Poziția geografică a zonei studiate Munții Rodnei reprezintă unul dintre marile masive muntoase ale României (Harta 1),cu altitudinea maximă atinsă… [307229]

ASPECTE GENERALE

Poziția geografică a zonei studiate

Munții Rodnei reprezintă unul dintre marile masive muntoase ale României (Harta 1),cu altitudinea maximă atinsă în Vârful Pietrosul Rodnei – 2303 m, cuprinși între 24°23' – 25°31' longitudine estică și 47°19' – 47°39' latitudine nordică. [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-Est se regăsesc Munții Bîrgăului. (Harta 3)

Administrativ, Munții Rodnei sunt situați pe teritoriul a doua mari județe: [anonimizat] (Harta 2), având o suprafață de 1300 km2 .

Harta 1. Poziția Munților Rodnei în cadrul României

Harta 2. Harta administrativă a Munților Rodnei

Sursa:……

Limitele acestor munții în cadrul Grupei de Nord a [anonimizat], pârâuri, [anonimizat]:

[anonimizat] ([anonimizat]), [anonimizat], subjugând cu peste 1000 m vatra Depresiunii Maramureșului.

[anonimizat], până la Localitatea Șanț.

[anonimizat] a [anonimizat],[anonimizat]-estică și sudică a Munților Rodnei.

[anonimizat], [anonimizat].

Harta 3. Unitățile limitrofe Munților Rodnei

1.2 Stadiul cunoașterii zonei

Istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic

Încă din cele mai vechi timpuri zona Masivului Rodnei a reprezentat un areal geografic montan dorit a [anonimizat], geologi, având o [anonimizat]-se unul dintre cele mai înalte vârfuri din Carpați (Vf. Pietrosu Rodnei – 2303 m). Astfel de-a lungul timpului s-[anonimizat] , atlase ,articole, [anonimizat] .

Primele studii și cercetări asupra Munților Rodnei, s-au realizat din perspectivă geologică. Primul care și-a adus contribuția în acest domeniu este P. [anonimizat] 1826 aduce informașii cu privire la structura geologică a cestor munți. Tot în această perioadă a [anonimizat], geologul Fr. Von Posepny realizează o hartă geologică a

[anonimizat] 1915 să fie publicată de Weber.

Studiile geografice s-au realizat pentru prima dată în anul 1891, momentul în care P. Lehmann expune rezultatele sale despre relieful glaciar din zona superioară a Văii Lala.

[anonimizat] s-a [anonimizat]. Aceste aspecte se pot regăsi în lucrările autorilor: Simionescu I.,”Prin Munții Noștrii”,1973; Monițiu Ovidiu,”Pe înălțimile Carpaților”,1979. Deasemenea, viața pastorală în aceasta regiune a [anonimizat] 1937, urmând ca în anul 1940 să publice un alt studiu cu privire la glaciația cuaternară din acești munți. O altă serie de lucrări au fost realizate de către Ion Sîrcu, în cadrul tezei sale de doctorat, care s-au concretizat în lucrarea „Munții Rodnei –studiu morfogeografic” (1978).

Totodată,aspecte legate de turismul și potențialul turistic al regiunii montane, au fost amintite în ghidurile turistice și hărțile turistice realizate de către Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta, în 1978. Inforrmații cu privire la turismul în Munții Rodnei se mai regăsesc și în lucrarea lui Ion Talabă, „Turism în Carpații Orientali”, 1991.

Având în vedere ca Munții Rodnei, încă din anul 1979 au fost declarați Rezervație a Biosferei, fiind un parc național, arie protejata, a reprezentat un interes științific deosebit pentru biologi, geografi, cercetători, datorită reliefului și geologiei zonei. Astfel în anul 1980-1985 s-a realizat un Studiu de Fundamentare, în cadrul Institutului de Cercetări Biologice Cluj și București. La baza conceperii acestui studiu au stat datele statistice realizate de catre oameni de știință, precum renumitul botanis rodnean Florian Porcius, care a analizat zona din punct de vedere al conservării biodiversității.

Prin urmare, în prezent Munții Rodnei reprezintă o arie protejata (Parcul Național Munții Rodnei), fiind o zonă de interes pentru specialiști, conducătorii parcului realizând în anul 2013 un plan de management foarte bine structurat .

II. CONDIȚII NATURALE

2.1 Alcătuirea și structura geologică

Munții Rodnei, din punct de vedere al structurii geologice, și-au început formarea acum aproximativ 245-64 milioane de ani, mai precis în mezozoic (cea de-a doua eră geologică). Masivul are aspectul unui bloc cristalin de tip masiv (horst), mărginit la nord de Falia Dragoș si la sud de Falia Rodnei, care s-a format în terțiar, prin deplasările de strate, asemenea unei rupturi adânci.

In ceea ce privește tipurile de roci care alcătuiesc masivul, predomină “șisturile cristaline de epizonă”, în special, cu o orientare geografică NV-SE. Se regăsesc și roci sedimentare și roci eruptive noi, dar în proporție mai mică.

La baza structurii geologice a Munților Rodnei au stat trei serii geologice, care au marcat evoluția zonei cristalino-mezozoice a masivului de-a lungul timpului: Seria de Bretila, Seria de Repede, Seria de Rebra.

1.Seria de Bretila reprezintă seria ante-proterozoic superioară. Aceasta, prin formațiunile sale are o desfășurare în Munții Rodnei, dar și în bazinul inferior al Vaserului. Vârsta acestei serii geologice se datorează faptului ca aici predomină cele mai vechi formațiuni geologice.

„Seria de Bretila este constituita dintr-o stivă groasă de roci de natură terigenă, reprezentată prin șisturi miocene și paragnaise, în care se află intercalate la diferite nivele roci metaeruptive bazice si ultrabazice – amfilobite și metaserpentine.” Predomină, de altfel si gnaisele oculare,fiind asemănate cu amfibolitele si gnaisele albe fine.

2.Seria de Repede este o serie geologică din Paleozoic, cu o răspândire în Munții Rodnei, cu precădere în creasta principală, pe versantul nordic, la sud-est de Vârful Pietrosu Rodnei, unde șisturile seriei, cu o poziție orizontală avansează spre crestele ce se desprind din culmea principală. Totodată formațiunile acestei serii se mai regăsesc și în zona central-sudică a masivului în bazinele văilor Anieș și Vinului.

Formațiunile geologice reprezentative pentru seria de Repede, sunt: roci verzi tufogene, și sturisericito-cloritoase, calcare și dolomite, șisturi grafitoase, metaconglomerate.

3. Seria de Rebra s-a dezvoltat în ante-proterozoicul superior. Aceasta apare în partea nordică a masivului, în bazinul Văii Dragoș și în jurul Pietrosului. Însă o dezvoltare amplă a seriei se regăsește în partea sud-vestică a masivului (în bazinele văilor Rebra,Cormaia, Anieș), acolo unde are loc procesul de metamorfozare a seriei în faciesul amfibolitelor cu almandin.

Din punct de vedere petrografic, în cadrul acestei serii predomină formațiuni, precum: micașisturi de granat, șisturi sericito-cloritoase, amfibolite, calcare, pegmatite. Pe Vf. Ineu, Vf. Corongis, Vf. Omu, Vf. Cisa se întâlnesc calcarele cristaline, amfibolitele si micașisturile, iar Vârfurile Pietrosu, Rebra și Bătrâna sunt alcătuite din șisturi sericito-cloritoase.

De altfel, cuvertura acestor zone este reprezentată de formațiuni terțiare, formate în principal din roci sedimentare de vârstă cretacică și paleogenă (gresii,marne,conglomerate și calcare numulitice) și formațiuni eruptive noi (dacite, andezite, riolite), mai ales pe versantul sudic. Aceste formațiuni se găsesc sub forma unor măguri,cum sunt cele din lungul faliei sudice, de o parte și de alta a văii Someșului Mare (Măgura Mare, Măgurile de Sus și de Jos, Măgura Porcului, Măgura Sîngeorz). Pe lângă aceste tipuri de roci, se mai regăsesc conglomeratele cu cuarț alb și gresiile calcaroase din V (Piatra cea Oneroasă).

Totodată prezența acestor două tipuri de roci (cristaline și sedimentare) și contactul acestora, au contribuit la formarea a numeroase de văi subsecvente, ulucuri depresionare, bazinete și înșeuări largi, unde s-au dezvoltat așezări omenești permanente (Pârva, Gersa, Rebra)

HARTA GEOLOGICA IN GIS- DE REALIZAT

2.2 Relieful

Munții Rodnei este cea mai înaltă unitate montană din Carpații Orientali, având un relief foarte fragmentat, iar urmele glaciațiunii sunt foarte accentuate. Fiind un horst supraînălțat, versantul nordic este mai abrupt și scund, pe când cel sudic este domol si lung, fragmentat de rețeaua hidrografică. Datorită acestei structuri diferențiate dintre nordul și sudul masivului, accesul spre creasta principală se face mai ușor dinspre zona Maramureșului, decât dinspre sud, Ardeal.

Tipuri genetice de relief

Munții Rodnei sunt caracterizați în cea mai mare parte prin relieful glaciar, dar și prin relieful structural, calcaros.

La alcătuirea geologică și evoluția reliefului acestui masiv, un rol essential l-a avut și glaciațiunea cuaternară. Glaciațiunile cuaternare pleistocene din Arcul Carpatic au dat naștere unor formațiuni glaciare, precum: căldări (circuri glaciare), văi suspendate, văi cu profil în forma de U și în trepte, morene și lacuri glaciare. În Munții Rodnei, se găsesc urmele glaciațiunilor Mindel, Riss și Wurm. Toate aceste urme ale glaciațiunii se evidențiază pe creasta versantului nordic, efecte ce au condus la formarea multor zănoage de blocuri eratice și roci crestate, cu praguri în cadrul cărora au luat naștere iezere în căldările glaciare, situate între principalele vârfuri: Vârful Pietrosu Rodnei și Vârful Ineu.

În comparație cu versantul nordic, pe versantul sudic se întălnesc destul de puține urme glaciare, acestea fiind reprezentate prin câteva circuri suspendate, bogate în pășuni, precum : Căldarea Gărgălăului (sub Curmătura Galațului), Căldarea Bîrsanilor, aflată la izvoarele Anieșului Mare, căldările de sub Vârful Țapului și de la izvorul Cepelor (locul unde în anotimul iarna se concentrează cantități mari de zăpadă, care în urma topirii se transformă în “ochiuri de apă”. Deasemenea în zona de creastă, sub altitudinea de 1800 m, se manifestă procese periglaciare, cum sunt : grohotișurile, marghile, zone de solifluxiune, movile, precum și nișe de nivație, procese care au contribuit la formarea relieful de astăzi din Munții Rodnei .

Calcarele, deși au o răspândire mai mică , se întâlnesc atât calcare cristaline (în Piatra Rea, Turnu Rosu-la nord de Pietrosu, în Șaua dintre Vf. Repedea si Negoiasa), cât si sedimentare. Cele cristaline se pun în evidență în relief prin abrupturi și platouri. Totodată se remarcă și prezența exocarstului prin lapiezuri-Piatra Rea și doline -Valea Bistricioara și a endocarstului prin multitudinea de peșteri .

In ceea ce privește masivitatea acestei unități montane, altitudinea maximă se atinge în Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m), care nu se afla pe creasta principală, ci pe o creastă secundară. După cum reiese din Harta nr. ……există și alte vârfuri din cadrul masivului, care depășesc altitudinea de 2000 m ( Figura 4 ), precum:Vf.Ineu – 2279 m, Vf. Inăuț – 2222 m, Vf. Buhăescu Mare – 2257 m.

Harta … Harta hipsometrică a Munților Rodnei

Sursa:

Din punct de vedere geomorfologic, Munții Rodnei se împart în 5 mari complexe morfologice: Ineu, Omu-Gărgălău, Galaț-Puzdrele, Pietrosul Mare, Bătrâna.

Complexul Ineu reprezintă compartimentul estic al munților, fiind asemenea unui nod orografic, de unde se despart în toate direcțiile câteva culmi secundare, precum: la nord- Piciorul Pleșcuței și Piciorul Tomnatecului, Culmea Dosul Gajei spre est, Piciorul Ineuț –spre sud-est și Muntele Crăciunel spre sud-vest. Toate aceste culmi sunt separate între ele prin vai.

Elementele geologice ce alcătuiesc acest masiv sunt “rocile cristaline puternic metamorfozate (micasisturi,paragnaise cu amfibolite, sisturi sericitoase și calcare), în care sunt săpate circuri glaciare adânci cu lacuri, în parte acoperite de depozite glaciare si grohotișuri”3. Forma complexului este asemănătoare unui con, zona fiind dominată de Vf. Ineu (2279 m). Compartimentul Ineu mai este numit și Platforma Nedeilor, datorită suprafeței plane, cuprinsă între 1800-2000 m .

Complexul Omu-Gărgălău. Masivitatea sa se evidențiază prin vârfurile de peste 2000 m: Vf. Gărgălău(2159 m) și Vf. Omului (2134 m). Din cadrul acestuia se ramifică mai multe culmi, astfel: Culmea Piatra Rea, Știol și Piciorul Oncului spre Nord, Coasta Tăului-Gorongiș-Vf.Păltinișului spre Sud, iar spre Est se remarcă Cișa-Coasta Netedă.

Complexul Galaț-Puzdrele are o desfășurare vestică până la Tarnița Bârsanului, fiind despărțit de Complexul Omu-Gărgălău prin Șaua Galațului. Aici predomină calcarele( Peștera Laptelui) și șisturile cristaline slab metamorfozate (sericito-cloritoase). Această zonă se face ramarcată prin Vf. Puzdrelor (2189 m) și Vf. Galațului (2048m).

Complexul Pietrosu Mare este localizat în partea centrală a Munților Rodnei, mărginit la est de Tarnița Bârsanului și la vest de Tarnița Bătrânei. Reprezintă cel mai larg și înalt sector (Vf. Pietrosu -2303 m). Din punct de vedere geologic, este compus din șisturi sericito-cloritoase, argile și roci calcaroase, deasupra cărora se regăsesc depozite glaciare și conuri de grohotiș. Acest sector prezintă 3 ramuri principale:

Prima ramură este cea mai înaltă, cu o desprindere spre nord prin Vf. Pietrosu și Vf.Buhăescu (2257 m). În cadrul acestei ramuri, se evidențiază destul de clar relieful glaciar, care prezintă un frumos și diversificat peisaj, cu diferite forme glaciare: căldări glaciare, creste înguste, lacuri alpine.

Cea de-a doua ramură face parte din creasta principală, fiind localizată în centrul acesteia, caracterizată prin vârfuri semețe ce depășesc 2000 m (Rebra- 2119 m, Cormaia- 2033 m, Repedea- 2074 m, Obârșia Rebrii- 2052 m). Versanții abrupți ai acestor vârfuri adăpostesc suprafețe întinse de jnepenișuri .

A treia ramificație este cu prinsă între Buhăescu Mare și Tarnița Bătrânei, având o orientare est-vest. Complexele glaciare sunt mai putin prezente, rocile predominante fiind cele cristaline, cea mai mare altitudine atingându-se în Vf. Gropilor (2063m )

Complexul Bătrâna. Din punct de vedere altitudinal este cel mai jos compartiment( 1600-1700 m), cu o suprafață de nivelare foarte bine dezvoltată- Platforma Bătrâna, reprezentând partea vestică a culmii înalte. Relieful nivelat are la bază rocile sedimentare de vârstă cretacică (gresii,marno-argile,calcare), caracterizat prin văi, care sunt dispuse radial în jurul Vf. Bătrâna(1710 m).

2.3 Hidrografia

În Munții Rodnei, bazinul hidrografic este reprezentat de către atât de apele subterane (freatice), cât și de apele de suprafață (rețeaua hidrografică și lacurile).

HARTA REȚELEI HIDROGRAFICE –IN GIS

Apele subterane pot fi identificate, în cea mai mare parte,la baza scoarței de alterare, a solurilor, în conurile de dejecție și grohotișuri. Datorită cantonării lor, apele freatice depind foarte mult de cantitatea de precipitații. Din perspectivă chimică, acestea “sunt slab mineralizate (50 – 150 mg/l) și aparțin clasei bicarbonatate, grupa alcalină”. Apele subterane sunt evidențiate și prin apele minerale de adâncime, care generează numeroase complexe hidrominerale, în apropierea localităților: Parva, Anieș, Rodna, Valea Vinul și Sîngeorz-Băi.

Apele de suprafață sunt constituite din rețeaua hidrografică și lacuri. Pe ansamblu , prin înfățișarea lor impunătoare, Munții Rodnei reprezintă un nod orografic, drenajul făcându-se prin patru cursuri de apă principale: Vișeu, Iza, Someșul Mare și Bistrița Aurie, ce corespund celor 4 sisteme hidrografice, care alcatuiesc rețeaua hidrografică principală din Munții Rodnei.

Sistemul Vișeului își are punctul de izvor sub Pasul Prislop, la aproximativ 1409 m altitudine, traversând partea nordică a masivului, pe o distanță de peste 30 km, fiind oarecum parelel cu creasta principală. Datorită localizării sale, majoritatea afluenților săi izvorăsc din circuri glaciare, de exemplu: Fântâna își are obârșia în circul glaciar Izvorul Cailor, Piatra Rea și Păltinis, Negoiescu izvorăște din circurile Negoiescu Mare și Negoiescu Mic, Repedea -izvoare în căldările Buhăescu și Izvorul Mare, Pietroasa – căldarea Iezer și Zănoaga Mare. Alți afluenți ai Vișeului sunt: Dragoșul, Izvorul Negru, Ajmarul Mare și Ajmarul Mic, Prislopul.

Sistemul Iza își are obârșia pe versantul nordic al Muntelui Bătrâna, având ca afluenți: Izișoara, Valea Teilor, Valea Carelor.

Sistemul Someșul Mare se remarcă în parte sud-vestică a Munților Rodnei, la contactul cu Munții Suhard. Drenajul său este realizat prin marii afluenți, precum: Cobășel, Anieșul Mare și Mic, Izvorul Băilor, Cormaia, Rebra, Sălăuța, Straja.

Sistemul Bistriței cu originea în Lacul Izvorul Bistriței, desparte Munții Rodnei de Munții Maramureșului, drenând astfel nord-estul Masivului Rodnei. Dintre afluenții mai importanți, amintim:”Putredu (cu izvoare sub Cisa si Coasta Netedă), Tomnatecul Mare si Mic, Bila (izvoare sub Inău), Lala (izvoare sub Inău, drenează lacurile glaciare Lala Mare si Lala Mică).”

Altă componentă a apelor de suprafață sunt lacurile. Acestea nu au o răspândire foarte largă în masiv, situându-se la altitudini cuprinse între 1800-1950 m, pe versantul nordic. Majoritatea lacurilor au formă circulară, acestea formându-se în spatele depozitelor morenice, fiind astfel de origine glaciară.

Numeric, există 23 de lacuri glaciare în Munții Rodnei, mult diferite din punct de vedere al elementelor morfometrice(suprafață, adâncime, lungime și sinuozitate)-vezi tabelul 1). Principalele lacuri sunt: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mica, Lacurile din Valea Negoescu, Bistrița Aurie, Lacurile din Valea Piatra Rea.

Tabelul 1. Tabelul cu elemente morfometrice ale lacurilor glaciare din Munții Rodnei

(Sursa: Ion T. Pișota, “Lacurile glaciare din Munții Rodnei” , Editura: Analele Universității București, Seria Științele Naturii – Geologie-Geografie, Anul XVII-Nr.2 -1968 )

Tabelul 1 reprezintă un tabel comparativ, cu privire la elemente morfometrice ale lacurilor glaciare. După cum se poate observa, Lacul Lala Mare are cea mai extinsă suprafață(5637 m2), iar Lacul Buhăescu este cel mai adânc(5,20 m). Gradul de sinuozitate diferă de la un lac la altul, valorile fiind cuprinse în intervalul 0,2-1,80.

Din punct de vedere al calității și purității, apa lacurilor este limpede si complet transparentă și bună de băut, cu o salinitate foarte redusă (45 mg/l).

2.4 Vegetația și modul de utilizare al terenurilor

Munții Rodnei se individualizeză, în cadrul Carpaților Orientali printr-o etajare a învelișului vegetal, în funcție de altitudine, condiționat de factorii climatici și de sol. Această etajare reflectă caracteristicile reliefului în trepte și orientarea culmilor muntoase. Așadar, se pot identifica 3 etaje de vegetație: etajul montan, etajul subalpin și etajul alpin.

Etajul montan reprezintă aproape în totalitate zona forestieră și se desfășoară altitudinal între 500-1500 m. Datorită diferitelor formațiuni vegetale prezente în cadrul acestui etaj, se pot distinge 3 subetaje montane.

Subetajul montan inferior(500-650 m) – se remarcă în partea sud-vestică a munților, unde predomină gorunul în amestec cu padurile de stejar și pe alocuri fagul. Se întâlnesc,deasemenea, și pajiștile mezofile de Agrostis capillaris si Festuca rubra.

Subetajul montan mijlociu(650-1100m) – în cadrul acestui subetaj predomină pădurile pure de fac, precum și pădurile de amestec de fag cu brad și de fag și molid.

Subetajul montan superior(1100-1500 ) – se caracterizează prin răspândirea pe toată întinderea a pădurilor boreale de molid. În ceea ce privește terenurile din zona despădurită, acestea sunt utilizate drept pășuni montane.

Etajul subalpin se intalează în masiv la altitudinea de 1500-1550, unde predomină molidișurile de limită, care fac parte din asociația Rhododendro myrtifolii – Piceetum, acestea urcând până la altitudinea de 1670 m(Vf. Bătrâna – 1670 m, Valea Cormaia –1660 m, Zănoaga de Jos – 1620 m, Saua Gajei – 1620 m,Valea Lala – 1610 m). La altitudini mai mari de 1670m, învelișul vegetal este reprezentat de către tufărișurile de jneapăn până la altitudinea de 2100 m, grupate în asociația Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi. In ultimii ani, defrisările masive au avut un efect negativ asupra acestor formațiuni ale învelișului biogeografic, astfel în zilele noastre, aceste tufărișuri se regăsesc, în cea mai mare parte în căldările glaciare, pe versanții abrupți și în unele zone unde defrișarea a fost greu de realizat.

Etajul alpin se extinde între 2100-2300 m altitudine. Acest etaj este constituit din pajiștile primare și tufărișuri scunde oligoterme. Este o zona mai îngustă, doarece se regăsește pe varfurile cele mai înalte ale masivului (Ineu, Puzdra, Anies, Rebra, Pietrosu Mare, Galaț)

“În comparație cu masivele muntoase din Carpații Meridionali (Boscaiu,1971), în Munții Rodnei etajul alpin se individualizează la altitudini maicoborâte cu circa 150 – 200 m, datorită poziției lor la o latitudine nordică mai mare cu două grade.”

Utilizarea terenurilor

În Munții Rodnei, terenurile sunt utilizate pentru păduri, pășuni și fânețe, dar se găsesc și terenuri neproductive (grohotișuri, cariere, drunuri forestiere). În regiunea montană a țării, pădurile reprezintă 3 800 000 ha, dintre care aproximativ 2% se află în Munții Rodnei și 0,8 % în Parcul Național Munții Rodnei. Pășunile și fânețele se regăsesc în proporție de 37% și sunt folosite pentru pășunat și cosit. Fânețele sunt regăsite în sectoarele inferioare ale bazinelor Rebra, Anieș, Baia și Lala. În ceea ce priveste terenurile neproductive, acestea sunt într-o pondere destul de mică (cca. 600 ha), prezente în special în zona Pietrosu Mare.

2.5 CLIMA

IV.POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1 Obiective turistice cu funcție culturală

În cadrul munților Rodnei, patrimoniul turistic antropic al zonei este reprezentat în cea mai parte de muzeele din regiune, care prin funcția lor pastrează și expun obiecte de interes istoric, artistic,literar, cultural și științific, dar și de busturi ale marilor poeți. Majoritatea obiectivelor culturale, care contribuie la dezvoltarea și valorificarea turistică a acestei zone montane, prin atragerea turiștilor, dornici de a le vizita. Acestea se regăsesc în localitățile ce înconjoară masivul, precum: Comuna Moisei, Orașul Năsăud, Comuna Coșbuc, Comuna Rodna, Comuna Feldru, Comuna Maieru, Comuna Șanț, Orașul Sângeorz-Băi .

Muzeul de artă comparată

Muzeul de artă comparată se află localizat în Comuna Sângeroz-Băi. Datează încă din anul 1970, fiind la început un punct muzeal orășenesc. A fost declarat muzeu, în urma unei donații de creații, picturi ale artistului plastic, Ileana Antonu. Din anul 1975 și până în prezent muzeul poate fi vizitat, în incinta clădirii fostei gradinițe (Strada Republicii, Nr. 68). (Figura…)

Figura….Muzeul de Artă Compoarată

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-de-arta-comparata/

În prezent, acest element cultural al zonei este administrat și manageriat de către plasticianul Maxim Dumitraș, care de altfel a realizat și planul conceptual al muzeului, inducând astfel ideea ca acest muzeu nu este un spațiu închis, ci este un spațiu activ puternic influențat de către elementele de contemporaneitate.

Figura…Muzeul de Artă Comparată- interior

Sursa: http://www.rasunetul.ro/insufletirea-pietrei-la-muzeul-de-arta-comparata-din-sangeorz-bai

Complexul cultural dispune de o gamă largă de expoziții, a 135 de artiști. Printre acestea se remarcă lucrări de artă contemporană (sculpturi realizate din lemn (Figura…), marmură, piatră și metal), pictura, fotografie, grafică, ceramică, porțelan, teracotă. Toate acestea au rolul, pe lângă frumusețea lor, care atrag curioșii turiști, și de a realiza o legatură între trecut și prezent, acest lucru fiind usor de remarcat în cadrul simpozioanelor desfășurate anual aici cu marii artiști. Reprezintă, totodată și un punct de informare a artelor vizuale contemporane prin punerea la dispoziția turiștilor de informații despre arta contemporană, arhive autovizuale, clișee, o bibliotecă unde se pot găsii albume de artă.

Figura…Elemente realizate din lemn

Sursa: https://macsb.ro/ro/colectia-actuala

În ceea ce privește programul de vizitare a muzeului, este de menționat faptul că luni muzeul este închis, iar în timpul verii se poate vizita între orele 09:00-17:00 și iarna în intervalul orar 08:00-16:00, la un preț de 4 lei/persoană.

Muzeul memorial “George Coșbuc”

Muzeul face parte din Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, locul de inspitație pentru operele memorabile ale marelui poet George Coșbuc (1886 – 1918). Clădirea este amplasată în centrul localității Coșbuc, Strada Principală, Nr. 240, la 15 km de Nasăud. Aceasta a fost construită în anul 1840, de către tatăl poetului, preotul Sebastian Coșbuc, urmând ca în anul 1905, la inițiativa lui Iuliu Moisil, să devină muzeu memorial. În anul 1954 a fost restaurată, iar astăzi, casa natală poetul George Coșbuc este una dintre cele mai vechi clădiri tradiționale din Țara Năsăudului și un important punct turistic atăt pentru români, cât și pentru străini, iar în muzeografie este declarat primul muzeu de literatură din România. (Figura…)

În ceea ce privește arhitectura și stilul casei memoriale, aceasta are o arhitectură tipic țărănească, cu acoperiș din lemn de brad , cu obloane din lemn la ferestre și vopsită la exterior în alb. Tot în exteriorul clădirii se pot observa bustul poetului, dar și o placă de marmură unde sunt gravate, două versuri ce aparțin poetului (“Sunt inima-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura…”), ce semnifică esența vieții și a existenței acestuia. (figura..)

Figura.. Muzeul memorial “George Coșbuc”

Sursa: https://amfostacolo.ro/im.php?id=1658

Figura… Placa de marmură

Sursa: https://amfostacolo.ro/im.php?id=16589

În interioul muzeului pot fi vizitate cele trei camere (cămara, camera, chilia), care găzduiesc obiecte originale despre viața și operele, ce aparțin scriitorului, din perioada respectivă. Deasemenea, această clădire are rolul de a ne introduce în universul creatorului, aici puntând fi admirate: leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, ediții ale operei sale, trusa de voiaj, manuscrise, o serie de expoziții, documente și traduceri ale operei sale, dar și obiecte personale, precum: pelerina și pălăria lui (figura..), tablouri si fotografii cu familia poetului (figura …) și obiecte decorative, cum sunt ștergarele, farfuriile decorate cu modele tradiționale.

Figura…Tablouri și fotografii cu familia poetului George Coșbuc

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Figura..Pălăria și pelerina poetului George Coșbuc

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Pe lângă toate aceste elemente, tot aici se regăsește și un alt aspect de origininalitate, adică o parte din biblioteca creatorului (30 000 volume).

Vizitarea muzeului memorial se poate face contravalorii de 3 lei/persoană, conform următorului program:

– în perioada octombrie-martie: miercuri-duminică: 9:00 -17:00

– în perioada aprilie-septembrie: miercuri-duminică: 10:00 -18:00

– luni, marți – închis

Muzeul Etnografic și al Mineritului

Muzeul datează din perioada anilor 1959-1960, ca obiectiv turistic în Comuna Rodna. La început acesta a fost amenajat într-o sală de clasă de către profesorul Hegedüs Terezia Elena,urmând ca apoi să fie mutat într-o fostă clădire a închisorii, un loc neprielnic pentru obiectivele etnografice de valoare care erau expuse, iar în prezent se află la etajul căminului cultural.

În anul 2008, luna iulie muzeul intră sub tutela Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Acum coordonatorul muzeul profesorul Liviu Paius, care este și un muzeograf desăvârșit.

Figura ..Sala mare a muzeului

Sursa: https://romanianart.market/2018/11/02/lista-muzeelor-si-colectiilor-din-judetul-bistrita-nasaud/

În cadrul muzeului se pot observa obiecte cu valoare etnografică, care conturează stilul de viață al localnicilor și scot în evidență tradițiile zonei (portul popular), elemente ale mineritului (unelte) (Figura…), expoziții de pictură și artă ale marilor artiști (Florea Gușă (Figura…), Florian Mureșianu, Ioan Florian, Clementina Domide) și lucrări scrise de autorii rodneni (Emil Bălăi, Iacob Gușă, Liviu Păiuș, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu). Deasemenea, turiștii pot admira arta vânătorii prin exponatul împăiat de capră neagră, blănurile de urs, cranii ale mai multor animale și trofee de cerb.

Figura…Expoziție de pictură – Florea Gușă

Sursa:https://evenimentemuzeale.ro/en/eveniment-cultural/rodna-expozitia-de-pictura-si-grafica-a-artistului-florea-gusa/

Muzeul rădăcinilor

Muzeul rădăcinilor este de fapt o casă-muzeu, (Figura…) situată la granița dintre Județul Suceava și Județul Maramureș, la baza Pasului Prislop. Această casă aparține lui Ștefan Grec, un bătrân în vârstă de 77 ani, (Figura…) de meserie muncitor forestier, care din curiozitate, imaginație și pasiunea sa de a colecțiuna diferite obiecte a creat acest muzeu.

Figura…Muzeul rădăcinilor

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Timp de 40 de ani, în timp ce cutreiera pădurile, acesta aduna tot felul de rădăcini ale copacilor, în special de molid, cu diferite forme, muzeul deținând astăzi peste 100 de rădăcini diferite. (Figura…) Având un simț artistic foarte bine conturat, în aceste rădăcini,care pot părea banale, el vedea anumite fizionomii, animale și alte obiecte, dându-le fiecăruia un nume specific, acestea nefiind modificate, ci doar întreținute cu un lac, asemenea unui baiț.

Figura…Rădăcinile cu diferite forme-interior

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura… Moș Stefan Grec

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Structural, casa-muzeu este alcătuită din trei camere și un hol. Pe lângă veritabilele cele peste 100 de rădăcini de molid, cu nume și forme bizare, mai sunt expuse și alte obiecte istorice pe care moș Ștefan le găsea prin pădure, precum obiecte ale soldaților din Primul si Al Doilea Război Mondial (măști de gaze, binocluri, grenade). (Figura…)

Figura… Măști de gaze, binocluri, grenade

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Totodată, colecționarul are o pasiune și pentru bacnotele și monedele vechi, dar și pentru ouăle încondeiate tradițional maramureșene. ( Figura…)

Figura…Colecția de ouă încondeiate și colecția numismatică

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

După cum se poate observa în figura ….și figura…, nu doar în interiorul casei se regăsesc aceste colecții de rădăcini, ci și în curtea casei.

Figura…Exteriorul casei-muzeu

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura…Exteriorul muzeului

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Deși trăiesc singuri, în pustietate (cale de 40 de kilometri nu se mai regăsesc alte așezări umane), fără electricitate și situație financiară bună, Ștefan Grec împreună cu soția sa au hotărât să deschidă ușa tuturor celor dornici să viziteze locul în care se regăsește “ a doua viață a rădăcinilor”, conform spuselor bătrânului, fără a plăti nimic.

Din păcate astăzi, moș Ștefan trăiește singur, soția sa fiind decedată din ianuarie 2019.

Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Muzeul constituie o ramură a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, fiind un monument cultural, etnografic și istoric, clădirea reprezentând fostul sediu, unde erau cazați militarii

Regimentului II românesc de graniță care datează din secolul al XVIII- lea . A fost înființat în anul 1931.

Figura..Curtea Muzeului Grăniceresc Năsăudean

Sursa:https://www.bjbn.ro/istorice/42/COMPLEXUL-MUZEAL-BISTRITA-NASAUD-MUZEUL-GRANICERESC-NASAUDEAN.html

Figura… reprezintă o privire de ansamblu asupra curții clădirii, unde putem vedea bustul lui Vasile Nașcu. Acesta a fost primul director al Fondurilor grănicerești năsăudene și totodată profesor. Lucrarea reprezintă opera lui Corneliu Medrea, pe care a realizat-o în anul 1967.

La început, mai exact până în anul 1937, muzeul cuprindea mai multe secții de vizitare, precum: arhiva, biblioteca, colectii de obiecte populare, portrete realizate în cinstea grănicerilor năsăudeni.

Un important năsăudean, om intelectual care a contribuit la înființarea acestui muzeu, a fost Iuliu Moisil, care a donat muzeului: cărți, manuscrise, documente, publicații.

În prezent, patrimoniul muzeului se regăsește în cele doua compatimente: unul cuprinde elemente de artă și etnografie, ca de exemplu: porturi populare, unelte tradiționale, unelte agricole, expoziții de arheologie, precum obiecte din ceramică și sticlă (Figura…), iar cel de-al doilea este dedicat personalităților de pe meleagurile grănicerești năsăudene, unde se pot admira cele peste 100 de fotografii care relatează povestea militarilor și o parte din vestimentația acestora.

Figura.. Obiecte din ceramică și sticlă

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-graniceresc-nasaudean/

În prezent, din păcate, muzeul este în restrucrurare, putând fi vizitată doar secția de etnografie și expoziții arheologice, conform programului: vara (8:00 – 18:00) și iarna (8:00-16:00), luni fiind închis.

Colecția Etnografică George Nechiti din Comuna Feldru

Colecția muzeală etnografică se află în incinta casei lui George Nechiti, din Valea Săcerului, la sud de Munții Rodnei. La baza întemeierii acestei expoziții de factură culturală și folclorică a stat pasiunea pentru sculptură a lui George Nechiti. Ajuns la vârsta pensionării acesta începe a sculpta în lemn anumite obiecte, precum rame, suporturi pentru obiectele și trofeele de vânătoare. Realizând din ce in ce mai multe obiecte din lemn, ajunge să le dea în schimbul a unor obiecte de etnografie, port popular si alte unelte folosite în perioada copilăriei sale.

Se poate spune ca această pasiune s-a moștenit, urmând ca în anul 2004, fiul său să plece în cautarea mai multor obiecte tradiționale și de folclor, de la rude, prieteni și localnici.

Punctul muzeal datează drept un muzeu din anul 2005, ce deține o bogată și frumoasă colecție de peste 2000 de obiecte, fiind structurat în cinci camere, în funcție de tipul si utilitatea obiectelor expuse.

Turiștii pot admira aici colecția, care cuprinde vestigii ale vieții cotidiene, cum sunt obiecte din lemn și din cermică, țesături, costume populare. Într-un colț în mansarda casei, se află elemente religiose: icoane pictate pe sticlă, obiecte de cult. (Figura…) Deasemenea, o altă încăpere este destinată ustensilelor utilizate în bucătărie, pictate conform acelei perioade.

Figura.. Icoane pictate pe sticlă

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Există și o cameră specifică pentru zestre, care cuprinde o ladă de zestre, diferite brodături, ștergare. (Figura..)

Figura… Camera cu zestre

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Din figura… reiese ideea colecționarului de a reproduce oarecum o familie de țărani, niște manechine, care poartă portul popular local.

Figura… Familie de țărani

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Trofeele de vânătoare se regăsesc în holul casei (Figura..), precum și insectarele, iar uneltele care erau esențiale în orice gospodărie sunt expuse în curte, mașinile vechi de tors, dar și ustensile care ajutau la producerea lactatelor.

Figura…Trofeele de vânătoare

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Muzeul memorial Liviu Rebreanu

Muzeul a fost creat în anul 1956 la inițiativa persoanelor, care au creat și Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Acesta a fost construit în locul casei părintești a autotului Liviu Rebreanu, fiind situat în satul Prislop, (Figura…) care în urma contruirii acestui obiectiv cultural a devenit satul Liviu Rebreanu.

Din punct de vedere legislativ și cultural face parte tot din Complexul Muzeau Bistrița-Năsăud, fiind astăzi un punct de atracție pentru foarte mulți turiști.

Figura.. Muzeul memorial Liviu Rebreanu

Sursa: http://povestidecalatorie.ro/un-scurt-popas-la-muzeul-memorial-liviu-rebreanu-din-nasaud/

Casa memorială cuprinde trei camere, cu specific țărănesc unde poti pătrunde în lumea sciitorului. Se regăsesc obiecte personale ale acestuia: haine, mobilier (figura…), biroul de scris, instrumentele de scris. O altă cameră cuprinde opere ale autorului, monografii, dar și hainele, portul popular purtate de Ion, în romanul cu același nume. Deasemenea se poate observa relațiile din familia scriitorului prin multele tablouri de familie expuse pe pereți.

Figura..Mobilierul din incinta muzeului

Sursa: http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-liviu-rebreanu

Figura…Bustul lui Liviu Rebreanu

Sursa:https://locuridinromania.ro/judetul-bistrita-nasaud/comuna-liviu-rebreanu/casa-memoriala-liviu-rebreanu.html

În curtea casei, se află bustul lui Liviu Rebreanu (Fiigura…), creat de Ioan Nichifor Someșan.

Muzeul memorial se poate vizita de miercuri până duminică între orele 9:00 – 17:00.

4.2 Vestigii arheologice

Unele dintre cele mai reprezentative vestigii arheologice din zona montană Munții Rodnei sunt Ruinele cetății medievale Rodna. (Figura..)

Situl arheologic se află în comuna Rodna, pe dealul Cetate, între râurile Someș și Anieș. Cetatea datează din secolul al XIII- lea, prima mențiune documentară fiind facută în anul 1235, în urma scrierilor cronicarilor ruși, care susțineau că în această comună, situată la poalele Munților Rodnei, există un important complex de exploatare minier. Aceasta a fost construită în scop militar, dar și de apărare impotriva invaziilor tătărești.

În urma unor descoperiri arheologice, s-a dovedit prin găsirea unor topoare și târnăcoape din bronz, că acest areal montan a fost locuit încă din epoca de piatră, urmând a fi distruse în Cel De-al Doilea Razboi Mondial. Tot în cadrul acestor sapături arheologice, s-a descoperit că în comuna Rodna există numeroase catacombe pe o distanță de 3 kilometri, mai exact până în satul Anieș.

Cu toate acestea în anul 1241, cetatea a fost distrusă de către mongoli, drept urmare prezentele ruine din curtea bisericii, fiind reabilitată mulți ani mai târziu, în secolul al XVI- lea de către domnitorul Petru Rareș. Această restaurare a contribuit la aducerea unui preot catolic pentru a slujii în biserică.

În momentul actual, pot fi vizitate doar ruinele cetății din curtea bisericii, vizitarea fiind gratuit.

Figura… Ruinele cetății medievale Rodna

Sursa: https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=13578

Se regăsesc de altfel și vestigii arheologice din perioada medievală: ruinele cetății medievale din satul Anieș, comuna Maieru. Aceste își au originile în secolul al XIX- lea.

Monumente comemorative

Pe lângă obiectivele turistice culturale și cele istorice, pe ansamblul arealului Munților Rodnei, se mai regăsesc și monumente comemorative, ca de exemplu:

Monumentul de la “Preluca Tătarilor”. Acesta poate fi vizitat în nordul Munților Rodnei, în comuna Borșa. A fost construit în anul 1717, în cinstea localnicilor Borșei, care în urma unei lupte ce a avut loc la Preluca Tătarilor, au învins oastea tătară.

Materialul din care a fost construit a fost bronzul, urmând a fi reconstruit în anul 2013 din marmură albă și neagră (Figura…). Pentru marcarea acestui eveniment medieval, aici se organizează anual ceremonii de comemorare pentru vitejii maramureșeni.

Figura… Monumentul de la “Preluca Tătarilor”

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Un alt monument comemorativ-istoric se află în comuna Moisei, numit și Monumentul martirilor români de la Moisei. Acest ansamblu a fost sculptat de câtre Vida Gheza, în perioada anului 1967 (la 23 de ani de la evenimentul tragic), în semn de recunoștință celor 29 de țărani uciși în lupta cu fascisto-horthyști, care a avut loc la 14 octombrie 1944.

Monumentul istoric cuprinde 12 siluete de bărbați, asemenea unor stâlpi, dispuși în cerc, în interiorul cercului fiind o masă de piatră. După cum se poate observa în figura… fiecare dintre acestea au o fizionomie a feței diferita, unul reprezinta Omul Apelor, Omul Pădurii, altul Omul Nopții.

Din nefericire, materialul din care a fost sculptat la început, adică lemnul, a putrezit, urmând apoi, să fie refăcut prin sculptarea în piatră.(Figura…)

Figura.. Monumentul martirilor români de la Moisei

Sursa: https://cronicaridigitali.ro/noua-generatie-face-cunostinta-cu-maramuresul/

Busturile fac parte tot din segmentul acesta al monumentelor comemorative, printre care și Bustul lui George Coșbuc (figura…), care poate fi admirat în orașul Năsăud, făcând parte din creațiile marelui sculptor Corneliu Medrea.

Figura… Bustul lui George Coșbuc

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BN_Bustul_lui_George_Cosbuc_din_Nasaud_(2).jpg

O altă creație a sa se mai regăsește și în comuna Rebrișoara, în partea de sud-vest a Munților Rodnei, numită și Monumentul fraților Mureșeanu.

Obiective turistice de factură religioasă

Situați pe cele două județe (Județul Maramureș și Județul Bistrița-Năsăud), Munții Rodnei dinspun de un mare și dezvoltat potențial turistic religios, evidențiat în principal de mănăstirile și bisericile din lemn, care au o arhitectură speficic ortodoxă și gotică. Majoritatea siturilor acestea ecumenice sunt alcătuite din lemn, bușteni, cu acoperiș din șindrilă și turnuri. De asemenea în cadrul fiecăărei biserici se pot observa anumite motive religioase, tradiționale și istorice sculptate în lemn.

Cele mai vizitate obiective turistice religiose sunt cele din partea de nord a munților, dupa cum urmează:

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (Figura…)care de află în orașul Borșa, la o distanță de câțiva metri față de Centrul de Infromare Turistică Borșa. Acest monument istoric este o biserică ortodoxă, ce datează din anul 1700, fiind construită pe locul altei biserici de lemn, care a fost distrusă, urmând ca în anul 2009-2012 să fie restaurată pe interior și exterior. Aceasta a fost pictată în anul 1775, cu influențe specifice secolului al XVII-lea din zona Baia Mare.

În curtea bisericii, pe lângă biserica din lemn, se află și cimitirul, dar și noua biserică construită din zid, Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (Figura…), unde se țin slujbe în fiecare zi de sărbătoare.

Figura… Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”

Sursa: Ghiță Mara, 24 aprilie 2019

Figura.. Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Sursa: Ghiță Mara, 24 aprilie 2019

Tot în arealul orșului Borșa, mai exact în Complexul Turistic Borșa, se regăsește Biserica din lemn “Inălțarea domnului”, o biserică ortodoxă, care a fost construită în anul 1992. În timpul vizitării acestui obiectiv, am observat că nu este vizitată doar de turiștii români, dar și de cei străini.

Figura… Biserica din lemn “Inălțarea domnului”

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura… Biserica din lemn “Inălțarea domnului”- interior

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Pe lângă cele două biserici din lemn, la o atitudine de 1000 m, tot în orașul Borșa, se află Mănăstirea Pietroasa. (Figura…) Acest schit a fost construit pe un platou, la poalele Vârfului Pietrosu Rodnei (2303m). Această mănăstire din lemn reprezintă un loc de rugăciune și pelerinaj, dar și un punct de popas pentru cei aflați în trecere.

Conform site-ului www.basilica.ro “Mănăstirea cu hramul Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este situată la 5 km de centrul orașului Borșa. În anul 2007 a fost pusă piatra de temelie pentru un schit de maici, devenit mai târziu mănăstire.”

Figura… Mănăstirea Pietroasa

Sursa: http://annelisefloroian.blogspot.com/2017/08/manastirea-pietroasa-din-muntii_8.html

La doar 6 km de Borșa se află localitatea Moisei, unde poate fi vizitată Mânăstirea Moisei cu originile din secolul al XIV-lea. Acest Ansamblul monahal are în alcătuirea sa Biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”. Biserica din lemn a fost construită la inițiativa voievodului Maramureșului, Bogdan I, care a oferit acest loc de pământ pentru construirea acesteia. În prezent, în interiorul bisercii din lemn se mai află doar niște picturi realizate pe pânză.

Dupa cum se poate observa în figura… în spatele mănăstirii din lemn se află o biserică din zid, construită în secolul al XX-lea, având un stil neoclasic.

.

Figura.. Mânăstirea Moisei

Sursa: https://www.calebatuta.ro/manastirea-moisei/p636

O altă biserică ortodoxă, construită vreme de 3 ani (1903-1906) este Biserica ortodoxă Șanț, situată în localitatea cu același nume. În interiorul acestei biserici se poate observa o deosebită pictură murală, caracterizată prin aspectul înrijit al desenul, dar și prin frumoasa armonie a culorilor. Toate acestea i se datoreaza lui Octavian Smigelschi, un cunoscut sculptor, pictor și grafician român, pasionat de arta monumentală bisericească.

Figura…Biserica ortodoxă Șanț

Sursa: https://www.comunasant.ro/galerie-foto/

Se regăsesc de altfel și biserici romano-catolice, precum: Biserica romano-catolică din Comuna Rodna. (Figura…) Aceasta datează din secolul al XIX-lea, mai exact din anul 1825. În ceea ce privește interiorul și exteriorul bisericii, predomină stilul neobizantin.

Figura… Biserica romano-catolică din Comuna Rodna.

Sursa: https://mapio.net/pic/p-15742583/

Pe lângă aceste situri religioase ce conturează imaginea turismului religios în zona Munților Rodnei, se mai regăsesc și vestigii religiose, precum:

Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”,din comuna Maieru

Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ce datează din anul 1728, situată în comuna Săcel

Biserica ortodoxă, comuna Feldru, construită în anul 1783.

Biserica ortodoxă din satul Valea Mare și Biserica greco-catolică din satul Șanț

Biserica “Buna Vestire” din localitatea Sângeorz-Băi, cu o vechime de aproape 300 de ani.

Mănăstirea Prislop, care din punct de vedere geografic se află în Pasul Prislop, la 20 km de Borșa și 60 km de Vatra Dornei.

Arta populară și manifestările etnofolclorice

Partea de nord a țării a reprezentat întotdeauna, zona unde încă se mai regăsesc tradiții străbune și încă se mai practică anumite obiceiuri. Deși, Munții Rodnei se află intr-o pondere mai mică pe arealul Județului Maramureș, dispune de un bogat potențial turistic etnofolcloric, prin arta populară și tradițiile zonei, portul popular care pot fi văzute nu numai în perioada sărbătorilor, ci și în restul timpului, aici organizându-se anual diferite festivaluri, manifestări folclorice, sărbători pe diferite teme. Astfel, tezaurul folcloric maramureșean și arta populară, în cadrul arealulaptui Munților Rodnei, este valorificat în comuna Săcel, comuna Moisei și orașul Borșa.

În comuna Săcel, pe Valea Izei, pe lângă obiceiurile tradiționale calendaristice, se regăsește un important centru de ceramică roșie lustruită, care se află în incinta unei gospodării, fiind un meșteșug transmis din generație în generație. De reținut este faptul că lutul este luat doar dintr-un anumit loc și de la o adâncime de 9-10 metri. Aceste vase sunt realizate din ceramică dacică, cu ajutorul unui cuptor vechi de sute de ani. Atelierul aparține domnului Tănase Burnar.

După cum se poate observa în figura…. în cadrul vizitării acestui atelier domnul sau soția sa Mărioara Burnar, oferă explicații turiștilor despre modul de realizare al acestor vase din ceramică și ceea ce semnifică fiecare simbol de pe acestea.

Figura…Explicații de la Mărioara Burnar despre modul de realizare al vaselor

Sursa: https://extravita.ro/2015/03/20/in-vizita-la-dl-tanase-burnar-din-sacel-am-admirat-si-cumparat-obiecte-din-ceramica-dacica-direct-din-cuptor/?cn-reloaded=1

Orașul Borșa se face remercat din punct de vedere etnografic, prin casele din lemn vechi, din secolul al XVIII-lea, centrele de cojocărit, țesuturi și pcostume populare. Un alt element etnografic, specific acestei zone montane nordice, este reprezentat de către morile de apă. Fiind o zonă folclorică, aici au loc și manifestări tradiționale, precum:

– Sărbătoarea Sânzienelor, în luna iunie

– Festivalul “Hora de la Prislop”, se desfășoară în a doua jumătate a lunii august într-o zi de duminică, în Poiana Prislop. Anul acesta ansamblurile folclorice și meșterii populari își așteaptă invitații, cu programe artistice, la data de 18 august. (Fig…)

– Serbările Zăpezii (Figura..)

Figura.. Hora de la Prislop

Sursa: http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=event&event=Prislop%20Dance&lg=RO

Figura.. Serbările Zăpezii

Sursa: http://www.actualmm.ro/perioada-17-18-februarie-serbarile-zapezii-au-loc-la-partia-din-pasul-prislop-din-borsa

Tot în județul Maramureș, o altă localitate cu structură tradițională, este comuna Moisei, care se află în apropiere de orașul Borșa. Aici se practică obiceiuri tradiționale calendaristice, pot fi vizitate morile de apă si pivele.

Cealaltă mare parte a Munților Rodnei se află pe teritoriul Județului Bistrița-Năsăud, unde și aici în localitățile, orașele și comunele aferente, se mai păstrează anumite obiceiuri și tradiții, dar și sărbători și festivaluri de unde reiese tradiționalismul oamenilor din această zonă. Pnetru a evidenția cât mai bine elementele etnografice din Munții Rodnei, și cele din apropierea acestora, în cadrul județului, am realiazat următorul tabel:

V. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE

Datorită resurselor turistice existente, atât naturale, cât și antropice, pe teritoriul Munților Rodnei și în zonele din apropierea acestora, turiștii pot practica mai multe tipuri de turism, acest lucru depinzând în cea mai mare parte de motivul călătoriei acestora. Astfel turiștii aleg această destinație pentru a practica următoarele tipuri de turism:

Turismul cultural-istoric

Acest tip de turism este practicat de turiști, în mare parte în Județul Bistrița-Năsăud. Majoritatea turiștilor care preferă sa descopere viața culturală a zonei aleg să viziteze acest județ, deoarece aici există Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, de unde fac parte majoritatea muzeelor (memoriale, etnografice, de artă), din mai multe localități.

În ceea ce privește turismul istoric, acesta se practică în Comuna Rodna, unde se regăsesc Ruinele cetății medievale.

Turismul religios

Credința oamenilor din această zonă, este foarte bine reprezentată în zona de nord a ParculuI Național Munții Rodnei, zona Maramureșului. Turiștii care vor să practice acest tip de turism aleg această destinație, pentru vizitarea bisericilor și mănăstirilor din lemn și pentru pelerinaj.

Acest turism ecumenic este foarte bine dezvoltat, în arealul Munților Rodnei, în Orașul Borșa, unde predomină aceste schituri din lemn, cu o arhitectură deosebită și motive sculptate în lemn, foarte vechi, unde turiștii pot observa arta prelucrării lemnului, precum Manăstirea Pietroasa, care se află la poalele celui mai înal vârf din Munții Rodnei, adică Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m), aceasta fiind vizitată pentru rugăciune, dar si pelerinaj, mai ales că se află practic pe traseul turistic, care duce spre vârf.

Turismul de recreere

Reprezintă o alt tip de turism practicat de majoritatea turiștilor, care aleg acestă zonă montană pentru concedii, sejururi și vacanțe, turism practicat de turiștii de toate vârstele.

Munții Rodnei oferă turiștilor multe modalități de relaxare, mai ales prin prisma peisajul spectaculos, dispunând de resurse turistice atât naturale, cat și antropice care contribuie la buna dispoziție a turistului. De la drumețiile montane, care ofera un peisaj spectaculos, prin admirarea florei și faunei specifice, până la admirarea celor mai clare ochiuri de apă glaciare, precum Lacul glacial Lala Mare, reprezentând o ieșire din cotidian.

Practicarea sporturilor de iarnă

Reprezintă principalul tip de turism practicat în perioada rece a anului. Partea nordică a masivului este mai dezvoltată din acest punct de vedere, existând aici mai multe pârtii și instalații de transport pe cablu (În Complexul Turistic Borșa – pârtia Runc-Știoului- 2 km, deservită de telescaun și Pârtia Știol- pârtie de schi, dispunând de teleschi; Pârtia de schi din Pasul Prislop – 1,1km), spre deosebire de sudul masivului unde sporturile de iarnă se pot practica doar pe pârtia de schi din Valea Blaznei, cu o lungime de 1.5 km.

Drumeții

Drumețiile reprezintă principala activitate pe care majoritatea turiștilor o practică atunci cand aleg această destinație montană. Coform specialiștilor toată creasta munților poate fi străbătută în 3 zile, în condiții bune de vreme, care presupune înoptări cu cortul. Există mai multe trasee turistice (Tabelul…), care conduc spre cele mai atractive puncte turistice ale zonei, dar nu toate sunt foarte bine amenajate, din punct de vedere al indicatorilor marcatori.

Tabelul…

Sursa: Harta turistica, colectia Munții nostrii

Turismul etnofolcoric

Turismul etnografic este caracteristic acestui areal montan. Turiștii care vin aici sunt impresionați de tradițiile si obiceiurile maramureșene și năsăudene, acestea individualizându-se prin arta populară, porturile populare tradiționale, care sunt etalate la fiecare sărbătoare și festival. Pe lângă muzeele etnografice, turiștii pot descoperii prelucrarea ceramicii în centrele de ceramică, precum Centrul de ceramică rosie dacică de la Săcel.

Turismul balnear

După cum am precizat în capitolul 7, deși dispune de un potențial mare de resurse de ape minerale cu efect curativ și terapeutic și un bioclimat favorabil, în mai multe localități, din nefericire turiștii beneficiază de acest tip de turism doar în Stațiunea balneară Sângeorz-Băi, având un regim permanent, punând la dispoziția turiștilor tratamente cu ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice, nămol mineral, dar și mofete.

Turismul de aventură

Acest tip de turism se recomandă a fi practicat doar de persoanele bine antrenate, având un grad de dificultate mai mare, având în vedere că în unele zone lipsesc amenajările. În această unitate montană, turismul de aventură este reprezentat de cicloturism (în zonele Rodna – ValeaVinului, Șanț – Valea Blaznei), speoturism, alpinism (grad mare de dificultate), mountain-bike, parapantă.

Turismul științific/ de cercetare

Fiind o zonă cu o biodiversitate deosebită, este practicat aici și turismul de cercetare, mai ales în cadrul Parcului Național Munții Rodnei – Rezervație a biosferei. Parcul oferă posibilități de cercetare prin rezervațiile științifice existente: Rezervația științifică Pietrosul Rodnei, Rezervația științifică Lala – Bila, Rezervația științifică Corongiș.

Agroturism

Deși mediul rural predomină în cea mai mare parte, pe arealul masivului, acest turism rural sau agroturismul, nu poate fi practicat decât în localitățile Moisei, Șanț, Parva și Maieru, deoarece specificul acestor localități este reprezentat de folclor, port popular, case cu o arhitectură rustică, obiceiuri și tradiții străvechi, după cum afirmă si Nădișan. I: “Parfumul vechilor tradiții din satele de munte transilvănene și maramureșene conferă întregii zone un farmec aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacanțe de neuitat, în mijlocul naturii. Aici meniurile tradiționale și ospitalitatea gazdelor încântă întotdeauna sufletul călătorului de pretutindeni”.

Turismul ecvestru

Acesta reprezintă o nouă formă de practicare a turismului în acest areal montan, fiind dezvoltat și valorificat odată cu înființare Centrului de Turism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean. În cadrul acesteia turiștii pot participa la programele organizate, cu scopul de admira anumite zone interesante din punct de vedere turistic (Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârfurile Ineu, Ineuț și Roșu), parcurgând călare drumuri forestiere. Totodată, în cadrul acestor programe turiștii pot beneficia și de alte servicii, precum: masa de prânz organizată la stâni, primesc anumite informații de la ghizii autorizați însoțitori. În ceea cee privește perioada de desfășurare a acestor programe, acestea sunt organizate, de regulă în lunile: iulie și august.

Din punct de vedere administrativ, acest centru este coordonat și administrat de de RNP- Romsilva – Direcția Silvică Bistrița.

VI. PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE

Parcul Național Munții Rodnei

Munții Rodnei dispun de un mare potențial turistic natural, o bogată floră și faună, care necesită o protecție și conservare monitorizată, acest lucru realizându-se în cadrul Parcului Național Munții Rodnei (PNMR), care este o arie protejată.

“Parcul Național Munții Rodnei, denumit în continuare PNMR, este o arie naturală protejată declarată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990 și confirmată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III a – zone protejate – cu statutul de parc național, pentru conservarea biodiversității și a peisajului, protecția speciilor rare și valoroase, pentru promovarea și încurajarea turismului, conștientizarea și educarea publicului în spiritul ocrotirii naturii și a valorilor sale, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016.”

Parcul a fost înființat în anul 1932, reprezentând cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali, cu o suprafață de 46.399 ha, dintre care 37.504 ha se regăsesc pe terioriul Județului Bistrița-Năsăud și 9.698 ha, în Maramureș. Acesta a fost declarat de către UNESCO, Rezervație a Biosferei, în cadrul programului “Omul și Biosfera”.

“Administrația Parcului Național Munții Rodnei (APNMR) s-a înființat în luna mai, anul 2004. Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor-actualmente Ministerul Mediului în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de mediu, a încredințat pe bază de contract de administrare Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2014-2024.” (Sursa: www.parcrodna.ro )

Conform Planul de management al PNMR -29 MARTIE 2019 , parcul se imparte în mai multe zone interne, după cum reiese din tabelul..

Tabelul…

Sursa: Planul de management al PNMR -29 martie 2019, pag.35

Figura… Harta zonării interne a Parcului Național Munții Rodnei

Sursa: Anexa nr. 7 la Planul de management al PNMR

După cum se poate observa în figura… , ponderea de ocupare a suprafeței parcului este reprezentată de către zona de protectie integrală, urmată de zona de conservare durabilă.

În prezent, în ceea ce privesc ariile protejate, pe suprafața parcului se regăsesc mai multe arii protejate declarate rezervații naturale(Figura…):

Ineu Lala

Izvorul Bătrâna

Peștera din Valea Cobășelului

Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei

Piatra Rea

Pietrosul Mare

Poiana cu narcise de pe Masivul Saca

Izvoarele Mihăiesei

Figura… Harta ariilor naturale protejate din Parcul Național Munții Rodnei

Sursa: Anexa nr. 1 la Planul de management al PNMR

În ceea ce privește turismul în arealul Parcului Național Munții Rodnei, aici pot fi practicate toate tipurile de turism (vezi capitolul 5), accesul în parc făcându-se contra-cost de la începutul anului 2018 – 5 lei/persoană/zi.

Există deasemenea și anumite reguli pentru a vizita parcul și a parcurge trasee montane. Chiar dacă turiștii nu sunt cazați în apropierea admnistrației parcului sau în apropierea centrelor de informare turistică, există anumite panouri de informare, care se regăsesc aproape în toate localitățile de unde pornesc traseele montane, cum sunt cele din Complexul Turistic Borșa.( Figurile …)

Figura..

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura…

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura.. Reguli de vizitare a Parcului Național Munții Rodnei

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

Figura… Panou informativ – Poiana Știol

Sursa: Ghiță Mara, 22 aprilie 2019

VII. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Căile de comunicație

Infrastructura de transport are un rol deosebit de important în industria turistică, accesibilitatea reprezentând un factor esențial ce contribuie la practirea formelor de turism.

Astfel, în cazul Munților Rodnei, fiind o zonă montană accesul și legătura cu satele și orașele în vecinate se realizează prin transportul rutier și cel feroviar. Atât rutele feroviare, cât și cele rutiere se regăsesc de-a lungul văilor principalelor cursuri de apă.

Rețelele rutiere sunt bine dezvoltate și cel mai des folosite de către turiști, datorită fragmentării reliefului din această zonă. Acestea sunt alcătuite din drumuri județene, naționale, forestiere și comunale. Așadar, principalele rute care asigură accesul spre masiv, sunt:

DN18, care permite accesul dinspre nord spre zona montană, făcând legătura între Moisei-Borșa și Pasul Prislop și în continuare, din Pasul Prislop până în Vatra Dornei. În ceea ce privește calitatea acestui drum național, în prezent pe ruta Vatra Dornei – Borșa, drumul este modernizat, până acum 2 ani acesta fiind foarte greu accesibil.

Drumul Național 17D, face legătura dintre localitatea Salva și sudul masivului, mai precis Valea Someșului, unde se regăsesc: orașul Sângeorz-Băi, Rodna și Șanț. Acest drum permite accesul mmai ușor spre drumurile forestiere și traseele turistice montane ce pornesc din sudul masivului. Din acest drum se desprinde și drumul județean 172B, car este nemodernizat și asigură legătura cu localitățile Parva și Rebra.

Drumul Național 17C, permite practirea drumețiilor care pornesc din partea vestică a masivului și totodată face legătura prin Pasul Șetref între localitățile Salva, Coșbuc, Romuli și Săcel.

Rețelele feroviare. Există trei tronsoane, cu principalele stații CFR la Salva și Vișeul de Jos. Astfel din Salva pornește o linie de cale ferată care leagă Becleanul, Ilva Mică și Vatra Dornei, urmând apoi o altă linie de cale ferată, de-a lungul Someșului Mare, ce face legătura între Iva Mică si Rodna, iar din Vișeul de Jos urcă o altă linie de cale ferată spre Borșa.

În ceea ce privește situația rutelor de acces spre aria protejată, Parcul Național Munții Rodnei, aceasta este evidențiată în tabelele următoare:

Tabelul….Căile de acces din partea nordică a parcului

Sursa: Planul de management PNMR , Anexa nr. 1

la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului mediului nr. 307 din 01 Aprilie 2019, pag.19

Tabelul. ..Căile de acces din partea sudică a parcului

Sursa: Planul de management PNMR , Anexa nr. 1

la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului mediului nr. 307 din 01 Aprilie 2019, pag.19

Tabelul… Accesul în PNMR din stațiile de cale ferată

Sursa: Planul de management PNMR , Anexa nr. 1

la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului mediului nr. 307 din 01 Aprilie 2019, pag.19-20

Structurile de cazare și cazarea turistică

Unitățile turistice de cazare reprezintă elementul de bază în desfășurarea activității turistice, deoarece pun la dispoziția turiștilor atât unități de cazare, dar și de alimentație.

Situați pe teritoriul a doua mari județe, respectiv Județul Maramureș și Județul Bistrița-Năsăud, Munții Rodnei oferă turiștilor o gamă diversificată de structuri de cazare: hoteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, tabere de elevi și preșcolari.

Pentru a prezenta cât mai clar situația tipurilor de cazare ce se regăsesc pe teritoriul Munților Rodnei, în cadrul celor doua județe, am realizat o analiză statistică, reprezentând grafic ponderea tipurilor de unități de cazare pentru fiecare județ la nivelul anului 2018 și evoluția structurilor de cazare pentru fiecare oraș, localitate pe perioada 1990-2018, conform datelor preluate de pe INSSE- Institutul Național de Statistică.

Structurile de cazare din Munții Rodnei – Județul Maramureș

Grafic 2. Ponderea unităților de cazare pe tipuri de structură pe anul 2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Conform graficului de mai sus, se observă că tipurile de unități de cazare ce se regăsesc în această zonă montană maramureșeană, sunt: hotelurile (11%), motelurile (3%), pensiuni turistice (36%) și pensiuni agroturistice (50%). Astfel, fiind o zonă unde predomină mediul rural (localitatea Moisei și localitatea Săcel) se remarcă faptul că în anul 2018 pensiunile agroturistice reprezintă o pondere însemnată de 50% din totalul unităților de cazare. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea localnicilor care dețin case foarte mari, le transformă în unități de cazare, numite și pensiuni agroturistice, care prin specificul lor tradițional sunt foarte căutate de turiștii români, dar și străini, mediul oferind această posibilitate de dezvoltare a acestor pesniuni, intr-un număr mare.

Cu un procent de 36%, pensiunile agroturistice sunt urmate de pensiunile turistice, structuri de cazare ce se regăsesc pe aproape tot teritoriul Munților Rodnei din zona Maramureșului, deaorece relieful zonei contribuie la dezvoltarea acestora, pensiuni turistice situându-se chiar la poalele muntelui.

În ceea ce privesc unitățile hoteliere, acestea reprezintă doar 11% , fiind intr-un număr mai mic, pentru că majoritatea hotelurilor se regăsescc doar în centrul orașelor și în stațiunile turistice, unde de altfel și numărul de turiști și cererea turistică sunt mai mari. Aceasta sunt urmate de moteluri care sunt dezoltate mai putin, doar 3%.

În continuare am reprezentat grafic evoluția unităților de cazare în perioada 1990-2018, pentru fiecare oraș și localitate în parte de pe teritoriul Munților Rodnei, din Județul Maramureș.

Grafic 3. Evoluția numerică a unităților de cazare din orașul Borșa în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Analizând graficul 3, orașul Borșa, care include si Complexul Turistic Borșa, dispune de mai multe tipuri de unități de cazare, iar numărul acestora variază din anul 1990 până în 2018.

Din datele analizate reiese faptul că hotelurile au fost încă din anul 1990 o unitate de cazare principală (2 hoteluri), împreună cu vilele turistice și cabanele (1 cabană), urmând ca până la începutul anilor 2000 unitățile hoteliere să reprezinte singura posibilitate de cazare.

Odată cu începutul anilor 2000, după cum se poate oberva se dezvoltă, pe lângă hoteluri și pensiunile turistice, 4 la număr și o pensiune agroturistică, fiindo aface profitabilă la momentul acela și până în prezent. Hotelurile se mențin aproximativ la același număr de 4-5 hoteluri, printre care: Hotel Roman***, Hotel Păltiniș, Hotel Cerbul** – Complexul Turistic Borșa (Figura…), Hotel Nord***, spre deosebire de pensiunile turistice care sunt în continuă creștere, ajungând din anul 2005 până în 2011 să fie din punct de vedere numeric să fie de ori mai multe decât hotelurile. Tot în anul 2011 apar și motelurile (1 motel),care s-a menținut până în prezent, scăzând numărul pensiunilor turistice.

Figura…Hotel Cerbul**

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

În anul 2017 pensiunile turistice se regăsesc într-un număr destul de mare(15 pensiuni), cle mai multe sunt în cadrul Complxului Turistic Borșa, ddatorită faptului că majoritatea activităților de agrement se practică aici, ca de exemplu Pensiunea Nordică***(Figura…), care se află exact la telescaunul din stațiune, fiind de altfel și printre preferințele turiștilor, însă în anul 2018 se obervă o scădere a acestora (13 pensiuni), odată cu dezvoltarea și creșterea numărului de pensiuni agroturistice, care după cum am precizat la graficul 2, reprezintă 50% din totatalul structurilor de cazare la nivelul anului 2018.

Figura…Pensiunea Nordică***

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

În urma analizei de teren efectuate la data de 24.04.2019 asupra structurilor de cazare din Borșa și a analizei zite-ului www.booking.com , am ajuns la concluzia că Borșa dispune de mai multe unități de cazare, decât cele menționate pe INSSE – Institutul Național de Statistică. Așadar, pe lângă hotelurile menționate anterior, se mai regăsește în Complexul Turistic Borșa și Hotel River***, în oraș Hotel Victoria există și două cabane care oferă servicii de cazare (Cabana Livada,Cabana Ursu Brun, Caba Fântâna), dar și vile turistice, precum: Vila Livia, Vila Cascadă, Vila Alma. De altfel, se mai află aici și o zonă de camping – Borșa Turism Camping, dar și hanuri – Hanul Tătarilor.

În ceea ce privește localitatea Săcel, din graficul 4 reiese faptul că până în anul 2001, nu existau structuri de cazare, urmând ca în anul 2001 să apară pensiunile agroturistice, care până în anul 2018 reprezintă singura formă de cazare. Totodată datele de ma jos arată faptul ca aceste pensiuni au cunoscut o dezvoltare, numărul lor fiind în creștere în perioada 2015 (2 pesniuni) – 2018 (4 pensiuni). Acest tip de cazare este dezvoltat în această localitate datorită tradițiilor și obiceiurilor din această zonă, care pe turiști îi atrag, de exemplu Pensiunea Lăcrămioara*** din Săcel oferă turiștilor cursuri de olărit ceramică dacică de Săcel.

Grafic 4. Evoluția numerică a unităților de cazare din comuna Săcel în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Figura…Pensiunea Lăcrămioara***

Sursa: https://www.adielatravel.ro/statiuni-montane/maramures/pensiunea-lacramioara-3_p6357.html

In următorul grafic (Grafic 5) este prezentată evoluția structurilor de cazare din comuna Moisei, o zonă specifică mediului rural. Se poate observa faptul că la începutul anilor ’90 ca ;I unitate d cazare predominau cabanele turistice, sectoul de cazare dezvoltându-se ulterior începând cu anii 2000, când încep să evolueze pensiunile agroturistice, ajungând ca în anul 2018 să existe în Moisei 10 pensiuni agroturistice.

Grafic 5.Evoluția numerică a unităților de cazare din comuna Moisei în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Prin urmare, structurile de cazare existente pe arealul Munților Rodnei, în cadrul Județului Maramureș, în mare măsură sunt reprezentate de către pensiuni agroturistice, pensiuni turistice și hoteluri.

Structurile de cazare din Munții Rodnei – Județul Bistrița-Năsăud

Spre deosebire de Județul Maramureș, în Județul Bistrița-Năsăud, conform stattisticilor (Grafic 6), ponderea tipurilor de structuri de cazare este diferită din anumite puncte de vedere, astfel că pe lângă pensiuni turistice (5%), hoteluri (11%) și pensiuni agroturistice (58%), se mai regăsesc si cabane turistice (21%) și tabere de elevi și preșcolari (5%).

Grafic 6.Ponderea unităților de cazare pe tipuri de structură pe anul 2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

În urma realizării acestui grafic am realizat faptul că și în acest județ în anul 2018 predomină pensiunile agroturistice, în proporție de 58% , urmate fiind de cabanele turistice, cu un procent destul de mare de 21%, față de unitățile hoteliere, care reprezintă doar 11%, acestea regăsindu-se doar în Stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi. Se poate oberva că în această zonă se dezvoltă și taberele de elevi si preșcolari, unde copii por desfășura diferite activități culturale, de divertiment, educaționale. In prezent există o singură tabără ce este organizată tot în orașul Sângeroz-Băi, numită și Centru misionar de tineret “Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi (Figura…), care cuprinde ateliere de creație, dezvoltare personală, litografie și alte activități sportive, precum: fotbal, volei, teatru, karaoke, toacă, foc de tabără.

Figura… Centru misionar de tineret “Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi

Sursa: https://protopopiatulortodox.ro/tabara-pentru-copii-la-singeorz-bai/

În graficul 7, am analizat evoluția structurilor de cazare din Sângeorz-Băi în perioada 1990-2018, unde se poate observa că încă din anul structurile de cazare erau diversificate, exitând în acea perioadă 2 hoteluri ,1 cabană turistică, 8 vile turistice și 1 tabără de elevi și preșcolari.

Grafic 7.Evoluția numerică a unităților de cazare din orașul Sângeorz-Băi în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

După cum am precizat în acea perioadă vilele turistice erau foarte bine dezvoltate în comparație cu celelalte unități de cazare, însă la inceputul anilor 2000 cunoaște o scădere drastică, ajungând ca în anul 2018 sa nu mai existe. Același lucru se poate spune și despre cabanele turistice, in anul 1990 exista o cabană, în anul 2013 s-a înființat o altă cabană, dar din nefericire astăzi nu se mai poate vorbi de nici o cabană în acest oraș.

Cu privire la pensiunile turistice, se evidențiază o singură peniune, care a început sa își desfășoare activitatea din anul 2011, iar în perioada 2012-1016 funcționează în regim de cazare 2 pensiuni.

Potrivit acestor date statistice, din anul 1990 și până în 2018 există doar 2 unități hoteliere, care sunt situate în stațiune, acestea reprezentând și bazale de tratament în stațiune: Hotel Someșul** (Figura..), care este structurat pe 6 etaje, oferă turiștilor servicii de cazare în cele 284 de camere, care cuprind 564 de locuri de cazare și care este localizat în nordul stațiunii și Hotel Hebe** (Figura…), care pune la dispoziția turiștilor 215 de camere duble și 5 apartamente. Ambele hoteluri dispun de restaurante, spa și aparatură specifică pentru realizarea tratamentelor.

Figura…Hotel Someșul**

Sursa: https://www.balneomedica.ro/hotel-somesul-sangeorz-bai-ho47782

Figura…Hotel Hebe**

Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/hebe.ro.html

O altă localitate din Județul Bistrița-Năsăud este comuna Rodna, unde se află și Adinistrația Parcului Național Munții Rodnei. În privința acesteia, structurile de cazare se regăsesc într-un număr redus, dupa cum reiese și din graficul 8. Astfel că unitățile de cazare au început să se dezvolte din anul 1992, cand a apărut primul hotel. Acest tip d eunitate de cazare s-a menținut până în anul 2000, după care se observă o cădere, urmând o perioadă de 13 ani, în care nu a existat aici nici o unitate de cazare.

Grafic 8. Evoluția numerică a unităților de cazare din comuna Rodna în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

În anul 2014 s-au înființat 2 cabane turistice, care funcționează și în prezent, precum Cabana Bradul (Figura…), iar din anul 2017 au început se se dezvolte pe piața turistică și 3 pensiuni agroturistice, care de altfel predomină în acest județ, în zona montană.

Figura….Cabana Bradul

Sursa: https://www.timponline.ro/impresii-vacanta-simtit-turist-vaslui-valea-vinului/

Situată în partea sud-vestică a masivului, localitatea Telciu dispunde de un număr redus de structuri de cazare, așadar graficul 9 sugerează că în perioada 1991-2011, singura bază serviciilor de cazare o reprezentau taberele de elevi și preșcolari, 2 la număr, care în prezent nu mai există. Din anul 2012 s-au înființat 2 pensiuni agroturistice și din anul anul 2014 o cabană turistică. În prezent la nivelul localității funcționeză la unități de care 2 pensiuni agroturistice și o cabană turisctică.

Grafic 9. Evoluția numerică a unităților de cazare din localitatea Telciu în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

În următorul grafic (grafic 10), am analizat evoluția numărului de unități de cazare din comuna Șanț de unde reiese că structurile de cazare au început să se dezvolte mai târziu, din anul 1992 până în anul 2010 existând în localitate doar o tabără pentru elevi și preșcolari, iar din anul 2011 s-a înființat o pensiune agroturistică, ajungând ca î anul 2018 să funcționeze 1 cabană turistică și 2 pensiuni agroturistice.

Grafic 10. Evoluția numerică a unităților de cazare din comuna Șanț în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Însă analizând harta turistică a Munților Rodnei am ajuns la concluzia ca există 2 cabane care oferă sercivii de cazare: Caba Vio, situată în Complexul Turistic Alpina Blazna și Cabana Diana, aflată la 1231 m altitudine. (Figura..)

Figura…. Cabana Diana

Sursa: https://cabanadiana.wordpress.com/

În graficul de mai jos, adică graficul 10, având în vedere că cele trei localități (Parva, Rebrișoara și Romuli) sunt foarte slab dezvoltate în ceea ce privește situația structurilor de cazare, am analizat conform datelor, evoluția pensiunilor agroturistice, deoarece aceasta este singura formă de cazare în aceste localități.

Prin urmare se poate observa că aceste pensiuni există din anul 2017, când în localitatea Parva existau 2 pensiuni, în Romuli 1 pensiune și în Rebrișoara 2 pensiuni. În anul 2018 cele 2 pensiuni din Rebrișoara și cea din Romuli încă funcționează, spe deosebire de localitatea Parva unde numarul a scazut, existând în 2018 doar o pensiune.

Grafic 11. Evoluția numerică a pensiunilor agroturistice din localitățile Parva, Rebrișoara și Romuli în perioada 1990-2018

Sursa: INSSE ,Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități

Așadar, se poate concluziona faptul că zona nordică a Munților Rodnei este mai dezvoltată din punct de vedere al structurilor de cazare, și de altfel a turismului în general, spre deosebire de parte sudică, unde numărul unităților de cazare este foarte redus, mai ales în localitățile unde sectoul turistic este foarte slab dezvoltat, acest lucru datorâmdu-se și lipsei de fonduri și de interes a autorităților și conducerii comunelor.

Structurile turistice de alimentație pentru turism

Pe lângă structurile de cazare, care reprezintă elementul de bază în practicarea turismului, o componentă de bază în turism sunt și structurile turistice de alimentație, ce se regăsesc în cea mai mare parte în orașe, stațiuni, dar și de-a lungul drumurilor rutiere. Serviciul de alimentație pentru turism contribuie la o bună desfășurare a vacanței, sejurului turiștilor, având ca scop satisfacerea nevoilor de hrană, recreere sau diverstisment. Acesta poate fi valorificat individual, dar poate fi inclus și în cadrul serviciilor de cazare (hotel all inclusive, pensiune completă sau demipensiune).

În cadrul Munților Rodnei, cele mai multe structuri de alimentație sunt concentrate în orașe, precum restaurantele, barurile și hanurile din orașul Borșa (Restaurant Rodna, Restaurant Fântânele – potrivit pentru familii, având un loc special amenajat pentru copii, Terasa Pub Pizzerie Titi, Pizza NORI, Bar Como – caracteristic pentru turiștii de călătoresc în grup, Hanul Pietrosu). Deasemenea, tot în orașul Borșa pe Drumul Național 18, care face legătura între Orașul Borșa și Complexul Turistic Borșa, se regăsește Pensiunea Ancuța, care dispune și de servicii de alimentație, precum și Pizzeria din apropierea Hotelului Nord. În Complexul Turistic Borșa servicii de alimentație sunt oferite la Hotel Roman și la Pizzeria Rustică, situată lângă Hotel Cerbul (Figura…).

Partea sudică și sud-vestică a masivului se caracterizează prin unități de alimentație, precum păstrăvării, popasuri (Păstrăvăria RIN –Romuli (Figura…), Păstrăvăria Cormaia – Cormaia, Restaurant Popasul Haiducilor).

Toate aceste unități de alimentație, pe lângă serviciile de alimentație oferite, pentru oe mai bună dezvoltare și valorificare mai pun la dispoziția turiștilor programre artistice cu specific tradițional, conform obiceiurilor maramureșene și bistrițene, seri de divertisment.

Figura…Păstrăvăria RIN

Sursa: http://pastravariarin.ro/

Structuri de agrement

În Munții Rodnei, activități de agrement pot fi desfășurate, în principal în cele două stațiuni turistice: Stațiunea Borșa (Complexul Turistic Borșa) și Stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi.

Stațiunea Borșa (Figura..) este localizată în nordul Parcului Național Munții Rodnei , la doar 12 km de orașul Borșa, accesul în stațiune făcându-se de pe drumul DN18. Situată la altitudine de 850 metri, stațiunea oferă posibilități de cazare (pensiuni, hoteluri, cabane), unități de alimentație, dar și posibiliți de practicare a activității de agrement.

Figura…Complexul Turistic Borșa-vedere din telescaun

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

De regulă, turiștii preferă, acest complex turistic pentru că dispune de structuri de agrement, mai exact de amenajări care facilitează practicarea sporturilor de iarnă, precum transportul pe cablu (telescaun, telechi), pârtiile de shi. Astfel se remarcă în stațiune 3 pârtii (Pârtia Borșa/Pârtia Runc-Știol, Pârtia de schi Știol (Figura…), Pârtia de schi Pricop), cu dificultate și lungime diferită, conform tabelului următor:

Tabelul… Pârtiile din Stațiunea Borșa

Sursa: http://www.cniptsalisteadesus.ro/structuri-de-primire-turistica/agrement

Figura…Pârtia de schi Știol

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

Cu privire la transportul pe cablu, în Borșa se regăsește unul dintre cele mai vechi telescaun (Figurile…..), cu o activitate de funționare de peste 35 de ani, cu o capacitate de transport de 400 persoane/oră și un număr de 116 scaune. Acesta oferă turiștilor cel mai scurt drum spre Cascada Cailor, astfel că de la capătul telescaunului până la cascadă sunt doar 15 minute de mers pe jos. În prezent starea telescaunului este bună, fiind modernizat.

Figura… Telescaun Cascada Cailor

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

Figura… Telescaun Borșa

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

Pasul Prislop

Pe lângă aceste pârtii din stațiune, pe arealul Munților Rodnei amenajări de agrement sunt și în Pasul Prislop, unde se regăsește Pârtia Prislop, cu o lungine de 1 km, situată la altitudinea de 1400 m, deservită de telescaun.

Complexul Turistic Alpina Blazna

Acest complex dispune de o singură formă de agrement: pârtia de schi,ce se află în partea de sud-est a masivului, pe Valea Blaznei și care facilitează practicarea sporturilor de iarnă. După cum se poate observa din figura… accesul pe pârtie se face din Comuna Șanț, existând aici și un teleschi.

Figura.. Pârtia Valea Blaznei

Sursa: https://www.vizitezromania.ro/travel-directory/partia-valea-blaznei/?v=f5b15f58caba

Stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi

Munții Rodnei dispun de bogate resurse de ape minerale, insă acestea sunt valorificate în scop de tratament, curativ, doar în Stațiunea Sângeroz-Băi. Aceasta este poziționată în Județul Bistrița-Năsăud, în sudul Munților Rodnei la o altitudine de aproximativ 450 m.

“Orașul, stațiune balneoclimaterică, a fost atestat încă din 1245, atunci cu numele de “Sanct Gurgh”, dar apare prima dată ca fiind un loc unde apele minerale vindecă abia în anul 1770 pe harta Imperiului Austriac. În anul 1876 stațiunea a primit denumirea de “Hebe” care sugerează proprietățile apelor minerale păstrate până în ziua de azi, acelea de vindecare și revitalizare a minții și a corpului. Hotelul Hebe (900 locuri) și câteva vile, conturează la începutul secolului XX stațiunea balneară, care urma să ajungă una dintre cele mai cunoscute stațiuni în perioada interbelică și cea a comunismului.”

Un factor important care contribuie la practicarea turismului balnear îm această zonă este clima montană favorabilă, temperatura medie anuală fiind de 7,5°C, iar umiditatea depășește 82%, fiind o zonă ferită de călduri excesive și vânturi reci.

Bazele de tratament unde turiștii pot beneficia de tratamentele balneoclimaterice sunt: Hotel Hebe și Hotel Someșul, care dispun de aparatură modernă. Ambele unităși dispun de instalații cu băi cu apă caldă, inhalații, aerosoli, hidroterapie și electroterapie, săli de gimnastică medicală, impachetări cu nămol mineral și săli pentru balneofizioterapie.

Odată ajunși aici, înafară de posibilitățile balneoclimaterice, de tratament pe care le oferă stațiunea, merită vizitate și obictivele turistice din oraș, precum: Muzeul de Artă Comparată, Cascada Cheilor, Lacul Lala, Casa Memorială Liviu Rebreanu.

În figura .. se poate observa Stațiunea Sângeorz-Băi si cele doua mari centre de tratament: Hotel Someșul în partea dreaptă și Hotel Hebe în partea stângă.

Figura…Stațiunea Sângeorz-Băi

Sursa:https://www.facebook.com/1504260763200626/photos/a.1504260793200623/1681358685490832/?type=1&theater

VIII. DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE

Circulația turistică

Având în vedere că Munții Rodnei dispun de multe resurse turistice naturale și antropice, posibilități de practicare a mai multor tipuri de turism, structuri de cazare diverse și de alimentație publică, această zonă montană atrage anual mii de turiști români și străini.

Este foarte greu să se centralizeze numărul turiștilor care vin special să viziteze masivul, ci nu doar se se cazaze datorită faptului că până în anul 2018, Administrația Parcului Național Munții Rodnei, nu avea introdusă o taxă de vizitare, astfel încât să aibă o evidență clară asupra numărului de vizitatori.

Cu toate acestea, din anul 2015, odată cu înființarea Centrul de Informare Turistică Borșa (Figura…), există o centralizare de date cu privire la numărul de turiști care vizitează partea de nord a Munților Rodnei pe perioada 2015-2018.

Figura… Centrul de Informare Turistică Borșa

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

Așadar, în urma datelor statistice despre fluxul de turiști, obținute de la Centrul de Informare Turistică Borșa, am realizat graficul 9, care reprezintă fluxul de turiști în perioada 2015-2018 în Borșa, pe fiecare lună în parte.

Se constată faptul că în toți cei trei ani perioada de vârf este perioada iunie-septembrie, unde numărul turiștilor este în creștere, astfel că în această perioadă 2015-2018, în luna iunie se înregistrau 1886 turiști, în luna iulie – 2854 turiști, în luna august –3182 turiști și în luna septembrie – 1996 turiști. Așadar, din totalul turiștilor 70% vin în această perioadă.

Grafic 11

Sursa: Centrul de Informare Turistică Borșa

Astfel pe perioada 2015-2016 luna în care vin cei mai mulți turiști este luna august, cu un număr de 1191 turiști. În această perioadă peisajele și drumețiile atrag foarte mulți turiști, mai ales în partea aceasta nordică a masivului, de une pornesc trasee montane care duc spre cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, Vf Pietrosu Rodnei (2303 m). În anul 2016, această zonă este vizitată cel mai mult în luna iunie -1189 turiști, iar în anul 2018 lunile iulie-august au aproximativ același număr de turiști.

În ceea ce privește perioada rece a anului se remarcă o scădere a numărului de turiști, încă din luna octombrie până în luna martie-aprilir, datorită faptul că majoritatea turiștilor vin iarna în această zonă doar și pentru practicarea sporturilor de iarnă și nu pentru a practica drumeții sau vizita obiective, doarece multe trasee sunt nerecomandate iarna, dar și datorită faptului că majoritatea turiștilor, în special cei străini, aleg să își petreacă sărbătorile de iarnă și pascale în localități cu specific tradițional. De exemplu în anul 2018 în luna ianuarie se înregistrau cu aproape 100 de turiști mai puțin decât în octombrie.

Pe ansamblu, luând în considerare numărul total de turiști pe fiecare an în parte, se remarcă o ușoară creștere de la un an la altul, de exemplu în anul 2015-2016 se înregistrau 4800 de turiști, iar în anul 2016-2017 se observă un număr de 4884 turiști, urmând ca în anul 2017-2018 numărul turiștilor să ajungă la 4994.

Tot conform datelor oferite de la Centrul de Informare turistică Borșa, am reprezentat grafic pronderea tipurilor de turiști, de unde se evidențiază faptul că turiștii români susnt majoritari, cu un procent de 70%, iar turiștii străini viziteaza această zonă în proporție de 30%.

În cazul turiștilor străini, din această pondere de 30%, turiști din Israel reprezintă un procent de 5%, principalul tip de turism practicat de aceștia fiind turismul religios, iar restul de 25% sunt turiștii din Liban, Franta, Germania, Iugoslavia.

Grafic 13. Ponderea tipurilor de turiști în perioada 2015-2018 în orașul Borșa

Sursa: Centrul de Informare Turistică Borșa

Grafic 11

Sursa: Centrul de Informare Turistică Borșa

CHESTIONAR

POTENȚIALUL ȘI AMENAJĂRILE TURISTICE DIN MUNȚII RODNEI

Pentru a analiza cât mai clar situația potențialului și amenajărilor turistice din Munții Rodnei, am aplicat următorul chestionar pentru a vedea părerea turiștilor, care au vizitat Munții Rodnei, ce cuprinde 16 întrebări, întrebări deschise – la libera exprimare a turistului și întrebări și itemi cu alegere singulă sau alegeri multiple. Întrebările cuprind informații cu privire la: date personale a respondentului (județul de proveniență, vârsta, sexul, profesia), durata medie a sejurului, tipul de cazare preferat, trasnportul utilizat în deplasare, situația marcajelor și refugiilor turistice, tipurile de turism practicate, modalități de promovare a turismului , dar și principalele obiective turistice după părerea fiecăruia.

Chestionarul a fost aplicat la început pe teren, la data de 23 aprilie 2019 (Figura…), pe traseul montan care duce spre Cascada Cailor și spre Lacul Știol, însă datorită existenței zăpezii în acea perioadă, numărul turiștilor era oarecum redus, astfel că am aplicat chestionarul doar celor 8 persoane cu care am intrat în contact pe traseu. Prin urmare, chestionarul a fost aplicat online pe diferite grupuri online cu tematică montană, ajungând astfel la 92 de răspunsuri sub anonimat, ce sunt prezentate în graficele ce urmează.

Figura….

Sursa: Ghiță Mara, 23 aprilie 2019

1.Județul de proveniență:

Grafic.1 Județul de proveniență

Prima întrebare face referire la județul de proveniență al turistului. Astfel că din graficul realizat se remarcă o mare diversitate cu privire la proveniența celor care au completat chestionarul și totodată se poate spune că Munții Rodnei sunt vizitați de persoane din toate colțurile României (29 de județe). Cel mai mare procent corespunde Județului Constanța (21%) cu un număr de 19 răspunsuri. Deși distanța este destul de mare, iar situația transportului feroviar este destul de precară, având în vedere că din Constanța până în Munții Rodnei sunt necesare cel puțin 2 schimburi de trenuri, dar cu toate acestea constănțenii, mai ales în perioada caldă a anului, evadează de agitația orașului spre zonele unde predomină liniștea naturii. După Constanța, cu un procent de 9% se clasează Județul Cluj, cu 8 răspunsuri, acest lucru datorându-se apropierii și transporturilor, accesul fiind unul ușor către Bistrița-Năsăud și Maramureș. O pondere semnificativă a provenienței turiștilor o au și județele: Brașov (8%), Municiupiul București (7%), Călărași (7%), Bistrița-Năsăud (7%), Maramureș (8%), Suceava (4%) și Tulcea (3%), Prahova (3%). De remarcat este faptul că mai mulți turiști din Maramureș vizitează Munțtii Rodnei, decât din Bistrița-Năsăud. Se mai regăsesc și turiști din alte județe care au vizitat Munții Rodneidar în proporție mai mică, precum: Argeș (2%), Hunedoara (2%), Iași (2%), Mureș (2%), Teleorman (2%), Vrancea (1%), Arad (1%), Bihor (1%), Botoșani (1%), Brăila (1%), Caraș-Severin (1%), Dâmbovița (1%), Gorj (1%), Dolj (1%), Sălaj (1%), Sibiu (1%), Timiș (1%).

2.Sexul:

Grafic 2. Sexul

Cu privire la sexul turiștilor se observă oarecum un echilibru, deși balanța înclină către sexul masculin (52%), însă nu cu un procent foarte mare față de sexul feminin (48%). Așadar de aici reiese faptul că nu doar bărbații vizitează Munții Rodnei, practică activități legate de munte cu dificultăți mai mari sau mai mici, ci și femeile.

3.Vârsta:

Analizând vârsta turiștilor respondenți, se observă că media de vârstă care predomină este între 18-29 de ani, cu o pondere de 44 %, urmată de procentul de 30 % care corepsunde mediei de vârstă de 30-39 de ani, rezultând faptul că majoritatea turiștilor care preferă această zonă montană sunt persoanele tinere și cele de vârsta a doua. Însă de apreciat este că și categoriile de vârstă cuprinse între 40-49 de ani (12%) și 50-59 (13%) se regăsesc in proporție oarecum modestă. Totodată se observă și prezența adolescenților sub 18 ani, chiar dacă cu un procent mic de 1%.

Grafic 3. Vârsta

4.Profesia:

Răspunsurile cu privire la profesia turiștilor sunt evidențiate în graficul 4. Existând 5 variante de răspuns, se constată că persoanele cu studii superioare ocupă un procent de peste jumătate din totalul răspunsurilor (59%), iar studenții 25%, aceste răspunsuri fiind în concordanță cu întrebarea anterioară despre vârsta acestora, unde predominau categoriile de vârstă cuprinse între 18-29 ani și 30-39 ani. Consider că, persoanele cu studii superioare au o pondere însemnată și datorită faptului că Munții Rodnei reprezintă o zonă importantă din punct de vedere a cercetării științifice, existând multe rezervații naturale, forme de relief carstice și glaciare interesant, astfel că zona nu este vizitată doar de simplii turiști care vin pentru relaxare, ci și de cercetători și biologi, care vin în această zonă montană în scop profesional, stiințific, având totodată studii superioare pentru a analiza zona.

Se mai poate observa că liberii profesioniști reprezintă 12 %, o pondere destul de mare față de pensionari (3%) și elevi (1%).

Grafic 4. Profesia

5.Cât de des vă petreceți timpul liber într-o zonă montană?

Analizând datele cu privire la cât de des își petrec persoanele timpul într-o zonă montană, se constată că un procent considerabil de 59% ne indică faptul că 54 de persoane din 92 își petrec timpul liber la munte în fiecare lună. Într-un alt procent de 18% (reprezentând 17 persoane) susțin că își petrec timpul liber o dată la 3 luni intr-o zonă montană, iar restul de 15% (14 persoane) și 8% (7 persoane), vizitează muntele de două ori pe an, respectiv o dată pe an.

Situația este una destul de favorabilă, acest flux de turiști contribuind la dezvoltarea și valorificare a turismului în spațiul montan.

Grafic 5.

6. De câte ori ați vizitat Munții Rodnei?

La întrebarea “De câte ori ați vizitat Munții Rodnei?” ponderea răspunsurilor este următoarea: 48% au răspuns că au vizitat acest masiv o dată, 36 % au declarat că au vizitat Munții Rodnei de trei sau chiar de mei multe ori, iar 16 % de două ori. Astfel în urma acest date, se poate afirma că această trebuie mi mult valorificată din perspectivă turistică, astfel încât turiștii care vin aici pentru prima dată să fie dornici să se reîntoarcă.

Grafic 6

7. Care dintre urmatoarele mijloace de transport corespund preferințelor dumneavoastră pentru o călătorie spre Munții Rodnei?

În cazul mijloacelor de transport utilizate de turiști pentru o călătorie în Munții Rodnei, majoritatea au ales afectuarea acesteia cu mașina, în proporție foarte mare de 84%. Acest lucru se datorează și faptului ca rețelele rutiere sunt multe mai dezvoltate decât cele feroviare și în același timp mașina reprezintă un mijloc de transport cu un grad ridicat de confort și de altfeș permite accesul mai ușor către traseele turistice. Alte 12 persoane (reprezentând 12%) au ales transportul cu autocarul și doar 4% au ales ca mijloc de transport trenul.

Grafic 7

8. De obicei, călătoriți individual sau în grup?

Din datele de mai jos reiese preferința turiștilor de a călătorii individual sau în grup.Așadar după cum se poate observa procentul de 78% (72 persoane) preferă să călătorească în grup și restul de 22% (20 persoane) preferă călătoria individuală.

Grafic 8

9. Care este durata medie a sejurului petrecut în Munții Rodnei?

Din umătoarea reprezentare grafică rezultă faptul că 40% din totalul respondeților își petrec vacanța în Munții Rodnei în medie 3-4 zile. Deși este o zonă cu un potențial turistic bogat, ca nu poate fi descoperit doar în 2 zile, procentul de 39% ne sugerează că 36 din 92 de persoane care au răspuns chestionarului, își petrec doar 1-2 zile în această zonă montană.Această medie 1-2 zile a sejurului este aleasă de obicei de turiștii din județele vecine, reprezentând de fapt acel turism de weekend. Pentru cei care doresc să descopere munții în toată splendoarea lor, aleg să își petreacă aici 4-5 zile (12%) sau chiar peste 5 zile (9%).

Grafic 9

10. Ce tip de unitate de cazare preferați în timpul sejurului/vacanței dumneavoastră ?

Evaluând răspunsurile legate de unitățile de cazare pe care turiștii le preferă în cadrul sejurului la munte, în proporție de 52% turiștii preferă pensiunile turistice. Acestea sunt de altfel și cele mai dezvoltate structuri de cazare în arealul Munților Rodnei, fiind acceptabile și ca raport calitate-preț. Tot din analiza acestor date procentuale se remarcă faptul că multe persoane (26 persoane – 28%), preferă cazarea în aer liber, în natură cu cortul. După aceste două tipuri de structuri de cazare, printre preferințe se mai găsesc și cabanele, cu p pondere de 12%, hotel (4%), vile turistice (3%) și camping-uri (1%).

Grafic 10

11. Care este localitatea/stațiunea/orașul din cadrul arealului Munților Rodnei unde preferați să vă cazați? De ce?

Aceasta este o întrebare cu răspuns deschis, astfel că în urma centralizării datelor, am obținuit graficul următor, urmând ca în analiza graficului să explic motivarea alegerii a localității/stațiunii/orașului unde preferă respondenți să se cazeze. După cum reiese din această reprezentare grafică Orașul Borșa împreună cu Complexul Turistic Borșa este destinația favorită a turiștilor ce au răspuns acestui chestionar, având un procent destul de mare de 62%, respectiv 57 de persoane. Principalele motive pentru care aceștia aleg Borșa sunt: accesibilitatea mai ușoară către multe trasee montane care pornesc din orașul Borșa sau din Complexul Turistic Borșa, datorită amplasării geografice, peisajului inedit și patrimoniului turistic de care dispune, posibilități mai multe de cazare cu condiții excelente, datorită oamenilor, primirii, portului, peisajului. Cu un procent de 1% , respectiv 2% , Valea Vinului și Romuli, sunt alese de către turiști pentru liniște și izolare. Alții aleg Comuna Rodna (5%), pentru traseele ce pronesc de aici și pentru că o parte din cei care au răspuns locuiesc aici. Cu o pondere de 6% , turiștii preferă și Maramureș pentru a se caza, datorită faptului că le oferă posibilitatea de a avea acces atât spre Munții Rodnei, cât și spre Munții Maramureșului. Tot cu același procent de 6%, au mai răspuns și persone care s-ar caza oriunde, din simplul motiv că toată zona Munților Rodnei este spectaculoasă și datorită faptului că în vacanțe petrec multe zile în această zonă, încât nu contează unde sunt cazați pentru că au timp sa parcurgă multe trasee și să viziteze obiective turistice. Comuna Șanț este și ea printre preferințele de cazare ale turiștilor, cu un procent mai mic de 3%, aceștia susținând că este o locație perfectă pentru a avea acces mai ușor către Vf.Ineu. Se mai regăsesc și alte localități în răspunsuri, precum: Vatra Dornei (1%), Moisei (2%), La cort (4%), Cârlibaba (1%), Bistrița-Năsăud (4%), Vișeul de Sus (2%), Pasul Rotunda (1%).

Grafic 11

12. Cum apreciați starea marcajelor turistice din Munții Rodnei?

Starea marcajelor turistice din Munții Rodnei a fost evaluată de respondenți ca fiind nici bună, nici proastă în proporție de 42 % și bună în proporție de 44%. Deasemenea, alte 6 persoane (7%) susțin că starea marcajelor este una proastă, iar alte 3 persoane (3%) o consideră a fi foarte proastă. Există și un procent de 4% care reprezintă situația foarte bună a marcajelor. Prin urmare, majoritatea turiștilor se declară mulțumiți de starea acestora, însă din propria experiență, în urma aplicației de teren la data de 23 aprilie 2019, am realizat că situația marcajelor turistice este una precară, multe marcaje situate la peste 1600 m altitudine sunt distruse din cauza vântului și a avalanșelor. De altfel, un turist căruia i-am aplicat chestionarul pe teren susținea că: “Munții Rodnei reprezintă cea mai nemarcată zonă montană din România.”

Grafic 12

13. Cum apreciați starea cabanelor și a refugiilor turistice din Munții Rodnei?

În graficul de mai jos este reprezentată evaluarea atât pozitivă, cât și negativă a stării cabanelor și refugiilor din Munții Rodnei. Din totalul respondenților, un procent de 49%, respectiv 45 de persoane, declară că refugiile și cabanele din această zonă montană sunt în stare nici bună, nici proastă, iar 35% susțin ideea că starea este una bună. Procentul de 11% reprezintă răspunsurile negative supra situației cabanelor și refugiilor turistice, fiind apreciate ca fiind într-o stare proastă și o pondere de 4% consideră stare a fi foarte proastă. Alți 4% din total sunt mulțumiți, evaluând starea acestora ca fiind una foarte bună.

Grafic 13

14. Pentru ce tipuri de turism alegeți această destinație ? (Întrebare cu răspuns multiplu).

Din punct de vedere al tipurilor de turism pentru care turiștii aleg această destinație, se poate oberva că turiștii vin aici pentru a practica mai multe tipuri de turism. Cele mai mari procente se evidențiază în cadrul drumețiilor (43%) – se datorează faptului că zona dispune de multe trasee spre cele mai frumoase locuri naturale din Grupa Nordică a Carpaților Orientali și turismului de recreere (30%). Datorită pârtiilor existente aici, turiștii aleg această destinație și pentru practicarea sporturilor de iarnă, în proporție de 8%. Deși în proporții mai mici, turiștii preferă Munții Rodnei și pentru a practica alte tipuri de turism, precum: turismul religios (3%), turismul etnofolcloric (5%), turismul cultural (6%), agroturismul (2%), turismul de cercetare/științific (2%) și turismul balnear (1%) – acesta este valorificat doar în orașul Sângeorz-Băi.

Grafic 14

15. Menționați 3 modalități de promovare a turismul în această zonă montană?

16. Numiți trei obiective turistice din Munții Rodnei?