Potențialul zonei [307119]

Potențialul zonei

Resurse naturale

Zona montană aparține Carpaților Orientali și reprezintă 43%, zona colinară  (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase), restul de 27% din suprafață județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), [anonimizat]-Țibleș.

[anonimizat] N, prezintă o altitude de 2303m în Vârful Pietrosu. [anonimizat].

Depresiunea Maramureșului( Maramureșul istoric) prezintă zona de depresiune intramontană ([anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Depresiunea Baia Mare).

Județul Maramureș prezintă climă temperat continentală.

La Săpânța se găsesc apele minerale: Borșa, Viseul de Sus(aproximativ 100).

Vegetație este bogată și variată datorită formelor de relief și climei particulare. [anonimizat], [anonimizat], fiind plante protectoare.

Fauna este reprezentată de: cocoșul de mesteacăn (datorită factorilor ecologici existenți), urs, lup, mistreț.

[anonimizat] 135m pe Someș la Seini și la 204 m pe Tisa. Contrastele de atitudine sunt mari: Petrosul Rotnei cel mai înalt punct din județ(2.303m), domină Depresiunea Maramureșului cu peste 1.600m, iar vârful Ignis se ridică deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m. Cea mai mare parte a reliefului,76%, [anonimizat], Carpații Vulcanci de Nord și Depresiunea Maramureșului.

Urmează o [anonimizat], [anonimizat], Copalnic, Lăpuș. [anonimizat].

Ultimele unități aparțin dealurilor Someșului și Silvaniei(Prelucă, [anonimizat], [anonimizat]), Podișul Someșan ([anonimizat]), Subcarpaților Transilvaniei ([anonimizat]).

Munțîi Rodnei sunt cei mai masivi și mai înalți din toți Carpații Orientali. Maramureșului ii aparține numai versantul nordic între păsurile Prislop (1.416m) și Setref (817m).

Sunt formații din șisturi cristaline și au numeroase crește semețe și abrupte ce depășesc 2.000m: vârful Pietrosu (2.303m), vârful Puzdrelor (2.188m), vârful Galațiului (2.058m), vârful Negoiasa (2.041m), vârful Buhaiescu Mare(2.118m).

Hidrografia

Resursele turistice hidrografice constituie o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], izbucurile, cascadele.

Rețeaua hidrografică tributară Someșului și Tisei. Afluenții fiind reprezentați de către: Vișeu, [anonimizat]: Vișeu, Iza, Săpânța și Lapusul.

[anonimizat]: [anonimizat]: [anonimizat], Tăul fără fund și Lacul Roșu.

Lacul Albastru se află în apropiere de Baia Sprie, având diametrul de 60-70 m.

Clima

Județul Maramureș are un climat temperat-continental moderat, care se diferențiază în două zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni intramontane (Depresiunea Maramureș) și zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300 până la 800, cu un topoclimat de depresiuni submontane. Climatul montan, influențat de masele de aer subpolar, se caracterizează prin veri scurte și ierni lungi de 7-8 luni.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între -2 la -6 grade Celsius în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Țibleș. Temperatura medie în lunile Inuarie, -10 la -6 grade Celsius, temperatura medie în iulie,8 la 12 grade Celsius, numărul zilelor fără îngheț de 80-120.

Precipitațiile medii anuale,1000-1400mm sunt în cea mai mare parte a anului sub formă de lapoviță și ninsoare (la peste 1.700m altitudine).

Munții Gutâi-Ignis au o climă mai moderată, sub influență maselor de aer din vest, cu temperaturi medii anuale de 2 la 6 grade Celsius, numărul zilelor fără îngheț 120-150. Precipitațiile medii anuale 1.000-1.200 mm, iar zilele cu strat de zăpadă 100-150.

Depresiunea Maramureș,la adăpostul Munților Rodnei și Maramureșului, ce formează un paravan în calea curenților de N-E, atenuează asprimea iernilor, determinând un climat mai moderat, temperatura medie anuală este de 8,5 grade Celsius.

Vegetația

Varietatea formelor de relief, particularitățile climei și natură diferită a rocilor sunt elemente care au determinat o vegetație bogată și variată, cu multe particularități proprii. Este suficient să amintim prezența în Depresiunea Baia Mare a pădurilor de castani comestibili.
În etajul alpin și subalpin, situat la limita superioară a pădurilor încheiate, vegetația este formată din ierburi scunde, tufișuri de arbuști(afin, merișor), iar la limita inferioară, jnepenisuri pure. Aceste etaje au o mare răspândire în Munții Rodnei și Maramureșului.

Pădurea de molid ocupă partea superioară a etajului forestier în Munții Rodnei, Maramureșului și în partea înalta a Tiblesului.

Limita inferioară a molidului trece în amestec cu bradul și fagul. Această zona de amestec are o dezvoltare mare în Munții Maramureșului, în partea vestică a Rodnei și sub formă de pâlcuri în munții vulcanici. Pădurea de fag o întâlnim în întreg județ Maramureș, ocupând suprafețe mari în Munții Maramureșului, în dealurile din Depresiunea Maramureș, zona munților vulcanici, zona deluroasă a țării Lăpușului, culmea Prelucă, Dealul Mare și culmea Codrului.

Figura X- Rodna Figura X-Parcul Național Retezat (sursă: www.wikipedia.ro ) (sursă: www.wikipedia.ro )

Figura X- Suvara Sașilor Figura X- Poiana Narciselor

(sursă: www.wikipedia.ro ) (sursă: www.wikipedia.ro )

Etajul forestier se încheie în partea cea mai dejos cu pădurea de stejar, în Depresiunea Maramureș, Baia Mare și sub formă de pâlcuri în Depresiunea Lăpuș. În Depresiunea Baia Mare întâlnim suprafețe destul de întinse cu castani comestibili, la altitudini de 300-600m. În acest interval se formează și arboretul de castanisuri pure sau cu asociații cu gorun, carpen, teisi paltini.

Fauna

Constituie una din resursele naturale și este reprezentat de specii valoroase de: cerb Carpatin, căprioare, cerbi lopătari, mistreți, iepuri, urși, capre negre(ocrotite), lupi, rași, vulpi, jderi, cocoși de munte, cocoși de mesteacăn(ocrotiți), fazani, potârnichi etc.

Fondul piscicol al județului are o lungime de 1.034 km de ape de munte, formând 19 cursuri principale de apă dintre care cele mai importante sunt: Lapusul , Viseul, Ruscola, ValeaIzei, Mara, Făină, Săpânța.

Figura X- Cerb Figura X-Căprioară

(sursă: www.wikipedia.ro ) (sursă: www.wikipedia.ro )

Figura X- Vulpe

(sursă: www.wikipedia.ro )

Apele populate cu pești sunt repartizate pe specii: păstrăv indigen pe 480km, lipan pe 77km, păstrăv curcubeu pe 10 km, lostriță pe 34km, iar speciile scobar, mreană, clean,pe circa 147km. În județ există două păstrăvării:una la Pistruia în rază Ocolului Silvic Baia Mare și una la Săpânța pe rază Ocolului Silvic Sighetu Marmației.

În cuprinsul județului sunt organizate 65 fonduri de vânătoare, care cuprind o suprafață de peste 265.000ha.

Rezervații si monumente ale naturii

Pentru însemnătatea lor științifică și totodată pentru a le salva de la distrugere iminentă, au fost puse sub ocrotire, fiind declarate rezervații naturale sau monumente ale naturii, o parte din cele mai reprezentative specii de plante și animale, precum și cele de interes geologic: Rezervația Pietrosu Mare, Rezervația Cornedei-Ciungii Balasinii, Rezervația de sub muntele Silhoi și Zimbroslavele, Rezervațiile zervatiei.

Dintre plantele care se bucură de o atenție deosebită amintim:gușă porumbelului(silenenivalis), răspândită în jurul Iezarului Petrosu, ghințura galbenă (Gențiană Iutea) pe Corhalele Petrosului, floarea de colț (Leontopodium alpinium), smardarul (Rhododendron hotschyi), pe versantul nordic al pietrosului, branca ursului (Hieracleum carpaticum), anghelina (Primulă Longriflora), degetarelul (Soldanella carpatica), garofiță (Diantus glacialis) s.a. Acestea se completează cu arbori ocrotiți că zambrul (Pinus cembra). Pe versantul nordic al Pietrosului la limita superioară a pădurii, se găsesc și câteva exemplare solitare de tisa (Taxus baccata). O parte din golul de munte este acoperit de jnepenișuri (Pinusmugo), a cărui ocrotire se impune pentru rolul protector pe care îl are în preîntâmpinarea eroziuniisolului, oprirea avalanselor și menținerea echilibrului higrologic.

Rezervația Cornedei-Ciungii Balasinii este înființată în principl pentru ocrotirea cocoșului(Lyrurustetrix), situată în Munții Maramureșului, în golul de munte: Prislop(1.483m), în sud și vârful Ciungii Balasinii(1.853m), în nord.

Rezervația cuprinde golurile de munte, jnepenisul Balasinii și o fâșie din zonalimitrofa a pădurii de molid. Din cele zece populate cu cocoși de mesteacăn, cunoscute în țară noastră, patruse află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului.

Figura X

(sursă: www.wikipedia.ro )

Rezervația Pietrosu Mare se întinde pe o suprafață de 3.300ha, din care 1.200ha reprezintă gol de munte și 1.500 ha pădure.Situată în zona orașului Borșa și a comunei Moisei, este limitată de pârâul Izvorului Dragoș spre sud-vest, culmea “Între pâraie” până la vârful Buhăescu și vârful Rebra spre sud, apoi pârâul Repedea spre sud-est, spre nord coboară până la limita de jos a pădurii.

Figura X- Rezervația Pietrosu Mare

(sursă: www.google.ro )

Figura X- Rezervația Pietrosu Mare
(sursă: www.wikipedia.ro )

Parcul Național Munții Maramureșului este situat pe teritoriul administrativ al orașelor Vișeu de Sus, Borșa și al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poieile de sub Munte, Moisei, Vișeu de Jos, Leordina.

Figura X- Parcul Național Munții Maramureșului

(sursă: www.wikipedia.ro )

Suprafața acestuia este de 148.850 ha. Parcul are scopul de menținere a interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activitaților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

Munții Maramureșului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe granița de stat a României.

În prezent, se menționează existența a 4 rezervații naturale în munții Maramurețului:

– Rezervația faunistică de cocoș de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinedi, 800 ha, înființată în anul 1971;

-Rezervația Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul 1994 ca rezervație geologică, faunistică, peisagistică;

-Rezervația Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca rezervație floristică-peisagistică (poiană cu narcise);

-Rezervația Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înființată în anul 1997 ca rezervație botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana.

Mlaștina Poiana Brazilor, este situată în comuna Giulești și are suprafașa de 3 ha. Aceasta se află în custodia Direcției Silvice Baia Mare. Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier și hidrologic.

Figura X- Mlaștina Poiana Brazilor

(sursă: www.wikipedia.ro )

Mlaștina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe cursul superior al Vălii Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2 km și o umplutură vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) și intruziuni polistadiale. Rezervația Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcația a doua mlaștini extinseȘ mlaștina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1 km, lățime 100-150 m) și mlaștina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lățime 150-200 m). Mlaștinile se dispun de-a lungul cursurilor de apă.

Aceasta este stațiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost descoperită de Emil Pop (1932) și interpretată ca o stațiune relictă, la circa 80 km de cea mai apropiată stațiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

Peștera din Dealul Solovan este situată pe teritoriul admiistrativ al municiliul Sighetu Marmației și are suprafața de 1 ha.

Figura X- Peștera din Dealul Solovan

(sursă: www.wikipedia.ro )

Dealul Solovan este situat în imediata vecinătate sudică de municipiul Sighetu Marmației. Din punct de vedere fitogeografic se încadrează în provincia Central-europeană, subprovincia Carpaților Orientali, circumscripția Munților Oaș-Gtin-Văratec în care se include și etajul colinar. Este bine individualizat între râul Iza și afluenții săi: Șugău și Valea Spinului până la Culmea Hotarului. Reprezintă o regiune de legătură între munții vulcanici și Depresiunea Maramureșului. Este aliniată în direcția SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km. Energia de relief este de 352 m (între 264-616 m).

Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) în general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafață (la Ciredi, pe alocuri pe serpetine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri s-au format alunecări de teren (Lazu Șesului, Valea Spinului). În partea superioară a serpentinelor se găsește o peșteră săpată de ape de precipitații în gresii oligocene.

Defileul Lăpușului este constituit din cursul mijlociu ar râului Lăpuș între localitatea Groape, aparținând orașului Târgu Lăpuș, și confluenta cu râul Cavnic, Împreunături, comuna Remetea Chioarului, având lungimea de 25 km.

Figura X- Defileul Lăpușului

(sursă: www.wikipedia.ro )

Scopul administrăriirezervației este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, diversității biologice.

Defileul Lăpușul este un defileu epigenetic considerat unicat în România prin dimensiuni și prin rocile în care se dezvoltă (șisturi cristaline cu nivele de calcar și dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mica-Sălnița, Buteasa Râu-La Împreunătură) și are în versanți custuri stâncoase (Custura Cetățelii, Custura Vimei), pereți și pinteni stânncoși, cascade (La Pișătoare) și peșteri.