POVESTIREA ȘI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA CREATIVIT ĂȚ II [612675]

1
POVESTIREA ȘI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA CREATIVIT ĂȚ II
PRE ȘCOLARILOR

EDUCATOARE: CAMELIA BARNA
DIR. PROF : RIZESCU MIHAELA
GR ĂDINI ȚA P.P. NR. 16
TÂRGU- MURE Ș, JUD. MURE Ș

Multe dintre temerile pe care le avem cu privire la inova ție izvor ăsc din credin ța că
nu suntem n ăscu ți pentru a deveni creativi, c ă nu avem materialul genetic necesar
procesului de crea ție sau c ă nu suntem suficient de inteligen ți pentru a crea ceva nou si util.
Atât studiile de psihologia creativit ății, cât și via ța unor mari gânditori ne-au demonstrat
faptul ca factorul principal al creativit ății nu îl reprezint ă inteligen ța sau cultura general ă
vast ă, ci imagina ția și tr ăsăturile non-intelectuale ale personalit ății: interesul epistemiologic,
curiozitatea, pasiunea, voin ța, hot ărârea, determinarea, motiva ția, înclina ția, încrederea etc.
Copil ăria nu poate fi conceput ă f ără lumea fabulosului oferit ă de basme, pove ști și
povestiri. În atmosfera aceasta pre școlarul nu particip ă motric, ci intelectual și afectiv .
Înso țind firul povestirii care se dap ănă într-o lume total necunoscut ă uneori, copilul face un
imens efort de a și-o reprezenta și de a judeca în raport cu factorii psiho-somatici și genetici.
Copilul este creatorul propriilor imagini. Efortul lui de a-și imagina și în țelege ac țiunea
povestirii nu poate fi conceput în-afara unei gimna stici imense a memoriei, gândirii, voin ței
și a limbajului. Corespunzând setei nepotolite de cu noa ștere a copilului aflat la vârsta “de
ce“-urilor, literatura pentru copii este u șor asimilat ă, oferind exemple pozitive demne de
urmat,dar și condamnând pe cei ce sunt purt ătorii tr ăsăturilor negative de voin ță și caracter .
Activitatea de povestire are valen țe informative și formative. Copiii asimileaz ă
diverse informa ții, dar în acela și timp prin povestiri, pove ști și basme li se satisface nevoia
de cunoa ștere și afectivitate, se stimuleaz ă imagina ția și se constituie cadrul optim de
exersare a capacit ății de comunicare. Astfel, povestirea dezvolt ă urm ătoarele procese
psihice:
– limbajul – ca mijloc fundamental de receptare și comunicare ;

2- gândirea logic ă – datorit ă succesiunii evenimentelor din povestire ;
– memoria voluntar ă – prin re ținerea desf ăș ur ării evenimentelor și expunerea lor
pe baza unor procedee și mijloace specifice (pe baza întreb ărilor formulate de
educatoare, pe baza unor plan șe sau ilustra ții etc.)
– aten ția – prin memorarea numelor personajelor, a unor el emente ce apar în
pove ști a succesiunii întâmpl ărilor, a unor expresii sau versuri reprezentative .
– imagina ția – prin crearea unor imagini noi pe baza prelucr ării reprezent ărilor și a
experien ței cognitive ;
Povestirea este o metod ă de înv ăță mânt ce poate fi folosit ă cu foarte mare succes în
înv ăță mântul pre școlar și care const ă în expunerea oral ă, vie, plastic ă, sub form ă de
nara țiune sau descriere prin intermediul c ăreia sunt înf ățișate fapte, evenimente, întâmpl ări
îndep ărtate în spa țiu și timp, fenomene ale naturii etc. pe care copiii nu le pot cunoa ște
altfel. Scopul folosirii acestei metode const ă în asigurarea unui bagaj de imagini intuitive,
reprezent ări care pot ajuta la anumite generaliz ări. Faptele, întâmpl ările alese în acest sens
trebuie s ă fie edificatoare, cu profunde semnifica ții, iar limbajul expresiv s ă contribuie la
trezirea de emo ții, sentimente, s ă le dezvolte imagina ția, creativitatea.
Prin ascultarea pove știlor, și mai ales prin reproducerea lor copii au prilejul s ă
cunoasc ă unele expresii ale limbii literare, îmbog ățindu-și lexicul și c ăpătând posibilit ăți de
exprimare mai nuan țat ă și mai colorat ă. Valoarea estetic ă a povestirilor este cu atât mai
mare cu cât reflect ă și exprim ă frumuse țea moral ă a oamenilor, cu cât pune mai clar în fa ța
copiilor un ideal concret și precis spre care ei s ă tind ă. Povestirile influen țeaz ă în mod
indirect și estetica comport ării copiilor, contribuie la l ărgirea orizontului de cunoa ștere prin
multitudinea de aspecte din ambian ța înconjur ătoare la care face apel. În procesul ascult ării
unei povestiri este antrenat ă în mare m ăsur ă activitatea psihic ă a copilului. Copilul
urm ăre ște cu aten ție datele povestirii, memoreaz ă, compar ă, analizeaz ă diferite situa ții,
stabile ște pe plan mintal unele rela ții fapte, însu șiri ale personajelor . Astfel, este antrenat ă
și gândirea copilului, devenind capabil de a în țelege faptele, gândurile și sentimentele
personajelor .
Povestirile copiilor permit dezvoltarea cu prec ădere a limbajului pre școlarilor,
permi țându-le astfel s ă se exprime cu u șurin ță , atât în rela ție cu ceilal ți copii, dar și cu
adul ții. Aceste povestiri solicit ă imagina ția creatoare, gândirea, limbajul și realizeaz ă
trecerea de la o etap ă stereotip ă, la o etap ă care permiterea g ăsirea de solu ții pentru aceea și
tem ă. Ei sunt pu și astfel în situa ția de a realiza o povestioar ă, de a exprima într-o succesiune
logic ă fapte și întâmpl ări și de a g ăsi forma de prezentare adecvat ă .

3Activit ățile în care copiii compun și expun într-o manier ă relativ ă și personal ă,
întâmpl ări, aspecte sau fapte legate de via ță , de preocup ările sau cuno știn țele lor constituie
povestirile create de copii. Ei sunt pu și în situa ția de a închega o nara țiune simpl ă, de a
expune faptele într-o înl ănțuire logic ă și de a g ăsi formule de exprimare adecvate .
Paul Hazard, polemizând cu adul ții neîn țeleg ători a universul specific copilului, a
spus : “ Ce departe se afla împ ărăția copiilor! Ei au bog ăția a tot ceea ce înc ă nu posed ă,
bog ăția minunilor unui posibil. A imagina nu este pentru ei doar prim ă pl ăcere; reprezint ă și
semnul libert ății lor; e elanul lor vital … . Ei î și proiecteaz ă visele pe nori; și f ără griji, f ără
interes, fără poveri, ei se joac ă și sunt ferici ți .“
Toate aceste lucruri vin s ă justifice concluzia c ă ace ști ani ai fanteziei, ai
pove știlor, trebuie valorifica ți maximal în perioada vârstei pre școlare. Copiii tr ăiesc cu
adev ărat întâmpl ările din pove ști, se identific ă cu personajele, iar datoria noastr ă este aceea
de a le da aripi s ă zboare în dep ărt ări, s ă le cl ădim palate de azur în gr ădini fermecate în
care se plimb ă zânele cele bune sub clarul lunii. Fiecare joc est e situat în-afara timpului,
este o aser țiune adev ărat ă deoarece pentru copil jocul înseamn ă în țelepciunea, dup ă cum
spunea L. Blaga, și de aceea copilul, cu toat ă seriozitatea, cu maxim de participare afectiv ă,
intelectual ă se joac ă “ de-a “.
Organizate c ă activit ăți comune cu întreaga grup ă, sau pe grupuri mici de copii,
povestirile copiilor constituie un exerci țiu de compunere și trebuie privite ca un produs al
creativit ății copiilor, care trebuie stimulat și dezvoltat .
Obiectivele urm ărite la acest gen de activit ăți sunt:
• dezvoltarea gândirii creatoare a copilului în alege rea subiectului povestirii a
personajelor și ac țiunilor;
• redarea unor povestiri noi pe baza structurii model ului dat;
• înl ănțuirea logic ă a ideilor în cadrul povestirii;
• stimularea capacit ății de exprimare corect ă, original ă;
• dezvoltarea interesului copilului pentru latura art istic ă;
• cultivarea interesului pentru textul literar;
• trezirea interesului de a compune ei în șiși povestiri și de a le istorisi celorlal ți
copii.
Exist ă o gam ă ascendent ă în sensul dificult ății, complexit ății, particip ării ample a
unor factori ce implic ă gândirea, vorbirea și afectul, toate vizând și subsumând demersul

4structurat pe obiectivul cercet ării, și anume – povestirea creat ă. Metoda pe care am folosit-
o în cercetarea noastr ă este cea a analizei produselor activit ății.
Povestirile dup ă un șir de ilustra ții le-am utilizat ca pe un mijloc valoros pentru
educarea limbajului pre școlarilor sub toate aspectele sale și a creativit ății. Meritul acestor
povestiri este c ă pe lâng ă organizarea gândirii copilului și obi șnuirea lui cu o exprimare
logic ă și coerent ă, ea cere un aport intelectual mai mare comparativ cu repovestirile și asta
pentru c ă imaginile reprezint ă doar momentele principale ale povestirii, pe care copilul
trebuie s ă le deduc ă interpretând desenele; mai apoi trebuie s ă lege ideile reprezentate ca s ă
în țeleag ă ac țiunea și dup ă aceea s ă le expun ă într-o form ă original ă. Este adev ărat c ă din
cauza prezen ței materialului intuitiv, improviza ția copilului este limitat ă .
Povestirile cu început dat create de copii
Acest gen de activit ăți solicit ă eforturi speciale din partea copiilor, determinate de
sarcina pe care o au de a întregi, cu mijloace prop rii, o povestire a c ărui început original este
dat în prealabil. A cere copiilor s ă continue, s ă duc ă mai departe gândurile, ideile,
sentimentele, s ă declan șeze ac țiunea, este o problem ă extrem de dificil ă pentru pre școlari.
De aceea, este bine c ă atunci când ne propunem astfel de activit ăți, copiii s ă fie informa ți în
leg ătur ă cu natura și con ținutul activit ății, s ă le cerem copiilor s ă creeze în m ăsura
posibilit ăților lor de realizare . Am avut în vedere acest cri teriu, deoarece, mai târziu, în
școal ă, li se va cere s ă continue diferite povestiri sau s ă modifice finalul unor texte literare.
Se impune necesitatea de a avea mai multe texte car e s ă poat ă fi folosite ca început pentru
povestiri create .
Prin con ținutul s ău tematic trebuie s ă fie acesibile copiilor, s ă satisfac ă interesele
copiilor, s ă sugereze subiectul și s ă marcheze perspectiva dezvolt ării lui, s ă impulsioneze
procesele gândirii, ale imagina ției creatoare, s ă corespund ă obiectivelor educative urm ărite
în gr ădini ță .
Povestiri compuse dup ă juc ării sau personaje îndr ăgite. Pentru educarea
limbajului copiilor și a spiritului lor creativ am organizat și povestiri dup ă juc ării. În acest
scop, am pus în fa ța copiilor câteva juc ării atr ăgătoare (o p ăpu șă , un ursule ț, un iepura ș, un
tigru, o ma șin ă).Copiii au fost invita ți s ă-și aleag ă o juc ărie sau dou ă și în leg ătur ă cu ele s ă
realizeze o scurt ă povestire. Din experien ță , putem afirma c ă povestirile dup ă o singur ă
juc ărie frâneaz ă poten țialul creator al copiilor, de aceea se folosesc mai multe juc ării, iar
copii au posibilitatea s ă-și aleag ă acele juc ării care îl inspir ă .
Povestiri dup ă desenele copiilor este o modalitate inedit ă de dezvoltare a
creativit ății pre școlarilor, reprezint ă activit ăți cu valoare evaluativ ă și nu în ultimul rând

5sunt o leg ătur ă eficient ă între dou ă domenii de cunoa ștere: cel estetic și creativ și domeniul
limb ă și comunicare. Atât în activit ățile artistico-plastice, cât și în cele de educarea
limbajului, copilul este pus în postura de a se exp rima, desigur, cu mijloace diferite. Este de
dorit ca el s ă redea verbal, într-o construc ție logic ă, mesajul transmis cu ajutorul culorii .
Povestirea creat ă în rela ție cu o situa ție – problem ă sau dilematic ă. Povestirea
de acest gen vine s ă aduc ă înv ăță mântului pre școlar un plus de eficien ță formativ ă, fiindu-i
caracteristic faptul c ă se bazeaz ă pe generarea unei st ări tensionale ce devine impuls pentru
activizarea vorbirii copiilor. Problematizarea, pri n solu ționarea de probleme, m ăre ște
achizi ția educativ ă atât în ceea ce prive ște însu șirea de cuno știn țe, cât și mai ales
dezvoltarea prin exersare a capacit ății mintale sau a func țiilor intelectuale în procesul
cunoa șterii. Prin urmare, prin folosirea problematiz ării ca modalitate sistematic ă și specific ă
de lucru, am urm ărit realizarea sarcinilor educa ției intelectuale .
Pentru eviden țierea prezen ței imagina ției creatoare la pre școlarii grupei mari am
efectuat un experiment dup ă psihologul M. Gîrboveanu .
Ca material am folosit urm ătoarele ilustra ții 😮 șopârl ă, un arici, un iepure, un
rucsac, ( fragi, câmp cu flori, un cort , un urs, u n vân ător, o minge, un tren ). Imaginile au
fost a șezate pe mas ă în fa ța copilului . Acesta s-a uitat 30’’ la ele, s-a fam iliarizat cu ele,
apoi le-a ales pe cele care i-au pl ăcut mai mult și pe baza lor a creat o povestire . S-a lucrat
cu 20 de subiec ți și fiecare povestire a fost notat ă .
Analizând povestirile create de copiii grupei mari la aceast ă prob ă, am constatat c ă în
general, copiii citesc ilustra țiile și pot crea mici povestiri .Priceperea de a observa, de a
în țelege și de a lega într-un fel logic ilustra țiile în jurul unui subiect se formeaz ă treptat în
activit ățile din gr ădini ță .În general, numai pe baza unui exerci țiu sus ținut, copiii realizeaz ă
povestiri respectând succesiunea logic ă a momentelor povestirii . Con ținutul povestirii este
bogat, variat, imagina ția începe s ă ac ționeze conform unei organiz ări interioare și inten ții
creatoare, iar copilul înainte de a povesti și-a creat un plan mintal necesar desf ăș ur ării
evenimentelor . Volumul de reprezent ări, mai bogat decât la copiii de grupa mic ă și
mijlocie, poate fi reactualizat cu u șurin ță prin cuvinte, procesul de desf ăș urare a
combina țiilor imaginare fiind preluat de sistemul verbal .
Pe baza unei experien țe profesinale de 18 ani și dup ă un studiu temeinic al acestei
teme, pot concluziona și afirma urm ătoarele:creativitatea exist ă într-o oarecare m ăsur ă în
noi si va ie și la iveal ă atunci când ne g ăsim într-o stare psihic ă confortabil ă. Dac ă reu șim s ă
gândim în lini ște și libertate vom descoperi c ă, a șa cum spunea Einstein: “a crea este a
vedea ce v ăd și al ții și a gândi ce nu a mai fost gândit de nimeni”.

6
BIBLIOGRAFIE

– Boca-Miron, E.; Chichi șan, E. și colaboratorii, Documentar metodic pentru
activit ățilede educarea limbajului la pre școlari, Ed.V&I Integral, Bucure ști,
2001;
– Boco ș, M., Catalano, H.,Pedagogia înv ăță mântului primar și pre școlar, Presa
Universitar ă Clujean ă,2006;
– Bratu, B.,Pre școlarul și literatura, E.D.P., Bucure ști, 1977;
– Bratu, B., Creativitatea copilului,Ed. Enciclopedic ă Român ă, Bucure ști, 1969;
– Preda, V., Gr ădini ța altfel, Ed. V&I Integral, Bucure ști, 2003;
– Rawlinson, G., Gândirea creativ ă și brainstorming, Ed. Codecs, Bucure ști, 1998;
– Ro șca, Al. și colaboratorii, Creativitate, nivele, programare, Ed. Știin țific ă,
Bucure ști,1967;
– ***Curriculum pentru educa ția timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,M.E.C.T.-
U.M.P.I.P.,2008;

7
REZUMAT

Povestirile influen țeaz ă în mod indirect estetica comport ării copiilor, contribuie la
lărgirea orizontului de cunoa ștere prin multitudinea de aspecte din ambian ța înconjur ătoare
la care face apel. În procesul ascult ării unei povestiri este antrenat ă în mare m ăsur ă
activitatea psihic ă a copilului.
Povestirile copiilor permit dezvoltarea cu prec ădere a limbajului pre școlarilor,
permi țându-le astfel s ă se exprime cu u șurin ță , atât în rela ție cu ceilal ți copii, dar și cu
adul ții. Aceste povestiri solicit ă imagina ția creatoare, gândirea, limbajul și realizeaz ă
trecerea de la o etap ă stereotip ă, la o etap ă care permiterea g ăsirea de solu ții pentru aceea și
tem ă. Ei sunt pu și astfel în situa ția de a realiza o povestioar ă, de a exprima într-o succesiune
logic ă fapte și întâmpl ări și de a g ăsi forma de prezentare adecvat ă. Povestirile copiilor
constituie un exerci țiu de compunere și trebuie privite ca un produs al creativit ății copiilor,
care trebuie stimulat și dezvoltat .