Potentialul Turistic Si Valorificarea Sa In Depresiunea Hateg
OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE
Această lucrare este rezultatul analizei unor surse bibliografice diverse, metodele utilizate fiind de natură teoretică și descriptivă. Pentru realizarea acestui demers a fost necesară o documentare detaliată, analiza statisticilor existente sprijinită chiar și de diagrame.
Sprijinindu-ne pe un bogat trecut istoric al regiunii ne propunem să scoatem în evidență potențialul turistic, tradițiile folclorice și meșteșugărești autentice, încercând întărirea identității locale.
Pentru revitalizarea tradițiilor și dezvoltarea depresiunii Țării Hațegului este necesară oferirea unor facilități, scutiri de taxe și impozite a investitorilor în turismul rural, creându-se mai multe spații de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice, hanuri, etc.), oprindu-se astfel migrarea locuitorilor din zonă prin crearea unor noi locuri de muncă generatoare de bunăstare.
Prin organizarea unor cursuri de formare și reconversie profesională a membrilor comunităților locale se poate face față exigențelor și nevoilor turiștilor, îmbunătățindu-se astfel calitatea serviciilor oferite, cât și intensificarea comerțului cu suveniruri și obiecte de artizanat.
Depresiunea Hațegului este situată la poalele unor munți masivi, alcătuiți din roci vulcanice, șisturi cristaline și calcare, cu un relief așezat în rânduri suprapuse, râuri dispuse radiar și văi adânci, iar pe formațiunile calcaroase din nord și est s-au dezvoltat peșteri.
Fiind situată la răscrucea Râului Mare cu râul Strei, depresiunea întâlnește trei drumuri ce fac legatura între regiunile principale din S-V Transilvaniei, fiind delimitate de Munții Șureanu, Munții Retezat și Țarcu, Muții Poiana Ruscă și pasul Merișor, întrunind toate însușirile unei depresiuni intracarpatice, fiind considerată o adevarată câmpie intercalată și etajată.
Individualizarea Depresiunii Hațegului se datorează caracterului tectonic, ce determină forma sa triunghiulară, usor alungită de la vest la est.
Țara Hațegului corespunde, cu aria de cuprindere a celor 11 unități administrative de bază, centrate în vatra depresiunii, așa cum sunt structurate încă de la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968: orașul Hațeg, apoi comunele Baru, Densus, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria Orlea, Totești si Unirea.
Țara Hațegului se întinde pe 1.450 kmp și înglobează un număr de 80 de așezări tradiționale, dintre care doar un oraș, Hațegul. Ruralismul Țării Hațegului (79 de sate la un oraș) este deosebit de accentuat și depășește cu mult media națională (49 de sate la un oraș).
Situată în partea de S-V a Transilvaniei, în depresiunea ce-i poartă numele, Țara Hațegului este una dintre cele mai cunoscute vetre de civilizații din intreg spațiul românesc.
Țara Hațegului se înfățișează ca o fortificație naturală apărată de Munții Orăștiei spre est, Vâlcan și Parâng spre sud, Retezat spre sud-vest și Poiana Ruscă spre nord, formând un spațiu istorico-geografic perfect pentru conservarea unei comunități umane.
Istoria acestor locuri este timpurie. Vestigiile materiale ale civilizației umane datează de peste 150 de mii de ani, din paleoliticul mijlociu (cca. 100.000-33.000 î.Chr), dovezile prezenței umane fiind descoperite în peșterile de la Ciclovina si Ohaba-Ponor.
Doar la Tapae și la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bloca accesul în Țara Hațegului de pe Culoarul Bistrei, iar a doua măsura peste 2,5 km și împrejmuia principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona Sarmizegetusei Regia.
Pentru Țara Hațegului sunt reprezentative cetățile, fortificațiile sau așezările din Munții Orăștiei, Poarta de Fier a Transilvaniei, Bănița sau celebrul Tezaur de la Sălașu de Sus.
În anul 1764, o parte a Țarii Hațegului a fost militarizată în cadrul Regimentului I de Granița cu sediul la Orlat. Perioada aceasta coincide cu o dezvoltare semnificativă a orașului Hațeg. Dacă în anii 1785-1786 orașul avea doar 400 de locuitori, în mai puțin de 50 de ani, populația crește considerabil, ajungând in anii 1829-1831 la 4000 de persoane. Acest fenomen făcea din Hațeg cel mai mare oraș din Județul Hunedoara, mai mare decât capitala comitatului – Deva.
CAPITOLUL I LOCUL ȘI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE
Dinamismul, intensitatea și amploarea transformărilor din toate sferele vieții economice și sociale, ca trăsături caracteristice ale evoluției actuale, se reflectă între altele, în transformarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente potrivit cu cerintele dezvoltării științifico-tehnice, cu exploatarea rațională a întregului potențial de resurse și creșterea eficienței, cu exigențele îmbunatațirii calitații vieții.
În acestă conjunctură, turismul se manifestă ca o component distinctă a economiei, cu o prezență tot mai activă în viața economic și social, cu o participare importantă la progresul general și nu în ultimul rând, ca inițiator al globalizării și element al dezvoltării durabile.
Turismul, în epoca prezentă, este unul din cele mai dinamice sectoare economice din lume, acest lucru fiind deja observant și înțeles de organizațiile de turism, guvernele, asociațiile profesionale si chiar turiștii înșiși.
Turismul aparține sectorului economiei naționale care înglobează activități eterogene și complexe. Activitatea de turism se concretizează în servicii reflectate sugestiv sub formă de produs turistic.
În sensul real al cuvântului, turismul este un fenomen social-economic ce înglobează totalitatea conexiunilor ce au loc în societate în procesul întrebuințării timpului liber, atât în interiorul fiecărei țări, cât și în circuitul schimbului de valori materiale sau spirituale dintre țări.
Pe parcursul anilor, încercările de a defini și prezenta în mod corespunzător termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost multiple, însă abia spre sfârșitul secolului anterior s-a înregistrat o evoluție reală în ceea ce privește standardizarea terminologiei turistice.
În iulie 1991, Conferința Organizației Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a restabilit conceptele fundamentale din turism, integrând termenul de turism activităților care sunt “… angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate în afara mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puțin o noapte, fără a depăși un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adică în alte scopuri decât prestarea unei activități remunerate în locul vizitat”.
Potrivit acestei definiții remarcăm următoarele forme de turism:
-turism intern (când rezidenții unei țări călătoresc în propria țară);
-turism internațional receptor (când nerezidenții unei anumite țări vizitează țara respectivă);
-turism internațional emitent (când rezidenții unei țări vizitează alte țări decât cea din care provin).
Prin specificul propriu, serviciul turistic trebuie să producă și să asigure condițiile necesare regenerării capacității de muncă, concomitent cu utilizarea plăcută și instructivă a timpului liber.
În urma împlinirii consumului turistic, indivizii trebuie să obțină un plus de informații, cunoștințe și deprinderi care coincid cu exigențele epocii prezente, conducând astfel direct la dezvoltarea calității întregii vieți. Plecând de la tendința tot mai evidentă de reducere a timpului indispensabil odihnei pasive și de creștere a dimensiunilor și formelor de odihnă activă, serviciul turistic trebuie să garanteze posibilități multiple de răspuns, potrivit criteriilor odihnei active.
Organizatorilor de turism le revin sarcini majore în vederea variației agrementului tradițional și dezvoltarea atractivității manifestărilor turistice, cu atât mai mult cu cât turismul s-a modificat într-un fenomen de masă, iar frecvența de utilizare a timpului liber în afara reședinței permanente s-a mărit.
Ținând cont de marea diversitate a serviciilor, caracterul sezonier al turismului, diferitele forme de turism practicate ( organizat, neorganizat, itinerar, de sejur, balneo-medical, etc), categoriile de prețuri și tarife distincte pe grade de confort, pe forme de turism, etc, activitatea din aceast domeniu nu poate fi caracterizată printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori,care au conținut eterogen.
Acest sistem de indicatori alcătuiește partea principală a sistemului informațional statistic în domeniul turismului și constituie o parte componentă, un subsistem al sistemului de indicatori ai economiei naționale.
Pentru ca sistemul de indicatori statistici să-și poată executa funcția de cunoaștere și comparare a realității din activitatea de turism, el trebuie sa procure imediat informații in legatură cu:
oferta turistică sau potențialul economic, din punct de vedere al bazei materiale și al personalului;
cererea turistică, prin măsurarea volumului și a dimensiunilor circulației turistice interne și internaționale;
rezultatele valorice ale activității turistice, prin cheltuieli, încasări și eficiență economică;
calitatea activității turistice, prin efecte sociale, cultural-educative și politice.
Pornind de la aceste cerințe de bază, sistemul de indicatori ai activității de turism se compune din mai multe subsisteme. În sens mai general, sistemul cuprinde:
indicatorii ofertei turistice sau al potențialului economic;
indicatorii circulației turistice;
indicatorii rezultatelor valorice;
indicatorii calității activității turistice.
Pentru a sporii eficiența acestui sistem, indicatorii statistici respectivi se pot subdiviza astfel:
indicatorii ofertei turistice :
indicatorii bazei materiale a turismului;
indicatorii forței de munca.
indicatorii rezultatelor valorice :
indicatorii cheltuielilor turistice;
indicatorii încasărilor în turism;
indicatorii eficienței economice a turismului.
indicatorii de la punctele b și d pot rămâne sub denumirea prezentă;
După forma de exprimare, toți acești indicatori se pot grupa în: unități naturale, natural-convenționale și valorice.
Precizăm faptul că toți indicatorii care caracterizează activitatea de turism se pot determina sub formă de indicatori absoluți (sau globali), medii de intensitate sau structură.
Pentru a avea eficacitate, sistemul de indicatori ai turismului trebuie sa aibă la bază principiile generale, valabile oricarui sistem de indicatori statistici, respectiv:
unicitatea concepției cu privire la conținutul, metodologia de calcul și mijloacele de agregare a acestora;
asigurarea compatibilității;
extinderea și lărgirea sistemului cu noi indicatori.
Unitatea de înregistrare în turism o oglindește turistul. Drept unitate de raportare este considerată unitatea turistică, dar și unitatea bancară care efectuează acțiuni in sectorul turismului. Raportările se fac regulat cu ajutorul rapoartelor statistice.
Pentru obținerea datelor statistice și informațiilor statistice referitoare la activitatea de turism, se utilizează următoarele metode:
informări administrative periodice, care se pot face:
– la frontieră, pe baza evidenței pe care o țin organele de vamă sau de pază, prin buletine de intrare-ieșire;
– în unitățile de cazare, prin sistemul de inregistrare hotelieră;
– de organele bancare, pentru intrările de valută din activitatea turistică.
eșantionarea de turiști sau sondaje și anchete în rândul populației și al turiștilor.
Turismul în România se află în plin proces de restructurare și reorganizare. Din această cauză, punerea bazelor strategiei de restructurare a turismului din țata noastră trebuie să aibă ca punct de plecare atributele ce îi precizează poziția de factor prioritar în evoluția economiei. Natura reală a turismului subliniază marea răspunderea statului în procesul de restructurare, acesta trebuind să recunoască posibilitățile și mijloacele utile asigurării potrivirii absolute între turismul național și internațional, între turismul național, regional și local cât si între factorii ce participă la viața turistică:
ministerele și departamentele cu responsabilități în realizarea obiectivelor politicii guvernamentale în domeniul turismului;
autoritățile publice locale;
organizațiile internaționale de turism; agenții economici (cu capital de stat particular și mixt) implicați în activitatea de turism;
populația beneficiară a serviciilor turistice.
Chiar dacă evaluarea gradului de valorificare a potențialului turistic este o problemă anevoioasă, solicitând luarea în calcul a elementelor obiective și a unor aspecte subiective, greu de exprimat cantitativ, o imagine convingătoare poate rezulta prin compararea atracțiilor actuale cu dotările turistice și intensitatea cererii.
În aceste împrejurări, cei mai mulți specialiști sunt de acord că, apelând la indicatorii de definire a dimensiunilor și structurii echipamentelor și cei ai circulației turistice, se poate determina gradul de valorificare.
Cu puține excepții, potențialul turistic al României este sub valorificat.
Există foarte multe atracții pentru care se impune în mod evident antrenarea în circuitul turistic. Bineînțeles, problemele trebuie tratate diferențiat pe zone, în funcție de particularitățile lor, gradul de înzestrare, valoarea atracțiilor, calitatea mediului și ordonarea acțiunilor privind: dezvoltarea echipamentelor tehnice de cazare sau numai perfecționarea lor, dezvoltarea dotărilor de agrement, diversificarea formelor de turism și altele.
În concluzie, în ultimele decenii a avut loc o devoltare din ce în ce mai accentuată atât a serviciilor, cât și a calității și diversității formelor de turism, punându-se accentul din ce în ce mai mult pe odihna activă.
Activitatea hotelieră s-a apropiat tot mai mult de caracteristicile unei veritabile industrii, desfășurându-se activități complexe, hotelul devenind un conglomerat turistic industrial și comercial.
CAPITOLUL II ANALIZA CADRULUI NATURAL ȘI DEMOGRAFIC AL DEPRESIUNII HAȚEGULUI
Cadrul geografic provocator și încărcat de legendă al zonei a generat în timp datini tradiționale, un port popular inconfundabil, obiceiuri populare bine conservate și cu un farmec aparte. Toate acestea fac din Țara Hațegului un ținut aparte, distinct și bine personalizat, în care regăsești combinația cea mai potrivită între frumusețea peisajelor, bogăția istoriei și priceperea meșteșugarilor locali, păstrători ai tradițiilor și folclorului.
2.1. Cadrul natural
Se zice că în vremurile de demult, un uriaș plin de harțag ar fi tăiat vârful unui munte de pe meleagurile sale. Pornind cu el în spinare să încheie anumite socoteli de vecinătate, l-ar fi scăpat pe crestele înalte, împrăștiind grohot de stânci și zăvorând mulțime de ape. Așa spune legenda că s-au format cei mai frumoși munți ai țării, cu lacurile lor scânteietoare presărate la tot pasul printre blocuri de stânci și cu piscuri semețe acoperite de nori și jnepeni dintre care răsar bătrânii copaci uitați de vremuri. Locuitorii de la poalele munților i-au dat masivului numele "Retezat", dupa vârful tăiat de uriaș, care apare de jos de la poale semeț, impunător și înalt, dar teșit.
Masivul apare deschis și ușor de recunoscut de la mari depărtări, căci el se ridică din șes, stâncos și impunător, devenind atrăgător prin măreția piscurilor, prin crestele dantelate și văile admirabil înveșmântate cu vegetație.
Toate acestea fac ca muntele, privit din această perspectivă, să dea impresia colosală de tărâm fermecat cu vârfuri ce se înalță falnic săgetând zarea albastră. Cel mai reprezentativ dintre acestea este Retezatul, ușor de remarcat datorită formei sale de piramidă.
Masivul Retezat aparține superlativelor geografice fiind este cel mai bine conservat masiv glaciar din Carpați, având cele mai rebele și haotice aspecte și deținând un renume de necontestat pentru frumusețea căldărilor sale glaciare; are splendide lacuri alpine și cascade, prezintă întinse pășuni alpine și are o bogată floră și faună, în perimetrul său existând specii de plante și animale declarate monumente ale naturii.
Pe suprafața sa de 800 km2 se înalță peste 60 de vârfuri și culmi bine distincte. Vârful Retezat (2.482 m), cu toate că nu este cea mai înaltă culme a masivului, fiind depășit de Vârful Peleaga (2.509 m) și Vârful Păpușa (2.507 m), prin faptul că este cel mai cunoscut și mai pitoresc, a reușit să le întreacă pe celelalte.
Urmele ghețarilor, amfiteatrele glaciare înșirate în spectaculoase trepte suspendate, cuvetele ghețarilor și căldările spațioase în care lenevesc liniștite splendide lacuri, toate acestea încântă privirile turiștilor la tot pasul.
Inima acestui ținut al ochilor albaștri păziți de un amfiteatru de piatră este Lacul Bucura, o inimă rece mărturie a ghețurilor de odinioară, o inimă uitată parcă într-un Rai alpin. Cu o suprafață de 18 ha, este cel mai întins lac glaciar din România, o minune limpede și rece pe care o găsim la altitudinea de 2040 m. Aici întâlnim și cel mai adânc lac glaciar – Zănoaga (29 m) și cel aflat la cea mai mare altitudine – Tău Agățat (2250 m), precum și o întreagă salbă de oaze glaciare limpezi și neîntinate: Galeșu, Păpușa, Gemenele și cascade: Galeșu, Borascu Mare, Lolaia care stârnesc curiozitatea și devin ținta unor excursii de neuitat.
Dacă granitele sunt caracteristice Retezatului propiu-zis, calcarele apar în partea sudică favorizând dezvoltarea reliefului carstic în care abundă crestele ascuțite, cheile, canioanele înguste și adânci, peșterile și avenele, o adevarata împărăție a contrastelor și culorilor. Speologii găsesc teren propice pentru expediții în peșterile Zeicu, Dilma cu Brazi, Piatra Scobită, Iorgovan, avenul de la Stâna Tomii.
Cărările abrupte de munte duc înspre locuri ascunse, unde sălbăticia se împletește cu peisajele de o frumusețe rară, adevărate minuni ale naturii. Dacă această splendoare atrage mii de vizitatori vara – prin explozia de viață, flora variată și multicoloră care invadează pajiștile, toamna – prin culorile care devin gălbui-roșiatice și vârfurile care încep să se pudreze cu alb și să-și ascundă frunțile în norii pufoși, nu mai puțină încântare și farmec oferă iubitorului de frumos și drumeție iarna – prin măreția și albul pur al zăpezii care nivelează toate asperitățile reliefului. Traseele de vară, cu pas calculat și încet, sunt înlocuite iarna de pârtii cu zăpadă strălucitoare de care pasionații schiului se pot bucura din decembrie și până în mai sau chiar iunie.
Datorită interesului științific, biologic și pitoresc pe care îl prezintă în special zona centrală a masivului, o mare suprafață a fost declarată Parc Național, fiind ocrotită prin lege.
Parcul Național Retezat a fost înființat pe locul domeniului de vânătoare ce aparținea Casei Regale, fiind centrat pe circul glaciar Bucura.
În teritoriul parcului se află circa 40 de vârfuri ce trec de 2.200 m, circuri glaciare care adăpostesc câteva zeci de lacuri (Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Custura, Gemenele, etc.), plante ocrotite prin lege (tisa, floarea de colț, zambrul, papucul doamnei, etc.), o serie de animale rare (râsul, capra neagra, zăganul, pisica sălbatică și acvila de munte), precum și peisaje de o rară frumusețe.
Parcul Național Retezat este delimitat în mai multe zone funcționale:
Rezervația științifică Gemenele – cu o suprafață de circa 1 700 ha, destinată exclusiv cercetării științifice;
Zona centrală – cu o suprafață de aproximativ 17 000 ha, în care regăsim un regim special de conservare și protecție și este admis turismul controlat;
Zona tampon – cu o suprafață de 20 000 ha, în care sunt permise activități economice;
Protecția și conservarea naturii, precum și menținerea echilibrului ecologic al acesteia, reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea durabilă.
Ariile naturale protejate, prin frumusețea peisajului și prin importanța lor științifică constituie un potențial valoros pentru practicarea turismului.
Parcul Național Retezat are o suprafață totală de 38 047 ha și este primul parc național din România. Este o rezervație a biosferei în care omul a intervenit mai puțin și i-a permis naturii să sculpteze, să șlefuiască și să se dezvolte în forme unice, uimitoare.
Fig. II-1: Lacul glaciar Ana, situat în Parcul Național Retezat, la altitudinea de 1990 m
Sursa: www.turismland.ro
Zona lacul Gemenele – Tăul Negru – valea Dobrun, cu o suprafață de circa 2 000 ha, este destinată conservării ecosistemelor naturale în starea lor autentică, precum și ca areal de cercetare științifică. Aici există un regim strict de protecție, habitatele fiind păstrate în starea lor naturală. Flora și fauna existente aici cuprind un număr mare de specii, dintre care unele sunt endemisme.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina este unul dintre parcurile destinate gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului și a vestigiilor arheologice, precum și încurajării turismului bazat pe aceste valori. Parcul cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații natural, repartizate armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepție:
Mlaștina de la Peșteana este supranumită "Tăul fără fund" și este una din cele mai sudice mlaștini oligotrofe din România, situându-se pe teritoriul satului Peșteana, comuna Densuș. Are o arie de 2 ha și este o rezervație botanică cu un areal protejat de categoria a IV-a. În flora zonei s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua cerului) – un adevărat relict glaciar, a cărei densitate a făcut ca mlaștina să fie declarată rezervație naturală.
Fig. II-2 Drosera rotundifolia (Roua Cerului)
Sursa: www.turism.bzi.ro
Calcarele de la Fața Fetei este o rezervație botanică cu un areal protejat de categoria a IV-a. Are o suprafață de 3 ha; stâncăria alcătuită din calcare jurasice este situată la extremitatea culmii laterale care unește Vf. Custurii (2093 m) cu Vf. Tomeasa (1758 m) din Masivul Bloju – Petreanu, în amonte de satul Clopotiva, comuna Râu de Mori. Rezervația adăpostește specii de plante de interes științific excepțional.
Vârful Poieni de la Ohaba de sub Piatră este tot un areal protejat de categoria a IV-a, de tip botanic. Cu o suprafață de 0,8 ha, acesta este unul dintre cele mai atractive zone, de aici putând fi admirate faliile stâncoase și vegetația xerică, dar și panorama impresionantă a Țării Hațegului.
Pădurea Slivuț reprezintă un ecosistem natural, cu o suprafață de 40 ha, în care zimbrul european și-a făcut apariția. Ea reprezintă de fapt un rest al unor întinse suprafețe de pădure inițială de stejari, dar care au fost defrișate datorită extinderii activităților agricole specifice pentru zonele colinare de pe rama Depresiunii Hațegului.
Fig. II-3 : Rezervația de zimbri din Pădurea Slivuț
Sursa: www.panoramio.com
Fânețele cu narcise de la Nucșoara reprezintă o rezervație botanică, de categoria a IV-a, care acoperă o suprafață de peste 20 ha. Poiana se întinde între localitățile Sălașu de Sus și Nucșoara și este considerată o insulă preistorică în care încă mai cresc plante din perioada glaciară, când toată zona era o imensă taiga. Are un aspect peisagistic deosebit datorat populațiilor de narcise (Narcissus stelaris). Mulțimea de vizitatori are ce vedea aici pentru că primăvara trezește la viață, odată cu narcisele, și fluturele „Grilaj“, care nu trăiește decât câteva zile. Un alt fluture întâlnit în poiană este “Albăstrița“, despre care cunoscătorii spun că își hipnotizează victimele, mai exact furnicile, pe care le ademenește cu niște sunete speciale.
Punctul fosilifer Ohaba-Ponor este o arie protejată de categoria a IV-a care se întinde pe o suprafață de 10 ha. Rezervația este un loc fosilier ce aparține mezozoicului și neozoicului, ere geologice marcate de importante mișcari ale scoarței pământului și de apariția primelor mamifere, păsări și pești osoși. Prezintă calcare de vârstă Jurasic superior și este inclus în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina.
Peștera de la Tecuri este o rezervație speologică cu un areal protejat de categoria a IV-a situată în Valea Petrosului, satul Petros, comuna Baru. Cu o lungime totală de 485 m și o denivelare de 49 m, peștera nu a fost studiată nici până astăzi în întregime, considerându-se că ea se extinde pe o lungime de câțiva kilometri. A reușit să se facă renumită prin stalagmitele, formațiunile coraliene și microcristalele de o frumusețe deosebită ce pot fi găsite aici. Principalul punct de atracție este cea mai mare stalagmită din România, de culoare albă cu reflexii roze, atingând înălțimea de 7 metri, declarată monument natural în anul 1954.
Rezervația științifică Gemenele este situată în centrul Parcului Național Retezat, întinzându-se pe o suprafață de 1630 ha și corespunzând categoriei I IUCN (Uniunea Internațională de Conservarea Naturii/The World Conservation Union). A fost înființată în anul 1955, odată cu încheierea convenției dintre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și Ministerul Agriculturii. Este destinată conservării ecosistemelor naturale în starea lor autentică, rezervația fiind unică și datorită prezenței aici a ultimei păduri primare neafectate existente în Europa, precum și a singurei zone de pădure antică amestecată. Aici există un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activitățile științifice și numai cu acordul forului competent – Academia Română.
Alături de aceste arii naturale protejate listate prin Legea nr. 5/2000 sunt de menționat și următoarele zone naturale:
Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru este o rezervație paleontologică cu un areal protejat de categoria a IV-a. Se întinde pe o suprafață de 5 ha, fiind poziționată în bazinul Depresiunii Hațeg, pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea. Între anii 1889 și 1929 au fost scoase la iveală, în urma unei alunecări de teren, multe resturi de reptile, specii de dinozauri, crocodili sau broaște țestoase, care se aflau în depozitele continentale. Mai târziu, în perioada iulie-august 1994, au fost ridicate din acel loc și schelete și ouă de dinozaur.
Depozitele continentale Tuștea (Cretacic superior) este o rezervație paleontologică cu un areal protejat de categoria a IV-a ce se întinde pe o suprafață de 0.6 ha, fiind situată în bazinul Depresiunii Hațeg, pe teritoriul satului Tuștea, comuna General Berthelot. Zona este cunoscută pentru ouăle de dinosaurieni, oasele de embrioni și de dinosaurieni adulți descoperite aici.
Declararea prin lege a acestor bunuri de patrimoniu, ca arii naturale protejate, constituie un prim pas în crearea unei rețele de arii naturale protejate. Regimul acestora, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice sunt ocrotite prin Legea nr. 236/2000, care constituie garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural.
2.2. Cadrul demografic
Prin specificul evoluției sale istorice, Țara Hațegului a fost una dintre regiunile cel mai intens populate din Carpații românești, cunoscând atât perioade în care, prin funcțiile sale, s-a putut manifesta ca arie intens endodinamică, dar și perioade când considerabilul său fond demografic a reprezentat un adevărat rezervor ce alimenta cu factor uman Depresiunea Petroșani și unele zone extracarpatice.
După o ușoară redresare în perioada 1930-1941, potențialul demografic scade iarăși, ca urmare a impactului celui de-al doilea război mondial și a crizelor ce au urmat, astfel încât, în anul 1956 regiunea menționată nu depășea decât cu 355 locuitori numărul populației înregistrat cu un sfert de secol în urmă.
În jumătatea a doua a secolului al XX-lea, descendența curbei demografice se evidențiază mai clar, mai ales după anul 1986, când creșterea populației orașului Hațeg nu mai reușește să compenseze evoluția negativă a mediului rural, afectat tot mai puternic de fenomenul feminizării, al îmbătrânirii accentuate și de sporul migratoriu negativ. În perioada 1977-1992, populația rurală scade cu 14,1% într-un ritm mediu anual de -9,4‰, proces care continuă și mai apoi, încă mai evident, în numai 3 ani (1993-1995) reducându-se cu încă 6,6%, într-un ritm mediu anual de -2,2‰.
Populația Țării Hațegului ajunge astfel în anul 2002 la 39.207 persoane, dintre care în mediul rural doar 26.617, iar în anul 2011 la un total de 38.074 dintre care 2.435 în mediul rural.
2.3. Cadrul economic
Poziția geografică, resursele solului și subsolului și forța de muncă disponibilă au determinat desfășurarea unei intense activități economice, bazată în special pe industria energiei electrice, lemnului și materialelor de construcții.
În urma trecerii la economia de piață, datorită slabei tehnologizări și a lipsei de fonduri, producția a scăzut, firmele fiind nevoite să-și restructureze personalul, rezultând astfel un număr foarte mare de șomeri cu un nivel de calificare înalt.
Actualmente, Fondul Proprietații de Stat gestionează aceste firme, încercând un proces de privatizare care se desfășoară greoi, pe de o parte datorită lipsei de interes din partea investitorilor de a investi, deși există planuri de redresare economică viabile și pe de altă parte datorită politicii fiscale, financiare și bancare dusă până în prezent de statul român în această zonă a țării.
În partea sectorului privat se constată o creștere a activităților productive și comerț, în sectorul construcții metalice și materialelor de construcții, industria ușoară, industria alimentară, prelucrarea lemnului și a serviciilor către populație, însă datorită slabei puteri de cumpărare a populației, împreună cu politica fiscală a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supraviețuirii.
Țara Hațegului cuprinde 11 unitați administrativ-teritoriale (zece comune și un oraș) întinse pe o suprafață de 145.158 hectare și o populație de aproximativ 40.000 de locuitori distribuită în 78 de așezări.
Regiunea a fost puternic afectată de restructurarea industriilor miniere si siderurgice din zonele învecinate (Petroșani, Hunedoara, Călan) și de restructurarea industriei locale, mai ales din Hațeg și Boita.
Rata șomajului este de peste 20 de procente și se constată o tendință de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, în paralel cu o reconversie spre agricultură sau către activitați tradiționale.
Rețeaua rutieră a Țării Hațegului este formată din drumuri publice, de diferite categorii, a caror lungime însumează aproximativ 400 km, fără drumurile forestiere și diversele căi de acces cu destinație specială. La acestea se adaugă alți 300 km, cât reprezintă străzile orașenești și comunale.
Considerând ansamblul drumurilor publice (fără strazi), infrastructura rutieră a Țării Hațegului este relativ densă, pentru o depresiune intramontană. Infrastructura feroviară însumează 72 km de cale de rulare, din care numai 49 km se află în exploatare. Cea mai importantă este calea ferata dublă și electrificată Subcetate, Pui, Baru, Banița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului și, mai departe, cu sudul țării, pe traseul Simeria, Petroșani – Tg. Jiu, Filiași. Acestea asigură în zonă un important sprijin pentru turismul montan și alpin, mai ales în zonele Clopotiva, Brazi, Râu de Mori, Nucșoara, Sălașu de Sus.
Una din principalele probleme, pentru locuitorii din zonă, o constituie alimentarea cu apă potabilă, mai precis, absența unei rețele de apă potabilă, apa provenind în majoritatea localităților din fântână/puț, iar pentru unele activități gospodărești se mai folosește și apa din râu (10%). Neexistând rețea de apă potabilă, nu există nici canalizare, deși multe dintre locuințe sunt dotate cu instalație pentru baie.
O problemă cu impact pe termen lung asupra mediului și a dezvoltării agroturismului, o constituie lipsa gropilor de gunoi funcționale și a colectării deșeurilor menajere, majoritatea locuitorilor aruncă deșeurile menajere în râurile ce traversează localitățile.
Țara Hațegului este o zonă unică în România, atât prin raportul echilibrat între terenurile influențate antropic și cele aflate în regim natural, cât și prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale. Din punct de vedere al utilizării terenurilor, suprafețele cele mai mari sunt acoperite de păduri, păsunile au o pondere puțin mai redusă, iar cel mai slab reprezentat este terenul arabil. Majoritatea suprafeței împădurite este în proprietatea statului, restul aparținând domeniului public și sectorului privat.
În zonele centrale ale bazinului este predominantă cultivarea terenurilor, iar în cele de pe rama bazinului – creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, pomicultura. Cartoful este cultura cea mai răspândită alături de care se mai cultivă porumb, grâu, ovăz, orzoaică, legume și plante furajere. Lucrările agicole sunt executate atât mecanizat, dar și tradițional – cu animalele, atât din lipsa utilajelor, dar și din cauza existenței unor terenuri inaccesibile. Fertilizarea terenurilor se face preponderent cu îngrășăminte naturale, dar utilizarea insecticidelor și pesticidelor cunoaște o dezvoltare importantă în ultimii ani. Creșterea animalelor se bazează pe suprafețele mari de pășuni și fânețe, animalele crescute sunt: bovine (cele mai numeroase), ovine si porcine. Aproximativ 80% dintre gospodariile din mediul rural cresc animale și 95% cresc păsări, dar vând produse la piață numai 40.0% dintre aceștia.
În întreaga zonă sunt înmatriculate peste 1000 de firme, majoritatea în domeniul serviciilor. Printre cele mai importante firme din zonă se pot enumera Hidroconstructia SA, Râul Mare, Hidroelectrica, Hdroserv, Fabrica de Bere Hațeg, fabrica de materiale refractare din Baru, alături de care sunt brutării, gatere, ateliere de prelucrare a lemnului, balastiere.
Turismul reprezintă una din activitațile în plină dezvoltare, chiar dacă în momentul de fața el este într-un stadiu incipient. Infrastructura turistică este asigurată de patru hoteluri, 26 de pensiui turistice si 4 cabane, majoritatea fiind concentrate în zonele de intrare în Munții Retezat.
Concluzionând, depresiunea Hațegului este dominată de masivul Retezat, care deși nu este cel mai înalt vârf din zonă, este renumit pentru mareția circurilor sale glaciare, are cele mai splendide lacuri alpine și cascade, precum și cea mai bogată floră și faună din munții țării noastre. Parcul național Retezat cuprinde un număr mare de specii, fiind destinat conservării ecosistemelor naturale în starea lor autentică.
Prin specificul evoluției sale istorice, Țara Hațegului a fost una dintre cele mai intens populate zone montane, dinamica demografică fiind influențată de tendințele dezvoltării economice, creându-se o migrare rural-urbană în funcție de oportunitățile momentului, însă în ultima perioadă tendința demigrare fiind către sat, datorată închiderii tot mai multor unități economice.
Având o populație de aproximativ 40.000 locuitori în cele 10 comune si orașul Hațeg, infrastructura rutieră este relativ densă pentru o regiune montană, beneficiind totodată de 72 km din calea ferată ce leagă Valea Mureșului de Valea Jiului, constituind un sprijin pentru turismul montan.
CAPITOLUL III POTENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA SA ÎN DEPRESIUNEA HAȚEG
În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism. (G Erdeli, 1996)
3.1. Potențialul turistic natural
Potențialul turistic natural însumează totalitatea resurselor pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiții de mediu, ape, floră și faună, cât și evoluția acestora din urmă.
3.1.1. Potențialul turistic al reliefului
Potențialul turistic natural are o particularitate aparte datorită reliefului predominant muntos cu înălțimi ce coboară de la 2500 m în sud (Munții Retezat și Parâng), la 200 m în Valea Mureșului. Dincolo de semeția lor, ilustrată de prezența a numeroase piscuri de peste 2000 m altitudine, munții impresionează și atrag prin diversitatea tipurilor de relief și prin abundența elementelor hidrogeografice și biogeografice. Versanții cu pereți abrupți, stâncăriile și grohotișurile, semne ale ghețarilor de altădată, sunt caracteristicile definitorii ale acestor munți. Relieful specific se impune prin diversitatea formelor – peșteri, văi în chei, doline, abisuri calcaroase, pajiști alpine și peisaje glaciare – îndeosebi in Munții Șureanu (zona Platformei Luncanilor), Retezatului, Vâlcanului și Poiana Ruscă – aceștia fiind mai ușor de accesat. Atracții turistice reprezintă și un numarul mare de peșteri prezente în această zonă : Peștera Cioclovina, Peștera Șura Mare, Peștera Tecuri.
3.1.2. Potențialul turistic al climei
În ceea ce privește caracterul climatic, Hațegul se încadrează în climatul muntos (cu 8 luni reci și umede si 4 luni temperate în zonele înalte și cu 5 luni reci și umede și 7 luni temperate la altitudini mijlocii). Iernile sunt relativ umede, iar ce verile sunt însorite, cu un regim pluviometric echilibrat.
Vorbind despre mișcările atmosferice, vremea relativ călduroasă și umedă vara și ușor instabilă iarna este determinată de circulația dinspre vest, ce are și ușoare influențe maritime. Circulația dinspre nord-vest și nord are ca urmare prezența iernilor reci, răcoroase și verilor instabile.
Temperaturile medii anuale (+100 C lunca Mureșului, – 20 C Munții Retezat și Parâng), conduc la o diferență termică teritorială de 120 C, extremele fiind regăsite în zonele montane propriu-zise (- 20 C și – 60 C) și în sectorul Mureșului, aval de Deva (circa 100 C). Temperatura medie în depresiunea Hațeg este influențată de mai mulți factori, între care se pot menționa poziția intramontană, gradul de deschidere, circulația maselor de aer.
Mediile lunii iunie sunt influențate de aceleași diferențe caracteristice fiecărei forme de relief, în general aceste temperaturi cuprind valori între 6 0C și -200 C . În centrul județului Hunedoara se înregistrează cele mai mari temperaturi medii, aceste valori micșorându-se treptat, în depresiunile mari (Hațeg, Brad, Petroșani), atingându-se medii de 16-180 C.
Vântul care predomină suflă în timpul iernii pe direcția VNV și în timpul verii pe direcția ESE. El prezintă o serie de diferențieri, datorate particularităților reliefului. Exprimată în procente, frecvența vânturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din NV și nord este de 12-14%.
3.1.3. Potențialul turistic al higrografiei
Rețeaua hidrografică are în componență următoarele resurse, exemplificate după cum urmează: rețele hidrografice de suprafață și subteran, lacuri, ape minerale și termale, apa mărilor și oceanelor, cascade.
Mureșul, principala rețea hidrografică a județului Hunedoara din care face parte și Hațegul, străbate pe o lungime de 105 km un culoar amplu între Munții Șureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) nu este simetric, afluenții de dreapta fiind scurți (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenții importanți din partea stângă sunt: Orăștie sau Apa Orașului, Strei, cu cei câțiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Rușor, Șerel, Galbena, Silvașu), Cerna și Dobra. Printre afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul și Călanul.
Jiul, rezultat al confluenței Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafață a bazinului hidrografic de 1050 km2 și adună apele mai multor afluenți, cum ar fi: Taia, Jieț și Bănița.
Crișul Alb traversează teritoriul județului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta sa de scurgere diferind în funcție de zonele geografice pe care le parcurge.
Lacurile naturale au, în marea lor majoritate, origine glaciară și sunt amplasate în Munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Parâng, cea mai mare densitate regăsindu-se în Munții Retezat (peste 80 de lacuri), cele mai importante fiind lacurile Bucura, Zănoaga și Custuri. Unul din cele mai importante cursuri de apă care străbate Țara Hațegului, Râu Mare, a constituit obiectul unor investiții și amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au demarat în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.
Principalul obiectiv hidroenergetic este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, amplasat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind cel mai mare baraj de arocamente și miez de argilă din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei s-a realizat între anii 1977-1986, având o putere de 335 MW și o energie medie anuală de 605 GWH.
După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind constituită o salbă de mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în zona localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea.
3.1.4. Potențialul turistic al fondului biogeografic
Vegetația subalpină, cu întinse suprafețe în Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Parâng și Șureanu, păstrează în parte componentele vegetației alpine, cum ar fi următoarele plante ierboase: iarba stâncilor, păiușul pestriț, tăpoșica, la care se adăugă prezența ienupărului, jneapănului, sălciilor pitice și a smirdarului. În zona alpină și subalpină a Munților Retezat s-au adaptat câteva specii endemice, în cuprinsul acestei zone bioclimatice existând specii declarate monumente ale naturii: floarea de colț, ghințura galbenă, papucul doamnei, orhideea, argințica și angelica.
Pădurile de fag sunt caracteristice zonelor marginale ale pădurilor de munte, cât și zonelor depresionare înalte. Speciile care completează fagul sunt reprezentate de câteva tipuri de stejar, la care se adaugă jugastrul Pajiștile și fânețele conțin graminee furajere și diverse specii de trifoi, care se adaugă subarboretul reprezentat de liliac sălbatic mojdrean, alun, corn, dârmoz, lemn râios, păducel și curpen. Pădurile amestecate de fag și gorun sunt reprezentative regiunilor depresionare ale județului.
Zonele joase ale depresiunii și cursurile principalelor râuri sunt populate de păduri de gorun, în asociere cu cornul, lemn câinesc, sângerul, socul și alte specii cu arii de dezvoltare reduse precum și de păduri de cer și gârniță.
Dintre zonele în care întâlnim specii rare de floră amintim: frăsinet cu mojdrean pe versantul stâng al Râului Mare și nuc sălbatic în pădurea dintre Râu de Mori și Gura Zlata.
Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului:
Parcul Național Retezat, supranumit și “tărâmul cu ochi albaștri” a fost înființat în 1935, iar în 1979 a primit statutul internațional de Rezervație a Biosferei.
-Rezervația științifică Gemenele este consacrată prin lege ca arie protejată de interes național, fiind situată în zona centrală a Parcului Național Retezat.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, înființat în 2000, se întinde și pe raza comunelor hațegane Pui și Baru Mare, având statut de parc natural și cuprinzând și următoarele arii protejate:
-Peștera Tecuri este o rezervație naturală de tip speologic,situată pe raza comunei Baru, fiind
renumită prin frumusețea formațiunilor stalagmitice, aici aflându-se una din cele mai spectaculoase stalagmite, înaltă de 7m.
-Peștera Șura Mare are o intrare monumentală, fiind situată pe teritoriul satului Ohaba-Ponor. Adăpostește una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei.
-Locul fosilifer Ohaba-Ponor este o rezervație naturală de tip paleontologic (moluște fosile de vârstă mezozoică și terțiară)
Geoparcul Dinozaurilor “Țara Hațegului” a fost declarat parc natural din 2004. În 2005 a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. Această arie naturală protejată este un proiect desfășurat sub egida Univeristății București care își propune promovarea turistică integrată a Țării Hațegului și dezvoltarea ei durabilă pe această bază. În cadrul geoparcului sunt incluse următoarele rezervații naturale.
-Mlaștina de la Peșteana este o rezervație naturală de tip botanic. În flora acesteia s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua cerului), o plantă carnivoră, relictă glaciară.
-Calcarele de la Fața Fetii este și ea o rezervație naturală de tip botanic, situată pe raza comunei Râu de Mori. Adăpostește specii de plante de interes științific excepțional.
-Vârful Poieni este tot o rezervație naturală de tip botanic, unde există o vegetație xerică, cu elemente floristice remarcabile. Aici este singurul loc din țară unde întâlnim specia Plantago holosteum.
-Pădurea Slivuț este o rezervație naturală de tip botanic situată în apropierea orașului Hațeg.
-Fânațele cu Narcise de la Nucșoara este situată pe raza comunei Sălașu de Sus și are o suprafață de 20 ha cu un aspect peisagistic superb, dat de prezența narciselor albe și galbene.
-Paleofauna reptiliană Tuștea este o rezervație naturală de tip paleontologic (ouă de dinozaur) situată pe teritoriul satului Tuștea, comuna General Berthelot.
-Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o rezervație naturală de tip paleontologic (specii de dinozauri, crocodili, broaște țestoase), situată pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea.
-Fânațele Pui este o rezervație naturală de tip botanic, situată pe teritoriul comunei Pui. Flora acestor fânețe reprezintă fragmente ale vegetației de la sfârșitul glaciațiunii cuaternare.
Repartizarea, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, caracteristica florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Principalele specii faunistice ale României se regăsesc și pe teritoriul Țării Hațegului. În zona montană trăiesc capra neagră, vulturul pleșuv sur, vulturul pleșuv brun, acvila, cerbul carpatin, ursul carpatin, cocoșul de munte, râsul, lupul, vulpea, vidra, precum și o serie de endenisme. În zona dealorilor întâlnim cerbul lopătar, ursul, căpriorul, mistrețul, iepurele, dihorul, veverița, râsul, pisica sălbatică, bizamul, ieruncă și o serie de păsări (ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, scorțarul, gaița, cinteza, cioara de semănătură, stăncuța, coțofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul etc.), alături de care apar specii de curând statornicite (rața sălbatică, pescărușul, fazanul).
Fauna ichtiologică este reprezentată de salmonide (unele aclimatizate, ex. păstrăvul curcubeu), lipani, scobari, cleni, crapi, mrene, știuci, somni.
3.2. Potențialul turistic antropic
Resursele antropice, denumite și resurse antropogene, sunt determinate de fenomenele datorate intervențiilor omului cu urmări asupra reliefului, climei și vegetației. Aceste resurse înglobează toate categoriile de bunuri mobile și imobile care au fost realizate de-a lungul evoluției istorice a societății umane, fiind reprezentative pentru anumite perioade, curente și stiluri artistice create de artiști de marcă, reprezentanți ai tuturor artelor. Ele sunt mai perisabile si sunt supuse unei percepții subiective, atractivitatea lor turistica derivînd prezența următoarelor atribute: vechime, unicitate, noutate, dimensiuni și roluri îndeplinite.
Aceste resurse turistice antropice se clasifică în mai multe categorii, mai jos fiind redate cele întâlnite atât în orașul Hațeg cât și în împrejurimile acestuia.
3.2.1. Edificii culturale
Țara Hațegului dispune de veritabile atracții cultural-istorice care reprezintă elemente de marcă ale zonei: vestigii arheologice romane, cetăți și castele medievale, monumente istorice și de artă de factură religioasă, muzee și galerii de artă, etnografie și folclor.
Fiind recunoscută pentru pitorescul peisajelor sale, Țara Hațegului avea nevoie să fie pusă în valoare printr-un muzeu al său. Această idee a fost pusă în practică în 24 ianuarie 2005 odată cu inaugurarea Muzeului Țării Hațegului, aflat în incinta Casei de Cultura din Hațeg.
Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa s-a înființat în 1924, la inițiativa lui Constantin Daicoviciu, aici fiind expuse piesele descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în zonă. Un moment marcant în progresul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa, îl constituie în anul 1934 vizita regelui Carol al II-lea, însoțit de fiul său, Mihai. Cu această ocazie cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Încântat, regele Mihai va reveni anul următor însoțit de colegii de școală, urmând ca peste ani, în anul 1997, să revină însoțit de regina Ana. De-a lungul timpului muzeul a avut ca oaspeți numeroase personalități din lumea culturală, științifică sau politică:
– Dr. Petru Groza care, începând din anul 1932, va veni de mai multe ori;
– Lucian Blaga și Caius Brediceanu în anul 1936;
– Constantin Brâcuși în anul 1937;
– Nicolae Iorga în anul 1939;
Noua expoziție fondată se dorește o îngemănare între vechi și nou, între trecut și prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în perioada cercetărilor s-a dorit, prin intermediul arheologiei experimentale, să și ofere vizitatorului o imagine a unora dintre piese la fel ca în urmă cu aproape 2000 de ani.
Fig III-1 Templul dedicat lui Jupiter – Sarmisegetusa
Sursa:www.mcdr.ro
În prima încăpere sunt prezentate începuturile capitalei Daciei Romane. Primii care au început să construiască aici au fost soldații din Legiunea IIII Flavia Felix. Sunt expuse piese de echipament militar roman originale, încercându-se reconstituirea câtorva tipuri de echipamente militare prezente în armata romană: ofițer, centurion, cornicen, legionar de rând sau soldat din trupele auxiliare. Totodată sunt prezentate și diferite unelte (dolabra) sau obiecte casnice folosite pe timp de campanie.
Divertismentul din Colonia Dacică este reprezentat printr-o machetă la scară a amfiteatrului de aici, romanii având și în acele vremuri nevoie de relaxare. Sunt prezente părți din echipamentele unor tipuri diferite de gladiatori. Practic, astăzi, amfiteatrul se mai păstrează doar până la nivelul cel mai de jos al zidurilor; cele două porți principale au fost distruse în mare parte, iar porțile și spațiile destinate spectatorilor (delimitate pe criterii sociale), nu mai există.
În următoarea sală sunt prezentate fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau piața public a orașului. Statuetele mici de bronz se puteau regăsi în case, temple etc.
Educația a jucat și ea un rol important, deoarece a reprezentat unul din factorii care au dat unitate unui imperiu întins pe trei continente. Aici sunt expuse tăblițele cerate pe care se putea scrie cu un styllus din fier sau bronz.
În sala destinată tehnologiei romane sunt prezentate instalații care au ușurat sau chiar au înfrumusețat viața romanilor. Este prezentat cadranul solar pentru măsurarea timpului.
În încăperea din centrul arenei amfiteatrului, situată sub nivelul acesteia, se găsea pegma, o mașinărie cu care se realizau efecte speciale în timpul spectacolelor. O inscripție din muzeu ne vorbește despre C. Valerius Maximus care a fost unul dintre manipulanții acestei mașinării.
Un element important de civilizație era apa și folosirea acesteia. Țevile de plumb descoperite și expuse nu fac decât să probeze afirmația de mai sus. Fistulele de plumb erau folosite pentru a distribui apa spre cei trei mari consumatori dintr-un oraș: termele, fântânile publice și particularii. Intrarea în forul orașului era flancată de două fântâni publice. Una dintre acestea, cea din partea de Est, este reconstituită în această sală.
Sistemul de încălzire centralizat dintr-o casă romană – hypocaustum – se baza pe circulația aerului încălzit (într-un praefurnium) prin podeaua și prin pereții clădirii.
Urmează o încăpere în întregime dedicată ceramicii, care cuprinde numeroase piese descoperite în săpăturile arheologice, atât tipologic cât și funcțional.
O ultimă sală este dedicată numismaticii, jocurilor romane sau obiectelor de viață cotidiană.
3.2.2. Edificii religioase
Biserica din Densuș, cu o arhitectură unică în lume, construită în sec.XII pe un sit din sec.IV. – foarte bine păstrat cu frescă interioară, aflată în apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane – Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa – acest ciudat edificiu al Țării Hațegului a fost obiectul multor dispute iscate între diferiți oameni de știință dornici de a-i stabili originea.
Fig. III-2: Biserica din Densuș
Sursa: www.romaniamonasteries.org
Biserica Sântămăria Orlea, reformată, odinioară ortodoxă este cea mai mare biserică medievală din Țara Hațegului, ridicată în piatră de cnezii din familia Candea la sfârșitul sec. XIII în stil romanic târziu. Este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită , cu turn decroșat pe fațada vestică, tribuna de lemn pe stâlpi de zid la vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri. Picturile murale reprezintă cel mai vechi ansamblu ortodox din România.
Biserica Ostrov – ortodoxă, este o construcție în stil architectonic bizantin, din piatră, ce datează din sec. XIV, suferind de-a lungul timpului mai multe refaceri. Se compune dintr-o nava dreptunghiulară prelungă, boltită în leagăn, cu absida semicirculară în prelungire și turn clopotnița patrulater, complet degajat, pe latura vestică. Clopotnița este cel mai bine conservată și reprezentativă clopotniță medievală a Hațegului istoric.
Partea estică, cu altarul, a fost adaugată în sec. XIX. În luneta portalului vestic se află pictată icoana de hram, atribuită unui zugrav, Ștefan, care este una dintre cele mai valoroase picturi medievale din România.
Biserica Strei, romano-gotică, are ca primă atestare documentară anul 1392. A fost construită pe locul unei “villa rustica” romană, anexele acesteia fiind încă vizibile. Odinioară a fost pictată și la exterior, pictura murală interioară fiind atribuită lui Grozie, meșter menționat într-o inscripție pe peretele bisericii. Are încăperea interioară pavată cu cărămizi romane, turn cu clopotniță pe fața vestică, nava scurtă cu plafon de scânduri și altar dreptunghiular.
Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț).
Mănăstirea Prislop este situată într-una dintre cele mai pitorești regiuni, la 13 km nord-vest de Hațeg. A fost ctitorită de călugarul Nicodim, ulterior canonizat în 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân.
Fig. III-3: Mănăstirea Prislop
Sursa: www.ghidvideoturistic.ro
A fost construită din piatră, în plan triconic, cu turla pe naos, fiind singura de acest fel din Transilvania. A fost rezidită din temelie de Domnița Zamfira. Se spune că Domnița Zamfira era foarte bolnavă când a venit la Prislop și s-a vindecat bând apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea mănăstirii. Piatra funerară a mormântului ei se află în pronaosul bisericii. Avutul cel mai de preț al mănăstirii este Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, daruită tot de Domnița Zamfira in 1580.
3.2.3. Edificii istorice
Cetatea Colt, denumită și “Castelul din Carpați”, a fost sursă de inspirație pentru scriitorul Jules Verne care a scris despre ea. Construită de fam. Candea în sec. XV, în apropierea comunei Râu de Mori, pe vârful unui deal, a fost ridicată, se pare, în scopuri de apărare.
Castelul de la Sântămăria Orlea a fost construit în sec.XVI, pe malul Râului Mare, fiind cel mai bine păstrat monument din zonă, azi han turistic.
Turnul de la Răchitova este cel mai simplu tip de fortificație. Fortificația constă dintr-un turn pătrat cu latura de 8,5 m și ziduri groase de 1,8 m. Intrarea se făcea cu ajutorul unei scări exterioare care ducea la primul etaj. Latura de nord a turnului s-a prăbușit în urma unui cutremur.
Cetatea de la Mălăiești a fost construită de familia de cneji Sărăcin, în secolul XIV, cuprinzând un turn asemănător celui de la Răchitova, înconjurat ulterior de un zid de incintă căruia i-au fost adăugate bastioane de dimensiuni reduse .
Sarmizegetusa – Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află la 17 km de Hațeg pe DN68. Din anul 108 și până in 271 cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane.
3.2.4. Activitați umane cu funcții turistice
Șezătoare în Țara Hațegului
Pentru a nu se pierde tradiția și a readuce în memorie unele obiceiuri uitate, membrii Asociației de Turism Retezat, împreună cu localnicii din Nucșoara, sat din Munții Retezat, organizează anual șezători la fel ca în vremurile din trecut.
Tradiționala manifestare a fost găzduită de Centrul de Vizitare a Parcului Național Retezat. În fiecare an, la șezătoare sunt prezenți, împreună cu organizatorii și locuitorii satului Nucșoara, numeroși turiști veniți să vadă obiceiurile folclorice din zonă, dar mai ales să savureze din mâncărurile specifice locului, pregătite in gospodăriile satului.
Femeile, copiii și barbații poartă cu mândrie costumele populare caracteristice zonei, păstrate în lăzile de zestre de generații întregi.
Prezentând invitaților obiceiurile din Țara Hațegului, femeile împletesc la cipcă, iar bărbații își dovedesc îndemânarea sculptând în lemn și făcând opinci din piei pentru copii.
Mâncărurile tradiționale pregătite în bucătăriile gospodinelor din Nucșoara, după tradiții și rețete moștenite din generație in generație, fac deliciul celor care se înfruptă din ele, dar mai ales a turiștilor straini aflați acolo.
Pe lângă sângeretele și virșlii de Sălaș și alte preparate cu renume ale zonei, gazdele pregătesc lapte covăsit, unt si caș, fasole frecată, vestitul sâlvoiz, dar și dulcețuri, compoturi, precum și cozonaci calzi și pâine de casă.
3.2.5. Edificii economice cu valențe turistice
Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor),construit în munte pe Râul Mare, la aproximativ
40 de km de Hațeg, este cel mai mare baraj de anrocamente și miez de argilă din Europa.
Fig. III-4: Barajul Gura Apei
Sursa: www.turismretezat.com
Construcția barajului a demarat în 1975. Măreața construcție măsoară 168 m în înălțime, 225 milioane de metri cubi de apă în lacul de acumulare, întreaga structură depășind de trei ori pe cea a Piramidei lui Keops.
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electrică, cât și regularizarea cursului râului și atenuarea undelor de viitură. Ultima verigă finalizată este formată din lacul de acumulare, barajul și hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură alimentarea cu apă a aproape jumătate din județul Hunedoara, a orașelor Hațeg, Călan, Simeria, Deva.
3.3. Valorificarea potențialului turistic in Depresiunea Hațeg
3.3.1. Structuri de primire turistice cu funcție de cazare
Tabel nr. III-1 Structuri de primire turistică cu funcție de cazare pe tipuri de structuri în Județul Hunedoara
Sursa : INS-DJS Hunedoara https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101D
Fig. nr. III-1 Evoluția structurilor de primire din Judetul Hunedoara intre anii 2002-2013.
Conform Fig. nr. III-1, se observă că din anul 2002 până în anul 2004 s-a înregistrat o ușoară creștere a unităților de cazare, urmând ca în anul 2006 numărul acestora să crească până la 101, ca apoi în 2008 să revină la același nivel cu 2004. Acest lucru s-a datorat crizei financiare prin care trece România în această perioadă. În perioada imediat următoare s-a simțit o ușoară creștere până în 2012, ca apoi în 2013 numărul unităților de cazare să scadă iar cu aproximativ 5%, ceea ce arată că activitatea turistică este strâns legată de dezvoltarea economic.
Tabel nr. III-2 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri și tipuri de turiști în Județul Hunedoara
Sursa : INS-DJS Hunedoara
https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101D
Fig. nr. III-2-1 Sosiri ale turiștilor români în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri
Conform Fig. nr. III-2-1, se observă că din anul 2002 până în anul 2006 s-a înregistrat o ușoară scădere a sosirii turiștilor români în Județul Hunedoara, urmând ca în anul 2008 numărul acestora să crească până la 91919. În anul 2010 numărul acestora scade semnificativ până la 62621. Acest lucru s-a datorat crizei financiare prin care trece România în această perioadă. În perioada imediat următoare s-a simțit o ușoară creștere până în 2012, în anul 2013 menținându-se creșterea sosirilor turiștilor români în Județul Hunedoara.
Fig. nr. III-2-2 Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri
Conform Fig. nr. III-2-2, se observă că din anul 2006 până în anul 2012 s-a înregistrat o scădere semnificativă a sosirii turiștilor străini de la 15667 la 9003, datorată crizei economice prin care România trece în această perioadă, urmând ca în anul 2013 numărul sosirilor turiștilor străini în Județul Hunedoara să crească până la 9104, datorită creșterii economice.
Tabel nr. III-3 Înnoptari ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri si tipuri de turiști în Județul Hunedoara
Sursa : INS-DJS Hunedoara https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101D
Fig. nr. III-3-1 Înnoptări ale turiștilor români în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri
Conform Fig. nr. III-3-1, se observă că din anul 2002 până în anul 2006 s-a înregistrat o ușoară scădere a înnoptărilor turiștilor români în Județul Hunedoara, urmând ca în anul 2008 numărul acestora să crească până la 261854. În anul 2010 numărul acestora scade semnificativ până la 205625. Acest lucru s-a datorat crizei financiare prin care trece România în această perioadă. În perioada imediat următoare s-a simțit o ușoară creștere până în anul 2013 cand numărul innoptărilor turiștilor români a ajuns la 221841, datorată ușoarei creșteri economice.
Fig. nr. III-3-2 Înnoptări ale turiștilor străini în structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de structuri
Conform Fig. nr. III-3-2, se observă că din anul 2006 până în anul 2010 s-a înregistrat o scădere semnificativă a înnoptărilor turiștilor străini de la 39013 până la 17054, datorată crizei economice prin care trece România în această perioadă, urmând ca în anul 2012 numărul acestora să crească până la 17143, datorată creșterii economice pe plan mondial. În anul 2013 se observă o scădere a înnoptărilor turiștilor străini până la 16034
3.3.2. Structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică
În Județul Hunedoara sunt in total 51 de structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică, după cum urmează: 1 în localitatea Aninoasa, 1 în localitatea Aurel Vlaicu, 2 în localitatea Băcia, 2 în localitatea Băița, 1 în localitatea Brad, 1 în localitatea Cristur, 8 în localitatea Deva, 1 în localitatea Geoagiu, 3 în localitatea Geoagiu-Băi, 1 în localitatea Ghelari, 1 în localitatea Gurasada, 6 în localitatea Hațeg, 4 în localitatea Hunedoara, 1 în localitatea Ilia, 3 în localitatea Lupeni-Straja, 8 în localitatea Petroșani, 2 în localitatea Râu de Mori, 2 în localitatea Straja si 3 în localitatea Vața de Jos.
Tabel nr. III-4 Structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică pe localități în Județul Hunedoara
Sursa: Prelucrare site http://www.util21.ro/relaxare/restaurante-din-Hunedoara-restaurant.htm
Fig. nr. III-4-1 Indicele structurilor de primire turistice cu funcție de alimentație publică din Județul Hunedoara
Conform Fig. nr. III-4-1 se observă că în localitațile Petroșani și Deva sunt înregistrate cele mai multe unități de primire turistice cu funcție de alimentație publică cu 16%, urmate de orașul Hațeg cu 12% și Hunedoara cu 8%.
3.3.3. Structuri de primire turistice cu funcție de agrement
Bazinul de înot Hunedoara. Complexul este format din două bazine: unul dintre ele are o lungime de 25 m, 6 culoare, o adâncime de 1.90 m și o temperatură medie de 23 de grade Celsius. Este destinat campionatelor naționale și internaționale, dar si pentru agreement si întreținerea condiției fizice.
El de-al doilea bazin este destinat copiilor, având o lungime de 15 m, o adâncime de 1 m, iar temperature medie este de 29 de grade Celsius. În cadrul complexului se desfașoară cursuri de inițiere în înot.
Complexul are în dotare sală de fitness, saună, masaj, solar și un magazin cu articole sportive.
Pârtia Pasul Vulcan este situată in apropiere de municipiul Vulcan. Turiștii ce vin aici dispun de posibilități variate de cazare, având la dispoziție cabane sau pensiuni.
Caracteristicile partiei sunt: grad minim de dificultate, 340 m lungime, altitudinea de plecare este de 1.317 m și cea de sosire este de 1.256 m, înclinație 16%, lățimea medie 40 m, suprafața totală de 13.6 ha iar capacitatea pârtiei este de 500-600 de persoane.
Pârtia de schi a fost recent modernizată, fiind deservită de un teleschi si de o telegondolă modernă.
Pârtia Râușor este situată pe teritoriul administrativ al localității Râu de Mori, iar turiștii ce vin aici dispun de posibilități variate de cazare, având la dispoziție cabane, vile sau pensiuni.
Caracteristicile pârtiei sunt: nivel mediu de dificultate, 1.200 m lungime, altitudinea de plecare este de 1.200 m și cea de sosire de 850 m, înclinatie 22%, lațimea medie 45 m, suprafața totală de 2 ha, iar capacitatea pârtiei este de 1.000-1.200 de persoane.
Pârtia este dotată cu un teleschi mono-post, nocturnă și tunuri de zăpadă artificială.
Zona dispune de centru pentru închirierea echipamentului sportiv.
3.3.4. Circulația turistică în depresiunea Hațeg
Durata medie a sejurului = numărul de înnoptări ;
numărul de sosiri
Densitatea circulației turistice = ____ numărul de turiști_____ ;
numărul populației rezidente
Tabel nr. III-5 Indicatorii circulației turistice în Județul Hunedoara
Sursa: INS-DJS Hunedoara https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101D
Conform tabelului nr. III-4, observăm o scădere semnificativă a duratei medie a sejurului din anul 2002 până în anul 2008, după care a crescut în 2010, urmând ca în urmatorii ani să scadă din nou datorită crizei financiare prin care trece România. În ceea ce privește densitatea, aceasta a înregistrat o scădere din 2002 pănă în 2004, apoi a crescut în urmatorii 2 ani, după care iar a scăzut din 2010 până în 2012, iar în 2013 s-a simtit o ușoară creștere, datorată creșterii economice pe plan intern si mondial.
În concluzie, potențialul turistic din depresiunea Hațeg poartă amprenta reliefului predominant muntos care, pe lângă măreție, impresionează și prin varietatea elementelor hidrogeografice și biogeografice.
Relieful caracteristic se impune prin varietatea formelor: peșteri, avenuri, pajiști alpine, dar și peisaje glaciare.
Hațegul este caracterizat de un climat muntos în zonele înalte cu 8 luni reci și umede și 4 luni temperate, iar la altitudini mijlocii 5 luni reci și umede si 7 luni temperate.
Principala arteră hidrografică este Mureșul, împreună cu afluenții săi: Râul Mare, Luncani, Galbena.
Pe lângă potențialul natural, interesul turistului este captat și de situl arheologic Sarmizegetusa, edificii religioase create de-a lungul timpului, precum și edificii istorice: cetăți, castele si turnuri.
CAPITOLUL IV STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN DEPRESIUNEA HAȚEG
Strategia de dezvoltare turistică reprezintă arta de a selecționa și de a optimiza resursele și mijloacele de orice fel de care firma de turism poate să dispună, în scopul de a atinge unul sau mai multe obiective de progres, aceasta impunândconcurenței amplasarea, momentul și condițiile „luptei concurențiale”. Aceste strategii sunt deosebit de populare pentru că dezvoltarea sau creșterea se asociază cu succesul sau creșterea cifrei de afaceri, și deci, a profitului firmei (Lect. univ. drd. Daniela Aurelia Duma).
4.1. Analiza SWOT a Depresiunii Hațeg
Vom realiza o analiză SWOT a regiunii pentru a observa mai bine nivelul de dezvoltare al Țării Hațegului și direcțiile de valorificare a potențialului natural și antropic al zonei.
Puncte tari:
-Așezarea geografică: Țara Hațegului, situată la convergența unor importante axe de comunicație care leagă Oltenia, Banat și Transilvania este un teritoriu în care predomină locurile cu deosebită semnificație culturală, istorică și științifică, situate într-un cadru natural de excepție, în vecinătatea Parcului Național al Munților Retezat;
-potențialul turistic: Țara Hațegului este o zonă unică în România, atât prin raportul echilibrat între terenurile influențate antropic și cele aflate în regim natural, cât și prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale și mediul nepoluat. Nicăieri în România pe o întindere relativ restrânsă (1000 kmp), nu se întâlnește o densitate mai mare a locurilor cu o semnificație istorică și culturală ce se impune prin caracterul său evident, pe durata a două milenii, cărora li se adaugă, siturile cu dinozauri unice în lume și peisajele mirifice ale munților împăduriți în care curgerile rapide ale râurilor au săpat adânc, dar și cele ale colinelor cu livezi și ale șesurilor cu culturi agricole, pentru întregirea valorii acestei regiuni;
– fond cinegetic bine reprezentat datorită faptului că cea mai mare parte a suprafeței zonei este acoperită de păduri ce permit dezvoltarea turismului de vânătoare. În Țara Hațegului, în pădurea Slivuț se află rezervația botanică și rezervația de zimbrii;
– un fond etnografic de excepție: tradiții și datini străvechi bine păstrate, meșteșuguri tradiționale și un port inconfundabil dau caracterul special, original și inedit al Țării Hațegului;
– produse naturale: localnicii se îngrijesc de cultivarea terenurilor principale, culturile fiind cele de cartof, porumb, grâu, ovăz, orzoaică, legume și plante furajere și creșterea animalelor (aproximativ 80% dintre gospodariile din mediu rural cresc animale și 95% cresc păsări);
– arhaisme: folosirea animalelor pentru muncile câmpului, metode străvechi de confecționare a podoabelor portului pădurenesc;
-o rețea de drumuri relativ densă: Rețeaua rutieră a Țării Hațegului este formată din drumuri publice, de diferite categorii, a căror lungime adună aproximativ 400 km, fără drumurile forestiere și diversele căi de acces cu destinație specială. La acestea se adaugă alti 300 km, cât reprezintă străzile orășenești și comunale. Infrastructura feroviară însumeaza 72 km de cale de rulare, din care numai 49 km se află în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă și electrificată Subcetate, Pui, Baru, Banița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului și, mai departe, cu sudul țării, pe traseul Simeria, Petroșani – Tg. Jiu, Filiași. Acestea asigură în zonă un important sprijin pentru turismul montan și alpin, mai ales în zonele Clopotiva, Brazi, Râu de Mori, Nucșoara, Sălașu de Sus.
Puncte slabe:
– Lipsa unei rețele de alimentație cu apă și a unei canalizări adecvate: apa provine în majoritatea localităților din fântână, puț, sau apa din râu (10%) folosită pentru unele activități gospodărești;
– lipsa gropilor de gunoi funcționale și a colectării deșeurilor menajere reprezintă o problemă cu impact pe termen lung asupra mediului și a dezvoltării agroturismului, majoritatea locuitorilor aruncând deșeurile menajere în râurile ce traversează localitățile;
– o infrastuctură turistică slab dezvoltată: Țara Hațegului dispune doar de patru hoteluri, 26 de pensiui turistice si 4 cabane, majoritatea fiind concentrate în zonele de intrare în Munții Retezat;
– slaba valorificare a potențialului turistic existent, prezența unor puține zone de agrement și promovarea insuficientă a zonei ca destinație turistică;
– absența marcatoarelor care să indice limitele zonelor turistice, principalele trasee și obiective;
– existența unor puține puncte de informare;
-o lipsă a educației localnicilor în ce privește desfășurarea activităților turistice și promovarea unui turism durabil în zonă;
– accesul limitat la programele de finanțare, din cauza unei insuficiente promovări a acestei zone în diverse medii din care potențialii investitori își culeg informațiile;
– o calitate slabă a serviciilor oferite clienților și un comportament necorespunzător datorită lipsei de pregatire și de formare a populației pentru a putea desfășura activități cu caracter turistic.
Oportunități:
– Specificul zonei, originalitatea peisajului, arhitecutura, arta populară, folclorul, portul, obiceiurile, tradițiile, serbările populare, imaginea romantică, idilică și arhaicul Țării Hațegului;
– amplasare, respectiv situarea în apropierea principalului traseu Deva, București, Arad, la o
distanță de 47 km de Municipiul reședintă de județ – Deva și la intersecția drumurilor naționale către Caransebeș și Valea Jiului ;
-dezvoltarea rețelei de căi de comunicație (șosele, autostrăzi);
-crearea unor noi locuri de muncă, populația locală confruntându-se în prezent cu o accentuată restrângere a locurilor de muncă din minierit și din metalurgie, domenii profesionale tradiționale pentru județul Hunedoara, care înainte de 1990 concentrau cea mai mare parte a forței de muncă active a locuitorilor Țării Hațegului;
– tendința de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, în paralel cu o reconversie spre agricultură sau către activitați tradiționale;
– diversificarea ofertelor de vacanță în mediul rural și includerea Țării Hațegului în circuite turistice ale unor agenții de renume;
– participarea la târguri de turism rural și nu numai, pentru promovarea imaginii zonei în rândul turiștilor interni și internaționali și pentru atragerea de investitori.
Riscuri:
– Degradarea peisajului și scăderea atractivității zonei;
– poluarea în toate formele ei cu implicații asupra caltății aerului, apei și solului;
– lipsa unor măsuri ecologice care să preîntâmpine degradarea mediului;
– pierderea, scăderea interesului pentru tradiții, obiceiuri și datini;
– diminuarea interesului pentru meșteșuguri, folclor și arta populară;
– posibilitați limitate de cazare;
-concurența referitoare atât la alte forme de turism desfășurate în acestă zonă (turism montan, balnear) cât și în ce privește atractivitatea altor zone din punct de vedere al potențialului turismului rural;
-legislația și sistemul fiscal care nu încurajează investițiile în turismul rural al zonei
4.2. Plan strategic și propuneri de dezvoltare a turismului în depresiuniea Hațeg
Pornind de la analiza SWOT și de la punctele slabe și amenințările cu care se confruntă turismul rural din Țara Hațegului se vor elabora câteva direcții de dezvoltare și valorificare a potențialului turistic din această zonă:
-Protecția patrimoniului natural și cultural al regiunii și protejarea mediului înconjurător;
-dezvoltarea unui sistem de management a acestui patrimoniu prin implicarea constientă a comunitaților locale;
-revitalizarea tradițiilor folclorice, meșteșugărești-artizanale ale Țării Hațegului și întărirea identității locale, drept suport în combaterea sărăciei, pentru oprirea migrației locuitorilor din zonă prin crearea de noi locuri de muncă, generatoare de bunăstare;
-stimularea comunităților locale prin oferirea unor facilități, scutiri de taxe și impozite pentru impicarea în acțiuni investiționale în domeniul turismului rural și al agroturismului;
-formarea și reconversia profesională a membrilor comunităților locale prin organizarea de cursuri de formare și pregatire profesională pentru a putea face față exigențelor turismului rural și pentru a raspunde cât mai bine nevoilor turiștilor;
-crearea mai multor spații de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice, hanuri, etc.) care să asigure baza tehnico-materială specifică turismului rural și să ofere turștilor posibilitatatea de a alege unitatea de cazare;
-îmbunătățirea calității serviciilor oferite și diversificarea gamei de produse turistice;
-intensificarea comerțului cu suveniruri și cu obiecte meșteșugărești și de artizanat;
-organizarea unor seminarii cu schimburi de experiență din țară și străinatate privind modalitațile de diversificare a serviciilor turistice și de crestere a calității acestora;
4.3. Studiu de caz : Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului
Pentru Țara Hațegului, valorificarea ca potențial și resursă a patrimoniului natural și cultural, unic în țară prin diversitate, densitate și vechime, reprezintă, împreună cu potențialul resurselor umane locale, principala oportunitate de dezvoltare a zonei.
Rețeaua europeană de geoparcuri
Înființată în iunie 2000 la inițiativa a patru teritorii, Rețeaua Europeană a Geoparcurilor este constituită astăzi din 16 membrii din 9 state – membre ale Uniunii Europene. Aceștia conlucrează și cooperează pentru promovarea protejării patrimoniului lor geologic și pentru punerea în valoare a acestuia în scopul dezvoltării economice durabile a regiunilor respective.
Rețeaua funcționează ca un instrument care permite membrilor săi să practice schimbul de experiență și de idei din întreaga Europă și că conlucreze în cadrul unor inițiative comune, care urmăresc conștientizarea de către populația Europei a importanței și semnificației patrimoniului geologic. De altfel, rețeaua a încheiat un acord oficial de colaborare cu Divizia de Științe ale Pământului din cadrul UNESCO, în anul 2001.
Un geoparc european este definit ca un teritoriu cu un patrimoniu geologic și pentru care există un plan de dezvoltare durabilă, pentru promovarea dezvoltării economice.
Chiar dacă majoritatea siturilor din cuprinsul unui geoparc european trebuie să fie de natură geologică, rețeaua a adoptat o abordare balistică, ce include dezvoltarea turismului durabil, inclusiv prin prezentarea altor aspecte ale patrimoniului natural și cultural al unui teritoriu.
Un geoparc european sprijină educarea populației și promovează dezvoltarea economică durabilă și în același timp asigură prezervarea materialului geologic din cadrul geoparcului, sau aflat sub controlul său, evitând distrugerea sau înstrăinarea lui.
Rețeaua Europeană de Geoparcuri este gestionată de o structură managerială simplă: unui comitet consultativ format din 6 membri (inclusiv UNESCO) i se alătură un comitet de coordonare compus din câte 2 reprezentanți ai fiecărui geoparc, precum și 2 coordonatori de rețea, al căror rol include activitatea ca puncte de contact cu potențialii noi membri. Rețeaua se întrunește de 3 ori pe an în plen.
Geoparcurile care constituie Rețeaua Europeană a Geoparcurilor (aflate în Franța, Germania, Spania și Grecia) au fost înființate în zone cu un bogat patrimoniu natural dar sărace din punct de vedere economic și fără alte perspective de dezvoltare.
În toate aceste zone impactul economic și social este evident, ele devenind modele de dezvoltare economică la nivel european, în cadrul politicilor de dezvoltare regională. Astfel, un studiu de impact economic efectuat pentru geoparcul Rezervația Geologică Haute Provence din Franța a arătat că la fiecare 1 Euro investit se câștigă – din venituri directe, indirecte și induse – aproximativ 100 de Euro, majoritatea fondurilor ramânând la nivel local.
Proiectul Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului
În ultimii 30 de ani au fost desfășurate studii științifice sistematice foarte detaliate în această zonă foarte bine cunoscută pentru bogăția patrimoniului natural și în primul rând al patrimoniului geologic reprezentat de dinozaurii “pitici” din Hațeg, unici in lume. Pe de altă parte, în ultimii doi ani au fost întreprinse studii academice interdisciplinare, între care un studiu de fezabilitate finanțat de UNESCO, în curs de desfășurare. Cele mai importante concluzii ale acestor studii relevă:
– semnificația capitalului natural, cultural, și uman ca premisă pentru o dezvoltare durabilă;
– o rată a șomajului ridicată, îmbătrânirea populației și tendința de migrare a populației
tinere de vârstă activă;
– disponibilitatea locuitorilor și existența resurselor pentru dezvoltarea agro-turismului ;
– necesitatea de formare și reconversie a forței de muncă, de sprijinirire a inițiativei private și de informare și pregătire cu privire la accesarea de fonduri si propunerea de proiecte;
– slaba dezvoltare a infrastructurilor;
– lipsa de coerență a proceselor de dezvoltare a zonei, inclusiv slaba susținere a activităților de turism.
Înființarea și operarea unui geoparc se întemeiază pe utilizarea resurselor naturale si culturale pentru dezvoltarea economică și socială a teritoriului inclus în proiect. În particular, Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului vizează următoarele obiective generale:
Promovarea dezvoltării economice și sociale;
întărirea identității culturale și sociale a Tării Hațegului;
protejarea patrimoniului natural si cultural;
Una din premisele esențiale pentru realizarea și dezvoltarea cu succes a unui geoparc este
constituirea unui parteneriat, la care, pentru Țara Hațegului, participă Consiliile locale din: Hațeg, Baru, General Berthelot, Densuș, Pui, Sălașu de Sus, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea,
Rîu de Mori, Răchitova, Totești, Consiliul Județean Hunedoara, Universitatea București,
Universitatea Petroșani și Asociația “Geoparcul Dinozaurilor Hațeg”.
Teritoriul care constituie Geoparcul Dinozaurilor se suprapune teritoriilor administrative ale comunelor situate în partea de sud-vest a județului Hunedoara, până la limitele administrative ale acestora , respectiv până la limitele marilor zone protejate din vecinătate : Parcul Național Retezat și Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, fiind foarte bine delimitat în spațiu, atât de caracteristicile geografice, cât și de tradițiile istorice și culturale extrem de specifice – și este caracterizat de o densitate excepțională a valorilor de patrimoniu cultural și natural.
Derularea proiectului a implicat o participare și o implicare activă a comunităților locale, în cadrul creat de parteneriatul între administrațiile locale ale celor 11 localități dar și a organizațiilor neguvernamentale, a mediului academic și a instituțiilor naționale și internaționale.
Geoparcul dinozaurilor este o arie protejată de interes național, declarată astfel prin HG 2151/2004, întins pe o suprafață de 1023.92 kmp, deschis turiștilor fără taxă de vizitare, fără condiții de campare.
Din anul 2007 are în interiorul său o suprafață de 2.3940 ha, protejată sub numele de ”Situl Strei-Hațeg”, ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice.
În cadrul geoparcului sunt incluse și următoarele rezervații naturale:
Paleofauna reptiliană Tusea
Lacul fosilifer cu dinozauri Sânpetru
Mlaștina de la Peșteana
Calcarele de la Fața Fetii
Vârful Poieni
Pădurea Slivuț
Fânațele cu Narcise de la Nucșoara
Fânațele Pui.
Paleofauna reptilian Tusea este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 0.5 ha, situată pe teritoriul satului Tusea. Rezervația este importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici și în care s-au găsit ouă, oase și embrioni de dinozauri.
Lacul fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 0.5 ha, pe teritoriul satului Sânpetru. Paleofauna reptilian de la Sânpetru este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili și broaște țestoase.
Mlaștina de la Peșteana este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 2 ha, situată pe teritoriul satului Peșteana. Este una din cele mai sudice mlaștini oligotrofe din România, în flora căreia s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua Cerului), un adevărat relict glaciar.
Calcarele de la Fața Fetii este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 3 ha, situată în amonte de satul Clopotiva, în munții Țarcu. Rezervația adăpostește specii de plante de interes științific excepțional. Direcția Silvică Deva prin Ocolul Silvic Retezat deține custodia acestei rezervații naturale.
Vârful Poienii este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 0.8 ha, situată în apropierea șoselei naționale DN 66 Deva-Petroșani, pe teritoriul comunei Sălașu de Sus. Pe stâncăriile dealului Vârful Poienii există o vegetație xerică (adaptată condițiilor de uscăciune) cu elemente floristice deosebite.
Pădurea Slivuț este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 40 ha, situată în apropierea orașului Hațeg. Pădurea Slivuț reprezintă un ecosistem natural unde s-a creat o rezervație de zimbrii din anul 1958.
Fânețele cu narcise de la Nucșoara este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 20 ha și reprezintă vestigiul unor străvechi asociații hidrofile în care apare planta endemic Peucedanum rochelianum. Aspectul peisagistic deosebit îl confer prezența populațiilor de narcise.
Fânațele Pui este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 13 ha, situată pe teritoriul comunei Pui. Vegetația acestor Fânețe reprezintă fragmentele unor moliniete relictare : Peucedano-Molinietum, vegetație de la sfârșitul glaciațiunii cuaternare.
Fig IV-1 Fânețele cu narcise
Sursa: http://www.agerpres.ro/social/2014/05/16/hunedoara-festivalul-narciselor-la-poalele-retezatului-activistii-de-mediu-ofera-narcise-creative–14-06-06
Geoparcul beneficiază de un partimoniu natural și cultural unic în lume, foarte bogat si divers. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume – Discovery Channel și alte posturi internaționale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consecrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse.
Cea mai importantă descoperire paleontologică din bazinul Hațeg, în afara urmelor de dinozauri, a fost însa cea a resturilor unui pterosaur gigant (reptilă zburătoare ce a trăit in aceeași perioadă cu dinozaurii).
Fig IV-2 Pterosaur
Sursa: http://www.roportal.ro/discutii/topic/78962-noutati-ale-stiintei-si-tehnicii/page-31
Exemplarul descoperit la Vălioara, în N-V bazinului Hațeg a trăit la sfârșitul Cretacicului, acum circa 70 de milioane de ani și avea o anvergură de aproximativ 12 metri.
Geoparcul este administrat de Universitatea din București, cu sprijinul autorităților locale și regionale, organizațiilor non-guvernamentale și școlilor din regiune.
În perimetrul Geoparcului pot fi întâlnite 145 de specii de fluturi de zi, reprezentând peste 75% din speciile de fluturi de zi semnalate în România. Majoritatea pot fi observați în intervalul mai-iunie, când se pot vedea chiar și peste 30 de specii într-o singură zi, unele dintre acestea ocrotite la nivel european.
De asemenea, pot fi observate în perimetrul parcului peste 30 de specii rare de plante, precum și exemplare ale unor specii protejate de pești și mamifere.
Numele Geoparcului este legat de descoperirea depozitelor fosilifere cu dinozauri din Bazinul Hațeg, la sfârșitul secolului al XIX- lea. Autorul acestor descoperiri, Franz Nopcsa (1815-1904) a devenit, prin studiile sale, conoscut la nivel mondial. Sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit întâmplător în anul 1895 fosilele unor reptile în jurul castelului familiei Nopcsa din Sânpetru. Prin lucrările sale, Nopcsa a adus contribuții esențiale la descoperirea și descrierea unor specii de reptile care au trăit pe teritoriul actual al Transilvaniei.
Cercetările au fost reluate abia din 1977 de către prof. Dan Grigorescu, specialist în paleontologie la Facultatea de Geologie a Universității din București.
Aceste cercetări au condus la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori: Magyarosaurus Dacus, Telmatosaurus Transsylvanicus, Struthiosaurus Transsylvanicus, Rhabdodon Priscus și patru specii de dinozauri carnivori: Megalosaurus Hungaricus, Bradycneme Draculae, Heptasteronis Andrewsi si Elopteryx Nopcsai.
Fig. IV-3 Dinozaurul ierbivor Magyarosaurus dacus Fig. IV-4 Dinozaurul carnivor Megalosaurus
Sursa: http://www.9am.ro/top/Incredibil/245205/top-10- Hungaricus
dinozauri-romania/8/Magyarosaurus-dacus.html Sursa: http://dinotoyforum.proboards.com/thread/3016
Alături ce aceștia, în bazinul Hațeg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil – Allodaposuchus Precedens, unei broaște țestoase – Kallokibotion Bajazidi si altor vertebrate – pești, amfibieni și mamifere.
În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Țara Hațegului, alături de zece alte vertebrate, peste 20 de specii e gastropode, zece specii de ostracode și peste 30 de specii diferite de plante.
Fig. IV-5 Ouă de dinozaur
Sursa: http://www.2rism.ro/obiective-turistice/biseri-alba-baia/298-geoparcul-dinozaurilor-qtara-hateguluiq
Specialiștii explică talia redusă a dinozaurilor Hațegani prin condițiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Țara Hațegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spațiului izolat și redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit “nanism insular”.
În concluzie, deși Țara Hațegului dispune de un cadru natural mirific, un fond etnografic de excepție și unul cinegetic bine reprezentat, păstrând arhaisme și executarea manuală a activităților casnice și gospodărești, tradiția gastronomică specifică bazându-se pe produse naturale și beneficiind de o rețea de drumuri relativ densă, are și minusuri în ceea ce privește absența unei rețele de alimentare cu apă potabilă, depozitarea și reciclarea deșeurilor menajere, o slabă valorificare a potențialului turistic existent, împletit cu o calitate slabă a serviciilor oferite clienților, existența unor puține puncte de informare și o lipsă a educației localnicilor în ceea ce privește desfășurarea activităților turistice .
Din aceste cauze, trebuie dezvoltată rețeaua căilor de comunicație și a apei potabile, organizarea de cursuri pentru reconversia forței de muncă și acordarea de facilități fiscale pentru întreprinzătorii din turism.
Totodată trebuie încurajate tradițiile manufacturiere și comercializarea produselor obținute, păstrarea obiceiurilor, folclorului și portului popular, propunând astfel o diversitate a ofertelor de vacanță.
CONCLUZII FINALE
Având în vedere că în ultimele decenii a avut loc o devoltare din ce în ce mai accentuată atât a serviciilor, cât și a calității și diversității formelor de turism, punându-se accentul din ce în ce mai mult pe odihna activă, activitatea hotelieră s-a apropiat tot mai mult de caracteristicile unei veritabile industrii, desfășurându-se activități complexe, hotelul devenind un conglomerat turistic industrial și comercial.
Se știe că Țara Hațegului este poate cel mai valoros ținut istoric și etnografic al României, vestit prin bisericile, cetățile, castelele și turnurile din piatră și a siturilor arheologice din perioada daco-romană, dar și surprinzătoarele panorame ale masivului Retezat, care deși nu este cel mai înalt vârf din zonă, este renumit pentru măreția circurilor sale glaciare, are cele mai splendide lacuri alpine și cascade, precum și cea mai bogată floră și faună din munții țării noastre. Parcul Național Retezat cuprinde un număr mare de specii, fiind destinat conservării ecosistemelor naturale în starea lor autentică.
Prin specificul evoluției sale istorice, Țara Hațegului a fost una dintre cele mai intens populate zone montane, dinamica demografică fiind influențată de tendințele dezvoltării economice, creându-se o migrare rural-urbană în funcție de oportunitățile economice ale momentului, însă în ultima perioadă tendința de migrare fiind către sat, datorată închiderii tot mai multor unități economice.
Având o populație de aproximativ 40.000 locuitori în cele 10 comune si orașul Hațeg, infrastructura rutieră este relativ densă pentru o regiune montană, beneficiind totodată de 72 km din calea ferată ce leagă Valea Mureșului de Valea Jiului, constituind un sprijin pentru turismul montan.
Potențialul turistic din depresiunea Hațeg poartă amprenta reliefului predominant muntos care, pe lângă măreție, impresionează și prin varietatea elementelor hidrogeografice și biogeografice.
Relieful caracteristic se impune prin varietatea formelor: peșteri, avenuri, pajiști alpine, dar și peisaje glaciare.
Hațegul este caracterizat de un climat muntos în zonele înalte cu 8 luni reci și umede și 4 luni temperate, iar la altitudini mijlocii 5 luni reci și umede si 7 luni temperate.
Principala arteră hidrografică este Mureșul, împreună cu afluenții săi: Râul Mare, Luncani, Galbena etc.
Deși Țara Hațegului dispune de un cadru natural mirific, un fond etnografic de excepție și unul cinegetic bine reprezentat – rezervația de zimbrii fiind printre puținele locuri din Europa unde trăiește acest falnic animal – păstrând arhaisme și executarea manuală a activităților casnice și gospodărești, tradiția gastronomică specifică bazându-se pe produse naturale și beneficiind de o rețea de drumuri relativ densă, are și minusuri în ceea ce privește absența unei rețele de alimentare cu apă potabilă, depozitarea și reciclarea deșeurilor menajere, o slabă valorificare a potențialului turistic existent, împletit cu o calitate slabă a serviciilor oferite clienților, existența unor puține puncte de informare și o lipsă a educației localnicilor în ceea ce privește desfășurarea activităților turistice.
Ca urmare, trebuie dezvoltată rețeaua căilor de comunicație (șosele, autostrăzi) și a apei potabile, organizarea de cursuri pentru reconversia forței de muncă în scopul creșterii calității și diversității serviciilor oferite turistilor, acordarea de facilități fiscale pentru întreprinzătorii din turism și sprijinirea acestora pentru construirea de noi pensiuni rurale si agroturistice.
Totodată trebuie încurajate tradițiile manufacturiere și comercializarea produselor obținute, păstrarea obiceiurilor, folclorului și portul popular, propunând astfel o diversitate a ofertelor de vacanță.
Bibliografie
Cărți
1. Bran F., Marin D., Simon T., Economia turismului și mediul înconjurător, Ed. Economică, București, 1998
2. Bubulete, Sârbu, Nădejde, Peleanu, Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – Țara Hațegului, INCD URBANPROIECT, 2003
3. Cosmescu I., Turismul -fenomen complex contemporan, Ed. Economică, București, 1998
4. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, 1948, Cluj 1970.
5. Glăvan V., Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economica, Bucursti, 2003
6. Ioan Aurel-Pop, Istoria Transilvaniei, Vol I
7. Ioan Aurel-Pop, Thomas Nagler, Magyari Andras, Istoria Transilvaniei, Vol III
8. Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2001
9. Minciu, Rodica, Economia Turismului-ediția a II-a revizuită, Editura Uranus, București, 2005
10. Neculai Chirica si Viorel Răceanu, Sub Cerul Purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara 1976
11. Nistoreanu P., Turism rural o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
12. Sabin Adrian Luca, Arheologie și istorie – Descoperiri din Județul Hunedoara, Editura Economică, 2005
13. Țigu Gabriela, Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București, 2003
Referințe Internet
1.***Descriere/oportunități pentru vizitatori http://www.primariehateg.ro/index.php/2012-12-03-15-06-50 , accesat pe 18 mai 2014.
2.***Plan de amenajare a teritoriului zonal,intercomunal-Țara Hațegului-Geoparcul Dinozaurilor http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa1/tara_hateg_etapa1.pdf, accesat pe 14 iunie 2014.
3.***Dezvoltare regională http://www.smart.ro/hunedoara/dezvoltare_regionala/hateg.html, accesat la
4.***C. Ghenea – Șezătoare în Țara Hațegului http://www.mesagerulhunedorean.ro/sezatoare-in-tara-hategului , accesat pe 16 aprilie 2014.
5.***Program de Organizare si Comercializare a Unui Produs cu Tema http://biblioteca.regielive.ro /proiecte/comert/program-de-organizare-si-comercializare-a-unui-produs-cu-tema-138829.html,accesat pe 12 mai 2014.
6.***Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric http://biblioteca.regielive.ro/licente /turism /politica- de-promovare-in-turismul-balneoclimateric-studiu-de-caz-sc-montana-srl-192495.html, accesat pe 17 mai 2014.
7.***Locul si Rolul Turismului in Economie http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/locul-si-rolul-turismului-in-economie-214693.html, accesat pe 17 mai 2014.
8.***Invetarierea Patrimoniului Turistic http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/invetarierea-patrimoniului-turistic-din-comuna-polovragi-in-vederea-valorificarii-lui-superioare-31999.html, accesat pe 13 mai 2014.
9.***Componentele Potentialului Turistic al Romaniei http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/co mponentele -potentialului-turistic-al-romaniei-147813.html, accesat pe 18 mai 2014.
10.***Potentialul Turistic al Indoneziei http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/potentialul-turistic-al-indoneziei-141896.html, accesat pe 20 mai 2014.
12.***Țara Hațegului astăzi http://costyconsult.wordpress.com/2009/10/06/tara-hategului-astazi/, accesat pe 3 iunie2014.
14.***Orașul Hațeg – Vegetația http://orasul-hateg.blogspot.ro/2013/05/vegetatia.html, accesat pe 16 mai 2014.
16.***Proiectele Academiei Române http://www.centruldebiodiversitate.ro/download.php?file=5454% 20-%20Proiectele_ACADEMIEI_ROMANE.doc, accesat pe 4 iunie 2014.
17.***Arheologie și istorie http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/cadru geografic .htm, accesat pe 17 iunie 2014.
18.***Muzeul de Arheologie – Sarmisegetusa http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turi stice-Muzeul-de-Arheologie-Sarmizegetusa-32-p.html, accesat la 3 mai 2014.
20.***Barajul și Lacul de acumulare Gura Apei http://turism.bzi.ro/barajul-si-lacul-de-acumulare-gura-apei-foto-video-18135, accesat pe 16 mai 2014.
21.***Agrement în județul Hunedoara http://www.skytrip.ro/agrement-in-judetul-hunedoara.html, accesat la 12 iunie 2014.
22.*** Studiul structurii socio-agro-economice a Țării Hațegului http://www.creeaza.com/afaceri/agric ultura/STUDIUL-STRUCTURII-SOCIOAGROEC468.php, accesat pe 6 iunie 2014.
23.*** Țara Hațegului – inima turismului http://www.scritub.com/geografie/turism/Tara-Hategului-inima-tuirsmulu71115.php, accesat pe 5 iunie 2014.
24.*** Turismul ca Alternativa de Dezvoltare in Zonele Geografice Industriale – Judetul Hunedoara http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/turismul-ca-alternativa-de-dezvoltare-in-zonele-geografice -industriale-judetul-hunedoara-312732.html, accesat pe 5 iunie 2014.
25.*** Campanie de Promovare a Parcului National Retezat http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ marketing/campanie-de-promovare-a-parcului-national-retezat-316871.html, accesat pe 5 iunie 2014.
26.*** Strategiile de dezvoltare în turism http://ro.scribd.com/doc/230231272/19598795-Strategiile-de-Dezvoltare-in-Turism, accesat pe 12 iunie 2014.
27.*** Rezervații naturale http://www.conacularchia.ro/rezervatii-naturale, accesat pe 14 iunie 2014.
28.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://www.antipa.ro/ro/categories/27/pages/242, accesat pe 14 iunie 2014.
29.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://www.2rism.ro/obiective-turistice/component/co ntent/article/37-transilvania/298-geoparcul-dinozaurilor-qtara-hateguluiq, accesat pe 15 iunie 2014.
30.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://pensiuneadianaretezat.ro/geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului, accesat pe 15 iunie 2014.
Bibliografie
Cărți
1. Bran F., Marin D., Simon T., Economia turismului și mediul înconjurător, Ed. Economică, București, 1998
2. Bubulete, Sârbu, Nădejde, Peleanu, Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – Țara Hațegului, INCD URBANPROIECT, 2003
3. Cosmescu I., Turismul -fenomen complex contemporan, Ed. Economică, București, 1998
4. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, 1948, Cluj 1970.
5. Glăvan V., Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economica, Bucursti, 2003
6. Ioan Aurel-Pop, Istoria Transilvaniei, Vol I
7. Ioan Aurel-Pop, Thomas Nagler, Magyari Andras, Istoria Transilvaniei, Vol III
8. Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2001
9. Minciu, Rodica, Economia Turismului-ediția a II-a revizuită, Editura Uranus, București, 2005
10. Neculai Chirica si Viorel Răceanu, Sub Cerul Purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara 1976
11. Nistoreanu P., Turism rural o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
12. Sabin Adrian Luca, Arheologie și istorie – Descoperiri din Județul Hunedoara, Editura Economică, 2005
13. Țigu Gabriela, Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București, 2003
Referințe Internet
1.***Descriere/oportunități pentru vizitatori http://www.primariehateg.ro/index.php/2012-12-03-15-06-50 , accesat pe 18 mai 2014.
2.***Plan de amenajare a teritoriului zonal,intercomunal-Țara Hațegului-Geoparcul Dinozaurilor http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa1/tara_hateg_etapa1.pdf, accesat pe 14 iunie 2014.
3.***Dezvoltare regională http://www.smart.ro/hunedoara/dezvoltare_regionala/hateg.html, accesat la
4.***C. Ghenea – Șezătoare în Țara Hațegului http://www.mesagerulhunedorean.ro/sezatoare-in-tara-hategului , accesat pe 16 aprilie 2014.
5.***Program de Organizare si Comercializare a Unui Produs cu Tema http://biblioteca.regielive.ro /proiecte/comert/program-de-organizare-si-comercializare-a-unui-produs-cu-tema-138829.html,accesat pe 12 mai 2014.
6.***Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric http://biblioteca.regielive.ro/licente /turism /politica- de-promovare-in-turismul-balneoclimateric-studiu-de-caz-sc-montana-srl-192495.html, accesat pe 17 mai 2014.
7.***Locul si Rolul Turismului in Economie http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/locul-si-rolul-turismului-in-economie-214693.html, accesat pe 17 mai 2014.
8.***Invetarierea Patrimoniului Turistic http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/invetarierea-patrimoniului-turistic-din-comuna-polovragi-in-vederea-valorificarii-lui-superioare-31999.html, accesat pe 13 mai 2014.
9.***Componentele Potentialului Turistic al Romaniei http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/co mponentele -potentialului-turistic-al-romaniei-147813.html, accesat pe 18 mai 2014.
10.***Potentialul Turistic al Indoneziei http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/potentialul-turistic-al-indoneziei-141896.html, accesat pe 20 mai 2014.
12.***Țara Hațegului astăzi http://costyconsult.wordpress.com/2009/10/06/tara-hategului-astazi/, accesat pe 3 iunie2014.
14.***Orașul Hațeg – Vegetația http://orasul-hateg.blogspot.ro/2013/05/vegetatia.html, accesat pe 16 mai 2014.
16.***Proiectele Academiei Române http://www.centruldebiodiversitate.ro/download.php?file=5454% 20-%20Proiectele_ACADEMIEI_ROMANE.doc, accesat pe 4 iunie 2014.
17.***Arheologie și istorie http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/cadru geografic .htm, accesat pe 17 iunie 2014.
18.***Muzeul de Arheologie – Sarmisegetusa http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turi stice-Muzeul-de-Arheologie-Sarmizegetusa-32-p.html, accesat la 3 mai 2014.
20.***Barajul și Lacul de acumulare Gura Apei http://turism.bzi.ro/barajul-si-lacul-de-acumulare-gura-apei-foto-video-18135, accesat pe 16 mai 2014.
21.***Agrement în județul Hunedoara http://www.skytrip.ro/agrement-in-judetul-hunedoara.html, accesat la 12 iunie 2014.
22.*** Studiul structurii socio-agro-economice a Țării Hațegului http://www.creeaza.com/afaceri/agric ultura/STUDIUL-STRUCTURII-SOCIOAGROEC468.php, accesat pe 6 iunie 2014.
23.*** Țara Hațegului – inima turismului http://www.scritub.com/geografie/turism/Tara-Hategului-inima-tuirsmulu71115.php, accesat pe 5 iunie 2014.
24.*** Turismul ca Alternativa de Dezvoltare in Zonele Geografice Industriale – Judetul Hunedoara http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/turismul-ca-alternativa-de-dezvoltare-in-zonele-geografice -industriale-judetul-hunedoara-312732.html, accesat pe 5 iunie 2014.
25.*** Campanie de Promovare a Parcului National Retezat http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ marketing/campanie-de-promovare-a-parcului-national-retezat-316871.html, accesat pe 5 iunie 2014.
26.*** Strategiile de dezvoltare în turism http://ro.scribd.com/doc/230231272/19598795-Strategiile-de-Dezvoltare-in-Turism, accesat pe 12 iunie 2014.
27.*** Rezervații naturale http://www.conacularchia.ro/rezervatii-naturale, accesat pe 14 iunie 2014.
28.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://www.antipa.ro/ro/categories/27/pages/242, accesat pe 14 iunie 2014.
29.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://www.2rism.ro/obiective-turistice/component/co ntent/article/37-transilvania/298-geoparcul-dinozaurilor-qtara-hateguluiq, accesat pe 15 iunie 2014.
30.*** Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului http://pensiuneadianaretezat.ro/geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului, accesat pe 15 iunie 2014.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Potentialul Turistic Si Valorificarea Sa In Depresiunea Hateg (ID: 144826)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.