. 55.
23 O form\ de propov\duire [i de m\rturisire a dreptei credin]e ast\zi o repre-
zint\ pelerinajul. Acesta este un extraordinar prilej de împrosp\tare a vie]ii spirituale[i de înt\rire a dreptei credin]e. Laicii pelerini duc cu ei în parohiile lor, în socie-tate, bog\]iile nev\zute, duhovnice[ti, pe care le-au acumulat în urma pelerina-jului. Astfel, pelerinii, purt\tori [i martori „Duhului lui Hristos” în lume, devin mi-sionari f\r\ s\ fi pretins aceasta. Pelerinii duc cu ei în lume ce au primit din în-tâlnirea cu locurile sfinte, cu sfin]ii pe care îi venereaz\ [i cu ceea ce au înv\]at de laal]i propov\duitori [i m\rturisitori ai dreptei credin]e. Catehezele populare f\cutecu prilejul pelerinajului privind via]a sfin]ilor [i lucrarea lui Dumnezeu în via]aoamenilor sunt de mare importan]\. Rug\ciunile pentru bolnavi (Sfântul Maslu),sfin]irea apei, m\rturisirea p\catelor [i reconcilierea, rug\ciunile [i priveghierile denoapte, cânt\rile [i rug\ciunile în grup pe drum spre locurile sfinte [i spre cas\,c\r]ile [i pliantele, icoanele, obiectele religioase-suvenire, procesiunile [i ceremo-niile liturgice în aer liber – toate acestea fac din pelerinaj o lucrare misionar\ [i facdin laicii credincio[i propov\duitori zelo[i ai dreptei credin]e.
24 Placide Deseille, Nostalgia ortodoxiei , trad. Dora Mezdrea, Ed. Anastasia,
Bucure[ti, 1995, p. 61.
25 Voca]ia de teolog impune anumite exigen]e. Pe lâng\ studiul s\u temeinic [i
aprofundat, c\ruia i se consacr\ în totalitate, teologul trebuie s\ practice [i o ascez\cre[tin\ autentic\.

103 TEOLOGIE {I MISIUNE
astfel în valoare [i semnifica]iile ascunse ale teologiei26. Spre deose-
bire de filosof, sociolog sau istoric, teologul mirean nu expune înv\-
]\turi în istoricul gândirii lor [i nici evenimente din via]a Bisericii prindimensiunea istorico-cultural\ reflectate în latura lor social\, ci dog-
mele dreptei credin]e, tezaurul credin]ei însufle]it de Cuvântul lui
Dumnezeu prezent în lume (Matei XXVIII, 20). De aceea, el trebuies\ st\pâneasc\ bine dogmele dreptei credin]e, pe care trebuie s\ o
propov\duiasc\ în duhul Bisericii ecumenice.
Teologul însu[i cunoa[te aceste adev\ruri de credin]\ prin în-
su[irea [i tr\irea înv\]\turii pe ca re o m\rturise[te, prin instruirea
[i educarea religioas\ f\cut\ de la catedr\ ca profesor de Religie,
activitate care a fost întotdeauna valorificat\ [i sus]inut\ de Bise-
ric\, întâi prin [colile catehetice, iar ast\zi prin înv\]\mântul reli-gios institu]ionalizat.
Printr-o program\ religioas\ sistematic\, se urm\re[te, întâi de
toate, formarea în rândul tinerilor a unei conduite religios-morale,
dar [i o anumit\ identitate cultural\.
Un profesor teolog vine în fa]a tinerilor, elevi sau studen]i, nu
doar cu materia studiat\, ci [i cu puternice argumente care s\-i de-
termine pe cei în cauz\ s\ o accepte. A[adar, în astfel de situa]ii, cu-
vântul lui Dumnezeu trebuie actualizat nu doar sub aspect moral, cise cere integrat social [i istoric în tr-o unitate cultur al\ prin care ti-
nerii s\ se defineasc\ [i s\ se id entifice ca [i cre[tini adev\ra]i.
Identitatea lor cultural-religioas \ trebuie s\ se manifeste întâi
prin modul de via]\, adic\ tr\irea duhovniceasc\ în conformitate
cu adev\rurile de credin]\, [i mai apoi ca cet\]eni de n\dejde ai]\rii [i profesioni[ti des\vâr[i]i.
Cizelarea [i formarea caracterului religios pe care trebuie s\ o
fac\ profesorul de Religie nu este deloc inferior\ celei a ierarhilor
Bisericii, c\ci profesorii trebuie s\ aib\ capacitatea de a ini]ia [i dea spori continuu educa]ia religioas\
27. De asemenea, s\ nu uit\m c\
unii teologi mireni au rolul de a forma [i pe viitorii membrii ai cle-rului, fapt pentru care nu putem marginaliza aceast\ categorie demembri ai Bisericii din actul de propov\duire a dreptei credin]e.
Procesul de instruire religioas\ se realizeaz\ în dou\ forme:
una institu]ionalizat\, prin profesor ii de religie, [i a doua, care se
26 Placide Deseille, op. cit. , p. 67.
27 Constantin Cuco[, Educa]ia religioas\. Repere teoretice [i metodic , Ed. Polirom ,
Ia[i, 1999, p.15.

104 TEOLOGIE {I VIA}|
realizeaz\ în cadrul familiei, de c\tre membrii ei autoritari: bunici [i
p\rin]i28. Or, mirenii, [i prin acest proces de instruc]ie religioas\, pot
s\ propov\duiasc\ [i s\ m\rturis easc\ dreapta credin]\. De altfel,
mirenii au o datorie sacr\ de a instrui în credin]\ propria familie29. Ea
este institu]ia de baz\ pe care se formeaz\ societatea [i în urma c\-
reia, prin comuniune, se integreaz\ în Biseric\. P\rin]ii se fac respon-
sabili de cunoa[terea dreptei credin]e de c\tre copiii lor30, cultivând
în ei primele virtu]i, precum evlavia , ascultarea, dreptatea, ru[inea [i
bunul sim]. Acestea constituie baza pe care va cre[te în sufletul copi-lului credin]a
31. Copiii trebuie s\ intre în [coal\ cu aceste deprin-
deri [i valori cre[tine. Mul]i p\rin] i fac marea gre[eal\ de a a[tepta ca
odraslele s\ le fie educate exclusiv de institu]iile [colare, neglijând
rolul familiei în educa]ia moral\ a propriilor copii.
Adeseori, tinerii sunt acuza]i de proast\ educa]ie, de lipsa bu-
nului sim], de respect fa]\ de genera]iile anterioare [i, nu în ulti-
mul rând, de lipsa fricii de Dumnezeu. Dar de aceast\ situa]ie sunt
responsabili [i p\rin]ii. Con[tient de aceast\ realitate, un ierarh or-
todox din secolul al XIX-lea, Vladimir al Kievului, spunea: p\rin]ii
sunt cei mai vinova]i de faptul c\ odraslele lor sunt r\u educate32.
Întrucât p\rin]ii sunt în mod incontestabil marii dasc\li ai fa-
miliei lor, ei se fac responsabili înaintea lui Dumnezeu [i de sufle-
tele copiilor încredin]a]i spre educare [i cre[tere33. Din p\cate, ast\zi
rolul de înv\]\tor [i educator al copiilor este destul de neglijat dec\tre p\rin]i, iar atunci când trebuie s\ culeag\ roadele educa]iei caut\
cauzele în factori exteriori, sustr\gându-se de la responsabilitatea pe
care o au în calitate de p\rin]i. Cele mai invocate cauze sunt fie c\
28 Familia cre[tin\ este numit\ de Sfin]ii P\rin]i ecclesia domestica, adic\ bise-
rica de acas\. Cre[tinul trebuie s\ intensifice via]a spiritual\ în cadrul familiei. Cei
care nu au o via]\ spiritual\ entuziast\ pot adesea s\ fie inspira]i de familiile prac-
ticante care tr\iesc profund dreapta credin]\.
29 Vasile Axinia, Dispozi]ii canonice ale Sfântulu i Vasile cel Mare privind femeia
cre[tin\ , în G.B., XXXVIII (1979), nr. 7-8, p. 729.
30 Dumitru St\niloae, Teologia Dogm atic\ Ortodox\ , vol. III, Ed. I.B.M.B.O.R.,
Bucure[ti, 1997, p. 206.
31 Sfântul Vladimir, mitropolitul Kievului, Despre educa]ie, Ed. Sofia, Bucure[ti,
2004, pp. 79-87; Vezi [i Vasile Citirig\, Preo]ia credincio[ilor în Biseric\ [i în so-
cietate, Ed. Ex Ponto, 2004, p. 187.
32 Sfântul Vladimir, op. cit., p. 55.
33 Vasile Axinia, op. cit., p. 731.

105 TEOLOGIE {I MISIUNE
[coala, prin înv\]\torii ei, în special cei de religie, nu-[i fac dato-
ria, fie c\ odrasla lor este din fire rea34.
S\ nu uit\m îns\ c\ exist\ p\rin]i care refuz\ s\ coopereze cu
profesorilor copiilor lor. {i mai r\u este atunci când ace[tia sunt
desconsidera]i de p\rin]i chiar de fa]\ cu copiii. Pentru cel\lalt
motiv invocat adesea de p\rin]i r\spunsul este [i mai clar: … de
u n d e r \ u l c u c a re a p a r p e l u m e a c e [ t i c o p i i ? M u l ] i d i n t re e i î l
mo[tenesc, f\r\ îndoial\, chiar de la ta]ii [i mamele lor; ei îl sug,
ca s\ zic a[a, odat\ cu laptele mamei. {i atunci, sunt p\rin]ii ne-
vinova]i în atare caz? 35. Toate motivele expuse nu fac decât s\ arate
incon[tien]a p\rin]ilor iresponsabili, ignorând faptul c\ Biserica are
nevoie de m\dulare vii [i s\n\toase, lucr\toare [i dinamice în sco-
pul des\vâr[irii.
Mirenii trebuie s\ priveasc\ în profunzime aspectele vie]ii prin
prisma poruncilor divine, deoarece Dumnezeu S-a f\cut Om pen-
tru ca omul s\ devin\ dumnezeu , cum ne înva]\ Sfin]ii P\rin]i. În
acest sens se poate observa [i o leg\tur\ adânc\ între planul lui
Dumnezeu [i misiunea de educare a p\rin]ilor36.
Din p\cate, societatea contemporan\ se confrunt\ cu o real\ pro-
blem\, aceea a pluralismului religios în cadrul aceleia[i familii. Chiar
dac\ ambii p\rin]i sunt cre[tini ortodoc[i, copilul, la un moment dat,
este atras de c\tre un sistem religios str\in37, care îl fascineaz\ [i-l de-
termin\ s\ se reorienteze. Dac\ sunt ata[a]i de valorile credin]ei cre[-
tine, p\rin]ii afla]i în astfel de situa]ii tr\iesc adev\rate drame [i
constat\ c\ este destul de târziu s\ îndrepte situa]ia. În acest moment
se vede c\ au neglijat educa]ia religioas\ a propriului copil, se vedec\ nu [i-au luat în serios rolul de primi dasc\li [i au considerat c\societatea, prin institu]iile [i influen]ele ei, îl vor educa. Din neferi-cire, influen]a societ\]ii asupra unei persoane instabile religios, vul-nerabile, f\r\ o baz\ solid\, s\n\toas\, nu este tocmai favorabil\.
34 Exist\ [i multe cazuri, când, copiii care au înv\]at religia în [colile publice
devin mici misionari în familiile lor. Dumnezeu lucreaz\ într-un mod surprinz\tor,
nea[teptat prin ei. P\rin]ii sunt uneori pu]in jena]i [i arunc\ o privire în ma-
nualele de religie ale copiilor. Iar copiii devin astfel dasc\lii propriilor lor p\rin]i.
35 Sfântul Vladimir, mitropolitul Kievului, op. cit ., p. 59.
36 Maica Magdalena, op. cit. , p. 10.
37 Flavio Pajer, Educazione religiosa in un mondo pluralistico , în Dialog teo-
logic, 1999, nr. 4, p. 215.

106 TEOLOGIE {I VIA}|
Aceasta poate conduce [i la dezechilibre de ordin comportamental,
urm\rile unei insuficiente educa]ii religioase fiind dintre cele maineb\nuite
38.
De aceea, în procesul educa]ie i copiilor, leg\tu ra cu Biserica
trebuie s\ fie foarte bine consolidat\, deoarece mântuirea nu serealizeaz\ în afara ei. Îndrum\rile religioase primite la [coal\ [i în
familie î[i g\sesc sprijinul real în Biseric\. Înv\]\turile de credin]\
primite prin predica preotului tre buie explicate copiilor acas\ [i apli-
cate împreun\ cu p\rin]ii sau bunicii. Membrii adul]i ai familiei au în
cadrul acesteia rolul pe care îl aveau odinioar\ catehe]ii, care îi ins-
truiau pe catehumeni [i-i preg\teau pentru botez (can. 78 Trulan;26, 46 Laod.). De aceea, pentru o bun\ reu[it\ a educa]iei religi-
oase se impune [i o atmosfer\ de iubire manifestat\ prin rug\ciune
39,
care s\ determine însu[irea prac tic\ a valorilor propov\duite.
Cele dou\ elemente, dragostea [i rug\ciunea, sunt ingredientele
necesare în formarea virtu]ilor cre[ tine amintite mai sus. În Biserica
primar\, p\rin]ii dobândeau cuno[tin]e, se instruiau în credin]\ [i
valorificau aceste adev\ruri în copiii lor, înv\]\tura de credin]\ re-
prezentând cea mai de pre] mo[tenire pentru urma[i40.
P\rin]ii au sarcina de a-[i integra copiii în Biseric\ prin parti-
ciparea la sfintele slujbe [i împ\rt \[irea lor cu Sfintele Taine, con-
di]ie obligatorie în realizarea instruirii religios-morale. Or, prin aceast\instruc]ie religioas\ a copiilor lor, mirenii conlucreaz\ cu harul
dumnezeiesc în opera mântuitoare a dus\ în lume de Fiul întrupat.
Ceea ce se cere de la laici este s\-L propov\duiasc\ pe Hristos
în primul rând prin propria via]\, prin propria conduit\ moral\.
Cele dou\ mijloace, teoretic [i prac tic, sunt elemente ale educa]iei
cre[tine, în urma c\reia se form eaz\ [i personalitatea copiilor.
Sfântul Ioan Gur\ de Aur îndeamn\ p\rin]ii s\ creasc\ atle]i pen-
tru Hristos [i s\-i înve]e evlavia din cea mai fraged\ vârst\
41.
Copiii trebuie înv\]a]i c\ ascultarea [i supunerea fa]\ de Dumne-
zeu implic\ [i ascultarea [i respec tul fa]\ de p\rin]i [i bunici. Ascul-
tarea nimice[te r\zvr\tirea voin]e i copiilor fa]\ de Dumnezeu [i
p\rin]i, îi înva]\ s\ se înfrâneze de la lucruri v\t\m\toare, dup\ cum
subliniaz\ [i legisla]ia canonic\ atun ci când vorbe[te despre necesitatea
38 Constantin Cuco[, op. cit., p. 31.
39 Maica Magdalena, op. cit. , p. 22.
40 Teodor M. Popescu, Biserica [i cultura , Ed. I.B.M.O.R., Bucure[ti, 1996, p. 115.
41 Maica Magdalena, op. cit., p. 136.

107 TEOLOGIE {I MISIUNE
de a asculta de cei fa]\ de care suntem datori, indiferent în ce ra-
port ne-am afla fa]\ de ei (can. 39, 55 apost.; 8, 23 IV ec.; 17 Trulan;31 Cart.; 13 I-II Const.; 67 Laod.). De aceast\ ascultare vor da do-
vad\ [i p\rin]ii fa]\ de bunici [i, nu în ultimul rând, fa]\ de Dum-
nezeu, dac\ vor ca înv\]\tura lor s\ nu fie zadarnic\, c\ci copiii imit\în profunzime tot ceea ce v\d [i aud, în prima faz\ nedeosebind r\ul
de bine
42. De aceea, Apostolul Pavel ne îndeamn\: în toate ar\ta-
]i-v\ pe voi pild\ (Tit II, 7). Aceste virtu]i constituie baza solid\, pi-
lonii care vor sus]ine pentru tot restul vie]ii adev\rurile credin]ei.
A[adar, mirenii trebuie s\ participe la îndeplinirea misiunii în-
v\]\tore[ti prin p\strarea, propov \duirea [i ap\rarea dreptei cre-
din]e, prin difuzarea lucr\rilor misionare, prin sus]inerea activit\]ii
clericilor, îndeplinindu-[i voca]ia de fii ai Bisericii, cu atât mai mult
cu cât societatea se bucur\ de prezen]a acestor misionari [i în înv\-
]\mântul public prin acceptarea Reli giei ca disciplin\ de studiu, dar [i
prin asisten]a religioas\ asigurat\ în diferite institu]ii: spitale, armat\,
penitenciare etc.
Credincioas\ tradi]iei bimilenare, Biserica R\s\ritean\ se îngri-
je[te de fiii ei f\r\ a se substitui [i f\r\ a submina autorit\]ile civile. Ea
a c\utat dintotdeauna s\ conlucreze cu Statul pentru a crea condi]ii
de via]\ favorabile dezvolt\rii spirituale [i materiale, evitând con-
flictul dintre cei care sunt pe de o parte fiii ei, iar pe de alta, cet\-
]eni ai Statului.
Slujitorii con[tien]i ai Sfintei Bise rici, ca urma[i ai Sfin]ilor Apos-
toli (în orice treapt\ a preo]iei), au dat credincio[ilor nu numai
cinstirea cuvenit\ unor purt\tori vii ai credin]ei celei mântuitoare [i
unor împreun\ lucr\tori cu clerul sau cu preo]ia pentru dobândirea
mântuirii personale [i a semenilor lo r, ci le-au recunoscut [i pozi-
]ia [i importan]a pe care o au în via]a Bisericii43. Aceast\ realitate
reiese din actele normative care stau la temelia organiz\rii vie]ii bi-
serice[ti [i care statueaz\ drepturile [i îndatoririle credincio[ilor ca
stare aparte în via]a Bisericii.
De-a lungul întregii istorii cre[tine, elementul laic a fost [i a r\-
mas o prezen]\ activ\ nu numai în desf\[urarea activit\]ii înv\]\-
tore[ti a Bisericii, ci [i în chivernisirea [i administrarea treburilor ei44.
42 Ibidem , p. 42.
43 Ioan N. Floca, op. cit., p. 251.
44 Liviu Stan, Pozi]ia laicilor …, pp. 200-203.

108 TEOLOGIE {I VIA}|
De aceea, credincio[ii sunt datori s\ participe la toate ac]iunile Bi-
sericii45, care vizeaz\ latura spiritual\ [i material\ a vie]ii (can. 78
Trulan; 26, 46 Laod.).
În privin]a a[a-zisului drept al laicilor [i a membrilor clerului de
instituire uman\ de a predica în Biseric\, în cadrul serviciului li-
turgic o m\rturie edificatoare ne ofer\ activitatea diaconi]elor46, care,
în Biserica primar\, se ocupau cu instruirea persoanelor de sex fe-
minin pentru primirea botezului, vizitarea catehumenelor47 etc. Aces-
tora li s-a interzis îns\ s\ predice în cadrul Sfintei Liturghii. A[a dup\cum a precizat foarte clar canonul 70 Trulan, era complet interzis
diaconi]elor dreptul de a predica în Biseric\. Ca atare, numai cleri-
cilor de instituire divin\ le era în g\duit s\ exercite acest drept, nu
[i laicilor sau membrilor clerului de instituire uman\, din care f\-
ceau parte [i diaconi]ele.
Tot în cadrul Bisericii primare avem o categorie special\ de în-
v\]\tori laici, numi]i didascali
48, care instruiau mai îndeaproape în
cele ale credin]ei [i moralei cre[tine49, fiind purt\tori ai cuno[tin]ei
[i ai în]elepciunii. Prin darul [i competen]a lor profesional\, ace[ti
didascali harismatici au dep\[it grani]ele slujirii conven]ionale50,
deoarece în planul înv\]\turii – scria un teolog român – didascalul
harismatic dep\[e[te pe episcop [i cu competen]a [i cu înv\]\tura51,
fiind singurul care are ca fu nc]ie determinant\ înv\]\tura52. De-
sigur, nu orice dasc\l întru cele ale teologiei sau întru cele ale culturii
laice î[i poate revendica competen]a [i înv\]\tura dasc\lului haris-matic, fiindc\ aceast\ harism\ a fost unic\ [i irepetabil\. Ea a fost un
dar de la Dumnezeu pentru epoca în care lumea p\gân\ trebuia s\
fie înzestrat\ cu înv\]\tura cre[tin\. De fapt, primii didascali haris-matici au fost în[i[i Apostolii, care au primit de la Dumnezeu darul
45 I. S. Berdnicov, Curs de Drept Bisericesc, trad. de Silvestru B\l\nescu, Tipo-
grafia C\r]ilor Biserice[ti, Bucure[ti, 1892, pp. 102-103.
46 Constantin Rus, Institu]ia diaconi]elor în Biserica Ortodox\ [i posibilitatea
restaur\rii ei , în Teologia , Arad, II (1998), nr. 1-2, pp. 38-41.
47 Vasile Axinia, op. cit., p. 734.
48 Pentru mai multe detalii privind activitatea didascalilor, a se vedea Teodor
M. Popescu, Primii didascali cre[tini , în S.T., III (1932), nr. 2, pp. 140-211.
49 E. Jacquier, La doctrine des douze Apôtres et ses enseignements (thèse) , Lyon
et Paris, 1891, p. 378.
50 Vasile Gordon, Introducere în Catehetica Ortodox\ , Ed. „Sophia”, Bucure[ti,
2004, p. 105.
51 Teodor M. Popescu, op. cit. , p. 138.
52 Ibidem , p. 87.

109 TEOLOGIE {I MISIUNE
de a în]elege [i explicita revela] ia dumnezeiasc\. În acela[i duh au
lucrat [i didascalii {colilor Catehetice din Biserica veche, care auteologhisit nu atât prin cuno[tin]ele lor religioase sau profane, cât prin
darul primit de la Dumnezeu.
În cadrul m\n\stirilor, un rol deosebit în activitatea înv\]\toreasc\
au avut-o monahiile, care se ocupau de îndrumarea minorelor lip-site de ad\post
53, mai ales dup\ înfiin]area a[ez\mintelor sociale
de c\tre Sfântul Vasile cel Mare. Ac east\ activitate este desf\[urat\ [i
ast\zi în cadrul a[ez\mintelor sociale de pe lâng\ m\n\stiri, care nusunt locuri închise, fiindc\ ostenitorii lor nu se nevoiesc doar pen-tru membrii comunit\]ii.
Un alt mare p\rinte al Bisericii, organizator al vie]ii monahale,
Sfântul Teodor Studitul, considera c\ munca monahilor trebuie s\
aib\ în vedere u[urarea suferin]ei s\racilor
54, între care un loc aparte
îl ocup\ întunericul ne[tiin]ei pe care c\lug\rii se str\duiesc s\-lrisipeasc\ prin activit\]ile didactice pe care le desf\[oar\ în folo-sul celor nevoia[i, care nu au posibilitatea de a se instrui cu pro-priile resurse materiale. De altfel, în m\n\stirea sa, Sfântul Teodor
organizase o [coal\ pentru cei care urmau a deveni monahi la Stu-
dion, unde înv\]au între altele Sfintele Scripturi [i scrierile Sfin]ilorP\rin]i
55, un accent deosebit acordându-se form\rii tinerilor înv\-
]\cei, mai ales dup\ exemplul propriu oferit de dasc\l56.
A[adar, putem conchide c\ atât le gisla]ia canonic\, cât [i reali-
tatea vie]ii Bisericii, ne atest\ c\ activitatea înv\]\toreasc\ a Bise-
ricii a fost înf\ptuit\ de c\tre to]i membrii ei, clerici, laici [i monahi.
Un teolog din diaspora preciza c\ propov\duirea evanghelic\
a Împ\r\]iei lui Dumnezeu este modul esen]ial de prezen]\, de co-muniune a lui Dumnezeu cu oamenii, în Iisus Hristos, prin putereaDuhului Sfânt. Exigen]ele Împ\r\]i ei lui Dumnezeu sunt acelea[i cu
exigen]ele Duhului Sfânt în Bi seric\. Propov\duirea Împ\r\]iei
lui Dumnezeu de c\tre Iisus î[i va g\si ecoul la Sfântul Apostol Pavel:
Împ\r\]ia lui Dumnezeu nu este mâncare [i b\utur\, ci dreptate[i pace [i bucurie în Duhul Sfânt (Romani XIV, 17). Poarta de in-trare în aceast\ împ\r\]ie este poc\in]a. Descoperirea plenar\ aÎmp\r\]iei în Hristos este inaugu rat\ în iconomia Duhului Sfânt,
53 Vasile Axinia, op. cit., p. 735.
54 Mihail Voicescu, Locul [i importan]a monahism ului în via]a Bisericii dup\
Sfântul Teodor Studitul , în S.T., XXXVI (1984), nr. 5-6, pp. 36-361.
55 A.A. Vassiliev, Histoire de l’Empire Byzantin , Paris, 1932, p. 388.
56 Paul Lemerle, Le premier humanisme byzantin , Paris, 1971, p. 104.

110 TEOLOGIE {I VIA}|
iar Biserica este locul în care no i devenim mo[tenitori ai Împ\r\]iei
[i fii adoptivi ai Tat\lui57.
Instaurarea Împ\r\]iei lui Dumnezeu în sufletele fiec\ruia dintre
cre[tini este, a[adar, o activitate solidar\, la care sunt chema]i s\ par-ticipe to]i
58, fiecare dup\ puterea, capacitatea [i rolul lui: unii în vir-
tutea puterii harice primit\ la Hirotonie (clericii), al]ii cu în]elep-ciunea, al]ii cu propov\duirea prin exemplul vie]ii (mirenii) etc.
Este de altfel nefiresc s\ ignor\m rolul laicilor în propov\duirea
dreptei credin]e
59, atâta timp cât P\rin]ii Bisericii au stabilit [i pen-
tru ace[tia diferite forme de pr opov\duire: catehumenatul (can. 26
Laod.), înv\]area dreptei credin]e în familie (can. 70 Trulan) etc. Fie-care dintre cei care înv\]au în diferite forme [i locuri sunt îns\ obli-ga]i s\ p\streze buna rânduial\ (can. 64 Trulan), s\ nu-[i aroge drep-turile [i obliga]iile altora [i s\ nu treac\ hotarele cele ce [i sunt puse
sau predania de Dumnezeu purt\torilor P\rin]i (can. 19 Trulan),
iar în cazul în care vor s\ se dedice activit\]ii de r\spândire a cu-vântului Evangheliei în diverse forme, se recomand\ ca ace[tia s\
57 Boris Bobrinskoy, Taina Bisericii , trad. de Vasile Manea, Ed. Patmos, Cluj-
Napoca, 2002, p. 84.
58 Vezi, Ilie I. Ivan, Cine trebuie s\ predice în Biseric\ , în M.O., XXXVII (1985),
nr. 7-8, pp. 526-543.
59 În misiunea lui pastoral\, preotul poate fi ajutat foarte mult de asocia]iile de
laici, al c\ror num\r este ast\zi în cre[tere constant\. Spre exemplu, în Mitro-polia Moldovei exist\ ast\zi asocia]ii de tineret, o asocia]ie a femeilor ortodoxe, oasocia]ie a medicilor [i farmaci[tilor ortodoc[i. Func]ioneaz\ de asemenea Fr\]iiortodoxe, asocia]ii care se ocup\ de familiile destr\mate. Acolo unde ele sunt bineînr\d\cinate în via]a Bisericii, toate aceste organiza]ii aduc o mare contribu]ie lapropov\duirea dreptei credin]e [i ajut\ considerabil preo]ii [i episcopii. De ase-menea, se impune ast\zi s\ lucr\m tot mai mult cu tineretul laic. Asocia]iile stu-den]ilor [i elevilor ortodoc[i sunt dinamice [i desf\soar\ o activitate foarte intens\pentru împrosp\tarea vie]ii duhovnice[ti în rândul celor cu care intr\ în dialog.Credem c\ tinerii trebuie s\ fie asculta]i, apropia]i [i încuraja]i, astfel încât s\ parti-cipe într-o manier\ activ\ [i periodic\ la via]a Bisericii. O asocia]ie ortodox\ carecontribuie foarte mult la propov\duirea dreptei credin]e este A.S.C.O.R.-ul. Aceastaeste o asocia]ie în care, cu prec\dere, cre[tinii mireni doresc s\ înnoiasc\ via]a cre[-tin\ prin spiritualitate, prin rug\ciune [i prin citirea Sfintei Scripturi [i a scrierilorduhovnice[ti. Ea poate aduce o contribu]ie important\ la trezvia sufleteasc\, la în-t\rirea vie]ii de familie, la combaterea sectelor [i respingerea prozelitismului sectar.De asemenea, se impune ast\zi întemeierea unor centre culturale sau academiipentru laici. Tot la Ia[i se lucreaz\ acum, la crearea unui centru cultural-pastoralpentru promovarea dialogului dintre credin]\ [i cultur\, între laicat [i cler [i undese va asocia în mod armonios rug\ciunea [i reflexia teologic\.

111 TEOLOGIE {I MISIUNE
aib\ aprobarea episcopului (can. 26 Laod.)60, fapt pe care îl ve-
dem [i ast\zi în cazul tuturor dasc\l ilor care, pentru a se angaja la o
astfel de activitate, trebuie s\ ob ]in\ binecuvântarea episcopului lo-
cului, indiferent dac\ este vorba despre înv\]\mântul preuniversitar
sau cel universitar teologic.
P\rintele Alexander Schmemann sub linia c\ adev\ratul principiu
ierarhic, pe care este organizat\ Biserica, nu este putere pur\, ci o grij\
adânc spiritual\ [i pastoral\ fa]\ de Biserica v\zut\ ca familie, ca
simplitate a vie]ii [i manifestare a darurilor spirituale. Preotul nu
numai c\ nu trebuie s\ se team\ de sinodalitate, ci trebuie s\ fie
încurajat de acest concept-stare normal\ de fapt, s\ o caute, tre-
buie s\ ajute fiecare membru al Bisericii s\-[i descopere darul [i
voca]ia în cadrul Trupului Biseri cii. Asta ar în semna un proces
lent de educa]ie laic\, care s\ produc\ dep\[irea de c\tre laici a
atitudinilor lor defensive. Acest lucru se va întâmpla doar atunci
când laicii î[i vor da seama c\ preo tul are nevoie cu adev\rat de ei,
c\ nu are nevoie de voturile lor, ci de talentele, de sfaturile, de par-
ticiparea lor real\ la via]a Bisericii61. De aceea, putem spune c\,
prin participarea laicilor la activitatea înv\]\toreasc\ a Bisericii, ace[-
tia î[i descoper\ de fapt voca]ia lo r originar\, [i anume, aceea de a
fi neam ales [i preo]ie sfânt\ , f\r\ de care nu exist\ nici comu-
niune [i nici sinodalitate în Biserica lui Hristos.
Din cele de mai sus, s-a putut constata atât rolul [i locul pe care
îl au mirenii în Biseric\, cât [i modul în care ace[tia pot contribui
la transmiterea, p\strarea [i dezv oltarea nealterat\ a dreptei cre-
din]e. Totodat\, s-a putut re]ine c\ no]iunea de predic\ liturgic\ nu
trebuie identificat\ cu no]iunea de propov\duire sau de înv\]are a
dreptei credin]e, în Biseric\ sau în afara ei, a[a cum din nefericire
se mai constat\ în literatura de specialitate româneasc\, unde no-
]iunea de predic\ liturgic\ este înc\ în]eleas\ doar cu sensul de
propov\duire a înv\]\turii cre[tine.
S-a putut în]elege, de asemenea, c\ laicii credincio[i sunt îm-
preun\ p\zitori cu clericii ai tezaurului de credin]\, iar cei cu pre-
g\tire necesar\ (teologii) pot s\ participe cu succes la diferite acti-
vit\]i pastoral-misionare, cum ar fi: predicarea în cadrul cultului;
predarea religiei în [coli; conferin]e organizate de asocia]ii de tineri
60 Ioan N. Floca, op. cit., vol. II, p. 23.
61 Alexander Schmemann, Biseric\, lume, misiune, trad. de Maria Vinteler,
Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2006, p. 245.

112 TEOLOGIE {I VIA}|
ortodoc[i; [coli duminicale; discu]ii duhovnice[ti62 etc., subliniin-
du-se astfel rolul important al unei tr\iri cre[tine au tentice, care va
amplifica mesajul transmis la amvon, la catedr\ [i în familie.
A[adar, propov\duirea dreptei credin]e revine tuturor membrilor
Bisericii – clerici, credincio[i [i m onahi – care, în mod particular sau
în cadrul activit\]ilor publice, pot da m\rturie despre credin]a pe care
o împ\rt\[esc, pot contribui la afirma rea [i ap\rarea acesteia [i, acolo
unde este cazul, la revenirea celor r\t\ci]i din staulul Ortodoxiei, în
matca credin]ei Bisericii primului mileniu. Fire[te, propov\duirea
dreptei credin]e nu se poate realiza în mod deplin f\r\ cunoa[te-
rea [i aplicarea doctrinei dogmatice [i canonice în via]a de zi cu zia membrilor Bisericii.
62 Conversa]iile pe teme duhovnice[ti sunt foarte importante, deoarece c\r]ile nu
sunt suficiente pentru a da m\rturie de credin]a întrupat\ în persoana uman\. Chiar[i un teolog experimentat poate înv\]a ascultând un text citit de o alt\ persoan\,
fiindc\, adesea, simplul fapt de a auzi textul rostit de altcineva produce un efect
diferit celui provocat de propria lectur\.

113 TEOLOGIE {I MISIUNE
The lay believers and their role
in the promotion and teaching of the right faith
Rev. Lect. Dr. Dumitru-D\nu] POPOVICI
The author of this theologica l research, Rev. Lect. Dr. Du-
mitru D\nu] Popovici, presents the importance of lay people inthe Church and the simphony between clergy and layty in the bodyof Christ, that is the Church. The complementary role in the mis-sion of the Church of clergy and lay people leads to a better ful-
fillment of her vocation of salvation for the people.