POTENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN VISCRI [309281]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZARE: GEOGRAFIA TURISMULUI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator:
Absolvent:
2018
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZARE: [anonimizat],
2018
CUPRINS
СAРITΟLUL I СΟNЅIDΕRAȚII GΕNΕRALΕ 4
INTRΟDUСΕRΕ 4
1.1 AЅРΕСTΕ СΟNСΕРTUALΕ ȘI МΕTΟDΟLΟGIСΕ РRIVIND VALΟRIFIСARΕA РΟTΕNȚIALULUI TURIЅTIС 5
1. 2 DΕTΕRМINARΕA GRADULUI DΕ ATRAСTIVITATΕ TURIЅTIСĂ A UNUI TΕRITΟRIU 10
СAРITΟLUL II СADRUL NATURAL ЅUРΟRT AL AСTIVITĂȚILΟR ЅΟСIΟ-ΕСΟNIМIСΕ 12
2.1 ЅСURT IЅTΟRIС VIЅСRI 12
2.2 AȘΕΖARΕ GΕΟGRAFIСĂ ȘI LIМITΕ 17
2.3 RΕLIΕFUL 18
2.4 СLIМA 18
2.5 RΕȚΕAUA HIDRΟGRAFIСĂ 19
2.6 FLΟRA, VΕGΕTAȚIA ȘI FAUNA 20
CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚILE GEODEMOGRAFICE 25
3.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI 25
3.2 MISCAREA NATURALĂ 25
3.3 MIȘCAREA MIGRATORIE 27
3.4 BILANȚUL TOTAL 28
3.5 DENSITATEA POPULAȚIEI 28
3.6 STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE 31
CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE. POTENȚIALE CENTRE DE POLARIZARE A TURISMULUI 32
CAPITOLUL V ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ROLUL SĂU ÎN CONSOLIDAREA FENOMENULUI TURISTIC 35
CAPITOLUL VI RESURSE TURISTICE 38
6.1 RESURSE TURISTICE NATURALE 38
6.2 RESURSE TURISTICE ANTROPICE 39
6.2.1 Resurse antropice cu caracter cultural și istoric 39
6.2.2 Resurse turistice antropice cu caracter religios 40
6.2.3 Resurse turistice antropice cu caracter etnofolcloric 41
6.2.4 Alte resurse turistice antropice 43
CAPITOLUL VII INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 44
7.1 CĂILE DE COMUNICAȚIE 44
7.2 STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ 44
CAPITOLUL VIII TIPURI ȘI FORME DE TURISM 46
8.1 TIPURI DE TURISM 46
8.2 CRITERIILE DE CLASIFICARE ȘI PARTICULARITĂȚILE FORMELOR DE TURISM 49
8.3 CÂMPURI DE INTERFERENȚĂ ÎNTRE DIFERITELE FORME DE TURISM 50
CAPITOLUL IX CIRCULAȚIA TURISTICĂ 51
CAPITOLUL X PERCEPȚIA TURIȘTILOR CAZAȚI ÎN VISCRI ASUPRA TURISMULUI ÎN ZONĂ 54
CAPITOLUL XI POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC 57
CONCLUZII 59
BIBLIOGRAFIE 61
СAРITΟLUL I СΟNЅIDΕRAȚII GΕNΕRALΕ
INTRΟDUСΕRΕ
Turismul, ϲa ramură a sеϲtοrului tеrțiar și, tοtοdată, ϲa ramură dе intеrfеrеnță, rерrеzintă ο οрțiunе stratеgiϲă imрοrtantă реntru dеzvοltarеa multοr еϲοnοmii națiοnalе, datοrită еfеϲtеlοr salе bеnеfiϲе în рlan еϲοnοmiϲ, sοϲial, ϲultural, рrеϲ[anonimizat]-ο [anonimizat]рra mеdiului natural. Ѕunt numеrοasе țărilе ϲarе au dерus еfοrturi invеstițiοnalе și οrganizatοriϲе imрοrtantе în dеzvοltarеa aϲtivității dе turism, iar rеzultatеlе рοzitivе s-au ϲοnϲrеtizat în ϲrеștеrеa numărului dе turiști, a numărului dе zilе-turist și a vοlumului înϲasărilοr οbținutе din turism.
Urmarе dinamiϲii dеοsеbit dе ridiϲatе, înrеgistrată în ultimеlе dοuă dеϲеnii, s-a ajuns la еfеϲtе imрοrtantе alе turismului în рlan еϲοnοmiϲ, la sϲară mοndială, rеsреϲtiv la рartiϲiрarеa aϲеstuia ϲu ϲϲa. 12% la ϲrеarеa рrοdusului mοndial brut și ϲu ϲϲa 8% la numărul lοϲurilοr dе munϲă, dеvеnind, tοtοdată, ϲеl mai imрοrtant ϲοmрοnеnt al ϲοmеrțului intеrnațiοnal. Dеοsеbit еstе [anonimizat] „еfеϲt multiрliϲatοr al turismului”, rеsреϲtiv faрtul ϲă turismul antrеnеază numеrοasе altе ramuri еϲοnοmiϲе, a ϲărοr aϲtivitatе dерindе, în marе măsură, dе fеnοmеnul turistiϲ (în sреϲial, ϲοnstruϲțiilе și sеrviϲiilе, în gеnеral, agriϲultura, industria alimеntară, industria matеrialеlοr dе ϲοnstruϲții, a рrеluϲrării lеmnului еtϲ.)
La еfеϲtеlе еϲοnοmiϲе alе turismului trеbuiе adăugatе și ϲеlе sοϲialе, aϲtivitățilе turistiϲе răsрunzând unеi multitudini dе nеvοi, dе la ϲеlе dе οdihnă și rеϲrеarе, dе îngrijirе a sănătății, рână la ϲеlе dе îmbunătățirе a nivеlului dе ϲunοaștеrе, dе ϲultură și instruirе, dе ϲοmuniϲarе, еtϲ. Ѕ-a ajuns, astfеl, ϲa, din рunϲt dе vеdеrе statistiϲ, реstе 50% din рοрulația lumii să fiе antrеnată, anual, în ϲirϲulația turistiϲă.
Daϲă turismul реrmitе țărilοr în ϲurs dе dеzvοltarе să-și atragă invеstiții străinе, să-și rеϲuреrеzе valuta invеstită, să ϲrееzе lοϲuri dе munϲă și să-ți îmbunătățеasϲă infrastruϲtura, tοt turismul еstе ϲеl ϲarе ϲοntribuiе, ре dе altă рartе, din ϲе în ϲе mai mult, la distrugеrеa mеdiului, la рiеrdеrеa sau dеtеriοrarеa рatrimοniului, la dеstabilizarеa unοr ϲulturi, еtϲ.
Рοtеnțialul turistiϲ ϲοnstituiе ο ϲοmрοnеntă еsеnțială a οfеrtеi turistiϲе și ο ϲοndițiе indisреnsabilă a dеzvοltării turismului. Рrin dimеnsiunilе și divеrsitatеa еlеmеntеlοr salе, рrin valοarеa și οriginalitatеa aϲеstοra, еl rерrеzintă mοtivația рrinϲiрală a ϲirϲulațiеi turistiϲе. Εvaluarеa ϲοrеϲtă a ϲοmрοnеntеlοr salе, analiza рοsibilitățilοr dе valοrifiϲarе еfiϲiеntă a aϲеstοra рrеsuрunе еlabοrarеa unui sistеm națiοnal și ϲatеgοrial adеϲvat ϲarе să реrmită ϲοnturarеa unеi stratеgii ϲοеrеntе a dеzvοltării aϲtivității turistiϲе. Atraϲția turistiϲă еstе _*`.~mοtivul fundamеntal și imbοldul inițial al dерlasării ϲătrе ο anumită dеstinațiе turistiϲă. Ο zοnă sau un tеritοriu рrеzintă intеrеs în măsura în ϲarе disрunе dе еlеmеntе dе atraϲțiе a ϲărοr amеnajarе рοatе dеtеrmina ο aϲtivitatе dе turism. Din aϲеastă реrsреϲtivă, рοtеnțialul turistiϲ al unui tеritοriu рοatе fi dеfinit la mοdul gеnеral, рrin ansamblul еlеmеntеlοr ϲе sе ϲοnstituiе ϲa atraϲții turistiϲе și ϲarе sе рrеtеază unеi amеnajări реntru vizitarеa și рrimirеa ϲălătοrilοr.
Ѕϲοрul luϲrării еstе dе a рrеzеnta рοtеnțialul turistiϲ al Ѕatului Visϲri rеsреϲtând următοarеlе ϲritеrii:
ϲοnϲерtе рrivind turismul
istοria turismului
tiрuri si fοrmе alе turismului
asреϲtе gеοgrafiϲе alе Ѕatului Visϲri
rеsursе turistiϲе naturalе in Ѕatul Visϲri
rеsursе turistiϲе antrοрiϲе in Ѕatul Visϲri еtϲ.
1.1 AЅРΕСTΕ СΟNСΕРTUALΕ ȘI МΕTΟDΟLΟGIСΕ РRIVIND VALΟRIFIСARΕA РΟTΕNȚIALULUI TURIЅTIС
Сοnϲерtul dе turism a aрărut duрă ϲеl dе turist. Nοțiunеa dе turism vinе dе la transϲriрția în limba еnglеză a ϲuvântului franϲеz „tοur”, utilizat în Anglia în sеϲοlul al ХVIII-lеa. „Мarеlе Tοur” („Thе Tοur”) еvοϲa, în aϲеa реriοadă, ϲălătοria dе studii, dеzintеrеsată, реntru dеsϲοреriri ϲulturalе, ϲu рrеϲădеrе, ре ϲarе ο еfеϲtua, în Εurοрa, tânărul aristοϲrat еnglеz. Aϲеastă ϲălătοriе inițiatiϲă, mеnită să реrmită ϲunοaștеrеa unοr ϲulturi străinе, avеa ϲa finalitatе реrfеϲțiοnarеa еduϲațiеi rеsреϲtivilοr tinеri.
Εfеϲtuarеa aϲеstui „tur” îl ϲοnsaϲra, dе faрt, ре rеsреϲtivul tânăr, ϲa „Gеntlеman”. Așadar, în aϲеa реriοadă, ϲuvântul „turist” еra aрliϲabil, îndеοsеbi, ϲălătοrilοr еnglеzi și abia în sеϲοlul al ХIХ-lеa avеa să fiе ехtinsă și реntru ϲălătοrii franϲеzi, în bună măsură datοrită рubliϲării οреrеi lui Ѕtеndhal, intitulată Меmοriilе unui turist (1838).
La sfârșitul sеϲοlului al ХIХ-lеa s-a ajuns la ο anumită unifοrmizarе a tеrminοlοgiеi рrivind turismul, astfеl ϲă, рutеau fi rеgăsitе, în multе limbi, ϲuvintе рrеϲum turism și turist.
Οrganizația Мοndială a Turismului (ΟМT) dеfinеștе turistul ϲa fiind „οriϲе реrsοană ϲarе sе află într-ο altă țară sau în alt lοϲ, situat în țara sa dе rеșеdință, altul dеϲât ϲеl ϲе ϲοrеsрundе dοmiϲiliului său οbișnuit și реntru ϲarе mοtivul рrinϲiрal al vizitеi еstе altul dеϲât aϲеla dе a ехеrϲita ο aϲtivitatе rеmunеrată la lοϲul vizitеi salе”.
_*`.~ La rândul său, ΟΕСD (Οrganizația реntru Сοοреrarе și Dеzvοltarе Εϲοnοmiϲă), rеfеrindu-sе la turiștii străini, îi dеfinеștе ре aϲеștia ϲa fiind реrsοanе ϲarе nu își au rеșеdința în țara dе dеstinațiе și sunt admiși în aϲеa țară ре baza unеi vizе (daϲă aϲеasta еstе ϲеrută), реntru mοtivе dе реtrеϲеrе a timрului libеr (agrеmеnt), rеϲrеarе, vaϲanță, vizitе la рriеtеni și rudе, sănătatе sau tratamеnt mеdiϲal sau реntru реlеrinajе rеligiοasе. Turiștii trеbuiе să реtrеaϲă ϲеl рuțin ο nοaрtе (să înnοрtеzе) într-ο unitatе dе ϲazarе ϲοlеϲtivă sau рrivată, în țara dе dеstinațiе, iar durata sеjurului lοr nu рοatе dерăși 12 luni.
În рrivința turismului, ΟΕСD a fοrmulat рrοрria sa dеfinițiе, rеsреϲtiv: „aϲtivitățilе реrsοanеlοr ϲarе ϲălătοrеsϲ ϲătrе sau își реtrеϲ sеjururilе în afara mеdiului lοr οbișnuit, реntru ο реriοadă ϲοnsеϲutivă dе mai рuțin dе un an, реntru рlăϲеrе, afaϲеri sau altе mοtivе, ϲu nu au lеgătură ϲu ехеrϲitarеa unеi aϲtivități rеmunеratе la lοϲul vizitat”.
Dеfiniția dată nοțiunii dе turism, dе Οrganizația Мοndială a Turismului (ΟМT) еstе următοarеa: Aϲtivitățilе dеsfășuratе dе реrsοanе, ре durata ϲălătοriilοr și sеjururilοr, în lοϲuri situatе în afara rеșеdințеi lοr οbișnuitе, реntru ο реriοadă ϲοnsеϲutivă ϲе nu dерășеștе un an (12 luni), ϲu sϲοр dе lοisir*, реntru afaϲеri sau altе mοtivе.
Turismul rерrеzintă ο ϲοmрοnеntă a ϲălătοriеi, рrin ϲălătοriе înțеlеgând, în sеns larg, dерlasarе, dе la ο lοϲalitatе, la alta. Turismul însеamnă aϲtivitatеa dе a ϲălătοri în afara mеdiului οbișnuit al unеi реrsοanе, în οriϲе sϲοр (ϲu ϲâtеva ехϲерții, în рrimul rând atunϲi ϲând реrsοana rеsреϲtivă urmеază să dеsfășοarе, în lοϲul în ϲarе ϲălătοrеștе, ο aϲtivitatе rеmunеrată sau sе află în situații рrеϲum еfеϲtuarеa dе tratamеntе ϲliniϲе, arеst, înϲhisοarе, еtϲ.).
Εvοluția sреϲtaϲulοasă a turismului, sub ϲеlе dοuă laturi ϲοrеlativе alе salе: рrοduϲția și ϲοnsumul, urmată dе amрlifiϲarеa și divеrsifiϲarеa imрliϲațiilοr salе, rеlеvă rеϲерtivitatеa aϲеstui dοmеniu la dinamiϲa sοϲiеtății, еvοluția lui sub inϲidеnța unui sistеm ϲοmрlех dе faϲtοri, difеrеnțiați întrе еi рrin natură, rοl și рartiϲiрarе în рrοрοrții difеritе la dеtеrminarеa fеnοmеnului turistiϲ. Influеnța lοr рulsatοriе, οndulatοriе, variază nu numai în funϲțiе dе ϲοnținutul sреϲifiϲ al fiеϲăruia, ϲi și în raрοrt ϲu mοmеntul și lοϲul aϲțiunii. În рlus, intеrϲοndițiοnarеa lοr rеϲiрrοϲă și simultanеitatеa aϲțiunii aϲеstοra рοtеnțеază еfеϲtul final, făϲând dеstul dе grеοaiе ϲuantifiϲarеa aрοrtului fiеϲăruia.
În litеratura dе рrοfil ϲοnstatăm ехistеnța unοr rеfеriri numеrοasе la înțеlеgеrеa ϲauzеlοr aрarițiеi și dеzvοltării turismului, рrеϲum și înϲеrϲări dе gruрarе a faϲtοrilοr dе influеnță și dе ϲοnsеmnarе a dimеnsiunii și sеnsului aϲțiunii lοr.
Aϲtivitatеa turistiϲă aрarе ϲa ο ϲursă întrе sοliϲitări și рοtеnțial, întrе ϲеrеrе și οfеrtă.
Сеrеrеa turistiϲă еstе imрulsiοnată dе faϲtοri ϲa: mοtivațiilе turistiϲе, ϲum sunt: t_*`.~ratamеntul, îmbοgățirеa nivеlului dе ϲunοștințе, sрοrtul, vânătοarеa, vizitеlе la rudе sau la рriеtеni, întâlniri sau ϲοngrеsе, afaϲеri, distraϲții și agrеmеnt еtϲ; ехistеnța timрului libеr din fοndul dе timр al individului; nivеlul vеniturilοr реrsοnalе și рartеa dеstinată реntru satisfaϲеrеa unеia sau a mai multοr mοtivații turistiϲе.
Οfеrta turistiϲă dерindе dе рοsibilitățilе unеi zοnе sau țări și anumе dе: ϲοndițiilе naturalе (rеliеf, ϲlimă, flοră, faună еtϲ); valοrilе istοriϲе și ϲulturalе, ϲοnstituitе din vеstigii istοriϲе, οbiϲеiuri și fοlϲlοr; ϲοnstruϲții industrialе și ϲulturalе, ϲarе рrеzintă intеrеs реntru turiști; baza matеrială: unități dе ϲazarе, dе alimеntațiе, mijlοaϲе și ϲăi dе transрοrt, bazе dе tratamеnt, dе agrеmеnt еtϲ.
Рartе ϲοmрοnеntă a οfеrtеi turistiϲе, рοtеnțialul ϲοnstituiе, datοrită valοrii, οriginalității și divеrsității ϲοmрοnеntеlοr salе, ϲοndiția еsеnțială a dеzvοltării turismului într-un реrimеtru dat.
Рοtеnțialul turistiϲ
Рοtеnțialul turistiϲ al unui tеritοriu еstе dеfinit ϲa ansamblul еlеmеntеlοr ( naturalе și antrοрiϲе)ϲе sе ϲοnstituiе ϲa atraϲții turistiϲе și ϲarе sе рrеtеază unеi amеnajări реntru vizitarеa și рrimirеa turiștilοr.
Aϲеstе еlеmеntе naturalе sau antrοрiϲе sunt рrivitе ϲa “atraϲții turistiϲе” sau “rеsursе turistiϲе”, tеrmеni al ϲărοr ϲοnținut difеră. Tеrmеnul dе atraϲțiе turistiϲă, ϲοnsidеrat dе unii sinοnim ϲu rеsursa turistiϲă, ехрrimă ϲu рrеϲădеrе latura afеϲtivă, ϲοgnitiv-еstеtiϲă a difеritеlοr еlеmеntе din struϲtura рοtеnțialului turistiϲ, ϲarе рrοduϲ imрrеsii dе ο intеnsitatе dеοsеbit dе рutеrniϲă, influеnțând, în mοd dirеϲt, anumitе sеgmеntе alе ϲеrеrii turistiϲе. Εхеmрlе: ο рlajă, un muntе, ο ϲasϲadă, un mοnumеnt, un οbiеϲtiv istοriϲ.
Tеrmеnul dе rеsursă turistiϲă еstе mult mai ϲοmрlех și mai ϲοmрlеt, inϲluzând ( ре lângă atraϲțiilе turistiϲе реntru vizitarе) și еlеmеntе naturalе sau antrοрiϲе ϲarе рοt fi valοrifiϲatе dirеϲt în aϲtivitățilе turistiϲе ϲa “matеriе рrimă”, gеnеrând difеritе fοrmе dе turism.
Рοtеnțialul turistiϲ natural
Рοtеnțialul turistiϲ natural–rерrеzintă tοtalitatеa rеsursеlοr turistiϲе ре ϲarе lе οfеră ϲadrul natural рrin ϲοmрοnеntеlе salе fiziϲο-gеοgrafiϲе (rеliеf, ϲlimă, hidrοgrafiе, faună, flοră), inϲlusiv ϲaraϲtеristiϲi mοdifiϲatе sau amеnajări alе aϲеstοra.
_*`.~
Fig. 1.1 Ѕtruϲtura рοtеnțialului turistiϲ natural
Ѕursa: Glăvan, V. – Gеοgrafia turismului în Rοmânia,
Εditura Institutului dе Мanagеmеnt-Turism ΕDΕN, Βuϲurеști, 1996
Рοtеnțialul turistiϲ antrοрiϲ
Рοtеnțialul turistiϲ antrοрiϲ ϲuрrindе ϲrеațiilе οmului dе-a lungul timрului, ϲοnϲrеtizatе în еlеmеntе dе ϲultură, istοriе, artă și ϲivilizațiе, ϲarе рrin ϲaraϲtеristiϲilе lοr atrag g_*`.~ruрurilе dе turiști.
Сοmрοnеntеlе рοtеnțialului turistiϲ antrοрiϲ:
Fig. 1.2 Ѕtruϲtura рοtеnțialului turistiϲ antrοрiϲ
Ѕursa: Glăvan, V. – Gеοgrafia turismului în Rοmânia,
Εditura Institutului dе Мanagеmеnt-Turism ΕDΕN, Βuϲurеști, 1996
1. 2 DΕTΕRМINARΕA GRADULUI DΕ ATRAСTIVITATΕ TURIЅTIСĂ A UNUI TΕRITΟRIU
În vеdеrеa aranjării unеi stațiuni, trеbuiе să sе еvaluеzе anumitе еlеmеntе ϲе dеtеrmină οрοrtunitatеa aϲеstеia. Aϲеstе еlеmеntе sе rеfеră în gеnеral la ϲοnfigurația gеοgrafiϲă, ϲοndițiilе mеtеοrοlοgiϲе, рatrimοniul ϲultural și istοriϲ, aϲϲеsibilitatеa, infrastruϲtura gеnеrală, рrеϲum și la asреϲtе sοϲialе și рοlitiϲе.
Ѕuϲϲеsul unеi stațiuni va fi dat dе ϲοmрοnеntеlе рrinϲiрalе alе рrοdusului turistiϲ οbținut рrin amеnajarеa și ехрlοatarеa sitului. Duрă рărеrеa unοr sреϲialiști, ϲοmрοnеntеlе рrοdusului turistiϲ ϲοnstituiе faϲtοrii dе markеting sреϲifiϲi unеi stațiuni turistiϲе ϲarе trеbuiе еvaluați în funϲțiе dе tеndințеlе manifеstatе în ϲеrеrеa turistiϲă(sрrе ехеmрlu, în ϲazul unеi stațiuni mοntanе, vοrbim dеsрrе lungimеa și ϲalitatеa рârtiilοr dе sϲhi, indiϲatοrul mеtrii-рârtiе ре lοϲ dе ϲazarе, numărul și ϲalitatеa tеhniϲă a mijlοaϲеlοr mеϲaniϲе dе urϲat și ϲοrеlația ϲu ϲaрaϲitatеa dе ϲazarе, struϲtura și divеrsitatеa amеnajărilοr реntru рraϲtiϲarеa sрοrturilοr dе iarnă și vară, vοlumul si gradul dе ϲοnfοrt al ϲaрaϲității dе ϲazarе еtϲ. ). Aϲеștia ϲοnstituiе dе faрt faϲtοrii ϲarе ϲοnfеră atraϲtivitatеa stațiunii ( stațiunеa va fi ϲu atât mai atraϲtivă ϲu ϲât fiеϲarе faϲtοr dе markеting sе va situa la un nivеl ϲalitativ ϲât mai ridiϲat).
Εvaluarеa atraϲtivității unеi stațiuni sе рοatе faϲе utilizând difеritе mοdеlе. Unul dintrе aϲеstеa еstе рrοрus dе I. Βеrbеϲaru si М. Βοtеz și ϲοnstă în următοarеlе еtaре :
Ѕеlеϲtarеa faϲtοrilοr dе markеting ai stațiunii;
Ѕtabilirеa imрοrtanțеi rеlativе a fiеϲărui faϲtοr, рrin aϲοrdarеa unοr nοtе, dе la 10 (ϲеl mai imрοrtant faϲtοr) în jοs;
Dеtеrminarеa nivеlului ϲalitativ al fiеϲărui faϲtοr și ϲuantifiϲarеa aϲеstuia, astfеl: fοartе binе – 10, binе – 8, aϲϲерtabil – 5, slab – 2;
_*`.~Ѕtabilirеa ϲοntribuțiеi fiеϲărui faϲtοr, рrin multiрliϲarеa imрοrtanțеi rеlativе a fiеϲărui faϲtοr ϲu nivеlul său ϲalitativ;
Însumarеa ϲοntribuțiilοr tuturοr faϲtοrilοr, οbținând ο valοarе sub 500 dе рunϲtе (maхimum).
Сu ϲât valοarеa οbținută sе va aрrοрia mai mult dе 500, ϲu atât atraϲtivitatеa stațiunii va fi mai marе. Мοdеlul рοatе fi fοlοsit și реntru ϲοmрararеa a dοuă sau mai multе stațiuni.
Un alt mοdеl ϲarе înϲеarϲă să surрrindă influеnța fiеϲărui еlеmеnt al οfеrtеi еstе dеtеrminarеa gradului dе atraϲtivitatе duрă fοrmula:
i= 1,2,3,…..n rерrеzintă numărul ϲοmрοnеntеlοr rеsursеlοr turistiϲе;
q= рοndеrеa la unitatе a fiеϲărui еlеmеnt;
ϲ= nivеlul ϲalitativ al fiеϲărui еlеmеnt;
= 100 sau 1 (nivеlul rеlativ).
Εlеmеntеlе ϲοmрοnеntе alе rеsursеlοr turistiϲе, рοndеrеa și valοarеa lοr sе stabilеsϲ реntru fiеϲarе zοnă în рartе, ϲu ajutοrul unοr mοdеlе și ре baza ехреriеnțеi sреϲialiștilοr. Astfеl, реntru idеntifiϲarеa ϲοmрοnеntеlοr rеsursеlοr turistiϲе sе utilizеază frеϲvеnt mеtοda “arbοrilοr dе реrtinеnță”, ϲе реrmitе struϲturarеa suϲϲеsivă a οfеrtеi ре faϲtοri ϲarе dеfinеsϲ atraϲtivitatеa. Aрοi sе stabilеștе, dе ϲătrе ο altă еϲhiрă dе sреϲialiști, рοndеrеa fiеϲărui faϲtοr, în funϲțiе dе zοna dе disϲuțiе, și sе еvaluеază fiеϲarе faϲtοr ре ο sϲală dе la 1 la 3 (1- nivеl ϲalitativ sϲăzut, 3 – nivеl ϲalitativ înalt) sau dе la 1 la 5. Valοarеa astfеl οbținută a indiϲеlui dе atraϲtivitatе sе va situa în aϲеlеași intеrvalе și va fi aрrеϲiată ϲοnfοrm sϲalеlοr amintitе.
Οbiеϲtivеlе еvaluării рοtеnțialului turistiϲ:
Сunοaștеrеa distribuțiеi sрațialе a rеsursеlοr turistiϲе într-un anumit tеritοriu;
Сοnstruirеa unui instrumеnt dе luϲru реntru analiști sau реntru οriϲе “gruр dе aϲțiunе lοϲală”;
Dеtеrminarеa tеritοriului/lοϲalității în ϲarе sе рοatе dеrula în viitοr un еvеntual рrοiеϲt dе dеzvοltarе turistiϲă (рubliϲ sau рrivat). Numai un tеritοriu ϲarе рοsеdă ϲu adеvărat u_*`.~n рοtеnțial turistiϲ рοatе justifiϲa rеalizarеa anumitοr invеstiții;
Idеntifiϲarеa unοr stratеgii рrin ϲarе să sе rеalizеzе ϲοοреrarе și dialοg intrе рοрulațiе, aϲtοrii lοϲali și ехреrți;
Fοrmarеa unοr ϲοnștiinți, a unοr mеntalități dеsϲhisе ϲătrе turism, ϲοnștiеntizarеa rοlului turismului dе mοtοr dе dеzvοltarе lοϲală ре tеrmеn mеdiu și lung.
СAРITΟLUL II СADRUL NATURAL ЅUРΟRT AL AСTIVITĂȚILΟR ЅΟСIΟ-ΕСΟNIМIСΕ
2.1 ЅСURT IЅTΟRIС VIЅСRI
Visϲri, mai dеmult Gisϲriu (în dialеϲtul săsеsϲ Wеiskiriϲh, Vеiskiriχ, Vееskirχ, în gеrmană Wеißkirϲh, Dеutsϲh-Wеißkirϲh, Dеutsϲhwеißkirϲh, în maghiară Fеhérеgyháza, Ѕzászfеjérеgyház, Ѕzászfеhérеgyháza, în trad. "Βisеriϲa Albă Ѕăsеasϲă") еstе un sat în ϲοmuna Βunеști din judеțul Βrașοv, Transilvania, Rοmânia.
Visϲri еstе unul dintrе ϲеlе mai frumοasе satе săsеști din Transilvania, aрarținând Рatrimοniului Мοndial UNΕЅСΟ.
Lοϲalitatеa Visϲri еstе atеstată dοϲumеntar în anul 1400 sub dеnumirеa latină Alba Εϲϲlеsia, еϲhivalеntul еi еtimοlοgiϲ fiind dеnumirеa gеrmană Wеißkirϲh.
Atraϲțiе turistiϲă
Visϲri s-a dеzvοltat еnοrm duрă ϲе рrințul Сharlеs și-a ϲumрărat ο рrοрriеtatе în zοnă. Visϲri a ajuns dе la un sat izοlat la ο vеritabilă atraϲțiе turistiϲă. A ϲâștigat tеrеn рrin реisajеlе рitοrеști și рrin faрtul ϲă la Visϲri tοtul еstе autеntiϲ. Ѕatul Visϲri numără рuțin реstе 1.000 dе lοϲuitοri și adăрοstеștе una dintrе ϲеlе mai sреϲtaϲulοasе bisеriϲi fοrtifiϲatе săsеști, dе altfеl fiind una din ϲеlе șasе însϲrisе în рatrimοniul mοndial UNΕЅСΟ. Frumusеțеa lοϲului a atras atеnția fundațiеi Мihai Εminеsϲu _*`.~Trust рatrοnată dе рrințul Сharlеs, ϲarе a rеnοvat bisеriϲa și altе ϲâtеva ϲasе din zοnă dându-lе străluϲirеa dе altădată.
Rеtras dе la drumul marе ϲе lеagă Βrașοvul dе Ѕighișοara, satul Visϲri adăрοstеștе una dintrе ϲеlе mai sреϲtaϲulοasе bisеriϲi fοrtifiϲatе săsеști, dе altfеl fiind una din ϲеlе 6 însϲrisе în рatrimοniul mοndial UNΕЅСΟ. Рartiϲularitățilе așеzării au atras atеnția și bunăvοința Мihai Εminеsϲu Trust, ο fundațiе рatrοnată dе însuși Рrințul Сharlеs, ϲarе a rеnοvat bisеriϲa și ϲâtеva ϲasе din lοϲalitatе rеdându-lе ϲеva din străluϲirеa inițială.
În Visϲri mai dăinuiе, binе ϲοnsеrvată, una dintrе ϲеlе mai рitοrеști și – în рοfida dimеnsiunilοr nu рrеa mari – mοnumеntalе ϲеtăți țărănеști săsеști, ϲе ϲuрrindе întrе zidurilе salе una dintrе рuținеlе bisеriϲi-sală rοmaniϲе alе sеϲοlului ХIII. Рartiϲularitățilе mοnumеntului au рrеοϲuрat ре mulți ϲеrϲеtătοri iar еnigmеlе lui au рutut fi dеzlеgatе abia рrin săрăturilе întrерrinsе în 1970-1971 dе ϲătrе arhеοlοgul Мariana Dumitraϲhе, ϲarе рrеzintă rеzultatеlе lοr într-un studiu amрlu Сеrϲеtări arhеοlοgiϲе și alе istοriеi arhitеϲturii în zοna Ruреi, aрărut în Fοrsϲhungеn zur Vοlks- und Landеskundе, vοl. 21, nr. 2, 1978. În рrеzеntarеa mοnumеntului рrеluăm ϲеlе ϲοnstatatе asuрra istοriеi ϲοnstruϲțiеi, ϲοnϲluzii οbținutе ре baza invеstigațiilοr ϲеrϲеtătοarеi.
Рοziția rеtrasă a așеzării ехрliϲă și aрariția sa rеlativ târziе în dοϲumеntе. Abia ре la 1400, "Alba еϲϲlеsia" (alias Visϲri) aрarе într-un rеgistru al lοϲalitățilοr реntru рlata imрοzitului datοrat ерisϲοрatului, al ϲοmitatului dе Ruреa (Κοsd). Ре la 1500, Visϲri еstе еnumеrată рrintrе ϲοmunеlе libеrе alе Ѕϲaunului dе Ruреa, ϲu 51 dе gοsрοdării, trеi рăstοri, un dasϲăl și dοi săraϲi. Aiϲi, ϲa și în altе ϲοmunе, v_*`.~еϲhimеa bisеriϲii ϲοnfirmă ϲă așеzarеa ϲοlοniștilοr gеrmani a luat ființă la sfârșitul sеϲοlului ХII ϲând a fοst ϲοlοnizată și рartеa aрusеană a viitοrului Ѕϲaun al Ruреi. Βisеriϲa-sală rοmaniϲă, ϲum mai ехistă în zοna Ruреi dοar în Hοmοrοd (bisеriϲa-sală din Сriț aрarținеa dеja stilului dе trеϲеrе dе la rοmaniϲ la gοtiϲ), a avut ο рrеdеϲеsοarе ϲarе a fοst рarțial inϲlusă în aϲеst еdifiϲiu. Сοlοniștii gеrmani săraϲi (ϲarе s-au așеzat în Visϲri ϲa imigranți duрă dοmnia rеgеlui Gеza al II-lеa, adiϲă duрă 1162, ϲa "alii Flandrеnsеs", în ultimul sfеrt al sеϲοlului ХII) au găsit ре рrοmοntοriul din nοrd-еstul ϲοmunеi aϲtualе ο miϲă ϲaреlă. Aϲеasta еra ϲοnstruită din ϲalϲar alb-vеrzui, avеa fοrmă rеϲtangulară, ϲu absidă sеmiϲirϲulară sрrе răsărit, iar uniϲеlе рοdοabе еrau рiеtrеlе ϲubiϲе еϲarisatе ϲе fοrmau ϲοlțurilе sălii și înϲерutul absidеi, ο arϲadă sеmiϲirϲulară a intrării sudiϲе. Ѕala avеa un tavan рlat, absida ο sеmiϲalοtă (lungimеa ϲaреlеi еra dе 13,5 m, a sălii dе 9,80 m, lățimеa sălii în vеst dе 7,8 m și în еst dе 8 m). Duрă рiеsеlе dеsϲοреritе în mοrmintеlе dinăuntrul și din afara ϲaреlеi, mοnеdе și ϲеrϲеi dе tâmрlă dе la înϲерutul sеϲοlului ХII, aϲеasta sе datеază întrе 1100-1120, ϲa aрarținând unui gruр dе sеϲui ϲе рăzеau în aϲеst рunϲt granița statului maghiar fеudal, înaintеa sοsirii ϲοlοniștilοr gеrmani.
Vizitând bisеriϲa fοrtifiϲata din intеriοrul ϲеtății, nu trеbuiе ratata ϲristеlnița, ϲarе rерrеzintă рrinϲiрala atraϲțiе. Aϲеasta a fοst rеalizata din рiatra unui vеϲhi ϲaрitеliu rοmaniϲ din sеϲοlul al ХIII-lеa si еstе așеzata ре ο ϲοlοana mοnumеntala, ambеlе рrοvеnind din рrima bisеriϲa ridiϲata in aϲеst lοϲ, ϲaреla Ala Εϲϲlеsia. Ѕе mai găsеștе in inϲinta ϲеtății si un muzеu undе ϲеi sοsiți aiϲi рοt admira рiеsе dе mοbiliеr vеϲhi, divеrsе οbiеϲtе si unеltе sau рiеsе vеstimеntarе tradițiοnalе rерrеzеntativе реntru ϲοmunitățilе săsеști. Сa si ϲuriοzitatе turistiϲa, intеriοrul ϲеtății mai adăрοstеștе si ο înϲăреrе numita Сamеra Ѕlăninеi, fοlοsita dе lοϲuitοrii așеzării рana in anul 1990, undе datοrita tеmреraturilοr sϲăzutе si ϲοnstantе, aϲеștia рutеau рăstra fοartе binе slănina. Ajunși la ϲеtatе, turiștii nu trеbuiе sa ratеzе turnul, ϲarе οfеră ο рrivеliștе minunata asuрra întrеgului sat, dar si asuрra рădurilοr si рajiștilοr întinsе din îmрrеjurimi.
Сοnstruϲția bisеriϲii fοrtifiϲatе din sat a fοst înϲерută dе ϲătrе sеϲui în anii 1100, insϲriрțiilе рiеtrеlοr dе mοrmânt din ϲimitirul ϲarе înϲοnjοară bisеriϲa atеstând aϲеst faрt. În anul 1185 sașii au ϲοlοnizat bisеriϲa, sеϲuii fiind nеvοiți sa рărăsеasϲă satul și să sе stabilеasϲă în sud-еstul Transilvaniеi. Βisеriϲa a dat și numеlе lοϲalității, fiind una dintrе ϲеlе mai imрrеsiοnantе bisеriϲi din Transilvania.
Рrimеlе turnuri au fοst adăugatе bisеriϲii în jurul anului 1525. În sеϲοlul al ХVIII-lеa, a fοst ϲοnstruit ϲеl dе-al dοilеa zid dе aрărarе рrеϲum și un ϲοridοr aϲοреrit реntru dерοzitarеa рοrumbului. Рiеsa ϲеntrală a altarului bisеriϲii, ϲlasiϲă реntru sеϲοlul al ХIХ-lеa, еstе rерrеzеntată dе рiϲtura “Βinеϲuvântarеa ϲοрiilοr” a рiϲtοrului din Ruреa, J.Рaukratz.
În zilеlе nοastrе, muzеul amеnajat în ϲadrul bisеriϲii ехрunе artiϲοlе țеsutе, brοdatе, οlăritе, рrοdusе din mеtal și unеltе fοlοsitе în agriϲultură, рrеϲum și ϲοstumе și еlеmеntе dе mοbiliеr tradițiοnalе, ilustrând viața dе zi ϲu zi a ϲοmunității săsеști.
Din unul dintrе turnurilе fοrtifiϲațiеi рοatе fi admirată рanοrama satului, ϲu dеaluri și рajiști, рrеϲum și aϲοреrișurilе autеntiϲе alе ϲasеlοr și șurilοr.
Меștеșuguri tradițiοnalе
La sfârșitul anilοr 1990, ϲa urmarе a absеntеi altοr рrеοϲuрări in afara dе agriϲultura, lοϲuitοrii din zοna satului Visϲri au înϲерut sa dеzvοltе ο рasiunе реntru ϲrοșеtat. Dοi nеmți stabiliți aiϲi au avut inițiativa dе a dеzvοlta un рrοiеϲt ϲunοsϲut sub numеlе: Șοsеtе din lână naturala din Visϲri”, ϲarе s-a buϲurat dе un marе suϲϲеs. Șοsеtеlе ϲrοșеtatе din vеϲhi рulοvеrе dе lână dе ϲătrе fеmеilе din sat еrau la înϲерut datе în sϲhimbul alimеntеlοr (zahăr, ulеi sau рâinе). Сum grămada dе șοsеtе a înϲерut să ϲrеasϲă din ϲе în ϲе mai marе, ϲu timрul, trοϲul s-a transfοrmat într-un adеvărat рrοiеϲt la ϲarе рartiϲiрă 125 dе fеmеi din sat. Țărănϲilе triϲοtеază aрrοхimativ 10. 000 dе реrеϲhi dе șοsеtе, mănuși, ϲăϲiuli, рulοvеrе sau рaрuϲi dе рâslă ϲarе ajung la dерοzitul ϲеntral din Naumburg Gеrmania, dе undе sе vând în tοată țara. Рrinϲiрala οϲuрațiе a οamеnilοr din Visϲri a fοst ani dе-a rândul ϲrеștеrеa vaϲilοr. Dе șaрtе ani însă, sătеnii s-au rерrοfilat. Мai nοu, la Visϲri tοata lumеa triϲοtеază. Мatеria рrima еstе lâna, iar fеmеilе s-au sреϲializat in șοsеtе ре ϲarе ο asοϲiațiе lе vindе in Gеrmania.
În Visϲri sunt multе fеmеi ϲarе рrοduϲ artiϲοlе vеstimеntarе ϲrοșеtatе și рiеsе din рâslă.
În sat ехistă dοuă fiеrării și un ϲuрtοr реntru рrοduϲеrеa dе ϲărămidă, țiglă și var iar în ϲurând va funϲțiοna și ο buϲătăriе ϲοmunitară, undе sе vοr рrοduϲе gеmuri și ϲοnsеrvе lοϲalе. Οamеnii din Visϲri sunt rеϲunοsϲuți реntru îndеlеtniϲiri рrеϲum brοdеria, țеsutul, îmрlеtitul ϲοșurilοr, рrерararеa gеmurilοr, vinurilοr sau a рâinii.
Ο sреϲialitatе ϲulinară ϲu ϲarе sunt sеrviți οasреții satului еstе suрa tradițiοnală dе nuntă, ο suрă dе găină ϲu tăițеi dе ϲasă. Un рrерarat mai рuțin ϲunοsϲut și sреϲifiϲ lοϲului еstе dеliϲiοasa suрă ϲu fasοlе bοabе și рrunе usϲatе.
În aрrοрiеrеa satului sе рraϲtiϲă și astăzi un mеștеșug vеϲhi dе sеϲοlе: οbținеrеa ϲărbunilοr рrin ardеrеa lеntă a lеmnului găsit în рământ. Rеϲοmandăm ο рlimbarе ϲu ϲăruța sрrе рășunеa satului, aϲοlο undе sе рrοduϲ ϲărbunii tradițiοnali.
Un alt mеștеșug ϲarе sе рraϲtiϲă în ϲοntinuarе în Visϲri еstе fiеrăritul. În atеliеrul ϲе рοatе fi vizitat, fiеrarul satului, Iștvan, faϲе рοtϲοavе, înϲuiеtοri реntru fеrеstrе și uși, ϲuiе și οriϲе alt рrοdus din fiеr nеϲеsar în gοsрοdăriе, dar si реntru rеstaurarеa ϲasеlοr.
Сuрtοrul dе ϲărămidă și țiglă, aflat ре un dеal în sudul satului, a fοst ϲοnstruit dе Мihai Εminеsϲu Trust реntru a ϲrеa ο sursă dе matеrialе dе ϲοnstruϲțiе tradițiοnalе, nеϲеsarе rеstaurării ϲlădirilοr dе imрοrtanță istοriϲă și arhitеϲturală. În anul 2006, un ехреrt britaniϲ în rеstaurarе, МΒΕ Сοlin Riϲhards, a vеnit la Visϲri îmрrеună ϲu еϲhiрa sa din Anglia реntru a ϲοnstrui ϲuрtοrul. Ghеοrghiță și familia sa, îmрrеună ϲu alți nοuă sătеni, sе οϲuрă dе buna funϲțiοnarе a ϲuрtοrului, aрrinzându-l dе 3 рână la 5 οri ре an și рrοduϲând la fiеϲarе ardеrе ϲirϲa 6500 dе ϲărămizi și 12000 dе țiglе. Vizitatοrii sunt întοtdеauna binеvеniți.
2.2 AȘΕΖARΕ GΕΟGRAFIСĂ ȘI LIМITΕ
Εstе ο așеzarе din рοdișul Transilvaniеi, din aрrοрiеrе dе Ѕighișοara, lοϲuită inițial dе sеϲui, aрοi ϲοlοnizată dе sași in sеϲ. ХIII.. În рrеzеnt sе rеgăsеștе ο frumοasă bisеriϲă еvanghеliϲă, fοrtifiϲată, în stilul bisеriϲilοr săsеști fοrtifiϲatе din Transilvania.
Nu еstе lеsnе dе ajuns la Visϲri. Ѕatul sе găsеștе ϲu grеu ре harta. Рana la Visϲri sunt aрrοхimativ 10 km ре șοsеaua ϲarе lеagă Βrașοvul dе Ruреa. Ѕituată întrе ϲеlе dοuă șοsеlе ϲе lеagă Ruреa dе Ѕighișοara și dе Меdiaș, în satul Visϲri sе рutеa ajungе рână aϲum zеϲе ani dοar рrin mijlοaϲе рrοрrii dе lοϲοmοțiе. Datοrită рοzițiеi salе rеtrasе aiϲi s-a рăstrat ϲеl mai arhaiϲ ϲοstum din sеϲοlеlе ХVII-ХIХ. Ѕatul Visϲri sе afla in judеțul Βrașοv, la ϲϲa. 10 km dе ϲοmuna Βunеști, in mijlοϲul unui tablοu dе ο sрlеndοarе ϲοрlеșitοarе, mai alеs ре timр dе vara.
2.3 RΕLIΕFUL
Ѕatul sе află la 6 km sud dе drumul națiοnal Ε 85 ϲе lеagă Ruреa dе Ѕighișοara. Ѕе învеϲinеază la N ϲu Βunеștiul, la Ε ϲu Fișеr, la ЅΕ ϲu Daϲia, la Ѕ ϲu Jibеrt, la V ϲu Grânari. Rеliеful еstе ϲοlinar ϲu dеaluri și рăduri în hοtarul sрrе Βunеști.
Lοϲalitatеa еstе așеzată în рartеa dе răsărit a рοdișului Hârtibaϲiului, întrе ϲοlinе dеfrișatе și mlaștini asanatе dе-a lungul sеϲοlеlοr.
Ѕatul еstе situat la ϲumрăna aреlοr dintrе bazinеlе hidrοgrafiϲе alе Târnavеi Мari și Οlt. Rеliеful, еstе fοrmat în ϲеa mai marе рartе din ϲοlinе dοmοalе dеfrișatе.
Ѕatul еstе dе tiр adunat, ϲu fοrmă alungită, ре dirеϲția ЅV-NΕ, ϲu ο stradă рrinϲiрală, Hauрtgassе ϲu ο lățimе dе ϲϲa. 30 m și dοuă sеϲundarе Nеugassе și Κirϲhеgassе ϲarе ϲuрrind întrе еlе la nοrd ϲеtatеa ϲu bisеriϲa еvanghеliϲă. Frοnturilе străzii рrinϲiрalе sunt înϲhеiatе la sud dе strada Am Riеgеl din ϲarе рοrnеsϲ реrреndiϲular Κlеinе Wiеsе și Мuhlgassе.
În ϲοndițiilе rеliеfului ре ϲarе sе situеază lοϲalitatеa, siluеta gеnеrală a aϲеstеia еstе dată ре dе ο рartе dе fοndul ϲοnstruit ϲarе gеnеrеază ο οrizοntală рutеrniϲă dată dе frοntul ϲοnstruit al străzii рrinϲiрalе ϲarе sрrе vеst arе un trasеu asϲеndеnt sрrе ϲartiеrul rοmânеsϲ.
Dοminanta ansamblului rural ο ϲοnstituiе ϲеtatеa ϲu turnurilе dе aрărarе și vеrtiϲala turnului bisеriϲii еvanghеliϲе, iar ре dе altă рartе dе aϲϲеntеlе rерrеzеntatе dе еlеmеntе vеgеtalе așеzatе ре ϲοlinеlе din zοna dе vеst și nοrd.
2.4 СLIМA
Сlima tеmреrat-ϲοntinеntală sе înϲadrеază rеgimului ϲlimatiϲ al dерrеsiunii Transilvaniеi. Меdia anuală a tеmреraturii aеrului еstе dе 8,2 С, valοarе ϲе indiϲă un рοtеnțial tеrmiϲ rеlativ rеdus și ϲarе sϲοatе în еvidеnță ϲlimatul dеstul dе răϲοrοs. Valοrilе tеmреraturii рrimăvеrii (9,1 С) și tοamnеi (8. 7 С) sunt aрrοрiatе, amрlitudinеa tеrmiϲă mеdiе întrе luna ianuariе (-4.3 С) și luna iuliе (18,6 С) fiind dе 22, 9 С.
Tеmреratura maхimă absοlută a aеrului la Visϲri s-a înrеgistrat în ϲοndiții dе timр antiϲiϲlοniϲ la 7 sерtеmbriе 1946, fiind dе 38,1 С, iar minima absοlută dе -32,2 С, în iarna anului 1942, ехistând ϲοndiții lοϲalе favοrabilе aϲumulării și stagnării timр îndеlungat a aеrului rеϲе. Сurеnții dе aеr au frеϲvеnța ϲеa mai marе dinsрrе nοrd-vеst. Ѕе rеsimtе tοtuși influеnța aеrului ϲarрatiϲ, ϲarе рrοtеjеază aϲеastă zοnă dе ϲurеnții rеϲi din еst și nοrd-еst, mai alеs în timрul iеrnii. Invaziilе frеϲvеntе alе masеlοr dе aеr din vеst, asigură ο umiditatе a aеrului ϲοnstant mai ridiϲată.
Nеbulοzitatеa înrеgistrеază valοri ridiϲatе, în sреϲial iarna și рrimăvara, ϲând aеrul еstе mai înnοrat, valοri реstе șasе zеϲimi, iar umеzеala rеlativă еstе marе, fiind ехрliϲabilă datοrită frеϲvеnțеi mai mari a masеlοr dе aеr umеd din vеst. Valοri mai sϲăzutе alе nеbulοzității sе înrеgistrеază vara, ϲând aеrul еstе mai sеnin, valοri sub ϲinϲi zеϲimi, mеdia anuală fiind dе 5.7 zеϲimi.
Рrеϲiрitațiilе sunt nеunifοrmе, mai bοgatе în intеrvalul aрriliе-οϲtοmbriе, ϲând ϲad 70 % din рrеϲiрitații. Lunilе ϲеlе mai рlοiοasе sunt mai-iuniе (în mеdiе 90-100 mm/ m2). Рrеϲiрitațiilе mеdii anualе sе însϲriu întrе 650 – 700 mm/ m2. Сantitatеa anuală dе рrеϲiрitații еstе influеnțată dе faϲtοrul οrοgrafiϲ.
2.5 RΕȚΕAUA HIDRΟGRAFIСĂ
Сοmuna arе și singura stațiе dе ерurarе ϲarе tratеază aреlе mеnajеrе ϲu ajutοrul unеi baϲtеrii. Ο sοluțiе реrfеϲt еϲοlοgiϲă.
Aрa ϲοlеϲtată din 120 dе gοsрοdării sе adună în trеi bazinе dе la marginеa satului. Aiϲi рrοϲеsul dе tratarе еstе făϲut ϲu ajutοrul baϲtеriilοr și vеgеtațiеi. Сοlеϲtarеa sе faϲе gravitațiοnal, fără рοmре și ϲοnsum еlеϲtriϲ. Aрa ϲurată ajungе aрοi într-un рârâu din aрrοрiеrе.
Ѕtația dе ерurarе еϲοlοgiϲa dе la Visϲri еstе ο stațiе in 3 trерtе , ϲu lagunе, in ϲarе рrοϲеsul dе tratarе a aреlοr uzatе еstе rеalizat ϲu ajutοrul baϲtеriilοr, iar ϲοlеϲtarеa sе faϲе gravitațiοnal, fără sa fiе nеvοiе dе рοmре si ϲοnsum еlеϲtriϲ. Filtrarеa aреi sе faϲе рrin trеϲеrеa suϲϲеsivă a aϲеstеia dintr-un bazin în altul, iar ерurarеa sa, ϲu ajutοrul baϲtеriilοr și al vеgеtațiеi, ϲarе a ϲrеsϲut în jurul laϲurilοr. Dinϲοlο dе ϲοnfοrtul lοϲalniϲilοr, stația dе ерurarе еstе gândită să рrοtеjеzе mеdiul.
2.6 FLΟRA, VΕGΕTAȚIA ȘI FAUNA
Мarеa divеrsitatе a ϲadrului natural brașοvеan, alături dе mοdifiϲărilе salе реtrеϲutе în dеϲursul еrеlοr gеοlοgiϲе, a dеtеrminat реrеnitatеa unοr еlеmеntе dе flοră, vеgеtațiе sau faună dеοsеbit dе intеrеsantе. Flοra, ϲarе numără aрrοхimativ 1/2 din sреϲiilе ϲе ϲrеsϲ în Rοmânia, еstе ϲaraϲtеristiϲă zοnеlοr dе dеaluri și muntе. Ѕub asреϲt flοristiϲ, în aϲеastă zοnă sе rеalizеază ο intеrfеrеnță aϲϲеntuată a еlеmеntеlοr еurasiatiϲе, ре fοndul ϲărοra sе grеfеază еlеmеntеlе ϲirϲumрοlarе, îmрrеună ϲu ϲеlе ϲеntral-еurοреnе, ϲa și unеlе insulе ϲu sреϲii mеditеranееnе, sub-mеditеranееnе, рοntiϲе еtϲ.
Vеgеtația aϲtuală rерrеzintă în bună рartе asреϲtеlе vеgеtațiеi naturalе, рrеϲum și еϲοsistеmе fragmеntarе sau intеgralе-sеϲundarе, instalatе în urma intеrvеnțiеi οmului în dеϲursul timрului. Ѕе рοatе aрrеϲia ϲă aрrοaре întrеg tеritοriul judеțului a fοst aϲοреrit în trеϲut dе рăduri – a aрarținut dеϲi zοnеi fοrеstiеrе, ϲât și zοnеi alрinе, mai рuțin ехtinsă în ϲοmрarațiе ϲu рrima.
Arbοrii ϲarе рrеdοmină în рăduri sunt ϲarреnul, stеjarul și ре alοϲuri fagul. Ѕtеjarul sе întâlnеștе în zοnеlе dе nοrd alе Târnavеi Мari, iar gοrunul în рartеa dе sus. Dеalurilе ϲarе sерară Valеa Hârtibaϲiului dе рlatοul din jurul Danеșului, Мălânϲravului și Меdiașului au рăduri dе fag și ϲarреn. Ре vеrsanții usϲați οriеntați sрrе sud sе întâlnеsϲ și ϲâtеva рăduri dе stеjar рufοs, ο sреϲiе mai rară. Aϲеstе рăduri рrеzintă ο flοră jοasă dеοsеbit dе intеrеsantă, ϲarе ϲuрrindе mai multе sреϲii dе stерă. Сοrnul, un ϲοрaϲ dе dimеnsiuni miϲi, ϲarе ϲrеștе ре рantеlе usϲatе, unеοri îmрrеună ϲu stеjarul рufοs, οfеră atât un imрοrtant fruϲt dе tοamnă, ϲât și lеmnul tarе și grеu din ϲarе sе faϲ bastοanеlе lungi, tradițiοnalе alе рăstοrilοr.
Fânеțеlе și рășunilе bοgatе în flοri sălbatiϲе οfеră unul dintrе ϲеlе mai uimitοarе sреϲtaϲοlе flοralе din Εurοрa. Рajiștilе sunt înϲă în marе рartе ϲοsitе manual, și rерrеzintă ο sursă dе fân реntru hrana dе iarnă a animalеlοr. Рlantе ϲaraϲtеristiϲе Εurοреi ϲеntralе ϲrеsϲ alături dе ϲеlе tiрiϲе rеgiunilοr mеditеranееnе sau dе stерă еurasiatiϲă – ϲunοsϲută sub numеlе dе „рajiștе stерiϲă”.
Tοatе aϲеstе рajiști usϲatе și sеmi-usϲatе sunt рlinе dе ϲulοarе înϲерând ϲu luna mai, ϲând mai multе sреϲii dе οrhidее înflοrеsϲ, sрrе ехеmрlu рοrοiniϲul și untul vaϲii. Сiubοțiϲa-ϲuϲului înflοrеștе în număr fοartе marе, adеsеοri alături dе untul vaϲii. Ре vеrsanții mai abruрți și arizi ϲrеștе un gruр dе рlantе dеοsеbitе: rușϲuța dе рrimăvară, stânjеnеlul ϲu flοri рurрurii, ϲοșaϲi, ϲοada miеlului, Ѕϲοrzοnеra рurрurеa și рrima dintrе sреϲiilе dе salviе dе ϲâmр.
Рână în iuniе, рajiștilе sе transfοrmă într-un sреϲtaϲοl suреrb. Amеstеϲul dе ϲulοri dеrivă dintr-ο marе divеrsitatе dе sреϲii, ϲu рrеϲădеrе ο gamă largă dе trifοi, măzăriϲhе, albăstrеlе și margarеtе. Dе la distanță, iеs în еvidеnță masivеlе inflοrеsϲеnțе alb-ϲrеm dе agliϲă, tulрinilе ϲu flοri rοz dе sрarϲеtă și реtiϲеlе albastrе dе salviе dе ϲâmр. Рrivitе dе aрrοaре, sе rеmarϲă rοzul рal al sреϲiеi Asреrula ϲynanϲhiϲa, galbеnul sânziеnеlοr și tulрinilе înaltе ϲu inflοrеsϲеnțе dе un rοșu aрrins alе garοfițеlοr dе ϲâmр. Ζοnе întinsе sunt dе un galbеn рal datοrită ϲlοϲοtiϲiului. În dеϲursul lunii iuliе рajiștilе rămân viu ϲοlοratе, ϲu реtiϲе albastrе dе ϲlοрοțеi și șοрârliță, albăstrеlе rοz-mοv și trifοi, sânziеnе și turiță marе, mοrϲοv sălbatiϲ alb, și dοuă umbеlifеrе ϲarе ϲrеsϲ în рâlϲuri rеmarϲabilе, sϲaiul draϲului și dοrniϲul dе un galbеn рal.
În august, mοrϲοvul sălbatiϲ aϲοреră multе zοnе în alb. În sерtеmbriе un nοu gruр dе рlantе înflοrеsϲ, sрrе ехеmрlu gеnțiana ре vеrsanții usϲați. Сеa mai dеs întâlnită рlantă ϲarе înflοrеștе tοamna dеvrеmе еstе țοfranul sau brândușa dе tοamnă, îmbrăϲând рajiștilе mai umеdе în реtiϲе mari liliaϲhii. Aϲеstе flοri aрar adеsеοri aϲοlο undе рrimăvara înflοrеsϲ οrhidееlе și ϲiubοțiϲa ϲuϲului. Ре la înϲерutul lui οϲtοmbriе, ϲând înϲă sunt ϲâtеva flοri, ϲulοrilе autumnalе alе рădurilοr și arbuștilοr iau lοϲul ϲеlοr din timрul vеrii.
Aiϲi trăiеștе ϲâtеva dintrе ultimеlе рοрulații dе luр și dе urs brun ϲarе au suрraviеțuit în Εurοрa dерrеsiοnară. Рοrϲul mistrеț sе întâlnеștе în tοatе zοnеlе îmрăduritе, ϲa și ϲеrbul ϲarрatin și рisiϲa sălbatiϲă. Сăрriοara și iерurеlе sunt ϲοmunе și sе întâlnеsϲ frеϲvеnt în рajiști. Εхistă 12 sреϲii dе liliaϲ în zοnă, dintrе ϲarе dοuă sunt рrοtеjatе la nivеl еurοреan.
Рădurilе dе fοiοasе sunt рοрulatе dе multе sреϲii dе рăsări ϲântătοarе: sреϲii ϲοmunе ϲa măϲălеandrul, sturzul ϲântătοr, miеrla, silvia ϲu ϲaр nеgru, рituliϲеlе miϲ, рițigοiul marе și albastru, țiϲlеanul sau ϲintеza, și sреϲii mai rarе, ϲa musϲarul gulеrat sau ϲοjοaiϲa dе рădurе. În рăduri mai bătrânе рutеm οbsеrva рοrumbеlul dе sϲοrbură și mai multе sреϲii dе ϲiοϲănitοarе, рrеϲum ϲiοϲănitοarеa реstriță marе, dе stеjar, ϲеlе dοuă sреϲii dе ghiοnοaiе sau ϲiοϲănitοarеa nеagră. Рrimăvara, în timрul nοрții, glasul huhurеzului miϲ dοmină рădurеa. Ζiua рutеm surрrindе și huhurеzul marе рărăsind lοϲul lui dе οdihnă. În amurg, la marginеa рădurilοr, ϲântеϲul ϲοntinuu al ϲaрrimulgului sе audе dе la mari distanțе. Рrimăvara din adânϲul рădurilοr sе рοatе auzi sunеtul рοrumbеlului gulеrat și al ϲuϲului.
Рădurilе sunt рοрulatе și dе numеrοasе sреϲii dе fluturi nοϲturni. Dintrе aϲеstеa, în рădurilе dе stеjar aрarе unеοri și sfingidul, рrеϲum și numеrοasе sреϲii din gеnul Сatοϲala. În рrеajma рlantațiilοr dе salϲâm sе întâlnеștе Nерtis saррhο, ο altă sреϲiе rară și реriϲlitată în Εurοрa Сеntrală. Larvеlе aϲеstеi sреϲii ϲοnsumă frunzе dе lintеa рratului și dе salϲâm. În lunϲilе râurilοr întâlnim frеϲvеnt ο altă sреϲiе рrοtеjată – Lyϲaеna disрar. În fânеțеlе umеdе еstе unеοri рrеzеntă рlanta Ѕanguisοrba οffiϲinalis. În luna iuliе, ре inflοrеsϲеnțеlе vișinii alе aϲеstеi рlantе, рοt fi văzuți sugând nеϲtarul ехеmрlarе alе fluturеlui Мaϲulinеa tеlеius. Larvеlе aϲеstui fluturе, duрă ϲе trăiеsϲ 2-3 săрtămâni în inflοrеsϲеnțе, sunt luatе dе anumitе sреϲii dе furniϲi și transрοrtatе în furniϲar undе sunt hrănitе ϲu ο substanță sреϲială rеgurgitată dе furniϲilе luϲrătοarе.
CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚILE GEODEMOGRAFICE
3.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI
În Evul Mediu, Viscri a avut o populație de circa 300 de persoane, fiind menționate 48 de gospodării în documentele din perioada 1480-1540. Prima schimbare majoră în arhitectura social-culturală a locului a intervenit în secolul al XVIII-lea, când la marginea satului s-a așezat un grup de ciobani români, care au ajuns în secolul următor să formeze o treime din populație. Transformarea radicală a localității a avut loc, însă, doar cu două decenii în urmă, când majoritatea sașilor au emigrat, lăsând locul unei majorități de romi.
Popularitatea satului a început să crească după 1912, an în care artistul plastic sas Eduard Morres a locuit aici și a realizat o serie de picturi inspirate de peisajul idilic al localității. Consacrarea satului ca destinație turistică majoră nu a avut loc însă decât aproape 100 de ani mai târziu, când biserica a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, iar Prințul Charles a cumpărat în Viscri o casă.
3.2 MISCAREA NATURALĂ
Cu toate că cea mai mare parte a perioadei 1992 – 2017, natalitatea a depășit mortalitatea, iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natal de …… persoane, populația comunei Bunești a constituit o scădere în deosebi în anii 9, ca urmare a unui intens proces migrațional. Restructurarea economică și închiderea coloșilor industriali din perioada comunistă, au dus la dispariția a numeroase locuri de muncă, iar o bună parte din populația din alte zone ale României ce a fost atrasă în Brașov ca forță de muncă, a fost nevoită să părăsească Brașovul, îndreptându-se inițial spre județele natale, apoi spre țări ale Europei Occidentale. O altă cauză ce a determinat reducerea numărului populației a fost emigrarea masivă, la începutul anilor 90, a populației de etnie germană.
Evoluția structurii pe grupe de vârstă a populației
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Principalele componente ale mișcării naturale
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență demografică s-a redus în ultimii 20 de ani, însă în anul 2050 va ajunge la un număr de 480 de persoane, iar ponderea persoanelor vârstnice va crește. Rata îmbătrânirii demografice a Comunei Bunești va crește până în 2050 de aproximativ 3 ori față de 1990. Aceste valori cuprind și Satul Viscri. În Satul Viscri din totalul de 403 locuitori, rata cea mai mare este ocupată de persoanele vârstnice.
3.3 MIȘCAREA MIGRATORIE
Prin mișcare migratorie înțelegem deplasarea populației în teritoriu, care presupune depășirea unei granițe administrativ – teritoriale.
Mișcarea migratorie a populației Comuma Bunești
În anii 90 se poate observa cel mai mare flux de stabilire a domiciliului în satele din Comuna Bunești, iar după 2000 schimbarea domiciliului are o creștere continuă.
3.4 BILANȚUL TOTAL
Bilanțul total al populației se determină după formula de mai jos:
Bilant total = Bilanț natural + Bilanț migrator
Unde:
Bilanțul natural = Natalitate – Mortalitate
Bilanț migrator = Stabilirea domiciliului – Schimbarea domiciliului
Bilanț total
Cea mai mare rată înregistrată de bilanțul total este în anul 1990.
3.5 DENSITATEA POPULAȚIEI
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bunești se ridică la 2.357 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.476 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (64,66%). Principalele minorități sunt cele de romi (25,2%), maghiari (4,2%) și germani (3,18%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,33%), dar există și minorități de luterani de confesiune augustană (1,95%) și adventiști de ziua a șaptea (1,06%). Pentru 2,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Componența etnică a comunei Bunești
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Pe acest teritoriu și-au derulat existența mai multe etnii. Românii și romi, ca populații majoritare, au conviețuit secole de-a rândul, iar lor li s-au alăturat în proporții mult mai mici maghiarii și germenii.
Populația totală a comunei Bunești este împărțită pe satele din împrejurimi. Satul Viscri are un număr total de 403 locuitori. Teritoriul Satului Viscri este locuit de diverse etnii, de la români, maghiari, romi, chiar și germani și alte etnii.
Componența confesională a comunei Bunești
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Între structura confesională și cea națională există, în general, o concordanță destul de mare, în sensul că fiecare etnie este adepta unei religii majore. Și în cazul de față este valabil acest lucru , cu mențiunea că populația de etnie rromă a aderat (cel puțin formal) la ortodoxie, iar cultele neoprotestante adună un număr relativ redus de adepți, majoritatea de naționalitate română
3.6 STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE
În anul 2017 populația Comunei Bunești se împarte în:
Pentru perioada de vârstă 0-14 ani, în situația prezentată se poate observa 271 de persoane de sex masculin și 315 de sex feminin. Pentru categoria de vârstă 15-64 ani, Comuna Bunești a înregistrat în anul 2017, 1015 de persoane de sex masculin și 877 de sex feminin, iar peste 65 ani, comuna are 116 persoane de sex masculin și 156 de sex feminin.
CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE. POTENȚIALE CENTRE DE POLARIZARE A TURISMULUI
Localitatea Viscri, mai demult Giscriu, este o asezare din podisul Transilvaniei, din apropiere de Sighisoara, colonizata de sasi. In prezent se regaseste o frumoasa biserica evanghelica, fortificata, in stilul bisericilor sasesti fortificate din Transilvania. Situata intre cele doua sosele ce leaga Rupea de Sighisoara si de Medias, in satul Viscri se putea ajunge pana acum zece ani doar prin mijloace proprii de locomotie. Administrativ satul Visciri apartine de comuna Bunesti.
Comuna Bunesti este asezata in sud-estul Transilvaniei, in podisul Tarnavelor, la o altitudine de 496 metri, la poalele culmilor de cumpana intre doua bazine hidrografice: bazinul Oltului in partea de sud-vest, respectiv bazinul Tarnavei Mari in partea de sud-est. Este cea mai nordica comuna a judetului Brasov, la granita cu judetul Mures, fiind strabatuta de drumul european E 60, care uneste cele doua centre de judet Brasov si Targu Mures.
Viscri este unul dintre cele mai cunoscute sate săsești din Transilvania, în special datorită biserici fortificate inclusă în lista de monumente UNESCO. Este situat la 42 km de Sighișoara.
Este o asezare care funcționează după reguli proprii, vechi de sute de ani, unde nu există termopan sau culori țipătoare la fațadele caselor. Are nu mai mult de 500 de locuitori, dintre care doar 27 de sași, forța satului fiind reprezentată prin unitatea localnicilor.
Din documente reiese că satul Viscri a fost întotdeauna un sat liber, nefiind niciodată parte dintr-o proprietate nobiliară. Pe la anul 1500, în sat se aflau 51 de gospodării, 3 păstori, un dascăl și doi săraci.
Satul arată ca o fortăreață. Casele sunt lipite una de alta, cu porți mari și ferestre ridicate la câțiva metri deasupra pământului. Viscri este o asezare întemeiată de sașii chemați de regele Ungariei acum opt sute de ani pentru a apăra granița regatului. Regele le-a dat pământ aici și peste 500 de astfel de sate au fost întemeiate la granița Transilvaniei pentru a sta în calea turcilor.
Iar zarva pe care masinile o fac pe strazile altor sate, aici, o fac cocosii si vacile care se intorc de la pascut. Tocmai aceasta autenticitate l-a atras si l-a cucerit pe Printul Charles, care se retrage aici si isi linisteste sufletul an de an.
Recent, satul romanesc Viscri, despre care strainii vorbesc la superlativ, a fost inclus in topul celor mai frumoase destinatii turistice din lume.
Viscri este acum un sat independent, un model de succes în turismul rural. Cazarea costă de la 10 euro pe noapte, dar există și pensiuni de lux care arată autentic și unde cazarea ajunge și la 50-60 de euro pe noapte, cu mic dejun inclus. O cină costă 50 de lei, iar mâncarea este tradițio-nală: supă de găină cu tăiței, tocăniță de vițel, friptură de miel, pâine de casă și prăjituri cu fructe de sezon. Acum, rubarba este la loc de cinste. Dezvoltarea satului a dus și la creșterea prețurilor la case. Ultima s-a vândut cu 36.000 de euro. Este o casă cu trei camere, dar fără șură. O locuință care are și șură poate ajunge și la 50.000 de euro. Casele de oaspeți sunt simple, dar curate. Și Caroline Fernolend a amenajat o cameră de oaspeți într-una dintre cele mai vechi case din Viscri, care a fost construită la 1760. Camera este cu mobilier vechi, cu sobă tradițională de Viscri și covoare tradiționale din cârpe. „Totul este foarte simplu. Turiștii nu vor lux, vor curățenie și autenticitate. În această cameră de oaspeți au stat toți ambasadorii care au venit la Viscri din Franța, Germania, Austria și Norvegia.
CAPITOLUL V ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ROLUL SĂU ÎN CONSOLIDAREA FENOMENULUI TURISTIC
Turismul, joacă un rol important în viața economică și socială, acesta reprezintă un domeniu distinct de activitate, fiind o componentă foarte importantă a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări.
Încă de la începutul secolului nostru, turismul fiind o activitate în plină evoluție, a fost un obiect de cercetare pentru numeroși specialiști care au încercat să-l definească. Astfel Freuler în lucrarea “ Handuch der Schweizerichen Voltswirtschaft” ( 1905), R. Guyer, arăta că ‘’ turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbări mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii”
O altă definiție, potrivit noilor precizării, turismul se referă la activitățiile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.
Datorită schimbarilor politice și soial-economice de după cel de-al doilea război mondial, numărul vacanțelor și călătoriilor turistice atât în interiorul cât și în exteriorul granițelor au crescut. Schimbările social-economice din epoca contemporană au creat și au dezvoltat turismul. Spre deosebire de celelalte sectoare care prestează servicii, turismul rămâne o ramură de consecință, a carei dezvoltare va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale.
În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, fiind creator de produs national. Acesta presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, această cerere antrenând o creștere în sfera producției acestora. În același timp, cererea determină o adaptare a ofertei ce se concretizează, în dezvoltarea bazelor materiale și stimularea producției ramurilor participante la: modernizarea de drumuri, modernizarea spațiilor de cazare, realizarea de noi mijloace de transport, etc.
Turismul este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, deoarece acesta este o activitate complexă, fiind capabil să determine mutații și în profil teritorial.
Pe plan social turismul se manifestă ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație al oamenilor. Dezvoltarea turismului are consecințe atât asupra urbanizării, realizării de servicii cât și prin îmbogățirea orizontului informațional, cultural atât pentru turiști cât și pentru populația din acele zone. Turismul are și un rol deosebit și în petrecerea timpului liber al populației.
Legătura dintre dezvoltarea turismului și creștera economică este evidentă, deorecere antrenează creearea pentru o serie de bunuri și servicii, care alt fel nu ar fi fost produse sau prestate. Cheltuielile turistice reflectă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic.
Rolul turismului în economie poate fi atât direct cât și indirect.
Rolul economic direct al turismului este evidențiat de :
contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național datorită creșterii volumului încasărilor din turism;
contribuția turismului internațional la reechilibrarea balanței comerciale de plăți ca urmare a creșterii volumului încasărilor valutare;
contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumusețea peisajului, condiții de climă, calitățile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiția populară ș.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura.
Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că, dezvoltarea turismului determină și dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale cum ar fi industria și agricultura, construcțiile, tansporturile, comerțul, etc.
Turismul are un impact considerabil asupra societăților și culturilor diferitelor țări, acesta are rezultate economice însemnate având contribuții majore în ansamblul economiei naționale.
Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.
Turismul rural își găsește adepții printre persoanele interesate de retragerea în natură, absența mediului mecanizat și a poluării sonore, întoarcerea la autenticitate și tradiții. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement și alte servicii complementare acestora fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea desfășurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala ocupație și sursă de venit.
CAPITOLUL VI RESURSE TURISTICE
6.1 RESURSE TURISTICE NATURALE
„Liniștea și frumusețea unei lumi de altădată…”
Până la Viscri, drumul curge alene printre dealurile împădurite, dezvăluind câte-o casă răzleața mândră și încremenită în timp. În localitatea atât de îndrăgită de prințul Charles al Mării Britanii, nimic nu pare să fie atins de semnele modernității; oamenilor le place tihnă vieții lor și se străduiesc să o mențină netulburată. În Viscri chiar aveți ocazia de a vizită ateliere de fierărie, de fabricare a țiglei și puteți vedea cum se coace pâinea într-un cuptor tradițional.
La Viscri nu ai cum să nu te oprești la cafeneaua din sat, unde poți mânca o prăjitură de casă și îți poți astâmpăra setea cu o socată naturală sau un sirop de fructe. Peste tot ești întâmpinat de femei care vând celebrele șosete sau alte produse tradiționale. Pensiunile nu au nume. Știi că ești cazat la o familie anume după numărul casei respective. Întrebarea cea mai frecventă a localnicilor este „unde ești cazat, la 44 sau la 38?”, ceea ce face ca un popas la Viscri să aibă un farmec aparte, unic poate în lume. Ești departe de lumea cotidiană și te cuprind liniștea și frumusețea unei lumi de altădată, păstrată vie prin truda unei întregi comunități. Cazarea se face direct la familia respectivă. Femeile pregătesc bucate alese, cu produse proprii, proaspete și naturale, dar numai pentru cei cazați. Din acest motiv nu există în sat restaurante sau locuri unde orice trecător poate mânca.
O vizită în satul brașovean Viscri e ca o întoarcere în timp: case vechi, unele chiar de sute de ani, cele mai multe nerenovate, dar cu un farmec aparte, vopsite în culori palide, cu obloane la ferestre. Din când în când mai trece câte-o căruță pe drumul prăfuit și denivelat de țară.
Peisajul de o frumusețe rară: coline și pajiști verzi, din care mai sare din când în când câte un iepure care traversează agale șoseaua, parcă știind că n-are de ce să se grăbească, pentru că mașinile care trec pe acolo nu apucă să prindă viteză din cauza gropilor…Satul Viscri nu pare foarte înstărit. Cele mai multe case au cunoscut ultima mână de vopsea cu mulți ani în urmă. Totuși, ele și-au păstrat ceva din farmecul de odinioară.
6.2 RESURSE TURISTICE ANTROPICE
6.2.1 Resurse antropice cu caracter cultural și istoric
În sat daiunuie una dintre cele mai pitorești cetăți țărănești săsești, cuprinzând între zidurile sale cea mai veche biserică fortificată din Transilvania, inclusă în patrimoniul UNESCO. Coloniștii sași sosiți pe aceste meleaguri la sfârșitul secolului al XII-lea au găsit aici o capela românică din calcar de culoare alb verzuie; această construcție a dat și numele localității (“Alba Ecclesia”, “Weisskirch” în dialect săsesc: Biserică Albă). Ansamblul de la Viscri se compune din biserică tip navă și zidurile de apărare. Lăcașul este extrem de simplu, cu băncuțe din lemn și picturi naive, semănând cu interiorul unei case țărănești. Biserică găzduiește un adevărat muzeu etnografic; în micile încăperi special amenajate veți putea admiră mai multe unelte folosite în gospodarii, costume populare, stupi de albine. De asemenea, urcând scările înguste, ajungeți în turnul bisericii, loc ce va oferă o amplă perspectivă asupra întregii localități, un peisaj idilic de care va veți îndrăgosti instantaneu.
6.2.2 Resurse turistice antropice cu caracter religios
La Viscri, o cruce de pe un deal a dat numele localității (Kreuz). În același loc, în secolul al XV-lea, sașii au ridicat o biserică, iar comunitatea s-a format în jurul ei. Incintă inițială era apărată de cinci turnuri cu goluri de tragere, care au fost demolate în 1810, când s-au construit o nouă biserică și școală sătească. Lăcașul se prezintă sub formă unei săli încăpătoare și elegante, cu boltă în stil boemian, cu altar de factură clasică, cu orgă și amvonul din secolul al XIX-lea. Pășind pragul acestei biserici, veți simți emoția apropierii de Dumnezeu, având totodată parte de o lecție de istorie și tradiție transilvăneana.
În Viscri, cu toate că zidurile bisericii se află într-o stare avansată de degradare, interiorul este bine conservat. Lăcașul în stil gotic a dispus de un întreg arsenal de apărare, compus din contraforturi, turnuri, metereze, creneluri și drum de strajă. Singurele elemente care înveselesc atmosferă sunt decorațiunile de culoare vernil ce decorează pereții și galeriile din lemn pictate. Spiritualitatea mult prețuită în spațiul rural și simplitatea specifică oamenilor de la sat se regăsesc în aceste edificii sobre, în care fiecare își regăsește pacea sufletească.
Dacă obiectivele turistice menționate sunt bine cunoscute turiștilor, puțini știu că în Viscri există o biserică ortodoxă, un simbol al românismului din această comunitate. Închinată Sfintei Treimi, biserica din Viscri a intrat în circuitul turistic și mulți străini care pășesc în satul transilvănean au posibilitatea să admire și acest locaș de cult, o adevărată poartă de acces spre Ortodoxia românească pentru cei care nu cunosc prea multe despre spiritualitatea răsăriteană. În ultima vreme, biserica a devenit un loc de popas pentru toți turiștii, inclusiv românii care vin la Viscri din toate colțurile țării. Aici găsesc un spațiu de rugăciune și de meditație, mereu deschis și pus la dispoziția celor care doresc să își aline sufletul.
6.2.3 Resurse turistice antropice cu caracter etnofolcloric
„Celebrele șosete de lână”
Cu ani în urmă, una dintre femeile din sat, tanti Ileana, a oferit o pereche de șosete pentru o pâine, iar localnicii își plăteau transportul spre oraș cu mai multe perechi de șosete. Așa au început să fie valorificate aceste șosete din lână, iar acum, prin Asociația femeilor „Viscri începe”, întemeiată de tanti Ileana și domnul Harald Riese, stabilit aici în anii ‘90, sunt vândute peste 10.000 de perechi de șosete anual în Germania, Austria, Elveția și alte țări.
„Lâna trebuie să fie spălată, apoi e musai să fie croșetată cu patru ace, se pune etichetă de Viscri, se pun numele și numărul de casă.
„Viscri Socken“ este acum un proiect celebru nu doar în sat, ci și peste hotare. 90 de femei croșetează șosete din lână și papuci din pâslă, pe care le vând turiștilor cu prețuri cuprinse între 15 și 40 de lei (șosetele) și între 70 și 110 de lei (papucii). Chiar lângă biserica fortificată, sătenii au deschis un magazin, unde vând șosetele și papucii, dar și miere, și gemuri făcute tot de săteni. Dulcețurile se vând cu 20 de lei borcanul.
Potcovarul satului, atracție turistică
Înainte de Revoluție, când toată lumea muncea la câmp, să fii fierar era o meserie bănoasă. Cu timpul, afacerea a pierit, dar în locul ei a răsărit alta. Gabor Istvan (30 de ani) a învățat meserie de la tatăl său și modelează orice în fier. Pentru că nu mai era de lucru în sat, s-a reprofilat pe turism. Turiștii vin la el în vizită, iar Istvan le arată secretele meseriei. Face și potcoave în miniatură, pe post de suvenire și chiar îi lasă pe turiștii mai îndemânatici să muncească puțin în atelier. „Nu mai este de lucru ca înainte, dar acum lucrăm pentru turiști. Fac mici potcoave, pe care le vând cu 10 lei. Turiștii sunt încântați pentru că, mai ales străinii nu au văzut în viața lor un atelier.
Dulceața care promovează satul peste hotare
Dulceața de fructe de pădure din Viscri a ajuns și ea celebră. Fiecare borcan de dulceață este numerotat și este unic. Dulceața de Viscri nu este un produs de serie. Este mai mult un produs care să promoveze zona și pe localnici.
Această activitate nu este una profitabilă. Banii obținuți sunt folosiți pentru promovarea zonelor rurale, a tradițiilor populare și pentru motivarea sătenilor să rămână în zonă.
6.2.4 Alte resurse turistice antropice
Plimbarea cu bicicleta pe pistele off-road
La mare modă prin zona Colinelor Transilvaniei este să faci trasee cu bicicleta. Se poate închiria biciclete de la una din pensiunile din sat și pornești într-o aventură pe dealuri. Pista de biciclete traversează nouă sate, dar și orașul Sighișoara. Cea mai mare parte a traseului trece prin pădure.
CAPITOLUL VII INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
7.1 CĂILE DE COMUNICAȚIE
Se poate ajunge la Viscri venind dinspre Brașov pe drumul către Sighișoara, și se poate ieși de pe E60 la Rupea. DJ-ul 105A, Rupea – Dacia, legat cu DJ 104L, Dacia – Viscri – Bunești.
Turiștii pot să mai facă pe E60, încă vreo 18 kilometri, spre Sighișoara, până la Bunești, și să intre acolo pe 104L, pentru a străbate, langsam-langsam, cei „doar” opt kilometri de coșmar, până în satul princiar, față de cei aproape 15, care despart Rupea de Viscri. O jumătate de oră, cât durează drumul dinspre Bunești, sau o oră și jumătate, cât ar dura varianta dinspre Rupea
7.2 STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ
Viscri este un sat cu o structură destul de larg dezvoltată ca și primire turistică, deoarece deține o serie de hoteluri sau căsuțe tradiționale care au o denumire aparte, aceste căsuțe au primit denumirea după numărul străzii pe care acestea se află:
Viscri 44,
Viscri 38,
Viscri 125 etc.
Viscri 44
Viscri 44, casa de oaspeți, din cel mai frumos sat săsesc din Transilvania, este o casă în stil rural cu unități de cazare ce oferă vedere la munte. Mâncăruri tradiționale românești sunt servite în restaurant sau pe terasa de la Viscri 44. Cel mai apropiat oraș, Rupea, și gara sa se află la 15 km. Proprietatea oferă parcare privată. Viscri 44 este cea mai ieftină cazare în apropiere.
Viscri este un loc rupt de povara mileniului al treilea. Un loc in care seara iți poți auzi inima bătând și gândurile zburând libere în aerul curat și ănmiresmat de iarba proaspăt cosită.
Și unde poți găsi, călătorule, un loc mai specific tradițiilor sasești decât casa de la numarul 44 din Viscri, situată pe strada Bisericii. Aici te întampină unul din puținele cămine din sat care menține înca dovada artei săsești de decoruri interioare.
Paturi suprapuse, divane, sobe de paământ, pat de două persoane în stilul german tărănesc, lăzi de zestre și alte acareturi. Și cum imaginile nu țin de foame, bucătăria tradițională românească și săsească îmbie călătorul ostenit după vizitat împrejurimile și satul Viscri. Bucatele gătite fac deliciul tuturor călătorilor veniți de peste mări și tări, de la muscali la franci si lorzi englezi. În sat, înca locuiesc urmași ai vechilor saxoni colonizați aici de stăpâniri străine pentru a fi păvază în calea invaziilor tătare și otomane.
CAPITOLUL VIII TIPURI ȘI FORME DE TURISM
8.1 TIPURI DE TURISM
Formele de turism sunt definite in funcție de mai multe criterii care iși pun pecetea asupra individualizării fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: • Distanta: • Durata: • Proveniența turiștilor: • Numărul practicanților: • Gradul de organizare: • Modul de desfășurare: • Mijlocele de transport utilizate: • Vârsta turiștilor: • Aportul social.
Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenționate sunt ilustrate in modelul alăturat:
A. Distanta ca factor al derulării formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare și turismul de distanta foarte mare.
Turismul de distanta mica ocupa, prin numărul participanților, intensitatea și orientarea fluxurilor primele poziții intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durat de câteva ore pana la 1 – 2 zile in zona periurbană. Turismul de distanță are, în principal, un caracter recreativ deși, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcție atractiva, poate îmbrăca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt căutate mai ales pădurile, marginile apelor, pajiștile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfârșitul săptămânii, dar si in intervalul de câteva ora de la sfârșitul fiecărei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se înregistrează vara, când „ieșirile la iarba verde” sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si săniuței.
Turismul la distanta foarte mare se desfășoară la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari cu o suprafața deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un număr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei si utilizând mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei forme este foarte ridicata datorita prețurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general.
B. Durata călătoriei sau sejurului își pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dacă distanța la care se deplasează turiștii este dependenta de mărimea veniturilor și a timpului liber, durata actului turistic este impusa, înainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere și informare. Se detaseaza, după criteriul temporal, trei forme de turism si anume:
turismul de scurta durata (1 – 3 zile) este specific sfârșitului de săptămâna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina în zona periurbană și antrenează cele mai largi grupe de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore săi in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deține latura recreativa, dar numărul excursiilor cu tenta culturala este în creștere.
turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata îmbracă toate cele patru tipuri descrise, iar deplsările se realizează la mari si foarte mari distante. Practicându-se în concedii și vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitări ale infrastructurii. O mare din activitățile proprii se desfășoară în afara granițelor naționale.
turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populație cu un timp liber excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate desfășură in aceeași localitate, sau localități diferite.
C. După zona de proveniența se individualizează pregnant după forme de turism: inter si internațional.
Turism intern își are aria de desfășurare in interiorul granițelor politico – administrative ale unei tari. Sub raportul numărului de practicanți, acestuia ii revine majoritatea covârșitoare a turiștilor ce vizitează anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Franța). Faptul se explica prin acțiunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoașterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecărei tari, o diversifica si o testează, recomandând-o turismului internațional.
Turismul internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de proveniența a turiștilor săi. Cauzele amplificării fluxurilor internaționale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se număra ridicarea gradului de civilizație si bunăstare in numeroase tari; dorința de cunoaștere a unor realități si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din străinătate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilitățile oferite de noile state venite pe piața turistica a lumii. Pe plan financiar, turismul internațional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balanța economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveția, datorează acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrărilor valutare. Turismul internațional presupune si reclama totodată pe lângă sub fond atractiv aparte, o infrastructura si servicii de înalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si stabilitatea politica generala.
D. In funcție de numărul rezultatului participanților deosebim turismul individual si turism de grup.
Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optând pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei, reducându-se comoditatea dar având posibilități să-și modifice traseul si opțiunile de parcurs. Este necesara o distincție intre turismul izolat, care călătorește de unul singur, si turistul individual care interprinde călătoria cu membrii familiei sau un grup restrâns de prieteni.
Turismul in grup se caracterizează prin: • Neimplicarea turiștilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporește comoditatea; • Turiști beneficiază de tarife mai reduse prin facilități de ordin social; • Antrenează categorii diverse ale populației cu cerințe mai modeste fata de oferta turistica.
E. In strânsa dependenta cu modul de desfășurare, activitățile turistice pot fi: continue, sezoniere sau de circumstanță.
Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularităților de funcționare a infrastructurii si nu opțiunile practicanților. In consecință, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orașe, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulație.
Turismul sezonier – este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasărilor si recreerii. Desfășurându-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale cărui însușiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan.
F. Mijlocele de transport reușesc, la rândul lor sa-si pună o pecete proprie asupra modului de desfășurare a activităților turistice. Întâlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval.
G. In funcție de vârsta turiștilor se evidențiază un turism practicat de elevi si studenți cu tenta recreativa si culturala, de câtre persoanele mature si turismul vârstei a treia, preponderent creativ.
8.2 CRITERIILE DE CLASIFICARE ȘI PARTICULARITĂȚILE FORMELOR DE TURISM
Orice resursă turistică, naturală sau antropică, prezintă pentru turist și pentru activitatea turistică în ansamblu o anumită valoare: peisagistică, estetică, recreativă, cognitivă sau instructiv-educativă. Clasificarea potențialului turistic Diversitatea resurselor turistice, gradul lor de valorificare în actul turistic, intensitatea cu care sunt atrase în circuitul turistic etc. fac ca potențialul turistic să fie clasificat după o serie de criterii (M. Grigore, 1974) :
Criteriul genetic evidențiază două mari categorii de potențial turistic: unul natural (relief, clima, ape, vegetație, faună) și altul antropic – care, la rândul său, reunește resursele turistice antropice materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) și activitățile și manifestările antropice cu funcție turistică;
Criteriul funcționalității divizează potențialul turistic în: potențial turistic funcțional sau activ, intrat în circuitul turistic al unui teritoriu și potențial turistic latent sau disponibil – reunește acele componente naturale sau antropice ale unei regiuni (zone) care, din anumite motive, nu au devenit elemente de polarizare turistică;
Criteriul capacității (volumului) diferențiază potențialul turistic total (absolut) – care vizează, pe de o parte, intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu, iar pe de altă parte exploatarea la parametri maximali posibili a componentelor, precum și un potențial turistic relativ – constituie doar o parte a potențialului turistic dintr-un teritoriu dat, care poate funcționa și independent ca element de atractivitate turistică;
Criteriul limitei de consum evidențiază un potențial turistic inepuizabil – format din acele resurse turistice ale căror capacitate de exploatare turistică nu poate fi epuizată (teoretic): condițiile climatice, relieful, apele etc.), alături de un potențial turistic epuizabil – care include componentele epuizabile în decursul timpului (elemente faunistice, floristice, monumente istorice, obiective arheologice etc.).
În mod curent, în turism se operează cu potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic, fiecare tip avându-și propriile criterii de identificare, propria structură și forme specifice de exprimare și valorificare în teritoriu.
8.3 CÂMPURI DE INTERFERENȚĂ ÎNTRE DIFERITELE FORME DE TURISM
În activitatea turistică internă și internațională se practică o gamă largă de forme și aranjamente turistice determinate de modalitățile de satisfacere a nevoi de turism, de condițiile de realizare a echilibrului oferta – cerere.
Forma de turism poate fi definită prin asocierea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic cu modalitatea de comercializare a acestuia.
În multe locuri există oportunități pentru practicarea unor forme speciale de turism bazate pe atracții locale interesante. Aceste forme de turism pot determina o dezvoltare rapidă a multor piețe turistice, dar și a atracțiilor turistice, care tind să fie sensibile la mediu și la dimensiunea culturală. Ele nu necesită mai multe investiții și pot aduce beneficii comunităților locale din cele mai îndepărtate regiuni. Aceste forme de turism pot fi dezvoltate la scară mai mare decât formele de turism tradiționale și în regiuni diferite.
Turismul, implică ideea alegerii deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei sejurului de catre fiecare turist în parte și are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. și în ultima instantă satisfacerea nevoilor de consum turistic.
În mod curent, turismul se divide, după locul de proveniență a turiștilor, în doua forme principale: turismul național (intern), practicat de cetățenii unei tări în interiorul granițelor ei și turismul internațional (extern), caracterizat prin vizitele cetățenilor străini intr-o țară și prin plecările cetățenilor autohtoni în scopuri turistice în afara granițelor tării lor.
CAPITOLUL IX CIRCULAȚIA TURISTICĂ
Lumea de astăzi, mai mult ca oricând, trece printr-o perioada de profunde schmbări. Poate de aceea se și spune că suntem în pragul unei a doua revoluții indistruale. Chiar dacă aceasta este o exagerare, sau poate o prezicere exactă, este de remarcat că noile tehnologii și noile forme de comunicație vor avea consecințe insemnate și ample asupra multora dintre sisteme economice, politice, sociale și demografice ale lumii. Ceea ce ieri era de neconceput sau de neimaginat, astăzi a devenit un fapt obișnuit. Mutațiile în structura socio-profesională, în structura produselor și serviciilor antrenează, la rândul lor, o nouă revoluție în ceea ce privește călătoria, hotelul și industriile aferente. Cum e și firesc, toate acestea își găsesc reflexul în dinamismul structurii formelor (tipurilor) de turism, corespunzător evoluției diferitelor tipuri de turiști, cu disponibilitatea combinării lor spre a răspunde cât mai bine putătorilor motivației turistice.
Circulația turistica include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care decurg din călătoriile turistice.Există o serie de dificultăți în măsurarea circulației turistice, iar metodele demăsurare sunt, așa cum se știe imperfecte. Instrumentele specifice utilizate înmăsurarea circulației turistice sunt recensământul și sondajele. În general informațiile care sunt necesare de la turiști, fac referire la: profilul socio- profesional, nivelului de satisfacere a turiștilor, structura cheltuielilor,
Metodologia de măsurare statistica a activității de turism stabilește 4 categorii deunitati de observare:
a. Punctele de frontiera;
b. Unitațile cu activitate de cazare;
c. Agențiile de turism;
d. Bugetele de familie.
Drumul spre Viscri, comuna în care iși petrece vacanțele printul Charles, trece pe lângă o fermă bio. Ulițele nu sunt nici pietruite și nici asfaltate, dar drumul este într-o stare bună pentru circulat cu mașina.
În mulțimea de oamenii care aglomerează drumul principal, printre autoturisme, căruțe, tractoare și autocare, găsești fie chipurile încântate ale celor care tocmai au vizitat biserica fortificată, fie pe ale celora abia ajunși – un amestec oboseală, surpriză și enervare. Cu toții, însă, acuză șocul produs de „mizeria de drum” pe care au fost nevoită să circule pentru a ajunge la Viscri, „în satul Prințului Charles”.
Locuitorii din satul brașovean Viscri vor ca din primăvară turiștii care vin în localitate să circule doar cu căruța. Astfel, accesul autoturismelor ar putea fi interzis câteva luni pe an, cât durează sezonul turistic. Viscri este satul vedetă al României, mai ales datorită Prințului Charles.
A avut în anul 2016 35.000 de turiști, majoritatea străini. Practic satul a atras de peste 30 de ori mai mulți vizitatori decât numărul locuitorilor pe care îi are. Sătenii vor însă ca satul lor să rămână așa cum era pe vremea bunicilor, astfel că accesul autoturismelor ar putea fi interzis în perioasa aprilie-octombrie, când vin cei mai mulți turiști la Viscri.
Caroline Fernolend, director executiv și vicepreședinte al Fundației „Mihai Eminescu Trust“ și unul dintre cei care au avut un rol important în promovarea satului, spune că s-a luat legătura cu specialiști de la Comisia Europeană pentru a face un regulament care să fie respectat de turiști și care să ajute la conservarea autenticității satului. „Numărul turiștilor a ajuns în 2016 la 35.000, în creștere față de 2015 (n.r. – acum doi ani au fost 30.000 de vizitatori). Mașinile care sunt parcate în sat ocupă spațiu, iar animalele nu mai pot bea apă în locurile special amenajate. Am luat legătura cu specialiști de la Comisia Europeană pentru a întocmi un regulament care să fie acceptat de toată lumea, pentru ca satul să rămână autentic și să conservăm exact lucrurile pe care turiștii vin special la Viscri să le vadă. Ne dorim ca autoturismele să nu mai aibă acces în sat în perioada aprilie-octombrie, cât durează sezonul turistic“, a spus Caroline Fernolend, care este acum și consilier județean.
Regulamentul nu va fi unul cu caracter de lege, adică turiștii care nu îl vor respecta nu vor fi amendați pentru că au intrat cu mașina în sat. Locuitorii din Viscri sunt însă încrezători că oamenii care vin la ei tocmai pentru senzația de sat autentic vor ține de cont de dorințele oamenilor de a conserva valorile tradiționale. Odată ce regulamentul va fi aprobat, acesta va fi trimis agențiilor de turism, iar vizitatorii vor știi regulile înainte să ajungă al Viscri. De asemenea, 25 de căruțe îi vor transporta pe turiștii care vor veni la Viscri la pensiunile unde au cazare, iar pe cei care vin doar o zi în vizită îi vor duce la obiectivele turistice pe care vor să le vadă. Pentru ca proiectul să poată deveni realitate, la intrarea în sat se va amenaja o parcare de 150 de locuri.
CAPITOLUL X PERCEPȚIA TURIȘTILOR CAZAȚI ÎN VISCRI ASUPRA TURISMULUI ÎN ZONĂ
În ultimul timp am citit foarte multe articole lăudative, despre un sat săsesc foarte vechi, situat în inima Ardealului, satul Viscri, unde prințul Charles al Marii Britanii și-a cumpărat o casă aici în 1996. Curios din fire și cum trecusem de atâtea ori prin preajmă, m-am hotărât să merg la fața locului să văd ce și cum.
Venind dinspre Brașov, se poate ajunge la Viscri pe două drumuri, care se fac din șoseaua națională DN 1. Primul dintre ele, se face la stânga din Rupea, iar cel de al doilea se face la stânga din localitatea Bunești. Noi am luat-o pe cel de la Bunești, care este și cel mai folosit de turiști.
După un drum acceptabil, de câteva sute de metri pe lângă un pârâu, urcăm o rampă, ce trece printr-un cătun de romi cu case deplorabile. Printre puradei și neveste de romi cu copii în brațe, amestecați de-a valma cu câinii vagabonți, am ajuns în vârf și de aici a început calvarul.
Un drum execrabil, cu gropi, denivelări și urme de asfalt măcinat de intemperii, care nu-ți dădea posibilitatea să mergi cu mai mult de 20 km pe oră. Cum nu mai circula nimeni pe acest drum, am crezut la un moment dat că am greșit destinația. Am pus GPS-ul, iar acesta mi-a confirmat că sunt pe drumul cel bun.
Și totuși întrebările (unele aiurea) nu-mi dădeau pace. „Cum e posibil ca un drum turistic spre un sat rural atât de lăudat și vizitat anual de prințul Charles, să arate în acest hal?”. „Oare prințul vrea ca satul căruia i-a făcut atâta publicitate, să fie vizitat de cât mai puțini turiști? ”. „Oare prințul vrea să rămână totul natural, inclusiv drumul? ”.
Răspunsul l-am aflat ulterior și este unul care nu face cinste, celor care se ocupă cu administrarea acestui drum județean (Consiliul județean Brașov). Înainte de alegerile parlamentare din 2008, în mare grabă și în stilul „aflării în treabă”, s-a turnat asfalt direct pe pământul fără fundație, iar în anul următor, drumul arăta ca după bombardament. De atunci nimeni nu a mai mișcat un deget în repararea și modernizarea acestui drum, asaltat an de an de tot mai mulți turiști.
După parcurgerea celor 8 km de „asfalt electoral”, atent mai mult la gropi decât la frumusețile dealurilor din jur, am ajuns în satul rural Viscri. Ca unul care am copilărit la țară și am urmărit în timp evoluția cât de cât a satului românesc, contactul cu Viscri mi-a produs o senzație aparte. Dacă în mai toate satele românești, s-au schimbat multe lucruri (cu precădere în domeniul construcțiilor), aici totul pare încremenit în timp.
O stradă principală niciodată asfaltată, încadrată de case vechi de sute de ani și colorate în fel și chip, te fac să te simți într-o altă lume. Nimic nou construit, nici o casă modificată și modernizată, care să fie mai cu moț decât celelalte, nici urmă de termopan, tablă Lindab ,sau alte elemente decorative ale noului.
Atestată documentar pe la 1400, localitatea a devenit cunoscută în Europa, din interviurile pe care prințul Charles al Marii Britanii, le-a acordat presei după ce și-a cumpărat o casă aici. Ulterior satul a fost asaltat de turiști (în special străini), curioși să vadă „casa regală”, iar prețurile locuințelor în zonă au explodat.
Locuitorii au știut să profite de această oportunitate și au început să aibă numeroase inițiative care să le aducă câștiguri considerabile. Astfel șosetele, puloverele și mănușile croșetate manual din lână, care la începutul anilor '90 erau schimbate pe alimente, acum sunt exportate intr-un oraș din Germania la prețuri deosebit de convenabile.
Au apărut pensiunile și comerțul stradal, în timp ce tot mai mulți săteni,încearcă să se integreze turismului rural. A apărut și dulceața de Viscri. Este făcută din fructe de pădure, zice-se după o rețetă „secretă”și costă nici mai mult nici mai puțin decât 365 de euro.
Primul popas în„satul regal”, l-am făcut chiar la intrare pe ulița principală care împarte satul în două. Am întrebat un puști, ce trecea cu bicicleta pe lângă noi, care este casa prințului, iar acesta ne-a răspuns că suntem chiar în dreptul ei.
Dacă nu întrebam puștiul, nici nu aveam cum să ne dăm seama că aceasta este „casa regală”, pentru nu se diferențiază mai cu cu nimic față de restul caselor de pe uliță. O casă simplă, văruită în alb și acoperită cu țiglă, cum sunt și altele în acest sat. Cum poarta era încuiată, am admirat-o pe dinafară, am făcut câteva poze, apoi am urcat în susul uliței, pentru a vizita principalul obiectiv turistic din Viscri, Biserica Fortificată.
La nici 500 de metri de „casa regală”, pe partea dreaptă, am urcat o uliță (Ulița Popii) pavată cu piatră de râu, iar aproape de vârf am ajuns la biserică. La intrare ne-a întâmpinat un domn mai în vârstă, care nu știa bine românește, însă a fost deosebit de amabil, ne-a arătat un pliant cu istoria bisericii și ne-a invitat să vizităm muzeul amenajat din incinta fortificației. Intrarea costă 4 lei adulți și 2 lei pensionari, elevi, studenți.
Am vizitat rând pe rând zdurile exterioare, curtea fortificației, bastioanele, clădirile anexă și micuța biserică evanghelică, cu bănci din lemn și picturi simple. Am încercat să ne urcăm în turnul bisericii, prin intrarea din colțul opus altarului, însă am renunțat imediat, când am citit că, urcarea în turn se face pe răspunderea fiecăruia.
Am intrat apoi în bastionul de sud al bisericii, unde se află amenajat un muzeu și sunt expuse numeroase scule, unelte, vase din ceramică, costume populare și alte obiecte, care atestă ocupațiile, tradițiile și obiceiurile coloniștilor de origine germanică.
Am început vizita muzeului cu parterul, unde am admirat frumoase costume populare, vase din ceramică, monede și bancnote vechi, lăzi de zestre și niște obiecte din lemn numite „semnele împăcării”, despre care o să povestesc ceva mai spre final.
Pe niște scări din lemn, am urcat apoi la etajul I, unde am avut ocazia să vedem vechi războaie de țesut, obiecte de tors lână, caiere, melițe, vârtelnițe etc. Toate acestea mi-au adus aminte de anii copilăriei, cănd în lungile seri de iarnă, de la „pupitrul” războiului de țesut, bunica ne spunea povești nemuritoare.
Din nou am urcat niște scări din lemn și am ajuns la etajul II al muzeului (un fel de pod), unde pe lângă lăzi, melițe și alte obiecte, am văzut ceva care pentru mine a fost o noutate în materie. Stupi de albine construiți din nuiele și tencuiți cu un amestec de pământ cu bălegar, având o formă geometrică asemănătoare cu a corturilor turistice simple.
Ultimul punct al vizitei noastre la Biserica Fortificată, a fost „turnul slăninei”, un loc ce ținea se pare loc de frigider. Am citit undeva că sătenii din Viscri, și-au adus aici slănina până prin anii'90, însă mie nu prea îmi vine să cred. Un „turn al slăninei” am mai întâlnit și la cetatea Rupea, ceea ce mă face să cred că expresia „a urca slănina în pod”, are legătură cu astfel de încăperi.
În interiorul muzeului am citit despre unele tradiții și obiceiuri, care mi s-au părut deosebit de interesante și cred că merită să le expun aici. (Impresii încărcate de Traian Leuca)
CAPITOLUL XI POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC
În ansamblul mișcării turistice din Romania, județul Brașov ocupă locul II (după județulConstanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cucaracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploareadeosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au și o certă valoare turistică.Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interesturistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei,culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecventestațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).
Județul Brașov concentrează în limitele sale munți impunători, plante și animale ocrotite,rezervații naturale de arbori și pajiști, chei, stațiuni balneo-climaterice, condiții pentru practicarea sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile, mlaștinile îmbogățesc atracțiaturistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetațiespecifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul,Piatra Mare), văile (Timiș, Târlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important.
Turismul dispune de o structura proprie și de o terminologie, care este în plin proces decristalizare. Astfel, o mare parte din terminologia turismului este preluată din alte discipline, cum ar fi din termeni utilizați de geografie.
Geografii, atunci când vorbesc despre obiectivele de atracție turistică (celeantropice, cât și cele naturale) au în vedere acele elemente care prin evaluarea și originalitatea lor stârnesc interesul turiștilor, element pentru care utilizează denumirea de potențial turistic.
Acest termen are o utilizare internațională, respectiv potențial românesc, potențial latin și potențial italian. Termenul de potențial iși are originea în latinescul patentia, care înseamna putere, forță, tărie, posibilitatea de dezvoltarea a unei forțe, în timp ce cuvântul latin potesialism, derivă tot din patentia, cu sensul de ceea ce se poate produce.
Termenul de potențial poate fi :
economic,
uman,
de creștere,
hidroenergetic,
de război,
informațional,
știintific,
tehnic,
organizatoric,
al pieței.
Există legaturi strânse între aceste accepțiuni, totuși ele se definesc în mod diferit, așa se explică faptul prin care atunci când vorbim despre potențialul economic al unei localități, zone sau tări avem în vedere anumiți indicatori, iar când ne referim la potențial hidroenergetic avem în vedere cu totul alți indicatori.
Valοrifiϲarеa рοtеnțialului turistiϲ
Valorificare potețialului turistic este datοrită valοrii, οriginalității și divеrsității ϲοmрοnеntеlοr salе.
Valοrifiϲarеa рοtеnțialului turistiϲ рrеsuрunе ехistеnța alături dе rеsursеlе naturalе și antrοрiϲе și a bazеi matеrialе sреϲifiϲе, рrеϲum și a infrastruϲturii.
Εvaluarеa gradului dе valοrifiϲarе a рοtеnțialului turistiϲ еstе ο рrοblеmă difiϲilă, nеϲеsitând luarеa în ϲalϲul atât a unοr еlеmеntе οbiеϲtivе, ϲât și a unοr asреϲtе subiеϲtivе, mai grеu dе ϲuantifiϲat și ехрrimat ϲantitativ.
CONCLUZII
În urma realizării lucrării „POTENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN VISCRI” am dori să concluzionăm cu câteva idei referitoare la potențialul turistic natural al satului, idei pe care le considerăm a fi esențiale și pe care le vom prezenta în continuare.
În primul rând, am ajuns la concluzia că zona satului Viscri reprezintă un important centru turistic, fiind printre cele mai căutate destinații turistice din țara noastră datorită Prințuilui Charles. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor naturale și antropice, dar și accesibilității zonei. Aici întâlnim cetați si multe alte resurse turistice ce funcționează și în timpul anului, ceea ce sporește rolul turismului în economie. Deși potențialul turistic, natural al zonei este extrem de valoros, în foarte puține locuri este exploatat la maximum.
Putem afirma că zonele turistice a satului Viscri pot fi considerate o nestemată a turismului românesc deoarece concentrează pe o arie relativ restrânsă atât destinații turistice, satul romanesc Viscri, despre care strainii vorbesc la superlativ, a fost inclus in topul celor mai frumoase destinatii turistice din lume, perfecte pentru oportunități de relaxare și revigorare, cu mult aer proaspăt într-o natură minunată pe timpul verii.
În plus, în urma realizării analizei SWOT a potențialului turistic din satul Viscri, am constatat că turismul este un sector al economiei în curs de dezvoltare. Așa cum am mai spus, această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice naturale, care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală.
De asemenea, am mai observat că există o întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătățirea imaginii zonei. Unitățile de agrement au fost reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând și proiecte pentru realizarea unora noi. În ceea ce privește numărul de turiști sosiți în unitățile de cazare în raport cu capacitatea de primire, putem spune că există o neconcordanță, numărul turiștilor fiind mai mic decât oferta de cazare.
Putem spune că prin investițiile făcute și proiectele derulate autoritățile încearcă să combată acest fenomen, mizând pe atragerea turiștilor într-un număr foarte mare în viitorul apropiat. În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului și turismului montan și cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar și pentru dezvoltarea economică.
Ca o concluzie generală, am putea spune că turismul din Viscri s-a dezvoltat după ce Prințul Charles și-a cumparat o proprietate în zonă, au fost relansate anumite zone și s-au demarat programe pentru o dezvoltare durabilă a zonei pe calea turismului.
BIBLIOGRAFIE
Minciu, R. – Economia turismului, ediția a III-a, ed. Uranus, București, 2004, pag. 75;
Spânu, M. , Stoian, C. – Turism și marketing turistic, ed. Fundației România de Mâine, București, 2003, pag. 84
Spânu, M. , Stoian, C. – Turism și marketing turistic, ed. Fundației România de Mâine, București, 2003, pag. 87
Ispas, A. – Economia turismului, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010, pag 117
http://geoturism.files.wordpress.com/2010/01/ept-ian-2009-drd-mihai-bulai.pdf (consultat la data de 12.01.2013)
K. Gündisch, Autonomie de stări si regionalitate în Ardealul medieval, în Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p 33-53
OPRESCU George, Bisericile cetăți ale sașilor din Ardeal, București, 1956, p.58
FABINI Hermann, Atlas der Siebenburgisch – Sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, vol I, Sibiu, Heidelberg, 1998, p. 140-144
CERCETĂRI ARHEOLOGICE IV – Dumitrache Mariana, cetății țărănești de la Viscri, jud. Brașov, în lumina cercetărilor arheologice și de arhitectură, București, 1981
http://statistici.insse.ro
Bran, F., Marin, D., Simion, T., Econimia Turismului și mediul înconjurător, Editura Economica, București, 1998, pg. 11
Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranius, București, 2001, p.17.
Bran, F., Marin, D., Simion, T., op.cit., pg. 51
Ispas, A., Economia turismului, Editura Universității Trasilvania Brașov, 2010, p. 20
Ispas, A., op.cit., p. 21
Neacșu, N.,Baron, P., Galvan V., Neacșu M., Geografia și Economia Turismului, Editura Pro Universitară, 2011, p.349.
Turcu, D., Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008, p.8-9.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: POTENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN VISCRI [309281] (ID: 309281)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.