. Pozitia Si Rolul Bancii Xyz In Sistemul Bancar din Romania. Plata Facturilor la Atm

INTRODUCERE

Actuala conjunctură mondială se caracterizează prin spectaculoase transformări ale raporturilor între state prin apariția unor fenomene economice aparent contradictorii, cum sunt globalizarea relațiilor de schimb, internaționalizarea capitalurilor și a fluxurilor monetare și informaționale, dar și tendința de concentrare a economiilor naționale în centre economice, monetare și chiar politice zonale, aflate într-o competiție informal recunoscută și asumată și, de asemenea prin amplificarea fără precedent atât a rolului unor structuri suprastatale în planul general al politicii mondiale (Organizația Națiunilor Unite în primul rând, cu diversele sale subsisteme specializate), al politicii monetare globale (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, băncile internaționale), al politicilor economice și monetare zonale (în primul rând cristalizarea și concretizarea conceptelor ce stau la baza Uniunii Europene), cât și rolul și importanța unor structuri private în domeniul financiar și comercial, cum ar fi corporațiile transnaționale și băncile comerciale internaționale.

În aceste condiții, înțelegerea și asumarea locului și rolului unei economii naționale în contextul economic mondial, precum și stabilirea strategiilor de dezvoltare sunt chestiuni ce țin numai de o anumită orientare contextuală în domeniul politic și economic, fiind vorba chiar de o așezare a națiunii respective în istoria perioadelor următoare. Aflată, datorită conjuncturii actuale și în circumstanțele modificărilor de substanță ce se desfășoară în economia continentală și mondială, în centrul politicilor de restructurare și de dezvoltare economică, funcționarea eficientă, pe baze moderne, a sistemului bancar din România reprezintă una din condițiile fundamentale ale strategiei de aderare a țării noastre la structurile Uniunii Europene.

Înțelegerea cât mai corectă și profundă a situației actuale și a evoluției sistemului bancar presupune: (i) recunoașterea legăturii naturale dintre sistemul bancar și economie; (ii) identificarea răspunsului la acele probleme (viziunile asupra restructurării sistemului); (iii) înțelegerea perioadei de preaderare: este o perpetuare a soluțiilor eronate (preaderare eșuată) sau un efort de adaptare, mai lentă sau mai rapidă, a soluțiilor corecte (tranziția și preaderarea reușită, integrare în structurile europene cu corolarul ei – dezvoltarea economică).

Evaluarea reformei sistemului bancar românesc este concepută în această lucrare atât prin apelul la un set de parametri și standarde ce caracterizează performanța sistemului bancar, cât și prin reportarea modelului de reformă, a eficienței și provocărilor de viitor care privesc sistemul bancar românesc, la problematica similară din celelalte țări în tranziție din Europa.

CAP 1-  ROLUL SISTEMULUI BANCAR IN CADRUL SISTEMULUI FINANCIAR

Gestiunea bancară poate fi definită ca fiind ansamblul de operațiuni cu privire la atragerea de fonduri disponibile de la public, în conturi de numerar sau în titluri negociabile, plătite la vedere sau la termen, în vederea păstrării și fructificării, iar pe de altă parte, acordarea de credite solicitanților, precum și efectuarea de alte plasamente ce au ca scop obținerea de venituri. Gestiunea unei bănci constă în realizarea în condiții de eficiență a unor funcții sau activități diferite, cu respectarea anumitor echilibre menite să asigure perenitatea instituției.

În perioada contemporană locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor de intermediar principal în relația economii – investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică.

Conceptele moderne privind dezvoltarea economică consideră viitorul ca un rod al fructificării rezultatelor prezentului, obținerea de economii ale agenților economici sau persoanelor reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă și destinate utilizării în viitor. În cadrul acelorași concepte, investițiile, reprezintă o altă realitate a economiei ce exprimă expansiunea agenților economici, „ce se grăbesc” să-și maximizeze profiturile.

Locul și rolul băncilor în mediul economic, structura lor este determinată și de creația monetară, factor specific al funcționalității în economie. Băncile s-au afirmat esențial ca instituții monetare, ca intermediar financiar, a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor însele, care sporesc masa mijloacelor de plată și volumul circulației monetare.

Rolul băncilor în economie este evidențiat de funcțiile îndeplinite de acestea ca agenți economici și ca factori de modelare economică:

Atragerea disponibilităților monetare, temporar disponibile ale diferiților agenți economici prin oferta de titluri secundare și condiții de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerării, lichidității, siguranței;

Acordarea și distribuirea de mijloace bănești suplimentare diferiților agenți economici în vederea completării capitalurilor proprii;

Crearea instrumentelor de credit ale circulației monetare;

Sporirea și diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienți (persoane fizice sau juridice).

O alta funcție a băncilor este aceea a creației economice. Această funcție se manifestă pe plan financiar și pe plan tehnic.

Pe plan financiar ea se exprimă prin următoarele forme:

Participarea băncilor la capitalul financiar al societăților comerciale. Conform prevederilor legale, în România participarea unei societăți bancare la capitalul unei firme al cărui obiect nu are legătură cu activitatea bancară nu poate depăși 20% din valoarea capitalului firmei sau companiei respective (conform art. 48 lit. A din Legea bancară nr. 58/1998), iar aceasta trebuie să aibă ca obiect desfășurarea de activități financiare.

Acordarea de credite în vederea obținerii calității de asociat sau de împrumuturi participative în favoarea societății comerciale la care banca participă cu capital.

Acordarea de credite bancare societăților comerciale. Împrumuturile acordate de bancă unui singur debitor nu pot depăși „cumulate” 20% din fondurile proprii ale băncii respective.

Pe plan tehnic, funcția de creație monetară se manifestă prin următoarele forme:

Băncile joacă rolul de consilier financiar al agenților economici în căutare de resurse financiare și mijloace de investire a resurselor.

Băncile acordă asistență societăților comerciale în cazuri de majorare a capitalurilor acestor societăți, prin garantarea emisiunilor de acțiuni.

În evoluția băncilor s-a afirmat mult timp un singur timp de bancă, cea comercială (de depozit). Treptat, s-au creat condiții și s-a simțit nevoia unei specializări a băncilor pe anumite funcții sau activități și, pe această bază de structurare a comunității bancare într-un sistem integrat.

1.1. Arhitectura sistemului bancar

Totalitatea băncilor care funcționează într-o economie, încadrându-se într-o ierarhie bine stabilită, construiesc sistemul bancar. Stabilitatea acestuia reprezintă un obiectiv al tuturor politicilor macroeconomice, astfel încât reglementarea și supravegherea bancară sunt deosebit de importante.

Sistemele bancare sunt structurate pe două nivele:

Banca Centrală

Bănci de sistem sau de rang secundar.

Această împărțire nu a existat de la începuturi. Nu exista o delimitare clară în atribuții a băncii centrale față de celelalte bănci, însă cu timpul, nevoia unui monopol asupra emisiunii monetare și necesitatea supravegherii bancare a dus la structurarea actuală.

1.1.1. BANCA CENTRALĂ

Procesul de separare a atribuțiilor băncilor centrale de cele ale băncilor de sistem a variat de la țară la țară și a survenit în momente diferite. De obicei, organizarea băncii centrale presupune o instituție unică ce deține, însă, sucursale sau agenții în subdiviziunile teritoriale. Excepție fac țările federale, cazul S.U.A. unde banca centrală este federalizată, deține la nivelul districtelor sale câte o bancă federală de rezerve, în total fiind 12 astfel de unități bancare federale.

Capitalul băncilor centrale, în momentul actual, este în toate cazurile reprezentat de stat, cu o singură excepție: cele 12 bănci federale americane al căror capital este deținut de băncile comerciale ale districtului respectiv.

Activitatea băncilor centrale, gestionarea și aplicarea politicilor monetare sunt coordonate de către organisme alcătuite în funcție de raportul dintre puterea politică și banca de emisiune, respectiv în funcție de independența acestora.

Banca centrală îndeplinește, din punct de vedere al sistemului bancar atribuția de, ’’bancă a băncilor’’, având în consecință următoarele funcții principale:

Funcția de emisiune monetară .

Începând cu jumătatea secolului XIX, banca centrală a deținut monopolul asupra emisiunii monetare aproape în toate țările. Ea este singura care emite bancnote cu putere liberatoare legală pe baza principiilor de convertibilitate în vigoare de-a lungul timpului.

Emisiunea monetară este în prezent separată de rezerva de aur, nu doar în unele țări, ci pe plan generalizat. S-au eliberat și se aplică alte mecanisme de limitare a emisiunii monetare. În acest sens, banca de emisiune apelează la o serie de pârghii monetare și de credit specifice, urmărind prin această transpunerea în practică a obiectivelor unor politici monetare adecvate.

Emisiunea monetară reprezintă cea mai importantă operațiune pasivă a băncii centrale. Prin aceasta se are în vedere emisiunea monedei scripturale (bani de cont) și a cantității de numerar corespunzătoare structurii masei monetare.

Operațiunile de activ și de pasiv ale băncii centrale se regăsesc în cadrul bilanțului, structurate după destinația plasamentelor și originea resurselor.

Funcția de coordonare a politicii monetare.

Politica monetară adoptată trebuie să se împletească cu celelalte elemente ale politicii economice. Această funcție reflectă locul vital al băncilor într-o economie. Intervențiile pe piața monetară vor avea ca scop menținerea masei monetare și a ratei dobânzii în limitele dorite.

3. Funcția de bancă a statului.

Băncile de emisiune sunt îndeobște „casierul” statului, în conturile lor reflectându-se execuția bugetului de stat. Totodată, statul este pentru banca de emisiune unul din principalii beneficiari de credite. Titlurile de credit emise de către stat în postura sa de debitor (bonuri de tezaur, titluri de renta, obligațiuni) ocupă un rol important printre activele băncilor de emisiune.

Constituirea de active reprezentând titluri de stat permite băncii de emisiune să intervină pe piața liberă ( open market ), influențând în special asupra datoriei publice și, în general, asupra politicii de credit și monetare.

O politică monetară riguroasă ar însemna noi rate ridicate de dobânzi interne, dar ele ar spori povara datoriei publice prin creșterea cheltuielilor pentru dobânzi. Aceasta ar complica problema menținerii la nivelul dorit a datoriei publice. Veniturile din dobânzi ar crește, ceea ce ar stimula consumul și inflația. Rigoarea monetară ar putea avea efecte perverse asupra economiei.

În situația unei datorii publice anormal de ridicate, în care costul real al datoriei este mai mare decât rata reală de creștere a P I B –ului, prima condiție pentru însănătoșirea raportului datorie publică/PIB.

Funcția de bancă a băncilor

Această funcție constă în principal din:

Gestionarea disponibilităților lichide ale băncilor din sistem deținute în cont la banca centrala.

Reglementarea, autorizarea și supravegherea activității băncii;

Deschiderea de conturi pentru fiecare bancă de sistem prin care se vor derula viramentele și compensările interbancare.

În procesul scontării și a rescontării se creează o legătura între creditul comercial, creditul bancar și emisiunea monetară. Ea este și o componentă a relațiilor dintre băncile comerciale și banca de emisiune, o expresie concludentă a rolului de „bancă a băncilor îndeplinit de către banca de emisiune”.

5. Funcția de centru valutar

Banca cent situația unei datorii publice anormal de ridicate, în care costul real al datoriei este mai mare decât rata reală de creștere a P I B –ului, prima condiție pentru însănătoșirea raportului datorie publică/PIB.

Funcția de bancă a băncilor

Această funcție constă în principal din:

Gestionarea disponibilităților lichide ale băncilor din sistem deținute în cont la banca centrala.

Reglementarea, autorizarea și supravegherea activității băncii;

Deschiderea de conturi pentru fiecare bancă de sistem prin care se vor derula viramentele și compensările interbancare.

În procesul scontării și a rescontării se creează o legătura între creditul comercial, creditul bancar și emisiunea monetară. Ea este și o componentă a relațiilor dintre băncile comerciale și banca de emisiune, o expresie concludentă a rolului de „bancă a băncilor îndeplinit de către banca de emisiune”.

5. Funcția de centru valutar

Banca centrală se implică în susținerea cursului valutar potrivit obiectivelor stabilite, participând activ la tranzacțiile de pe piața valutară și influențând raportul cerere – ofertă. Subordonate acestei funcții de centru valutar sunt și următoarele activități:

Păstrarea și gestionarea resurselor valutare;

Deținerea autorității în aplicarea sistemului de restricții valutare decise de statul respectiv

Implicarea în menținerea stabilității cursurilor valutare;

Asigurarea în colaborare cu băncile de sistem a schimburilor de moneda națională în devize.

1.1.2. BĂNCILE DE SISTEM

Există o mare varietate a tipologiei băncilor de sistem în funcție de orientarea către un anumit segment al pieței bancare. Toate băncile indiferent de tipul lor, contribuie la întărirea edificiului stratificat al sistemului bancar. Principalele categorii de bănci identificate de literatura de specialitate sunt următoarele:

1. Băncile comerciale sau de depozit

Băncile comerciale, în accepțiune modernă au apărut în legătura cu dezvoltarea comerțului și acumulările de capitaluri bănești, expresie a dezvoltării producției și expansiunii economiei. Participând la dezvoltarea operațiunilor comerciale prin intermediul titlurilor cambiale în mod firesc, aceste bănci au primit apelativul de „bănci comerciale”

Aceste bănci au în general un caracter universal, realizând toate tipurile de operațiuni bancare. Potrivit definiției date de dicționar, banca universală este o bancă aptă de a îndeplini toate activitățile, atât la nivel național cât și internațional (în engleză se utilizează termenul full service bank, care desemnează particularitățile băncilor globale).

Băncile comerciale, sau de depozit acționează ca societăți comerciale, urmărind realizarea de profituri din activitatea desfășurată dar respectând statutele de funcționare proprii. Aceste bănci constituie veriga de bază a oricărui sistem bancar și efectuează toate tipurile de operațiuni bancare. Aceste operațiuni se grupează în două categorii principale:

A. Operațiuni pasive prin care banca își procură resurse prin atragerea, sub diferite forme, a disponibilităților bănești temporare din economie. O trăsătură specifică a structurilor bilanțiere bancare o reprezintă ponderea foarte mică (în medie de 10% ) a capitalului propriu în total, ceea ce face ca operațiunile pasive să fie foarte importante pentru volumul și calitatea resurselor atrase.

Operațiunile pasive ale băncilor comerciale pot fi grupate în:

a) Formarea fondurilor proprii prin :

Emisiunea de acțiuni

Subscrierea de acțiuni .

Pentru majorarea capitalului social, băncilor le este permisă, pe lângă subscrierea de noi aporturi în forma bănească și utilizarea altor surse precum :

Primele de emisiune sau de aport

Dividendele din profitul net cuvenit acționarilor, după plata impozitului pe dividende

Rezervele constituite din profitul net și diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului .

b) Constituirea depozitelor – reprezintă cea mai importanta operațiune de pasiv a băncilor de depozit .

Astfel, în activitatea bancară practic, se disting :

Depozite la vedere;

Depozite cu preaviz;

Depozitele la termen.

Operațiunile de refinanțare – intervin atunci când băncile își „consumă” fondurile proprii și resursele atrase prin depozite și constau în procurarea resurselor de la banca centrală.

Operațiunile concrete prin care se realizează refinanțarea sunt:

Rescontarea – băncile cedează, înainte de scadență, băncii centrale portofoliul de efecte comerciale, acceptate de la agenții economici prin scontare;

Lombardare – care sunt credite, pe gaj de efecte publice (obligațiuni și bonuri de tezaur).

B) Operațiunile active sunt cele prin care banca realizează fructificarea capitalului și a resurselor atrase. De calitatea operațiunilor active, depind în mare măsură profitul și soliditatea băncii.

Operațiunile de activ sunt:

a) Operațiuni de creditare pentru :

Agenți economici

Persoane fizice

b) Operațiunile de plasament – constau în achiziția de efecte publice (titluri de stat) și acțiuni, reprezentând o modalitate de valorificare a resurselor băncilor în vederea obținerii de profit din activitatea bancară .

Legea bancară, stabilește pentru băncile comerciale din România, ca valoarea investițiilor pe termen lung, în valori mobiliare emise de o societate comercială, să nu depășească: 20% din capitalul social al societății respective și 10% din fondurile proprii ale băncii. Se prevede totodată, ca valoarea totala a investițiilor pe termen lung ale băncii, să nu treacă de limita de 50% din fondurile proprii ale băncii, iar pe total volum al investițiilor efectuate în nume și pe cont propriu, este impus nivelul de maxim 100% din fondurile proprii. Această limitare nu se aplică pentru titlurile de stat .

c) Băncile comerciale efectuează și o alta categorie de operațiuni, necuprinse în bilanț, denumite operațiuni de comision, în cadrul cărora sunt incluse:

Operațiuni de remitere de sume bănești;

Operațiuni de incasso, prin care băncile primesc și remit documente pentru încasare de la diferiți clienți;

Operațiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client cumpărător într-un cont de depozit bancar la dispoziția băncii furnizorului;

Operațiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează unele operațiuni în numele clienților lor .

2. Băncile de afaceri sau de investiții

Băncile de afaceri s-au rupt, cu timpul, din băncile comerciale, afirmându-și specializarea.

Particularitatea acestor tipuri de bănci constă în implicarea în bilanțul întreprinderilor, acționând pe diferite piețe financiare, în contul lor. Scopul este gestionarea patrimoniului clienților.

Prin diversitatea și inovația serviciilor oferite, băncile de afaceri și-au consolidat poziția în sistemele bancare mondiale. Ele se regăsesc în mai toate țările dezvoltate. Tendința actuală este de universalizare a băncilor, ceea ce a condus la “mariaje„ între tradiționalele bănci comerciale și cele de investiții.

3. Băncile mutuale și cooperativele de credit

Aceste tipuri de bănci au avut la baza ideea cooperării în scopul sprijinirii unor anumite domenii de activitate, care nu aveau acces facil la credit și finanțare datorită lipsei de garanții (agricultură, construcții, artizanat, marină). Ca urmare, s-au asociat bănci care au dezvoltat creditul mutual și cooperatist, pe seama resurselor reunite, sub „umbrela” încrederii. Ele reprezentau o concurență veritabilă pentru băncile comerciale.

Organizarea acestor bănci constă într-un număr de Case locale având Consilii de administrație. Existau chiar avantaje fiscale și de monopol acordate de stat pentru aceste rețele, care, însă, s-au diminuat cu timpul. Treptat, băncile mutuale și cooperativele de credit au devenit bănci obișnuite specializate pe o anumită activitate sau clientelă.

Devenind bănci obișnuite, atât prin clientela, precum și prin serviciile oferite, și incluse în procesul de universalizare, băncile mutuale și cooperativele de credit trebuie să facă față concurenței actuale, prin specializarea într-o activitate punctuală și prin diminuarea efectivelor.

4. Băncile de trezorerie

Piața monetară și instrumentele specifice acesteia au cunoscut o amplă dezvoltare, de aceea noi entități bancare și-au creat un loc în sistemul bancar pentru a folosi aceste instrumente. Este cazul băncilor de trezorerie al cărei principal obiect de activitate este dat de operațiunile interbancare.

Această categorie bancară definește câteva instituții:

Euro-băncile: – sunt instituții specializate în colectarea și acordarea de împrumuturi sub forma devizelor europene;

emit certificate de depozit și acordă împrumuturi pe termen lung țărilor în curs de dezvoltare grupând mai multe bănci comerciale, denumite bănci consorțiale.

Casele de scontare

sunt primele instituții de tip bancă de trezorerie

au apărut în Marea Britanie

realizează scontare efectelor comerciale pe baza fondurilor împrumutate pe termen scurt de la bănci

intermediar între bănci, Trezorerie și întreprinderi pentru plasarea și obținerea lichidităților.

Se poate concluziona că principala activitate a caselor de scontare și a băncilor de trezorerie o constituie operațiunile interbancare, în sensul că primele, care desfășoară activități cu titluri, se refinanțează de pe diversele compartimente ale pieței monetare ce reprezintă locul privilegiat de activitate.

Nu este obligatorie existența separată a băncilor de trezorerie, activitățile specifice acestora fiind realizate, în anumite țări, de băncile comerciale sau cele de afaceri.

5. Băncile de economii

Băncile de economii sau casele de economii reprezintă o veriga importantă în sistemul bancar. Rolul acestora este de a mobiliza economiile, în principal prin depozite pe termen lung, și a le transfera în sistemul financiar-bancar pentru redistribuire.

Modalitățile de utilizare a economiilor sunt diverse, dar vizează plasarea acestora cu un risc minim :

o parte importantă a resurselor sunt folosite pentru achiziționarea bonurilor de tezaur. Se asigură astfel o marjă de lichiditate pentru a satisface cererile de retragere a depunerilor ;

o parte a resurselor sunt utilizate pentru mobilizarea unor efecte privind creditul pe termen lung și mijlociu (echipamente, construcții), prin instituții de credit specializate ;

o parte a resurselor se utilizează pentru achiziții de obligațiuni de stat, acțiuni și participații la capital .

Băncile de economii sunt structurate de obicei în asociații naționale, în scopul reprezentării acestora în fata puterii publice. Ele pot avea și structura piramidală: la nivel local, regional.

6. Instituțiile de credit specializate

Aceste instituții dispun de resurse sub forma fondurilor proprii sau împrumuturilor de pe piața financiară sau monetară, folosite în operațiuni cu titluri, preluări. Sfera de acțiune a activității instituțiilor financiare specializate cuprinde creditul pe termen mijlociu și lung acordat unei game diversificate de activități .

Instituțiile specializate pot fi grupate în următoarele categorii:

instituții de credit și de participație în industrie și comerț – au ca scop impulsionarea investițiilor (chiar a inovațiilor);

instituțiile de credit destinate agriculturii – au ca scop finanțarea modernizării și dezvoltării agriculturii vizând și răscumpărarea terenurilor;

instituțiile de finanțare a locuințelor și construcțiilor;

„băncile” sau instituțiile de comerț exterior ;

societățile financiare de leasing și credite pentru consum;

instituțiile pentru credite municipale.

1.2. Caracteristicile sistemului bancar în România

La data de 31 iunie 2001, sistemul bancar românesc cuprindea un număr de 41 de bănci, din care 33 erau bănci persoane juridice române organizate ca Societăți pe acțiuni și 8 erau sucursale ale unor bănci străine (vezi Tabelul 1). Numărul de bănci, după ce a atins un vârf de 45 în anul 1998, a scăzut ușor în perioada următoare datorită unui număr de factori cum ar fi lichidarea unor bănci insolvabile și fuziunea unor entități bancare.

Tabelul 1: Numărul de bănci în România (1990 – iunie 2001)

– sfârșit de perioadă –

Sursa: BNR

Structura de proprietate

Structura de proprietate a sectorului bancar românesc a cunoscut transformări importante în cursul ultimului deceniu. Încă de la începutul procesului de tranziție, autoritățile române au încurajat deschiderea sectorului financiar, aceasta opțiune de politică materializându-se în libertatea de intrare pe piața bancară și deschiderea față de investițiile străine. În acest sens, legislația bancară adoptată în 1991 a permis înființarea liberă de bănci comerciale, organizate sub formă de societăți pe acțiuni, de către persoane fizice și juridice, autohtone și străine, prin aceasta înlăturându-se barierele de intrare pe piața bancară, de natură să promoveze structuri oligopoliste în cadrul sistemului bancar românesc. Totodată, spre deosebire de alte țări central-europene, băncilor străine li s-a permis accesul liber pe piața bancară românească nu numai prin crearea de filiale ci și prin intermediul sucursalelor, în condițiile îndeplinirii cerințelor de autorizare.

Modificări de substanță în domeniul structurii de proprietate au avut loc mai ales în ultimii trei ani odată cu declanșarea procesului de privatizare a băncilor cu capital majoritar de stat (Tabelul 2) și lichidarea Bancorex.

Tabelul 2: Bănci privatizate începând din 2001

În ultimii ani, numărul conglomeratelor financiare a crescut semnificativ în România. Aceste conglomerate îmbracă forma grupurilor bancare ce cuprind, în principal, filiale bancare, societăți de valori mobiliare și societăți de leasing. Structura acestor conglomerate este influențată de cadrul de reglementare existent ce nu permite băncilor să opereze direct pe piața de capital.

Totodată, legislația bancară prevede că operațiunile de leasing financiar vor fi desfășurate de bănci prin societăți distincte, constituite în acest scop. Prin urmare, marile bănci comerciale și-au înființat societăți de valori mobiliare pentru a putea opera indirect pe piețele de valori mobiliare și sunt acționari principali la o serie de firme de leasing.

Câteva bănci romanești dețin participații în societăți autohtone de asigurări. Legăturile de proprietate între industria bancară și cea a asigurărilor nu sunt însă puternice, întrucât legislația românească nu permite participații ale băncilor mai mari de 20 la sută din capitalul unei societăți de asigurări.

Tabelul 7: Participații majoritare ale băncilor la societăți de valori mobiliare

Pentru a permite o mai bună monitorizare a activității conglomeratelor financiare, colaborarea între autoritățile sectoriale de supraveghere a fost întărită în cursul ultimelor luni. În acest sens, în octombrie 2003, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între BNR și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. Un document similar a fost încheiat în cursul lunii februarie 2004 între autoritatea de supraveghere bancară (BNR) și Comisia de supraveghere a asigurărilor.

CAP. 2- RESTRUCTURAREA ÎN SISTEMUL BANCAR

2.1 Liberalizarea  financiară în România;

2.1.1. Viziuni asupra reformei sistemului bancar.

Un sector bancar eficient nu poate exista decât în contextul absenței criteriilor de eficiență specifice modelului socialist. Prin urmare, primul pas pe drumul reformării sistemului bancar este privatizarea substanțială a economiei, în sensul acordării posibilității de a schimba în mod liber, voluntar, la prețuri agreate de către ambii participanți la schimb, dreptul de proprietate.

Această reformă fundamentală a sistemului economic generează prin licitațiile pentru resurse purtate de întreprinzători în toată structura producției, posibilitatea de a calcula economic, de a selecta proiecte de investiții în funcție de contribuția lor anticipată la bunăstarea consumatorilor. Prețurile factorilor, reflectând realitatea estimată a resurselor în raport cu diverse preferințe ale consumatorilor finali, permit calcularea profitabilității diverselor alternative de alocare, iar prin mecanismul profiturilor și pierderilor (i) se asigură transferul continuu al resurselor (de către consumatori) către întreprinzătorii cu capacitate anticipativă superioară și (ii) se stabilește în mod transparent dimensiunea fiecărei firme și a fiecărei ramuri.

Facem aici o subliniere importantă și care ne va fi de folos ulterior: dimensiunea oricărei activități desprinse de mecanismul profiturilor și pierderilor (desprinsă de comportamentul de cumpărare sau de abținere voluntară de la cumpărare a consumatorilor) este arbitrară. După desprinderea de opinia consumatorilor nimeni nu mai poate spune despre o activitate dacă atrage prea multe sau prea puține resurse, cu alte cuvinte dacă prea mult sau prea puțin din bunul respectiv este produs. Renunțarea la criteriul profitului aruncă orice activitate în haos financiar.

Al doilea pas este cel care ne interesează în mod deosebit în acest studiu: cum trebuie reorganizate băncile pentru ca ele să devină intermediari financiari eficienți, capabili să plaseze economiile monetare în așa fel încât acestea să se transforme în acele bunuri de capital care să maximizeze producția de bunuri de consum dorite? Rolul băncilor în sistemul economic este unul crucial.

Două sunt viziunile fundamentare asupra reformei sistemului bancar. Și elementul central pentru fiecare dintre ele este cel puțin la nivelul intențiilor -transformarea băncii într-o firmă ce acționează într-un domeniu specific cel al creditului.

Trăsăturile fundamentale ale primei viziuni ar fi următoarele:

distingerea netă între activitatea de intermediere a băncii și activitatea de depozitare;

în calitatea de instituție depozitară, banca, trebuie să aibă o acoperire de 100% a depozitelor la vedere;

băncile trebuie să atragă credite pe termene ferme;

activitatea bancară trebuie supusă normelor de drept obișnuite (faliment, etc.) de îndată ce se află în imposibilitatea de a-și onora obligațiile asumate prin contract;

Ca avantaje ale unui asemenea sistem enumerăm:

dispariția panicilor din sistemul bancar. La orice moment, orice bancă este într-o poziție perfectă de a-și onora obligațiile contractuale: sumele din depozitele la vedere se află tot timpul la dispoziția băncii, iar pentru creditele atrase numai acelea trebuie rambursate a căror scadență a sosit;

dispariția „hazardul moral”. Deținătorii de economii vor fi mult mai atenți unde își vor plasa banii;

dispariția inflației galopante. Activitatea bancară lasă masa monetară nemodificată; băncile încetează să mai fie producători de monedă (în sens larg) și rămân angajate exclusiv ca intermediari financiari și instituții de depozit. Stabilitatea cursului de schimb ar fi o altă consecință.

În ciuda acestor avantaje și a altora pe care nu le mai enumerăm, acest tip de sistem bancar nu este agreat. Principala obiecție care a dus la marginalizarea lui practică este esențial pentru buna funcționare e economiei.

În consecința, sistemul care s-a impus, și pe care l-a adoptat și România, este sistemul băncilor cu rezerve fracționare. Caracteristicile principale ale acestui sistem sunt următoarele:

absența distincției între intermediere și depozitare;

sumele din depozitele la vedere pot fi date cu credit sau titlurile asupra lor pot fi multiplicate. Aceasta este esența rezervei fracționare: suma titlurilor ce trebuie onorate prin rambursare depășește în fiecare moment moneda aflată la dispoziția băncii în acest scop. Termenul de expansiune a creditu1ui semnifică exact sumele suplimentare de monedă creată de bănci și date cu credit pe lângă economiile atrase și capitalurile proprii. Băncile devin produciitori de monede.

asigurarea unui statut juridic special băncilor. Ele pot fi scutite de onorarea obligațiilor contractuale pe perioade mai lungi sau mai scurte.

Sistemul rezervelor fracționare, deși rezolvă problema elasticității ofertei de monedă, generează alte neajunsuri. Cele mai mari ar fi:

băncile sunt continuu expuse panicilor, date fiind rezerva fracționară, posibilitatea de retragere imediată a depozitelor la termen și a celor la vedere și lipsa concordanței între termenele pe care sunt atrase și cele pe care sunt acordate creditele;

având posibilitatea de a deveni producători de monedă în sens larg, băncile pot exagera, angajându-se într-o expansiune nelimitată a creditului. De aceea ele trebuie reglementate și supravegheate.

Acestea sunt cele două rațiuni de bază ale existenței băncilor centrale: salvarea băncilor (prin centralizarea rezervelor și furnizarea de moneda propriu-zisă) și ținerea lor în frâu pentru a nu se transforma în vehicule ale inflației galopante.

Economiștii serioși care aderă la acest sistem de rezervă fracționară arată întotdeauna că doar variații moderate ale masei monetare (care să genereze stabilitatea prețurilor sau o creștere moderată a nivelului general al prețurilor) sunt compatibile cu dezvoltarea economică.

Rezervele fracționare presupun, prin urmare, o tradiție a stabilității monetare. În caz contrar, sistemul va fi utilizat pentru punerea în practică a tot felul de erori și fantezii economice care au sfârșit totdeauna în dezastru pentru popoarele respective. Numai utilizate cu enormă precauție rezervele fracționare se dovedesc compatibile cu o economie de piață funcțională.

2.2. Caracteristicile principale ale reformei sistemului bancar

Zece ani de liberalizare financiară în Europa postcomunistă oferă lecții utile și conturează chiar modele de reformă. Este interesant de văzut, din această perspectivă, și reforma din România. Concelli (1999) distinge două modele de liberalizare financiară, în mare parte contrastante, unul care caracterizează țările din Europa centrală și de est și celalalt – țările foste componente ale U.R.S.S.

Pentru primul grup de tari sunt identificate următoarele trăsături :

abordare prudentă a accesului pe piață al noilor bănci;

modelul de bancă comercială adoptat a fost unul de tip competitiv, nebazat pe segmentare regională sau sectorială;

creditele neperformante au fost tratate transparent, prin politici articulate, cu intervenția financiară a statului;

liberalizarea contului de capital s-a făcut lent și prudent;

au fost create sisteme explicite de protecție a depozitelor.

O viziune similară găsim și la Bokros (1999), care accentuează rolul important al privatizării cu investitori strategici străini, guvernanței băncilor, reglementării și supravegherii.

Reforma sistemului bancar în România pare a se încadra în modelul de mai sus. Într-adevăr, banca centrală a adoptat o politică prudentă privind autorizarea băncilor, iar guvernul a intervenit de mai multe ori pentru asanarea creditelor neperformante. Autoritățile au încurajat participarea Regiilor Autonome și a societăților comerciale cu capital de stat la constituirea unei bănci. De asemenea, a fost creat un sistem de garantare a depozitelor și s-a manifestat prudență in liberalizarea conturilor de capital.

În același timp, liberalizarea financiară este rămasă în urmă, iar performanța sistemului este scăzută. Privatizarea bancară s-a realizat cu întârziere (a început în anul 1998) și a evoluat lent, neconstituind o locomotivă a reconstituirii întreprinderilor. Asanarea creditelor neperformante (în mai multe etape) nu a fost însoțită de măsuri de întărire a guvernanței interne și externe a băncilor supuse restructurării; ca urmare, aceste inițiative au alimentat riscul moral. De asemenea, restructurarea întreprinderilor nu a avut dinamica necesară pentru facilitarea restructurării bancare. Creditele neperformante au rămas o plagă pe sistem până în anul 2000.

2.3. Slăbiciuni ale reformelor sistemului bancar

Privatizarea târzie și neîncheiate

Privatizarea rapidă și completă, cu investitori strategici, este soluția cea mai potrivită pentru asigurarea unui sistem bancar sănătos și competitiv, apt să sprijine creșterea economică pe termen lung. Aceasta este una din lecțiile cele mai importante ale tranziției în Europa. Studii empirice confirmă această concluzie.

România a declanșat acest proces mai târziu decât cele mai multe țări din Europa Centrală și de Est. La finele lunii iunie 2001, în sistem existau 4 bănci cu capital de stat, care dețineau împreună circa 55% din capitalul total al băncilor și aproximativ 46,4% din totalul activelor (ulterior Banca Agricolă a fost privatizată). La aceeași dată băncile cu capital străin dețineau 33,2% din capital.

Procesul relativ lent al privatizării ample a sistemului bancar românesc trebuie privit însă și în legătură strânsă cu dinamica, de asemenea lentă, a restructurării întreprinderilor, explicată nu numai prin rigiditățile structurale mai accentuate în economia românească, ci și prin opțiunea politică prevalentă, care a pus costurile sociale pe termen scurt în centru politicii de restructurare economică.

Restructurarea bancară nearticulată

Modelul care s-a impus în reforma sistemului bancar (exemplu Ungaria) se bazează pe o intervenție a statului în 2 faze succesive: recapitalizare (prin preluarea la stat a creditelor neperformante) și, apoi, privatizare, cu aplicarea de constrângeri bugetare la nivelul întreprinderilor de stat. Este preferabil ca băncile insolvabile mici (care nu reprezintă risc sistemic) să fie scoase din sistem prin vânzare, fuziune sau lichidare, cu o intervenție financiară minimă din partea statului. Intervenția oficială în rezolvarea crizelor bancare prezintă mai multe avantaje, care precumpănesc în raport cu costurile financiare și economice: menținerea integrității mecanismului de credit și a sistemului de plăți, conservarea stabilității financiare și economice și întărirea sistemului bancar.

O lacună a politicilor de restructurare bancară a fost caracterul reactiv, nu proactiv, al intervenției statului. La finele anului 1998, situația sistemului bancar devenise dramatică: creditele și dobânzile din categoriile îndoielnic și pierdere reprezentau 254% din capitalul propriu al băncilor și peste 58% din total (credite și dobânzi). Această situație este caracterizată în raportul pe anul 2000 al B.N.R., (pagina 100), drept „virtual faliment” al sistemului bancar.

De asemenea, în România intervenția statului în tratarea problemelor din sistemul bancar a suferit prin lipsa de coordonare cu măsuri care să elimine sau să reducă substanțial cauzele dificultăților băncilor. În primii ani de tranziție (1992 – 1994), guvernul a preluat la datoria statului credite neperformante moștenite în perioada anterioară anului 1990 (contra obligațiuni) însumând circa 4% din PIB. De asemenea, în 1992 trei bănci cu capital de stat au primit o injecție directă de capital. Toate aceste inițiative de recapitalizare au avut deficiențe serioase, cea mai importantă fiind aceea că recapitalizarea nu a fost însoțită de o restructurare operațională a băncilor în cauză și nici de unprogres în restructurarea întreprinderilor, ceea ce a menținut slaba guvernare a băncilor și, de asemenea, sursa creditelor neperformante.

O strategie de consolidare bancară în România s-a conturat în 1997, în contextul agravării situației financiare a unor bănci mari (Bancorex și Banca Agricolă) prin comparație consolidarea bancară în Ungaria a debutat la finele anului 1992 și s-a încheiat practic în 1994. strategia autorităților române din 1997 a inclus:

eliminarea din sistem a băncilor insolvabile;

restructurarea Bancorex și a Băncii Agricole;:

măsuri pentru privatizarea a 2 bănci Banca Română pentru Dezvoltare și Banc Post. În cadrul acestei strategii, B.N.R., ca autoritate de supraveghere și-a propus în particular, îmbunătățirea supravegherii și a funcționării fondului de garantare a depozitelor bancare.

Strategiile de dezvoltare a crizei de solvabilitate a două dintre cele mai mari bănci din sistem din 1997 (Bancorex și Banca Agricolă) cu circa 34% din totalul activelor, deși mai articulate au încorporat slăbiciuni importante. În primul rând acționarii F.P:S., S.I.F. nu au fost implicați în acoperirea deprecierii activelor (costul total rămânând în sarcina bugetului de stat).În al doilea rând creditele neperformante au rămas în portofoliul băncilor ( în afara bilanțului), cu șanse minime de a putea fi valorificate; alternativa, cu rezultate mult mai bune în alte țări , ar fi fost transferul activelor neperformante către o societate creata ad hoc de administrare a acestor active. În fine, strategiile inițiale nu prevedeau nici un plan de restructurare operațională a celor două bănci. În aceste condiții situația acestora a continuat să se deterioreze.

2.4. Priorități ale reformei sistemului bancar

Privind în perspectivă și având în minte situația actuală a sistemului bancar și gradul de liberalizare a piețelor financiare în România, vom încerca să evidențiem câteva provocări importante a căror rezolvare va poziționa favorabil sistemul bancar românesc la întâlnirea cu viitorul: consolidarea sistemului bancar, armonizarea accelerată a sistemului bancar românesc cu cadrul juridic, instituțional și de supraveghere al Uniunii Europene; apariția unor riscuri și costuri noi asociate cu liberalizarea mișcărilor de capital și adoptarea acquis-ului comunitar în domeniu.

2.4.1. Consolidarea financiară

Sănătatea sistemului bancar are legătură directă cu echilibrul extern. În condițiile liberalizărilor financiare presupuse de obiectivul integrării României în U.E., îndeosebi în ceea ce privește fluxurile de capital și serviciile financiare, viabilitatea sistemului bancar va deveni un element important în evaluarea vulnerabilității externe a României.

Situația de ansamblu a sistemului bancar românesc este încă fragilă restructurările majore din ultimii ani (Bancorex și Banca Agricolă), au tratat crize sistematice ce puneau în pericol întreg sistemul, cu reverberații grave asupra altor segmente ale activității economice. Problemele ce trebuie redresate rapid sunt: pe de o parte, întărirea financiară a majorității băncilor și a sistemului în ansamblu, și pe de altă parte, soluționarea situației câtorva bănci private mici aflate în dificultăți financiare. Principalii indicatori de evaluare la finele lunii martie 2001, relevau deopotrivă progresul în refacerea solvabilității și calității activelor și îmbunătățirea provizionării, dar și nivelul scăzut al profitabilității.

O altă direcție de consolidare a băncilor o constituie diversificarea veniturilor, fenomenul este tot mai pregnant și în băncile din România, impunându-se două tendințe:

băncile cu capital de stat au pus accentul pe investiții în titluri de stat. Opțiunea este mai puțin viabilă pe termen lung. În perspectiva liberalizărilor financiare, oferta de astfel de instrumente se va reduce (prin stabilizarea fiscală accentuată), în timp ce cererea se va lărgi prin creșterea capacității de finanțare externă a defictelor fiscale, prin împrumuturi pe termen lung, dar și prin accesul sporit al investițiilor de portofoliu.

Băncile cu capital străin au realizat, alături de veniturile din dobânzi, o creștere puternică a veniturilor din comisioane și operațiuni valutare. Această structură a veniturilor ecranează mai bine în fața riscului de credit.

Opțiunea cu cele mai mari șanse de asigurare a sistemului bancar sănătos și dinamic este privatizarea băncilor; aceasta este o lecție importantă a tranziției în Europa, pe care și-o asumă și autoritățile românești.

Viabilitatea sistemului bancar depinde în mare măsură de stabilizarea macroeconomică și de existența unei politici sănătoase și durabile. România a avut un traiect fluctuant în acest plan: inflația nu a coborât sub 30%, activitatea economică a marcat lungi perioade de regres, deficitele fiscale și cvazifiscale au persistat, deficitele externe și presiunea datoriei pe termen scurt au alimentat sentimente negative pe piețele de capital. Sănătatea băncilor va depinde, în ultimă instanță, de îmbunătățirea generală a climatului economic.

2.4.1. Armonizarea cu cadrul legal, instituțional și de supraveghere al Uniunii Europene

Spațiul economic al Uniunii Europene se caracterizează prin largi liberalizări ale circulației mărfurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă. Acest model gestionat cu grijă este apt să asigure cel mai bine prosperitatea durabilă a cetățenilor. În același timp, însă acesta presupune respectarea unor reguli stricte de operare pe piață. Sistemele bancare, verigă esențiale în funcționarea optimă a economiei pe piață sunt supuse unor rigori deosebite, dar, în același timp, performanța lor este condiționată de îndeplinirea mai multor precondiții.

Strict tehnic, reglementările românești sunt în mare parte armonizate cu cele ale U.E.

Absorbția cu succes a reglementărilor U.E. depinde de existența unor condiții prealabile, subliniate cu tărie chiar de forurile internaționale de reglementare și care au o mare relevanță și pentru cazul României.

Acestea sunt:

politici macroeconomice sănătoase și durabile;

infrastructură publică dezvoltată;

disciplină de piață eficace;

proceduri corespunzătoare pentru rezolvare eficientă a problemelor băncilor;

mecanisme de protecție sistematică.

CAP 3 -CONTRIBUȚIA BĂNCII TRANSILVANIA ÎN SISTEMUL BANCAR

  3.1 -Scurt istoric al BT;

Povestea de succes a băncii a început în Cluj-Napoca, acum aproape 13 ani, din inițiativa unor oameni de afaceri  din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a determinat consolidarea poziției Băncii Transilvania, într-o primă etapă, în Cluj și, ulterior, la nivel regional. Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM și, datorită cererii pieței, în scurt timp aceasta a început să se dedice și domeniului retail.

În februarie 1994, Banca a devenit operațională prin deschiderea primei sucursale în Cluj-Napoca. Activitatea Băncii includea la acel moment oferirea de produse și servicii bancare precum operațiuni cu conturi curente, operațiuni cu numerar, depozite, credite, operațiuni de scont, acceptarea de efecte de comerț, plasamente, subscrieri, gestionarea de portofolii de valori mobiliare, consultanta bancară, negocierea contractelor de asigurare/reasigurare cu firme de asigurare, decontarea de valori mobiliare și operațiuni de depozitare și custodie pentru organisme de plasament colectiv în valori mobiliare. În conformitate cu Art. 6 al Actului Constitutiv, obiectul de activitate al Băncii este "6612 Alte activitați de intermediere monetară".

Odată cu diversificarea produselor bancare și a serviciilor oferite, Banca Transilvania și-a dezvoltat rețeaua teritorială în România, începând cu 3 unități în 1994 și având în prezent peste 380 de unități în întreaga țară.

În octombrie 1997, banca a devenit prima bancă românească listată la Bursa de Valori București. În 2003, Banca Transilvania a înființat un grup financiar, în scopul oferirii de produse financiare integrate. Grupul financiar include următoarele subsidiare: BT Asigurări Transilvania S.A., BT Leasing Transilvania S.A, BT Investments S.R.L, BT Securities S.A, BT Direct S.R.L si BT Building S.R.L.

Banca funcționează în conformitate cu Legea Societăților Comerciale, Legea Bancară, Legea pieței de capital, cât și cu alte legi, norme și reglementări relevante.

Mai jos sunt prezentate aspectele principale ale istoriei și dezvoltării Băncii:

Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how internațional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere și flexibilitate. Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003, când s-a schimbat identitatea de corporație, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a însemnat modificarea logo-ului băncii, precum și implementarea unui concept nou, standard, privind unitățile sale.

Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituții financiar – bancare din România, aflată în top 10 și una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori București. O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a serviciilor și a angajaților, așa încât calitatea să fie cea care face diferența. Cu o cota de piață de 4,5%, Banca Transilvania este un jucător activ pe piață, devenind, datorită accelerării implementării strategiei de creștere, o bancă recunoscută la nivel național.

În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care oferă pieței servicii integrate – banking, asigurări, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing, tranzacții mobiliare, factoring și prin intermediul subsidiarelor sale: BT Asigurări, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities și Compania de Factoring. În toate acțiunile sale, Banca Transilvania are suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționarul său semnificativ.

Banca Transilvania este structurată pe trei linii de afaceri: retail, IMM și corporate. Astfel, banca și-a format echipe specializate și un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a susține dezvoltarea acestor trei direcții. Banca Transilvania are peste 750.000 de clienți, dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice.

Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din România, deținând peste 340 sucursale și agenții. Creșterea numărului de unități a avut un ritm foarte accentuat mai ales în ultimii doi ani, când au fost deschise aproximativ 230 de entități operaționale, Banca Transilvania clasându-se, în prezent, pe poziția a patra în topul băncilor din România, din punctul de vedere al numărului de unități. Întreaga rețea teritorială însemnă pentru bancă o importantă carte de vizită și, bineînțeles, dovada angajamentului său de a veni tot mai aproape de clienți. Banca Transilvania beneficiază de un sistem informatic performant, centralizat, care oferă clienților, ca principal avantaj, posibilitatea accesării contului curent din oricare unitate din țară.

Banca Transilvania are acum și trei sub-brand-uri: BT Café™, BT Golf Cup și Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Café™, prima cafenea bancară din România. Banca deține două astfel de locații – în București, respectiv Constanța, iar extinderea acestui concept în câteva dintre cele mai importante orașe din țară va continua.

Echipa Băncii Transilvania este formată din aproximativ 4.500 de angajați care împărtășesc cultura organizațională și valorile BT, eforturile lor fiind canalizate în jurul aceluiași obiectiv: calitatea muncii lor, pentru mulțumirea clienților.

În cei aproape 13 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat că, prin sprijinul acționarilor și prin planurile ambițioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă și modernă.

Produse B.T. oferite clienților persoane fizice și juridice;

a) Conturi:

Contul curent în lei – se deschide la cererea persoanelor fizice și juridice, în vederea menținerii disponibilităților în lei și efectuării de operațiuni curente (plăți și încasări), în limita soldurilor creditoare.

Facilități și servicii aferente produsului:

plăți automate reprezentând rambursări de credite și dobânzi;

transferuri interbancare;

transferuri intrabancare;

operațiuni de încasare în contul curent;

plăți de comisioane aferente tranzacțiilor și altor servicii prestate titularului;

încasarea dobânzilor (depozite la termen).

Cont curent în valută – se deschide la cererea persoanelor fizice și juridice, în vederea menținerii disponibilităților în valută și efectuării de operațiuni curente (plăți și încasări), în limita soldurilor creditoare.

Facilități și servicii aferente produsului:

plăți automate reprezentând rambursări de credite și dobânzi;

transferuri interbancare;

transferuri intrabancare;

operațiuni de încasare în contul curent;

plăți de comisioane aferente tranzacțiilor și altor servicii prestate titularului;

încasarea dobânzilor (depozite la termen).

Contul de economii – este un produs de economisire care preia beneficiile unui cont curent si avantajele unui cont de depozit, se adresează persoanelor fizice, se constituie în lei, suma minimă fiind de 1.000 lei.

Facilități și servicii aferente produsului:

alimentari si retrageri permise cu conditia respectarii sumei minime de constituire;

dobânda este variabilă;

perioada de constituire – nedeterminată;

bonificarea dobânzii se efectuează pe tranșe de sume (peste 1.000 lei și peste 10.000 lei) în funcție de decizia BT în vigoare;

dobânda bonificată în contul de economii va fi supusă impozitării;

retragerile din contul de economii se pot efectua numai în numerar sau prin transfer în contul curent;

posibilitatea de a retrage numerar fără a fi necesară desființarea depozitului;

accesibilitate ridicata la banii economisiți;

dobânda este progresivă și se calculează în funcție de sumele economisite;

bonificația se acordă lunar în ziua aferentă datei de constituire în contul de economii.

b) Depozite:

Depozitul clasic – produsul este oferit persoanelor fizice și juridice, în vederea fructificării economiilor bănești pe termen de: 1 lună, 3 luni, 6 luni, 9 luni sau 12 luni. Principalele caracteristici ale produsului sunt calculul și plata dobânzii se realizează la scadență și posibilitatea de prelungire automată.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit nu se percepe nici un comision suplimentar;

depozitele se pot prelungi automat, iar dobânda se poate capitaliza în funcție de opțiunea clientului;

în cazul lichidării depozitului înainte de termen banca acordă dobânda la vedere pe perioada menținerii banilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Suma minimă a depozitului constituit de persoanele fizice este de 100 lei iar pentru valută de 250 euro, 250 USD, iar toate dobânzile practicate de Banca Transilvania, pentru constituirea de depozite în lei sau valută, sunt ferme pe toată perioada contractului de depozit.

Depozitul tip revolving – produsul este oferit persoanelor fizice, în vederea fructificării economiilor bănești pe termen de: 3 luni, 6 luni, 9 luni sau 12 luni. Calculul și plata dobânzii se realizează lunar, în ziua lucrătoare în care se împlinește luna întreagă. Acesta se poate constitui atât în lei cât și în valută.

Facilități și servicii aferente produsului:

Se constituie pe termen de: 3 luni, 6 luni, 9 luni sau 12 luni în lei și 9 luni sau 12 luni pentru USD și EUR;

prelungirea automată a depozitului și plata lunară a dobânzii;

dobânda plătită lunar de către bancă se transformă automat în contul de disponibil;

în cazul desființării depozitului înainte de termen, se bonifică dobânda la vedere pentru perioada în care banii au fost în cont;

Suma minimă a depozitului constituit de persoanele fizice este de 100 lei iar pentru valută de 250 euro, 250 USD, iar toate dobânzile practicate de Banca Transilvania, pentru constituirea de depozite în lei sau valută, sunt ferme pe toată perioada contractului de depozit.

Depozitul anotimpuri – produsul este oferit persoanelor fizice și juridice, în vederea fructificării economiilor bănești pe termen de 45 zile. Acest tip de depozit se poate constitui numai în lei.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit „anotimpuri” nu se percepe nici un comision suplimentar;

depozitul se constituie pe o perioadă de 45 de zile iar la expirarea termenului, suma depozitului și dobânda aferentă se regăsesc în contul curent;

în cazul lichidării depozitului înainte de termen, banca acordă dobânda la vedere pe perioada menținerii banilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Suma minimă a depozitului „anotimpuri” este de 100 lei.

Depozitul 111 zile – produsul este oferit persoanelor fizice și juridice, în vederea fructificării economiilor bănești pe termen de 111 zile. Depozitul se constituie numai în lei, suma minimă de constituire fiind de 100 lei.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit nu se percepe nici un comision suplimentar;

depozitele se pot prelungi automat, cu sau fără capitalizarea dobânzii;

în cazul lichidării depozitului înainte de termen banca acordă dobânda la vedere pe perioada menținerii banilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Depozitul 210 zile – produsul este oferit persoanelor fizice cât și juridice, în vederea fructificării economiilor bănești pe termen de 210 zile. Depozitul se constituie numai în lei.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit nu se percepe nici un comision suplimentar;

depozitele se pot prelungi automat, cu sau fără capitalizarea dobânzii;

în cazul lichidării depozitului înainte de termen banca acordă dobânda la vedere pe perioada menținerii banilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Depozitul special în euro pe 18 luni – produsul este oferit persoanelor fizice cât și juridice, în vederea fructificării economiilor bănești în euro pe termen de 18 luni.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit nu se percepe nici un comision suplimentar, decât cel pentru deschiderea de cont curent (3 lei);

în cazul lichidării depozitului înainte de termen banca acordă dobânda la vedere pe perioada menținerii banilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Suma minimă a depozitului este de 3.000 euro iar dobânda se plătește trimestrial.

Depozitul Kid cont – este un depozit cu acumulare și cu capitalizarea anuală a dobânzii, constituit în numele minorilor cu vârstă cuprinsă între o zi și 17 ani fără o zi, pe o perioadă de minim un an și maxim 17 ani în funcție de vârsta minorului.

Facilități și servicii aferente produsului:

este un depozit cu acumulare, se pot face alimentări în orice perioadă a termenului de depozitare, în orice cuantum;

depozitul poate fi alimentat și de alte persoane în afara deponentului (cel care constituie depozitul, în calitate de împuternicit pe cont) aceste persoane nu au, însă, dreptul de a efectua alte operațiuni pe kid cont;

se oferă bonificații suplimentare, începând cu împlinirea celui de-al 3-lea an de depozitare;

clienții care au depozitul kid cont pot beneficia de facilități cum sunt: carduri de tip kid card, care permit posesorilor să beneficieze de discount-uri la cumpărarea/achiziția de produse sau servicii de la comercianții care au semnate cu banca convenții;

la împlinirea vârstei de 15 ani, minorul poate primi în condițiile normelor specifice, un card financiar (ex. euro < 26);

depozitul este constituit de părinte/tutore/reprezentant legal;

dobânda kid cont este variabilă, bonificată și acumulată anual în depozit.

Depozitul ESCROW – contul ESCROW se deschide la cererea unui client al băncii, persoană fizică sau juridică, care dorește să pună la dispoziția unui terț beneficiar persoană fizică sau juridică, o anumită sumă de bani în lei sau valută, în anumite condiții. Condițiile în care banca va elibera banii din acest cont sunt stabilite într-o convenție încheiată de bancă cu cele două părți.

Facilități și servicii aferente produsului:

dobânda aferentă contului este bonificată titularului sau beneficiarului în funcție de clauzele contractuale stipulate în acordul celor două părți;

operațiunile de virament între contul curent al titularului și contul ESCROW nu se comisionează;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

Depozitul colateral – produsul este oferit persoanelor fizice cât și juridice, care trebuie să facă dovada unor garanții în cazul solicitării eliberării unor scrisori de garanție bancară sau în cazul în care doresc obținerea unui credit de la Banca Transilvania.

Facilități și servicii aferente produsului:

pentru constituirea/deschiderea unui depozit nu se percepe nici un comision suplimentar;

se pot constitui ca și gaj pentru scrisori de garanție, gaj pentru credite, gaj la avalizarea biletelor la ordin și a cambiilor;

depozitele constituite la Banca Transilvania sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;

banca se obligă să păstreze secretul asupra depozitului constituit și să nu furnizeze relații asupra acestuia decât cu acordul deponentului sau în cazurile expres prevăzute de lege;

nu se percepe taxă de penalizare pentru desființarea de depozit înainte de scadență;

Banca Transilvania achită pentru și în numele clientului, impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta;

depozitul colateral este blocat pe toată durata creditului contractat de titularul de cont.

Depozitul se constituie atât în lei cât și în valută.

c) Credite:

Creditul punte – este un împrumut pe termen scurt sau mediu ce poate fi acordat acelor clienți eligibili care au o proprietate imobiliară (apartament sau casă) pe care intenționează să o vândă;

Obiectul acestui credit punte este de a acorda finanțare temporară în scopul achiziționării unui imobil/construirii unei noi proprietăți imobiliare sau finanțării avansului pe perioadă cuprinsă între momentul semnării contractului de credit imobiliar/ipotecar și implicit al achiziției/construirii noului imobil până la vânzarea imobilului pe care îl dețineți în prezent.

Avantaje:

dobânda de numai 1%

comisioane 0 la acordare;

fără avans, fără asigurare de viață;

ratele se pot achita direct din contul curent;

posibilitatea utilizării creditului pentru acoperirea integrală a avansului la un credit imobiliar/ipotecar BT;

vârsta maximă prelungită până la 70 ani (la finalul perioadei de creditare).

Creditul Ipotecar este destinat cumpărării, construcției sau modernizării de locuințe.

Perioada de creditare: maxim 25 de ani.

Nivelul creditului pe care îl poți contracta este de maximum 75% din costul imobilului/terenului propus și se determină pe baza actelor care stau la baza acestuia: valoarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notariat, respectiv deviz de lucrări în conformitate cu normele legale (act de proprietate, autorizație de construcție etc.).

Avantajele în cazul alegerii unui credit ipotecar prin Banca Transilvania sunt:

costurile sunt forte mici (comisionul de instrumentare este de 1,5% din valoarea creditului, iar comisionul de administrare anual este de 100 RON)

poți achita creditul în avans, fără a suporta comisioane suplimentare;

ratele se pot achita direct din contul curent;

asigurarea de viață este obligatorie numai pentru credite peste 25.000 EUR;

Creditul imobiliar este destinat finanțării cumpărării de terenuri, case sau apartamente precum și finanțării modernizărilor de locuințe.

Perioada de creditare este de maxim 25 ani.

Nivelul creditului imobiliar pe care îl poți contracta este de maximum 75% din costul imobilului/terenului/investiției propuse și se determină pe baza actelor care stau la baza acestuia: valoarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notariat, respectiv deviz de lucrări în conformitate cu normele legale (act de proprietate, autorizație de construcție etc.).

Avantajele în cazul alegerii creditului imobiliar prin Banca Transilvania sunt:

costurile sunt forte mici (comisionul de instrumentare este de 1,5% din valoarea creditului, iar comisionul de administrare anual este de 100 RON);

poți achita creditul în avans, cu comisioane de rambursare anticipată foarte mici (pentru creditul în lei cu dobândă fixă, rambursare în perioada 1-5 ani inclusiv: 1,25%, iar rambursare peste 5 ani: 0%);

ratele se pot achita direct din contul curent;

asigurarea de viață este obligatorie numai pentru credite peste 25.000 EUR

Garanții: Ipoteca asupra imobilului care urmează a fi achiziționat, ipoteca asupra altor bunuri imobile, giranți. 

Creditele pentru nevoi personale cu garanții materiale, se acordă cetățenilor români, domiciliați în România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani (vârsta maximă la sfârșitul perioadei de creditare) și venituri nete lunare mai mari de 175 EUR (sau echivalent lei), beneficiind de credite personale, cuprinse între 100.000 EUR sau echivalent in RON/USD.

Perioada de creditare este de pana la 25 ani.

Nivelul creditului pe care îl poți contracta este determinat pe baza venitul net de care dispui și a valuării evaluate a garanției ce trebuie să acopere 133% din credit plus dobânda pe 3 luni.

Avantajele de care te bucuri în cazul alegerii creditului pentru nevoi curente cu garanții materiale sunt:

comision de instrumentare de numai 2% si anual de instrumentare de numai 100 RON;

asigurarea de viață nu se încheie decât pentru credite peste 25.000 EUR;

nu se cere justificarea creditului;

posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent;

posibilitatea achitării creditului în avans fără a suporta comisioane suplimentare;

posibilitatea utilizării, în cadrul perioadei inițiale de credit, a sumei creditului rambursat; 

perioada de creditare mare de pana la 25 de ani.

Creditele pentru nevoi curente în lei un produs flexibil și modern pentru obținerea căruia nu este  necesară precizarea destinației, se acordă cetățenilor români, domiciliați în România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani (vârsta maximă la sfârșitul perioadei de creditare). În același timp cel puțin unul din membrii familiei ce solicită acest credit trebuie să obțină venituri nete lunare de cel puțin 300 RON.

Se pot efectua cheltuieli diverse – de la taxele școlare ale copiilor, până la cumpărarea unui calculator sau a unor piese de mobilier, dar chiar și achitarea contravalorii unei lucrări dentare.

Perioada de creditare este de pana la  10 ani.

Avantajele oferite de creditul pentru nevoi curente sunt: 

dobânzi competitive de 14% cu girant, 15% fără girant la RON – variabile;

valoare mare a creditului de până la 15.000 EUR (în echivalent RON);

asigurare de viață gratuită;

girantul este opțional;

luarea în calculul veniturilor solicitantului unui astfel de credit a celor provenite din chirii și dividende;

perioada mare de creditare de până la 10 ani;

vârsta maximă prelungită până la 70 ani (la finalul perioadei de creditare);

posibilitatea includerii comisionului în valoarea creditului;

posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent;

posibilitatea achitării creditului în avans fără a suporta comisioane suplimentare.

Creditul fără rate, cu dobândă 0, este un produs nou, flexibil și modern pentru obținerea căruia nu este  necesară precizarea destinației lui, se acordă cetățenilor români, domiciliați în România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani (vârsta maximă la sfârșitul perioadei de creditare) care realizează venituri nete lunare de minim 700 RON (venit realizat de cel puțin unul dintre membrii familiei).

Perioada de creditare este de  până la 3 ani, perioada în care nu va exista obligația plății dobânzii, ci doar a unui comision lunar de administrare în funcție de rulajul efectuat în ultima zi a lunii, urmând ca la finalul acestei perioade, creditul să fie prelungit automat cu încă 10 ani.

Avantajele de care te bucuri în cazul alegerii creditului pentru nevoi curente sunt: 

dobânda 0;

comisioane și rulaje minime;

posibilitatea transformării automate a creditului într-unul cu anuitate;

valoare mare a creditului de până la 10.000 EUR (în echivalent lei);

încadrarea pentru un credit de valoare mai mare printr-un sistem revolving inovator;

fără asigurare de viață;

luarea în calculul veniturilor solicitantului unui astfel de credit a celor provenite din chirii și dividende;

vârsta maximă prelungită până la 70 ani (la finalul perioadei de creditare);

posibilitatea includerii comisioanelor în valoarea creditului;

posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent;

posibilitatea achitării creditului integral în avans fără a suporta comisioane suplimentare.

Creditul auto (Formula BT)  poți beneficia de creditul auto Formula BT, pentru cumpărări de autoturisme noi sau second-hand de la firme sau persoane fizice, indiferent de marcă.

Perioada de creditare este de până la 7 ani pentru autoturismele noi, în timp ce pentru autoturismele second-hand, perioada de creditare cumulată cu vechimea autoturismului nu va depăși 10 ani, iar autoturismul nu poate fi mai vechi de 5 ani.

Nivelul creditului ce se poate acorda este de 85% din costul autoturismului și se determină pe baza actelor ce stau la baza cumpărării (factura, contract de vânzare-cumpărare).

Creditul se acordă în RON, EUR sau USD suma minimă fiind de 1.500 EUR sau echivalent RON/USD), iar suma maximă este plafonată la  40.000 EUR (sau echivalent RON/USD).

Avantajele în cazul alegerii creditului auto prin Banca Transilvania sunt:

avans minim de doar 15% atât pentru mașini noi, cât și pentru mașini rulate;

costurile sunt forte mici (comisionul de analiză este de 3,5% din valoarea creditului);

dobânda competitivă de numai 11.5% / an variabilă pentru creditele în RON sau 10.5% / an variabilă pentru creditele în EUR;

poți achita creditul în avans, fără a suporta comisioane suplimentare;

ratele se pot achita direct din contul curent;

perioada de creditare mare de până la 7 ani pentru auto noi și de până la 10 ani cumulat cu vechimea mașinii (maxim 5 ani) pentru auto second;

asigurare de viață gratuită;

se pot achiziționa atât auto noi cât auto second de la comercianți și de la persoane fizice;

în cazul creditului auto, pentru sume de până la 20.000 EUR, singura garanție este chiar autoturismul care face obiectul creditării;

Creditul pentru cumpărare de acțiuni cu garanții materiale, creat special pentru investitorii Bursei de Valori București, sau dorești să devii unul.

Obiectul creditului îl reprezintă finanțarea pentru cumpărarea de acțiuni cotate la Bursa de Valori București (BVB) numai prin intermediul BT Securities precum și efectuarea viramentului direct aferent participării la majorări de capital social (subscrieri).

Creditul se acordă în RON și se poate finanța 100% din valoarea acțiunilor cumpărate.

Perioada de creditare este de până la 5 ani. Suma maximă finanțată este de până la 250.000 EUR (în echivalent RON).

Avantaje:

Aport propriu 0;

Comision 0;

Dobândă avantajoasă de numai 11% variabilă la RON;

Nu se solicită garanții sau giranți în cazul în care clientul deține suficiente acțiuni în portofoliu;

Posibilitatea achitării creditului în avans fără a suporta comisioane suplimentare;

Posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent;

3.3. Mijloace de plată electronice

Banca Transilvania ocupă locul 5 atât în topul băncilor emitente de carduri cât și în topul băncilor acceptatoare de carduri, având peste 700.000 carduri emise și peste 2.500 de terminale pentru acceptarea cardurilor la plată instalate. În prezent Banca Transilvania are o cotă de piață de 9% pe piața cardurilor atât pe partea de emitere cât și în ceea ce privește acceptarea cardurilor.

Cardul de credit mastercard forte – poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate oriunde apare afișată sigla Mastercard, pentru retrageri de numerar și plăti la comercianți. Mastercard Forte poate fi folosit atât pentru tranzacții on-line cât și off-line și pe Internet.

Cardul are o perioadă de grație de maxim 55 de zile (dacă un client începe să-și utilizeze creditul în data de 1 a unei luni, perioada de grație va fi până în data de 25 a lunii următoare).

Limita maximă a creditului acordat este de 5000 EUR (în echivalent lei), nu mai mult de 3 venituri lunare nete certe cu caracter permanent, în funcție de scoring.

Alte avantaje:

perioada de grație este valabilă atât pentru cumpărături la comercianți cât și pentru retrageri de numerar de la bancomat;

promptitudine – banii ajung în contul tău de card în momentul în care ordoni alimentarea contului;

posibilitatea achitării facturilor Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele Băncii Transilvania – comision 0;

comision 0 pentru toate cumpărăturile efectuate la comercianți, indiferent dacă operațiunile au loc în țară sau în străinătate;

nu există comision de conversie valutară pentru tranzacțiile cu cardul efectuate în străinătate;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania – comision 0;

asistență asigurată 24 h din 24;

VISA GOLD Visa Gold este un card de credit cu cont în lei, pe care poți să-l folosești în țară și în străinătate, oriunde apare afișată sigla Visa, atât pentru a retrage numerar cât și pentru face cumpărături direct de la comercianți.

Cu acest tip de card poți efectua tranzacții on-line, off-line și pe Internet.

Cardul are o perioadă de grație de maxim 55 de zile (dacă începi să-ți utilizezi creditul în data de 1 a unei luni, perioada de grație va fi până în data de 25 a lunii următoare).

Limita maximă a creditului acordat este de 10.000 EUR (în echivalent RON), nu mai mult de 3 venituri lunare nete certe cu caracter permanent, în funcție de scoring.

Alte avantaje:

perioada de grație este valabilă atât pentru cumpărături la comercianți cât și pentru retrageri de numerar de la bancomat

promptitudine – banii ajung în contul tău de card în momentul în care ordoni alimentarea contului

posbilitatea achitării facturilor Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele BANCII TRANSILVANIA – comision 0

comision 0 pentru toate cumpărăturile efectuate la comercianți, indiferent dacă operațiunile au loc în țară sau în străinătate

posibilitatea schimbării codul PIN direct de la bancomatele BĂNCII TRANSILVANIA

asistenta asigurată 24 h din 24 la telefoanele 0800 80 CARD (2273) din rețeaua de telefonie fixă, respectiv 0264/594337 din străinătate sau de pe mobil

Carduri de debit:

Oferta de carduri de debit a Băncii Transilvania este formată din:

Visa Electron Global

Mastercard Mondo

Maestro Direct

Visa Electron Global si Mastercard Mondo sunt carduri de salarii, cu cele mai mici comisioane de pe piață.

Cardurile de salarii de la Banca Transilvania îți oferă posibilitatea de a dispune de banii dumneavoastră în orice moment, fie prin cumpărări directe de la comercianți, fie prin retrageri de la bancomat.

Maestro Direct este un card de debit în EURO care iți dă posibilitatea de a face cumpărături în țările în care moneda oficială este EURO, evitând astfel eventualele pierderi din diferențele de curs valutar.

Cardul de debit visa electron global – Banca Transilvania îți oferă Visa Electron Global, un card de debit cu cont în lei și utilizare națională destinat persoanelor fizice.

Cardul poate fi utilizat numai pe teritoriul României oriunde apare afișată sigla Visa/Visa Electron atât pentru retrageri de numerar cât și pentru plăți la comercianți.

Cardul poate fi folosit și pentru încasarea salariilor. Întrucât este legat direct la contul curent, posesorii lui vor avea acces on-line la banii virați în cont. Posesorii unui astfel de card pot beneficia și de o linie de credit pe contul curent de până la 3 venituri lunare nete certe cu caracter permanent (maxim 3500 EURO), în funcție de un scoring care se va face în sucursala băncii. Dacă punctajul obținut în urma scoringului permite, limita de credit poate să ajungă până la nivelul a 5 venituri lunare nete certe cu caracter permanent, în aceste condiții fiind necesară prezența unui girant.

Avantajele utilizării cardului Visa Electron Global:

posibilitatea achitării facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele Băncii Transilvania fără comision;

se poate schimba codul PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania fără comision;

asistența asigurată 24 ore din 24 la telefoane din rețeaua de telefonie fixă, sau de pe mobil;

Cardul de debit mastercard mondo – este un card de debit cu cont în lei, cu utilizare internațională destinat persoanelor fizice.

Cardul se poate utiliza atât în țară cât și în străinătate oriunde apare afișată sigla Mastercard, pentru retrageri de numerar și pentru plăți la comercianți.

Mastercard Mondo poate fi folosit atât pentru tranzacții on-line cât și off-line și pe Internet. Cardul poate fi folosit și pentru încasarea salariilor. Întrucât este legat direct la contul curent al clientului, acesta va avea acces on-line la banii virați în cont. Posesorii unui astfel de card pot beneficia și de o linie de credit pe contul curent de până la 3 venituri lunare nete, cu caracter permanent (maxim 3500 EURO), în funcție de un scoring care se va face în sucursala băncii. Dacă punctajul obținut în urma scoringului permite, limita de credit poate să ajungă până la nivelul a 5 venituri lunare nete cu caracter permanent, în aceste condiții fiind necesară prezența unui girant.

Avantajele utilizării cardului Mastercard Mondo:

posibilitatea achitării facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele Băncii Transilvania – fără comision;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania fără comision;

nu există comision de conversie valutară pentru tranzacțiile efectuate cu cardul în străinătate;

asistență asigurată 24 h din 24 la telefoanele din rețeaua de telefonie fixă, sau de pe mobil;

Maestro direct – se poate utiliza atât în țară cât și în străinătate oriunde apare sigla Maestro/Mastercard pentru retrageri de numerar și cumpărături de la comercianți. În țară clienții vor retrage lei, iar în străinătate vor retrage valuta țării respective.

Cardul este legat la contul curent în EURO al clientului, ceea ce ii permite acces on-line la banii din acest cont.

Avantajele utilizării cardului Maestro Direct :

cardul Maestro Direct este cea mai bună soluție pentru persoanele care călătoresc în țările cu monedă de utilizare EURO, utilizarea lui eliminând riscul valutar. Contul se alimentează în EURO iar clientul retrage și face plăti în EURO oriunde în Uniunea Europeană;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania fără comision;

asistență asigurată 24 h din 24 la telefoanele din rețeaua de telefonie fixă, sau de pe mobil;

Cardul maestro direct cu cont în euro – este un card de debit cu cont în EURO, cu utilizare internațională destinat persoanelor fizice.

Cardul se poate utiliza atât în țară cât și în străinătate oriunde apare sigla Maestro/Mastercard pentru retrageri de numerar și cumpărături de la comercianți. În țară clienții vor retrage lei, iar în străinătate vor retrage valuta țării respective.

Cardul este legat la contul curent în EURO al clientului, ceea ce îi permite acces on-line la banii din acest cont.

Avantajele utilizării cardului Maestro Direct :

cardul Maestro Direct este cea mai bună soluție pentru persoanele care călătoresc în țările cu moneda de utilizare EURO, utilizarea lui eliminând riscul valutar. Contul se alimentează în EURO iar clientul retrage și face plăti în EURO oriunde în Uniunea Europeană;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania fără comision;

asistentă asigurată 24 h din 24 la telefoanele din rețeaua de telefonie fixă, sau de pe mobil;

Carduri business:

Oferta de carduri business a Băncii Transilvania este formată din:

Visa Business Gold;

Visa Business Silver;

Visa Business Electron;

Aceste carduri sunt carduri de debit, destinate firmelor, oferindu-le suport în activitatea pe care o desfășoară.

Cardul Visa Business Electron este un card de baza, ce poate fi oferit angajaților firmei, la fel și Visa Business Silver, card destinat în special angajaților aflați pe poziții medii. Cardul Visa Business Gold este produsul premium din categoria de carduri business a Băncii Transilvania.

Carduri Co-Branded:

Banca Transilvania are o ofertă de carduri co-branded foarte variată și în continuă diversificare.

Visa Credisson BT – credit

Visa Credisson BT – debit

Mastercard Credisson BT Maxishop

Euro<26

Aceste carduri se adresează persoanelor de diferite vârste și profesii.

Cardul de debit visa electron euro<26 – este un card de debit cu cont în lei și utilizare internațională emis sub sigla VISA Electron, în regim co-branded < Băncii Transilvania – EURO<26 România. Cardul este destinat tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani, în special studenților.

Euro<26 România este o asociație non-profit, reprezentantă a organizației europene EYCA (Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret), care funcționează în 42 țări europene. Asociația, în calitate de membru al EYCA, are dreptul exclusiv de a emite, promova și dezvolta în România cardul european de tineret Euro<26.

Cardul este legat la contul curent în lei al clientului, ceea ce îi permite acces on-line la banii din acest cont.

Avantajele utilizării cardului Visa Electron EURO<26:

posibilitatea gestionării eficiente a burselor școlare/studențești sau a banilor primiți de la părinți/alte surse;

asigurare medicală de călătorie gratuită oferită de BT Asigurări;

importante reduceri în rețeaua de comercianți „EURO<26" din România și Europa;

posibilitatea utilizării cardului într-o rețea vastă de ATM-uri și POS-uri, atât în țară cât și în străinătate, oriunde este afișata sigla Visa Electron, operațiunile realizându-se în moneda țării în care acestea au loc;

posibilitatea achitării facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele BĂNCII TRANSILVANIA fără comision;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de la bancomatele BĂNCII TRANSILVANIA fără comision;

asistența asigurată 24 h din 24 la telefoanele din rețeaua de telefonie fixă, sau de pe mobil;

Plata facturilor la ATM

Banca Transilvania oferă posibilitatea de a plăti facturile la ATM, având acces 24 de ore din 24 la o rețea de peste 250 de bancomate, amplasate pe întreg teritoriul României, și un mod mult mai rapid și mai convenabil de plată a facturilor: VODAFONE, ORANGE, ZAPP sau AVON.

Banca Transilvania ocupă locul 5 în topul băncilor după numărul de ATM-uri instalate până în luna februarie 2006

Topul băncilor după numărul de ATM-uri, februarie 2006.

Despre BT24 -Modulul  Internet Banking

BT 24 reprezintă  acum mai mult decât servicii de Internet Banking. Noul modul Internet Trading  oferă posibilitatea tranzacționării de acțiuni pe Bursa de Valori București.

BT 24 este produsul de Internet Banking al Băncii Transilvania. BT 24 asigură acces rapid și sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, în același timp și posibilitatea de a realiza o gamă vastă de operațiuni bancare.
Serviciul este disponibil 24 ore din 24, putând fi accesat de oriunde de pe glob, de pe orice computer conectat la Internet.

Spectru de operațiuni:

plăți în lei către orice beneficiar cu contul deschis la alte bănci din România;

plăți în lei către parteneri cu conturi deschise la Banca Transilvania;

plăți în lei către Trezoreria Statului;

plata utilități;

alimentări card;

plata salariilor în conturile de card ale angajaților;

plăți valutare interne și externe;

vânzare-cumpărare valută;

constituirea și desființarea depozitelor.

Facilități conexe

importuri ordine;

export date referitoare la ordinele de plată trimise la banca;

furnizarea de informații legate de starea ordinelor de plată trimise băncii;

posibilitatea vizualizării și tipăririi extraselor de cont;

actualizarea extraselor are loc din oră în oră, zilnic, în intervalul orar 10:00 – 19:00;

evoluția soldurilor inclusiv prin generarea unui grafic;

posibilitatea definirii beneficiarilor plăților direct de către client;

comunicare securizată între client și bancă.

Flexibilitate:

mobilitate-orice computer, conectat la Internet, vă poate permite accesarea aplicației BT 24, în condiții de maximă siguranță, din țară și din străinătate;

acces diferențiat pentru toți reprezentanții legali ai companiei (care au specimene de semnătură depuse la bancă) în funcție de:

tipurile de semnătură (inclusiv măști complexe combinate cu intervale de sumă);

limite de suma stabilite pe utilizatori;

acces limitat la anumite conturi.

BT TRADE – Internet Trading reprezintă platforma de tranzacționare on-line a BT SECURITIES S.A., membră a Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA.
Sistemul de tranzacționare prin internet "BT TRADE – Internet Trading" este un sistem informatic controlat și operat de către BT SECURITIES și accesat prin internet de către Client, în scopul facilitării transmiterii ordinelor și instrucțiunilor Clientului, precum și pentru a oferi posibilitatea Clientului de a fi informat în timp real asupra evoluției pieței de capital și a propriilor investiții, printr-un acces rapid și sigur.

Serviciul este disponibil 24 ore din 24, putând fi accesat de oriunde de pe glob, de pe orice computer conectat la Internet.

Spectru larg de operațiuni :

vizualizarea activității contului personal;

vizualizarea portofoliului;

transmiterea electronică spre execuție a ordinelor de tranzacționare ale Clientului;

transmiterea electronică a instrucțiunilor Clientului privind transferul de numerar în/din contul sau;

transmiterea electronică a instrucțiunilor Clientului privind modificarea și revocarea ordinelor de tranzacționare transmise și a căror executare nu a fost confirmată de către Intermediar, a căror stare permite modificarea sau retragerea lor de pe piață ;

accesarea de către Client, în timp real, a evidenței electronice a contului său deschis la BT SECURITIES.

Facilități conexe:

Pentru a veni în întâmpinarea clienților, aplicația BT TRADE – Internet Trading oferă și o serie de facilități conexe cum ar fi:

informații despre societățile cotate la bursă;

primele 5 nivele de preț din piață, în timp real;

informații despre evoluția indicilor;

evoluția pieței valutare;

evoluția pieței monetare;

posibilitatea urmăririi în timp real a cotațiilor și a tranzacțiilor efectuate în piață;

furnizarea de informații legate de starea ordinelor trimise în piață;

comunicare securizată între client și bancă.

Flexibilitate:

confort & mobilitate. Operațiunile pot fi efectuate de acasă sau de la birou, de la orice computer conectat la Internet din țară sau străinătate, fără a fi necesară deplasarea la SSIF;

rapiditate, timpii de răspuns ai sistemului fiind foarte scurți;

interfața grafică ergonomică;

nivel înalt de securitate datorat criptării cu ajutorul unei tehnologii SSL pe 128 biți;

Acces facil la informații referitoare la cont.

3.4. Strategia de dezvoltare a Băncii Transilvania

Strategia Băncii este de a oferi servicii financiare destinate atât pieței de retail cât și celei corporate și comerciale incluzând oferirea unor servicii integrate de calitate către clienții săi prin intermediul grupului său financiar.

Putem spune, însă, că ascensiunea retailului în ultimii trei ani a propulsat Banca Transilvania pe locul cinci în clasamentul activelor bancare. Banca Transilvania care și-a dublat cota de piață de la 2,3% în anul 2003 la 4,7% în 2006, în timp ce ABN Amro, specializată în servicii corporate, a alunecat de pe locul cinci pe zece.

Un nou jucător a apărut pe locul patru în toamna lui 2006 în urma fuziunii dintre HVB și Banca Tiriac. După primele patru luni de operațiuni, noua bancă a înregistrat încă o erodare a cotei de piață, de la 5,7% în septembrie la 5,1% la sfârșitul lui decembrie.

HVB își păstrează poziția a patra, însă se îndepărtează și mai mult de ocupanta locului al treilea, Raiffeisen Bank, pe care nu o ajunge din urmă nici cumulând cota de piață a Unicredit România(1,7%), cu care urmează să fuzioneze până în vară.

Nici o schimbare la nivelul primelor cinci poziții. Față de 2003, cota de piață a BCR este cu 3,1 puncte mai mica, cea a BRD a urcat cu 3 puncte, în timp ce Raiffeisen a câștigat 1,1 puncte. Spre deosebire de ABN Amro, ING a făcut virajul spre retail în urmă cu trei ani și rezistă pe poziția a șaptea cu aceeași cotă de piață din 2003 – 4,2%.

ABN Amro a pierdut două puncte, de la 5,1% la 3,1%.Un mare perdant este CEC, a cărei cotă de piață s-a îngustat cu 2,8 puncte ajungând a noua bancă în ciuda specializării pe retail.

Piața bancară a crescut în 2006 cu 46% , depășind pragul de 50 mld. euro, respectiv de 50% din PIB.

Banca Transilvania a primit premiul Banca Anului 2006 din partea revistei Capital, în cadrul Galei premiilor «Oskar Capital».

Acest premiu reprezintă pentru Banca Transilvania recunoașterea unui an de succes, a unei etape esențiale pentru ceea ce înseamnă bancă, în prezent: implicare, performanța, dinamism și spirit antreprenorial. Banca Transilvania și-a propus ca 2006 să fie un an al calității în toate domeniile: servicii, produse și angajați. Unul dintre obiectivele băncii este acela de a menține standarde înalte, prin care să fie făcută diferența pe piață. Și acest lucru, în condițiile unei concurențe tot mai acerbe, context în care calitatea are un cuvânt din ce în ce mai important.

Banca Transilvania a ajuns la o cotă de piața de 4,5%, în funcție de active, situându-se pe poziția 5 intre băncile din România și, în plus, este singura instituție bancară cu capital privat majoritar autohton din top 10. De asemenea, numărul de clienți activi – persoane fizice și juridice – a depășit cifra de 750.000, fapt datorat ofertei complexe a băncii, lansării periodice de produse și servicii, extinderii rețelei teritoriale, precum și implicării deosebite a angajaților.

Banca Transilvania a continuat să fie și în anul 2006 una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori București. Au fost contractate importante linii de finanțare, cu diferite destinații, de la instituții financiare internaționale.

Pentru că Banca Transilvania înseamnă, în primul rând, OAMENI, în anul 2006 banca s-a implicat tot mai mult în viața comunității. Ca parte activă a acesteia, Banca Transilvania a contribuit, în acest an, cu peste 400.000 EUR pentru realizarea a aproximativ 150 de proiecte din diferite domenii: educație, mediu, sport etc. La acestea se adaugă "Tu alegi, Banca Transilvania se implică", program prin care banca a alocat sume importante pentru realizarea unor proiecte de interes local, în patru orașe din Transilvania. Implicarea și atenția acordată nevoilor societății au adus cu sine valoare adăugată, în favoarea cetățenilor, dar și în sprijinul ideii de antreprenoriat local românesc de succes.

STUDIU DE CAZ

Plata facturilor la ATM

Banca Transilvania oferă posibilitatea de a plăti facturile la ATM, având acces 24 de ore din 24 la o rețea de peste 250 de bancomate, amplasate pe întreg teritoriul României, și un mod mult mai rapid și mai convenabil de plată a facturilor: VODAFONE, ORANGE, ZAPP sau AVON.

Avantajele acestei alternative – duce la economii:

DE TIMP, pentru ca să eviți statul la rând;

DE BANI, pentru că plata se realizează gratis;

mai simplu, mai aproape și mai rapid – 24 de ore din 24.

Principalii furnizorii cu care banca are încheiate convenții:

• ORANGE;

• VODAFONE;

• ZAPP;

• AVON;

• ELECTRICA TRANSILVANIA NORD ȘI ELECTRICA TRANSILVANIA SUD.

Pașii pe care trebuie să ii urmezi sunt:

după introducerea cardului și a PIN-ului, alege meniul PLĂȚI;

tastează SUMA și apoi alege COMPANIA pentru care faci plata;

tastează CODUL DE CLIENT pentru care faci plata și apoi NUMĂRUL FACTURII ( sau NUMĂRUL DE TELEFON ) pentru care faci plata;

Nu uita să soliciți și să verifici chitanța.

BIBLIOGRAFIE

1. Berea A.A. Paul – „Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, București, 2003

2. Boțel C. – „Cauzele inflației în România iunie 1997-august 2001”,

„Evidență bazată pe vector autoregresie structual” Decembrie 2001 (Mimeo)

3. Popa Ioan – Bursa, Editura Adevărul, 1995

4. Alexandru Țuțui – Inflația. Concepte, teorii și politici economice,

Editura Economică, 2000

5. Dardac Nicolae – Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică

Barbu Teodora și Pedagogică, București, 2005

6. Basno Cezar – Burse de valori. Dimensiuni și rezonanțe social-

Dardac Nicolae economice, Editura Economică, București, 1997

7. Danilă N. – Privatizarea băncilor – Editura Didactică și Pedagogică, București 2000

8. Dedu Vasile – Gestiune și Audit bancar, Editura Național, București 2001

Institutul European din România – Studii de impact (PAIS II)

Raport “A 10-a Aniversare” Eximbank, România, 2002

Rapoartele anuale – 1998, 1999, 2000, 2001, Eximbank, România

BNR –“Strategia de dezvoltare a sistemului bancar pe termen mediu”

Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 99 din 27.12.2006 – privind organizarea și funcționarea instituțiilor bancare

Ziarul Financiar, din data de 29.01.2007, autor Răzvan Voican

www.eximbank.ro

www.bancatransilvania.ro

www.brd.ro

www.bvb.ro

www.hvb.ro

www.bnr.ro