Potentialul Turistic Natural Si Antropic al Muntilor Apuseni

CUPRINS

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL MUNȚILOR APUSENI

Potențialul turistic al Munților Apuseni

Introducere-

Cap.I Localizarea și caracterisicile generale ale munților Apuseni din punct de vedere geografic

2.1.Scurt istoric

2.2.Alcatuirea petrografică

2.3.Relieful

2.4.Clima

2.5.Apele

2.6.Vegetația

2.7.Fauna

2.8.Solurile

2.9Căi de acces

3.Locuitorii din Apuseni

Cap.II POTENȚIALUL NATURAL AL MUNȚILOR APUSENI

3.1.CADRUL NATURAL

3.2.Relieful munților Apuseni

3.3 .Clima munților Apuseni

3.4. Elementele hidrografice ale munților Apuseni

3.5.Vegetația

3.6.Fauna

3.7.Rezervații naturale

Cap. III POTENȚIALUL ANTROPIC AL MUNȚILOR APUSENI

Cap. IV ZONAREA TURISTICĂ

ÎN MUNȚII APUSENI

PREZENTAREA UNEI AGENȚII DE TURISM ȘI A UNUI PRODUS TURISTIC DIN MUNȚII APUSENI

-studiu de caz-

Prezentarea unui produs turistic al agenției de turism „RUSTIC TURISM”

ANEXE

ANEXE-FOTOGRAFII REPREZENTATIVE DIN MUNȚII APUSENI

BIBLIOGRAFIE

35 pagini

=== potential turistic ===

ARGUMENT

Proiectul meu se numește “POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL și ANTROPIC AL MUNȚILOR APUSENI” și vă pune la dispoziție un conținut unde vă va fi prezentat despre elementele naturale,antropice,zone turistice și principalele trasee turistice .Toate acestea vă pot ajuta să vizitați cea mai frumoasă zonă din Carpații Romîniei ce vă pune la dispoziție cele mai interesante forme carstice și alte forme de relief din munții Apuseni.

Elementele naturale prezentate sunt relieful ,clima,hidrografia,vegetația și fauna acestor munți care ocupă un loc aparte în inima Carpaților romînești.

Elementele antropice de interes turistic din munții Apuseni sunt vestigiile arheologice,monumentele istorice și de artă ,muzeele și casele memoriale, satele turistice,resursele turistice legate de activitatea economica ,elemente de arhitectură populară ,portul popular ,manifestări folclorice , monumentele de arhitectură religioasă, precum și locuitorii acestei zone cunoscuți sub numele de moți și crișeni fiind renumiți pentru ospitalitatea de care dau dovadă pentru ca vizitatorii să se simtă bine la ei acasă.

Alte informatii care sunt prezentate în acest proiect sunt caracteristici despre anumite areale din Apuseni și despre principale trasee turistice care vă pot ajuta să circulați și să vizitați cît mai usor acești munți.

În finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate în munții Apuseni și sunt date informații despre viitorul turismului în munții Apuseni ,mai ales acum cînd am intrat în Uniunea Europeana și există fonduri bănești pentru creșterea turismului în Apuseni.

Iar în ultimele pagini vă voi prezenta cîteva fotografii și alte tabele și grafice ce exemplifică turismul și elementele naturale și antropice din munții Apuseni.

Am ales să prezint această zonă geografică importantă din Romania ,deoarece am vizitat-o acum trei ani și mi-a lasat o impresie bună despre frumusețile naturii,creațiile omului ,evenimentele folclorice și organizarea turismului în această parte a Romaniei și unde m-am simțit „ca acasă”.

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL MUNȚILOR APUSENI

Potențialul turistic al Munților Apuseni

Introducere-

La începutul secolului al XIX-lea călatoriile în scopuri turistice nu reprezentau decît un fenomen marginal.Cu toate acestea ,cea mai veche întrebuintare a cuvîntului “turist” o datorăm acelor ani.Desigur că la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legată de caravane ,de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.

Însă într-un secol și jumătate ,datorită dezvoltării economice și industriale a națiunilor ,turismul a devenit un sector esențial al activității economice a mai multor state .Fiind una din formele de activitate care satisfac cerințe personale ,turismul este o verigă premergătoare consumului final , cu efecte economice ce nu trebuie neglijate.El a pus în joc enorme sume de capital ,materializate în lucrări publice ,mijloace de transport,alimentație și diverse alte servicii ,ajungînd în prezent să numere mii și mii de firme care se bucură de o foarte bună organizare , începand cu micile birouri de voiaj și terminînd cu lanțuri întregi de hoteluri de lux.

Turismul -ca ramură a economiei romînesti atrage dupa sine o serie de efecte pozitive remarcabile:

Transferul geografic de resurse

Amenajarea și sistematizarea teritoriului;

Echilibrarea balantei de plăți;

Integrarea mai rapidă în Uniunea Europeana;

Arealul munților Apuseni este o zonă declarată în mare masură ca fiind defavorizată atît din punct de vedere economic cît și social, lucru datorat în special trecerii de la o economie centralizată la cea de piață.Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor să scadă alarmant în anii ce au trecut.

Ocupațiile de bază ale acestora sunt ca și până acum ,mineritul și prelucrarea lemnului și olăritul.

Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere;areale care au concentrat o mare putere de muncă în comunism , dar care acum sunt nevoite să facă reduceri de personal masive,pentru a putea face față necesităților și problemelor întîmpinate.Dar acestea sunt și cele care care au posibilitatea de a atrage investiții,cum ar fi proiectul de la Roșia Montana.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud ,Campeni, Zlatna , Brad, Vascău , Nucet si Huedin-orașe cu peste 15-20 000 de locuitori ,în care este concentrată cea mai mare parte a populatiei.

Cadrul natural al Munților Apuseni asigură nu numai suportul material și “atmosfera” de derulare a actului receptiv ,ci contribuie efectiv într-un procent semnificativ la concretizarea lui.

Toate acestea fac ca munții Apuseni să aiba un potențial turistic de o mare complexitate și de o valoare turistică deosebită.

Cap.I Localizarea și caracterisicile generale ale munților Apuseni din punct de vedere geografic

Munții Apuseni sunt localizați în partea central vestică a Romîniei , fiind învecinati la est cu podișul Transilvaniei,la sud cu Mureșul ,la nord cu podișul Someșan și Dealurile de vest,iar la vest Campia și Dealurile de vest .

Sunt mărginiți la nord și sud de paralela 46* si 47* și prin centrul lor trece meridianul de 23*.

Munții Apuseni constituie o mare atracție turistică a țării ,drept pentru care au fost clasificați ca făcînd parte din grupa munților de o foarte mare complexitate turistică ,alături de mult mai mediatizații săi frați ,munți din Carpații Orientali și Meridionali.

2.1.Scurt istoric

Una dintre cele mai vechi urme de cultură materială descoperite pe teritoriul munților Apuseni care atestă existența unor comunități umane înca din depărtatele ere ale bronzului și fierului este constituită de așa zisele “depozite de bronz de la Zlatna”.Locuirea acestor zone a continuat în perioada preromană și romană,primele așezări mai mari ,fiind legate de exploatările auro-argintifere atestate la Roșia Montana și Zlatna.

Anul 1201 este cel care se vorbește despre prima atestare a “TERREI ABRUTH”-Abrudul de astăzi.

Mai târziu au avut loc evenimentele majore cum ar fi răscoalele lui Horia,Cloșca și Crisan(1784) și participarea moților la revoluția (1848) sub conducerea lui Avram Iancu.

Data de 1 Decembrie 1918 este înregistrată în îstoria acestor locuitori prin participarea moților la marea unire națională .

Moții- locuitorii zonei delimitate de perimetrul Munților Apuseni păstrează și azi ocupațiile străvechi precum sunt creșterea animalelor ,prelucrarea lemnului ,mesteșugul ,dovada făcând numeroasele obiecte și unelte din lemn ,ornate cu incrustații și motive decorative de o rara valoare și frumusețe.

2.2.Alcatuirea petrografică

Sunt alcătuiți din roci vulcanice (munții Metaliferi),șisturi cristaline (munții Bihor, Vlădeasa , Gilău,Găina) ,dar în deosebi din calcare ,de unde și multitudinele fenomene carstice:peșteri, chei,doline ,lapiezuri și sohodoluri.Sunt intens mineralizați ,bogati în metale și nemetale.

2.3.Relieful

a)Munții

Apusenii reprezintă cel mai inalt și mai complex sector de munți din Carpații Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m în zona centrală ,iar în nord și sud nu ating mai mult de 700-1000m.

Cuprind în partea centrală Munții Bihor (1849m),extinzîndu-se la est în Muntele Mare(1826m) și la nord în munții Vlădeasa(1836m).În prelungirea estică a munților Bihor se afla muntele Găina(1467m),iar în nord-est se afla în munții Gilău.

În sud-est sunt munții Metaliferi(1018m) și munții Trascăului ,iar în vest munții Crișurilor:munții Zarand(vf.Drocea-836m),munții Codru-Moma(vf. Plesu-1112m),munții Pădurea Craiului și munții Plopiș(776m).

În nord ,dincolo de valea Barcăului ,se desfășoară un complex de culmi muntoase ,alcătuite din șisturi cristaline,cu altitudini reduse ,înconjurate de dealuri.Acest sector de legatură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali ,numit “Jugul intracarpatic” include munții Meseș și dealurile Prisnel ,Preluca și Dealu Mare,depășind foarte rar altitudinea de 800m.

b)Depresiunile

În grupa Apusenilor , alături de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:

Depresiunea Zarand;

Depresiunile – golfuri Vad-Borod și Beiuș;

Depresiunile marginale Huedin și Simleu;

Depresiunile intramontane Gurahonț și Brad;

c)Pasurile

Cele 3 pasuri din această grupă sunt urmatoarele :

Vălișoara(între depresiunea Brad și Culoarul Mureșului)

Ciucea(între depresiunea Huedin și Vad-Borod)

Bucium(leagă Culoarele văilor Ampoi și Arieș)

2.4.Clima

Climatul în care se înscriu munții Apuseni este cel montan cu influențe oceanice,caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6*C,la baza munților -0*C. sau chiar negative pe înălțimi și inversiuni de temperaturi în depresiuni. Precipitațiile iau valori de 700 – 1200mm/an și chiar peste 1200mm/an în zonele înalte(Bihor, muntele Mare,Gilău).

Caracteristic este vântul de vest.Se întâlneste fenomenul de foehn,care pătrunde în zona depresiunilor Alba-Iulia.

2.5.Apele

Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată ,fiind reprezentată de râurile:Arieș,Crișul Repede,Crișul Alb,Someșul Rece si Someșul Cald.

Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale-Vărăsoaia-lac format într-un ținut calcaros și lacuri artificiale cum ar fi: Fântânele,Tarnița și Gilău pe Someșul Cald).

În zona munților vulcanici rețeaua de ape freatice mineralizate reprezintă apele subterane (Moneasa-bicarbonate și sulfurate).În regiunile carstice aceste rețele de ape sunt discontinue și formează grote și peșteri.

2.6.Vegetația

Speciile de plante sunt grupate într-o etajare armonioasă după altitudine:

etajul foioaselor; (fag,tei,frasin,mesteacăn)

etajul pădurilor de amestec;

etajul coniferelor;

În zona subalpină (Bihor,Vlădeasa) sunt caracteristice tufărișurile(jneapăn,ienupăr,afin),iar în zona alpină –pajiștile alpine.În depresiuni și luncile râurilor apar stuful,papura,trestia,salcia,plopul,arinul.

2.7.Fauna

Cele mai întâlnite animale din această zonă sunt lupul,vulpea,ursul,mistrețul,cocoșul de munte și acvila de munte.

Dintre pești caracteristic este pastravul.

2.8.Solurile

În cea mai mare parte a acestor locuri sunt întâlnite argiluvisolurile (cenușii și brun-roșcate) care apar în etajul pădurii,brune și brune-acide(climat umed și răcoros),solurile podzolice și spodosolurile.

2.9Căi de acces

Datorită poziției sale în cadrul țării ,grupa munților Apuseni este străbătuta de o rețea bine dezvoltată de căi de acces atât pe șosele,cât și pe căi ferate.

Perimetrul zonei este marcat de către drumurile și căile ferate ce trec prin Oradea,Alesd,Huedin,Cluj-Napoca,Turda,Alba – Iulia,Sebeș,Simeria,Deva,Lipova,Pauliș,Arad,Ineu și Tinca.

În cadrul munților se desfășoară o „ perdea”de rute cu puncte de intersecție în următoarele localități :Lunca,Vârfurile, Brad, Câmpeni.

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Beliș,mai în amonte existând numai drumuri forestiere .O altă variantă ar fi calea ferată până la Cetățile,iar de aici se poate urma același traseu rutier.

Se poate ajunge în munții Apuseni din Cluj-Napoca,urmându-se drumurile E 60 sau E 81,până în Turda,iar de aici fie pe DN 75 la Câmpeni,cu posibilitatea de a se ajunge până în Abrud și chiar mai departe ,fie pe calea ferată , urmând același traseu,numai până în Abrud.

Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmându-se traseul DN 74 prin localitățile Zlatna,Abrud și Câmpeni.

Vestul Apusenilor este accesibil datorită infrastructurii reprezentate de către drumul 79 A de la Ineu la Bârsa spre Halmagiu și Brad sau de către drumul E 79 care trece prin Oradea ,Beiuș,Halmagiu și Brad,în paralelul căruia se poate călători și pe calea ferată între localitățile Beiuș și Nucet.

3.Locuitorii din Apuseni

În munții Apuseni așezările omenești permanente sub forma de cătune urcă până pe platoul de la Ocoale-Scărișoara ,la 1200m .

Moții reprezintă o străveche populație a Apusenilor fiind strâns legați de locurile lor natale.Terenul agricol,redus ca întindere este aninat pe versanții văilor sau pe platformele înalte .

Satele moțești sunt răsfirate cum ar fi comuna Arieșeni care are casele la o distanță de 60 km pătrați una de alta. Moțului , obișnuit cu drumul ,nu i se pare un fapt deosebit că de la el acasă până în centru trebuie să meargă aproximativ 3 ore! Agricultura este principala funcție a moților și se practică până la 1200m,altfel climatul rece nu permite decât cultivarea cartofului, orzului și grâului care riscă să nu se coacă din cauza frigului.

Pășunile întinse de pe culmile cele mai înalte ajută la creșterea oilor și a bovinelor.Suprafețele necultivabile mai sunt folosite pentru cultivarea ierburilor care sunt cosite pentru furajarea animalelor la iarna.Cea mai mare bogație a moților și a acestor munți o constituie pădurile de molid care ajută la prelucrarea lemnului,unde meseria de dogar este dominantă printre moți și începe de la alegerea lemnului pentru doage și până la închegarea butoaielor,putinilor și donițelor ,precum și de confecționarea tulnicelor și obiectelor de artizanat :fluiere,ploști,donicioare,ș.a.

Lemnul mai este folosit pentru construirea caselor ,care au o arhitectură specifică ,a grajdurilor pentru oi și bovine sau pentru ținerea acareturilor mesteșugăresti,precum și pentru construirea meselor paturilor,scaunelor,uneltelor folosite în gospodăria proprie sau pentru comercializare.

Importantă datină stramoșească a moților este organizarea faimosului Târg de fete de pe Muntele Găina care constituia un prilej de reunire a tuturor fetelor și băieților din regiunile munților Apuseni ca să se cunoască și să contracteze căsătorii . Dar de-a lungul timpului tradiția nu se mai respecta și astfel tîrgul se organizează pentru schimbul de mărfuri și sărbătoare folclorică între cele două categorii de locuitori din Apuseni moții și crișenii care își schimbă între ei produsele sau le vând la turiștii veniți în munți. Moții vin cu butoiașe ,ciubere,greble,donițe,diferite obiecte miniaturale :căni,ploști,butoiașe,donițe,etc.,pe când crișenii vin cu fructe ,legume,țesături și obiecte de ceramică.

Din cauza numărului mare de turiști care iau parte la târg ,caracterul folcloric al serbării începe să se piardă luându-i întaietatea un alt târg și anume Târgul de la Călineasa care se ține în șesul de la Călineasa cu o săptămână înainte.

Crișenii sunt locuitori din depresiunea Beiuș a Apusenilor care locuiesc la poalele munților ,fiind legați mai mult de pământurile bogate ale depresiunii.

Părțile mai pustii ale munților sunt cele din bazinul Someșului cald vizitat doar de turiști și platourile masivului Vlădeasa străbătute de turme de oi aflate în transhumanță.

Cap.II POTENȚIALUL NATURAL AL MUNȚILOR APUSENI

Potențialul natural reprezintă prin peisaje spectaculoase configurația variată a reliefului ,condițiile climatice favorabile (frecvența redusă a fenomenelor negative ,absența temperaturilor excesive),valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali ,(ape minerale și termominerale,nămoluri curative,topoclimat și microclimat ,fauna și flora ,etc.)

3.1.CADRUL NATURAL

Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat într-o formă sau alta neatinse de activitățile umane.Prin specificul,conținutul și valoarea lor ,resursele turistice naturale reprezintă ,pe de o parte ,atracții turistice,pretabile pentru vizitare ,iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca “materie primă”.

Munții Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de :relief,climă,râuri,lacuri,ape subterane ,vegetație ,faună,ș.a.

Teritoriul acestor munți dispune de un fond bogat și foarte variat de resurse naturale ,componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr și densitate relativă mare și de valențe estetice,științifice,recreative și educative superioare.Aceste valențe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului să reprezinte principalele elemente de atragere a sa și de reținere a turiștilor.

Principalul element atractiv îl constituie relieful ,valoarea sa turistică fiind amplificată de particularitățile celorlalți factori geografici cum ar fi clima,hidrografia,vegetația și fauna.

3.2.Relieful munților Apuseni

Relieful munților Apuseni se înscrie drept cel mai variat potențial turistic ,prezentând interes prin valoarea sa peisagistică ,cât și prin posibilitățile sale de acces ,de desfășurare a activităților turistice și de amenajare pentru turism.

Munții Apuseni își impun frumusețea cadrului natural luat in ansamblu ,remarcabil pentru frumusețea peisajelor sale.

Sub acest aspect cea mai interesantă este zona carstică a munților Bihor care reprezintă cea mai spectaculoasă ,interesantă și originală zonă carstică din țara noastră ,similară sau superioară unor zone carstice din Europa.

Munții Trascău

Ea întrunește cele mai reprezentative formațiuni carstice de suprafață :doline,văi carstice izbucuri,ponoare,etc.și de adancime (peșteri,avene) unele dintre ele comparabile cu alte formațiuni similare din alte părți ale lumii reprezentând de altfel ,obiectivele turistice majore ale munților Apuseni evidențiindu-se:

Chei pitorești și impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seacă (cheile Garda Seacă ,Tăuzului ,Cerbului ,Sohodolului,Gărdișoara),de la Coiba mică ,valea Ordâncușa,valea Arieșului mare (cheile Mândruțului),Albacului sau de la Zugăi pe valea Stearpă.

Peșteri de mărimi diferite cu formațiuni spectaculoase sau de ordin științific printre care peșterile Ghețarul Scărișoara,Vârtop,de pe valea Garda Seacă,Coiba mare,Coliba Ghițului,Peștera cu Apa de la Fata Bălăcenii Sura ,izbucul Sura Apei,Peștera lui Ionele,Peștera Urșilor.

Izbucuri pe valea Garda Seacă :izbucul Tăuzului,Gura Apei ,coliba Ghiobului.

Cascade și praguri pitorești pe valea Gărdișoara și Arieșul mic (cascada Vârciog)

Ponoare,doline,lapiezuri apar în depresiunea închisa , ocoale,în împrejurimile cătunelor Ghețari și Ocoale ,și pe platoul carstic Scărișoara.

Relieful carstic reprezintă aspecte pitorești în perimetrul Muntele Mare,unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Arieșului,cheile Posagii,Pociovaliștei,Runcului,Ocolișelului, Sagagelei,renumitele izbucuri Feredeu și Bujori de pe valea Posaga,cascadele sipote și izbucul de pe valea Arieșului și masivul calcaros Scărișoara-Băiloaia,cel mai interesant sector al acestor munți.

Munții Trascău sunt prezenți în teritoriu cu formațiunile calcaroase din versantul sudic al masivului Bedeleu,peșterile Huda lui Papara și Zmeilor ,cheile Morilor,Ponorului,Bulzului și cascadele de pe valea Poienii.

Pitorescul cadrului al zonei este sporit și de peisajele create de celelalte formațiuni geologice aflate în alcătuirea munților ce străjuiesc valea Arieșului ,reținând atenția în mod deosebit “clăile” vulcanice ce domină formele în general montane ale ramurii estice(munții Auriferi) a munților Metaliferi printre care Poienuța,Detunatele,Vălcioiu și Gemenele.În morfologia de detaliu chiar și unele roci sedimentare din alcătuirea acestor munți au generat forme ce se impun în peisaj :stânci abrupte,vârfuri ascuțite,mici creste,cum ar fi Margaia de langa Lupșa,Negrileasa,culmea Mogoșului din munții Trascău.

Frumusețile peisagistice constituie o mare bogăție în Apuseni ,acestea găsindu-se în marea majoritate a zonelor de văi sau de culmi montane:munții Bihor în zona Vârtop ,comuna Arieșeni,Muntele Mare ,munții Trascău.De la platoul muntelui Găina se zăresc în depărtare șesurile Aradului,extremitățile vestice ale munților Apuseni,pădurile de molid și de brad de la Dragu,culmea Bihorului învecinat(1848m) fermecătoarea vale a Crișului Alb cu satele ei , forma piramidală a Măgurei,vârful Strâmba și Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii.

3.3 .Clima munților Apuseni

Clima este un alt element de atracție turistică ce reprezintă particularitățile climatului deoarece favorizează desfășurarea de activități turistice pe parcursul întregului an.Zona munților Apuseni are un climat continental moderat cu particularități determinate de poziția sa, fiind sub directa influență a maselor de aer umed și răcoros dinspre vest peste care se suprapun influențe sudice și sud-vestice care aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicală.Apar și influențe climatice nordice și nord-estice purtătoare a unor mase de aer rece ,de origine polară și arctică.

În acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor ,are temperatura medie anuală de 6* C . În funcție de regimul termic se constată:

Zile de iarnă -temperatura maxima sub 0* C ,în depresiuni,în întervalul noiembrie –martie(35 zile) și octombrie-aprilie(70 zile),în zona înalta a munților Bihor;

Zile cu îngheț se produc în intervalul septembrie-aprilie pe văile râurilor ,uneori și în august-iulie ,la mare altitudine.

Zile de vară cu temperatura maximă de 25* C apar numai în bazinele inferioare ale râurilor în perioada martie-septembrie(80 zile).Numărul lor scade odată cu altitudinea ,până la o zi sau deloc(peste 1599m)

Datorită influenței circulației vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85%.Nebulozitatea cea mai accentuată (7 zecimi) se înregistrează în munții Bihor și muntele Mare corespunzator umezelii de 85%.În zona înaltă zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase ,în timp ce zilele cu cer senin se remarcă mai ales spre estul teritoriului.

Precipitațiile sunt abundente în zona munților Apuseni ,variind de la 1400mm ,în vest ,pe culmile înalte ale Bihorului și muntele Mare până la circa 1100 mm,la Arieșeni -800 mm și Avram Iancu-650 mm și mai puțin de 800 mm spre vest.

Maximul pluviometric se înregistrează în lunile mai ,iunie și iulie,iar cele mai mari cantităti de precipitații cad în februarie și martie.Ninsorile cad timp de 50-60 zile în munți și de 20-30 zile în depresiuni și văi.Stratul de zăpadă duează 150 zile pe an în zona Montana înaltă și 30-50 zile în vale.În zona de munte stratul de zăpadă este stabil din luna decembrie până în martie.

Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă sunt înăltimile de peste 900 metri ,stratul de zăpadă atinge 30-40 cm.Vântul este adaptat liniilor mari ale reliefului,astfel în zona Montana predomină circulația vestică,la Câmpeni ,direcțiile dominante sunt cele de sud-vest,vest și nord-est .

Particularitățile climatului creează ambianța pentru activitatea de turism ,dar constituie în același timp și un important factor natural de cură (climatoterapie);se disting trei tipuri de bioclimat:excitant-solicitant de câmpie,sedativ –indiferent de deal și podiș,tonic-stimulent de munte.Unele din aceste trei tipuri se constituie în factori indispensabili practicării turismului(zapada pentru practicarea sporturilor de iarnă) reprezentând în același timp și un important potențial turistic,interesând activitatea turistică atât în sezon ,cât și în eztrasezon.

3.4. Elementele hidrografice ale munților Apuseni

Fluviul Arieș

Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanță turistică ridicată ,impunându-se prin elementele estetice pe care le introduce în peisaj prin aspectele științifice complexe ce le prezintă sau prin posibilitățile oferite pentru practicarea de activități de recreere și de agrement nautic.

Astfel ,atât Arieșul ,cât și afluenții săi prezintă văi pitorești marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase întrerupte de bazine sau lunci.În lungul acestor văi este o importanță rețea de drumuri feroviare și poteci care asigură accesul în munți,în toate direcțiile,alcătuind principala rețea de trasee turistice.

Pentru balneoturism funcționează ca bazine complexele lacustre de la Turda ,Cojocna,Ocna-Dejului,Băița-Gherla.O atracție deosebită o constituie fenomenele hidrologice din zonele carstice .Dirijate în subteran prin sorburi și ponoare (Scărișoara,Ghețari și Ocoliș),apele străbat distanțe mari în interiorul calcarelor și ies la suprafață prin guri de peșteră ,izvoare carstice sau izbucuri puternice(Cotețul Dobreștilor, Tăutul și Gura Apei)

În peisajul teritoriului există o serie de lacuri antropice unele amenajate la începutul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploatației miniere.Este vorba de cele 9 lacuri amenajate în perimetrul comunei Roșia Montana cu o suprafață de 6,4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2,5 ha.

3.5.Vegetația

Con de brad din munții Apuseni

În munții Apuseni apar toate etajele și subetajele de vegetație.Vegetația subalpină se întâlnește insular în Curcubata mare și muntele Mare,limita ei inferioara coborând până la 1560 m.Asociațiile de tufărisuri apar în alternanța cu pajiștile alpine.Tufărișurile sunt formate din jneapăn ,ienupăr pitic ,arin de munte ,smardar.Gramineele alcătuiesc în special pajiștile :părusca,iarba vântului,firuța și mai multe dicotiledonate.

Etajul molidului este întâlnit în munții Bihorului și muntele Mare ,limita inferioara fiind cuprinsă între 1550 m și 1230 m.Pădurile de molid îmbracă versanții abrupți ai acestor munți coborând uneori spre văi.Elementul principal este molidul ,la care se adaugă bradul,fagul și arinul alb.

Subetajul molidului se află în etajul pădurilor de foioase cu mai multe etaje.Pădurile de rășinoase și de fag apar între 1200 și 900 m.Speciile caracteristice sunt fagul și bradul ,la care se adaugă frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul și alunul.

Pădurile de fag ocupă cea mai mare parte de pădure din bazinul Arieșului.

Pajiștile secundare foarte răspândite în munții Metaliferi ,Trascau și în depresiuni ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrișate și aparțin formației de paiuscă cu diverse specii.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascău și în regiunile deluroase limita superioara fiind la 700 – 900 m.Speciile întâlnite în aceste păduri sunt stejar ,garnița,fag,carpen,frasin.

Vegetația luncilor este deosebită față de cea a etajelor de vegetație străbătute de râuri ,factorul hotărîtor putând fi inundațiile periodice ,dar și apropierea apelor freatice.Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,răchita ,aninul negru,iar din cele ierboase :rogoz,stânjenel de balta și se întâlnesc bazinele râurilor Arieș,Arieșul mic,Abrud,Posaga,Ocoliș ,Iara.

Vegetația de mlaștină cunoscută sub numele de “molhas” provenită din graiul moților este prezentă în Vârful Căpățănii din Muntele Mare și este formată din mușchi,fanerogame,merișor,roua cerului.

Potențialul natural generat de vegetație complectează gama atracțiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .

3.6.Fauna

CAII BOURUL

Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanță mai mult prin valoarea sa cinegetică.Fauna de mare interes vânătoresc se concentrează în unitățile montane :urs,mistreț,cocoș de munte,cerb,etc.,dar și în pădurile de deal și câmpie :căpriorul.

În pădurile de foioase păsările au reprezentanți tipici :ierunca ,pițigoiul,mierla,buha.

În făgete trăiesc :șoarecele gulerat,viezurele,ursul brun,lupul,jderul ,cerbul,mistrețul ,iepurele și veverița.

Căprioara este mai des întâlnită în pădurile de stejar decât în făget ,iar păsările sunt numeroase aici:sturzul de vâsc,potârnichea,ciocârlia de pădure,graurul,ghionoaia sură.

atracție deosebită în bazinul Arieșului o constituie fauna piscicolă care cuprinde mai multe specii de pești,cu o zonalitate bine evidentiață:

zona păstrăvului ocupă o buna parte din bazinul Arieșului și principalii săi afluenți Ariețul mic ,Bistra,Lupșa, (urcă până la 1400 -1500 m și coborând până la 600 m)

zona lipanului și moioagei se găsește pe cursul superior al Arieșului;predominante sunt specii ca lipanul și mreana de munte sau moioaga.

zona scobarului ocupă o bună parte din cursul inferior și mijlociu al Arieșului,iar speciile dominante sunt scobarul și cleanul

zona cleanului suprapusă cursului inferior al Arieșului și este dominată de specia cleanului

3.7.Rezervații naturale

Cheile Galbenei

Pentru a se păstra nealterate frumusețea lor ,o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre a putea fi transmise în cât mai buna stare generațiilor care vor urma ,chiar în condițiile puternicelor influențe pe care le exercită omul.

Ocrotite și declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de colț întâlnite pe stâncile calcaroase din munții Bihor,muntele Găina ,muntele Mare și munții Trascău;strugurele ursului de la Scărițele-Bălioara;pinul de pe stânca din albia Arieșului de la Sălciua; ”fagul împaratului” de la Baia de Arieș;frasinul de la Aiton având vârsta de cca 300 ani si circumferința de 7 m.

În cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,păsările insectivore.

În munții Apuseni se individualizează o serie de rezervații naturale de mare interes cu regim special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turiști.

a)Rezervații geologice

Dealul cu melci se află în vestul comunei Vidra ,reprezentând un celebru recif senovian prin întinderea apreciabilă, variația speciilor de animale și marea diversitate a organismelor.Forma dominantă o reprezintă melcul Acteonella cu speciile Gigantea și Lamavka cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate într-un spațiu restrâns în cretacicul superior.

Detunata goală și detunata flocoasă(24 ha) constă în prezența faimoaselor coloane de bazalt,de formă prismatic hexagonală. Aflate în munții Metaliferi ,aceste vârfuri deja modeste ca altitudine reprezintă puncte de puternica atracție pentru iubitorii naturii.

Complexul carstic Scărișoara(200 ha) – accesul în această peșteră se face printr-un aven care dă într-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime și o denivelare de 220 m.

b) Rezervații botanice :

Rezervația naturală de la Scărișoara-Bălișoara-zona ocrotită este situată în partea superioară în masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi țepoase ,însoțite de plante saxofile.În această subasociatie regională se remarcă argintica ,precum și strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.

Rezervația Căpătâna-se află pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde se gasesc cele mai înalte tinoave din țară ,numite de moți “molhasuri”.Situată la 1600 m ,rezervația este formată din mușchii Sphagnum și Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum și pâlcuri de pinus mugho,alge,în varietăti de forme noi.

Rezervația Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c)Rezervațiile forestiere-

Pădurea de larice de la Vildom este situată la poalele munților Trascău la sud de Arieș.Laricele apare în locurile luminate ,în pâlcuri sau arborete destrămate și se întâlnește în cadrul etajului fagului.

d)Rezervații mixte:

Cheile Turzii(125 ha) reprezintă o uriașă spintecatură în bara de calcare jurasice ,la jumatatea culmii Petreștilor.Râul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in cheiepana la 420 ,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.

Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si pentru Europa.,cum ar fi o plantă specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.

Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;

plante medicinale;

factori climatici(aeroterapie si cura de teren)

curele de aeroionizare;

Cap. III POTENȚIALUL ANTROPIC AL MUNȚILOR APUSENI

Reprezentând creația umană ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice ,culturale și economice ,cât și elementele spirituale și tradiționale ale oamenilor de pe văile ce străbat munții Apuseni manifestate de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasa cu natura.În zona Apusenilor există un imens tezaur de vestigii arheologice ,monumente istorice ,de arhitectură și de artă ,precum un impresionant patrimoniu de care atestă evoluția si continuitatea în muncă și de viața în acești munți,dezvoltarea culturii și artei poporului român.

Între componentele resurselor antropice turistice ale zonei munților Apuseni ,cele mai reprezentative sunt:

Vestigiile arheologice legate de geneza poporului român și paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetățile dacice,ruine ale unor cetăți milenare,s.a.

Monumente istorice,de arhitectură și de arta cu valoare de unicat:bisericile și mănăstirile cu fresce interioare;bisericile si cetățile țărănești fortificate;monumentele istorice din principalele orașe-vechi capitală sau orașe medievale.

Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti.

Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.

Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.

Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.

Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.

Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.

Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de:obiectele executate din lemn(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare ornate cu piele,unelte din metal cu ornamentatii.

ȚARA MOȚILOR

SATUL IN MUNȚII APUSENI

10. Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

11. Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva împilării sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu împotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si „Doamna Muntilor”;

12 Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente în majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

13 Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel în pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand  din paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla „Pestera Calastur”, situata la cea mai mare cota, „Pestera Morarilor” (660 m) si „Pestera Binder” (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.

Cap. IV ZONAREA TURISTICĂ

ÎN MUNȚII APUSENI

În Muntii Apuseni, zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si complexa a resurselor turistice, într-o viziune unitara, în vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. Raportata la scara întregii regiuni, concepand turismul ca sistem, zonarea turistica urmareste stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare si amenajare prioritara a patrimoniului turistic ca si în cazul zonarii turistice a Romaniei, ea s-a dovedit o importanta analiza unitara a relatiilor existente între turism si teritoriu, în vederea dezvoltarii optime, armonioase a turismului.

Arealul de la Vadul Crisului si defileul Crisului Repede

Accesibil prin calea ferata Oradea-Cluj, sau prin ramificatia rutiera din DN 1 (E 60) de la Topa de Cris, reprezinta un complex carstic deosebit de pitoresc, format din calcarele din Muntii Padurea Craiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa defileul Crisului Repede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai însemnate sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului, Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera Deventului si Pestera Caprei.

In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si uvale, precum si Pestera Vantului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara. (11000m).

Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care traverseaza Pestera Vadului;

ˇ  Arealul Meziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra -Pestera Meziad- dispusa în cinci etaje, cu o lungime a galeriilor de 3400 m. Accesul este asugurat de o sosea ce pleaca din orasul Beius;

ˇ  Arealul zona carstica Padis – Cetatile Ponorului reprezinta cel mai însemnat areal carstic din tara, atat datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe drumuri de culme, venind de la Stana de Vale sau Scarisoara, fie urcand pe soseaua de la Sudrigiu, Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati:

• Padisul;

• Poiana Ponor;

• Lumea Pierduta;

• Cetatile Ponor.

ˇ  Arealul Vaii Aleului, situat sub Masivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la Sudrigiu, pe vale Crisului Pietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici în amonte pe aceasta vale. Frumusetea povarnisurilor abrupte ale Muntilor Bihorului, Cascada Bohodeiului, clima de adapost, terenul din Poiana Aleului, extrem de propice pentru amenajari turistice, recomanda necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic;

ˇ  Arealul valea Iada – Stana de Vale se desfasoara de-a lungul a circa 42 km, de la confluenta vaii Iada cu Crisul Rece pana în bazinetul de la Stana de Vale. Farmecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de defileu cu bazinete, în cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. Depresiunea Stana de Vale este dominata de masive muntoase înalte, reprezentand unul dintre cele mai însemnate centre turistice din Muntii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si hrana;

ˇ  Arealul carstic al Vascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii, sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr-o tona deosebite de pitoreasca în partea estica a Masivului Codru Moma. Este accesibil fie din comuna Crisilor, fie din comuna Ponor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la intervale de timp regulate;

ˇ  Arealul Muntele Baisorii (1600 m) este situat la o distanta de 50-53 km departare de Cluj-Napoca si Turda beneficiaza, în medie, de 171 zile cu zapada, fiind solicitata în special în intervalul 15 noiembrie-15 aprilie. Vara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si pescuit. Tot aici se întalnesc rezervatia Scarita – Belioara, Cheile Runcului si  ale Pociovalistei, varful Cornul Pietrii si alte cateva obiective; fiind usor accesibile de la cabanele din Muntele Baisorii;

ˇ  Arealul Gilau – Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si una din „portile” cele mai solicitate pentru patrunderea în interiorul Muntilor Apuseni;

ˇ  Arealul Belis – Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean Huedin – Belis – Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile Baciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile Turzii, includerea între rezervatiile naturale ale zonei;

ˇ  Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate ajunge pana la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din Muntii Apuseni, aflat într-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge la Piatra Cetii, cu interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. Aici se întalneste floarea de colt sau siminicul;

ˇ  Arealul Valea Ampoiului. Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la Valea Mica;

ˇ  Arealul Muntii Codru – Moma se situeaza în partea de nord-est a judetului Arad. Principalul obiectiv din aceasta zona îl constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In împrejurimi se pot face excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al Vascaului. In apropiere, în perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul Muntilor Codru – Moma se întalnesc si alte obiective de interes turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele forestiere compacte;

ˇ  Arealul depresionar Gurahont – Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice din depresiunile Almas – Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului Alb între comunele Varfurile si Gurahont întinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru – Moma cu Muntii Zarandului, satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si satele din depresiunea Halmagiu – interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.

Principalele trasee turistice

Luate în functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:

a) Muntii Bihor:

• Stana de Vale – Pestera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.

b) Muntii Codru-Moma:

• Dumbravita de Codru – Moneasa.

Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat vara, cat si iarna.

c) Muntii Padurea Craiului:

• Cabana Vadu Crisului – Pestera Vantului.  

Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-întors.

d) Muntii Metaliferi:

• Geoagiu Bai – Cheile Mazii – Cheile Ardeu – Glod – Cheile Cibului – Cheile Bacaiei – Bozes – Geoagiu Bai.

Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune în evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.

e) Muntele Gaina:

• Bulzestii de Sus – Pastravaria Bulzestii de Sus – Muntele Gaina si retur.

Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat între varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.

f) Muntii Vladeasa:

• Cabana Scarisoara – Ghetarul Scarisoara – Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.

g) Muntii Trascau:

• Lacul Ighel – Intregalde – Cheile Rametilor – cabana Sloboda.

Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel – Intregalde 3, 5 ore; Intregalde – Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor – Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil în sezonul cald.

h) Muntele Plopis (Muntele Ses):

• Hanul Piatra Craiului – Sub Vf. Magura Mare – Comuna Tusa.

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, în apropierea varfului principal.

i) Muntii Meses:

• Zalau – Culmea Meses – Ruinele cetatii Porolissum – Moigrad.

Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.

j) Muntii Zarand:

• Obarsia (Rosia Noua) – Saua Rosia – Izvorul Iacobini – Iacobini – Gurahont.

Marcaj: triunghi galben, Iacobini – Gurahont; nemarcat, Obarsia – Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.

k) Muntii Gilau (Muntele Mare): 

• Cabana Muntele Filii – Varful Huzii – Varful Ierii – Cetatea Lita – Plopi – Varful Rasca Mare – Cabana Somesul Rece.

Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura între cabane la o altitudine joasa.

l) Cheile Turzii:

• Cabana Cheile Turzii – Prin Cheile Turzii – La moara si înapoi. 

Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este nerecomandabil iarna, marcajul îl constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

Propuneri pentru viitorul turismului în munții Apuseni

Muntii Apuseni se integreaza în sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile în zona bordurii nordice (Belis – Rachitele – Calatele – Sancraiu).

Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale – arta populara, folclor, etnografie, traditii – valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni în viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, într-un procent tot mai mare.

In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce în timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi înfiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar în stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales în directia protejarii si ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca înaltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat în cazul altor grupe.  

PREZENTAREA UNEI AGENȚII DE TURISM ȘI A UNUI PRODUS TURISTIC DIN MUNȚII APUSENI

-studiu de caz-

Agenția de turism „Rustic Turism S.R.L.”este situată în localitatea Suceava din județul cu același nume avînd ca obiect de activitate organizarea și comercializarea produselor și serviciilor turistice pentru clienții potențiali și actuali.

“RUSTIC TURISM” este o agenție nouă care își propune să vă ajute să redescoperiți România. RUSTIC TURISM asigură tot necesarul pentru ca vacanța dumneavoastră să se transforme în ceea ce v-ați dorit. Vă propunem obiective turistice dintre cele mai diverse. Oferta noastră turistică se axează pe redescoperirea frumuseților naturale ale României. Majoritatea turiștilor s-au săturat de coloși de beton, care asigură aer condiționat, mijloace ultramoderne de comunicare și un lux ce de multe ori ascunde adevaratele valori ale naturii.

Noi vă oferim alternativa, adică petrecerea unui concediu departe de lumea modernă, în mediul rural.

Dezvoltarea care a cuprins agroturismul românesc asigură un confort obișnuit pentru secolul XXI și oferă, în același timp, relaxarea unei izolări, departe de aglomerațiile urbane.

Firma de turism are contract cu pensiuni și moteluri din toate colțurile țării ,avînd obiective turistice diferite ,de la turismul rural la cel montan și de la reperele religioase sau etnografice la obiectivele considerate monumente ale naturii.

Rustic Turism vă ofera și concedii care să conțină pachete mixte de servicii și obiective ,combinații intre reperele amintite ,in funcție de cerințele clienților noștri . Pentru a putea alege traseul și destinația optime agenția Rustic Turism pune la dispoziția clienților săi material de documentare logistic(hărți,pliante ,ghiduri), cît și material uman reprezentat de specialiștii în domeniu. De asemenea în funcție de dorințele clienților noștrii ,asigurăm participarea la diferite activitați de agrement de la festivaluri tradiționale pînă la diferite concerte ,incluzînd aici și activitațile cu caracter sportiv ,chiar si sport extrem :alpinism ,drumeții ,mountain bike,etc.

Firma de turism „Rustic turism” vă oferă o diversificată paletă turistică cum ar fi pachetele turistice începînd cu turismul pentru odihnă și terminînd cu cel tematic:religie ,obiceiuri populare ,edificii culturale și istorice ,etc.

Propunem turiștilor dumneavoastră să descopere ROMÎNIA acasă la romîni:

TRANSILVANIA ,centrul țarii , cu ruinele cetaților dacice și romane ,cu istoria și legenda lui Dracula ,dar și cu frumusețile sale din epoca modernă și obiceiurile romanilor din această zonă și în special cele din marginimea Sibiului și din inima munților Apuseni ,cu tradiționalul targ de fete de pe muntele Gaina.

MARAMUREȘUL istoric ,încarcat de tradiții și obiceiuri populare ,cu inegalabilele frumuseți ale naturii împletite cu arta meșteșugărească .

BUCOVINA ,vatră a religiei ,cu manăstirile sale unice în lume construite cu cîteva sute de ani în urmă ,cu podgoriile sale renumite ,cu arta moldovenilor de a picta icoane și sticlă și cu ouăle încondeiate de Paști.

BANATUL este zona cu influențe dintre cele mai diverse de origini germane ,maghiare ,sîrbesti și multe altele cu inegalabila sa tradiție în muzica populara cu munții Semenic ,Cheile Nerei ,munții Codru –Moma o fascinantă operă desavîrșita de natură.

DELTA DUNARII –loc in care ,în satele din inima deltei locuitorii pastrează ocupația tradițională ,pescuitul ,dar și uneltele tradiționale specifice acesteia ,dar și obiceiurile și arhitectura locală sunt păstrate cu sfințenie , amintind aici tradiționalele case ale pescarilor acoperite cu stuf.

Ar mai fi multe de spus ,dar vă lăsăm pe voi plăcerea de a descoperi o țara încărcată de tradiții și obiceiuri ,de istorie ,de cultură și civilizație.

SLOGANUL AGENȚIEI „RUSTIC TURISM”

„Noi reîmviem tradiția .Prin noi redescoperiți frumusețile naturii ,redescoperiți Romania !”

„Voi doar spuneți cum și cît să fie concediul. De restul ne ocupam noi!”

„VACANȚĂ PLACUTĂ ALĂTURI DE NOI!!!”

Prezentarea unui produs turistic al agenției de turism „RUSTIC TURISM”

Si acum să vă prezint un pachet de servicii turistice pus la dispoziție de agenția „RUSTIC TURISM „ clienților din Romînia și de peste hotare ce pot să petreacă o vacanță de neuitat în zona frumoasă a munților Apuseni.

Agenția de turism „RUSTIC TURISM” va pune la dispoziția dumneavoastră o gamă largă de produse și servicii turistice care să-i satisfacă turistului nevoia de a practica turismul și de a alege o vacanță pe care sa nu o uite niciodată.

În aceată lucrare am să vă prezint un pachet de servicii turistice pus la dispoziție de agenția „Rustic Turism” în colaborare cu Pensiunea Maria – Răchițele situată in zona munților Apuseni ,în apropierea municipiului Cluj-Napoca din județul cu același nume.

Pensiunea Maria (de 3 ***) din comuna Răchițele pune la dispoziția turiștilor un pachet de servicii turistice la preț convenabil pentru a atrage turiștii de pe toate meleagurile si de toate gusturile.

Vă oferă condiții de a petrece vacanța ,sărbătorile,concediul sau sfîrșitul de săptămînă intr-un cadru natural deosebit.

Satul Răchițele este situat la poalele masivului Vladeasa .Aici aerul e mai curat ,brazii mai înalți ,iar oamenii mai frumoși!!

Dacă doriți să vă relaxați și să vă simțiți bine ,alegeți pensiunea Maria ,un loc unde confortul ,ospitalitatea și civilizația se îmbina armonios cu natura.

Pachetul de servicii oferit de agenția „Rustic turism „ în parteneriat cu pensiunea Maria ,turiștilor,cuprinde servicii de cazare ,transport la locul obiectivelor turistice si la locul vacanței cu autocarul și telecabina sau telescaunul, servicii de alimentație (masa dimineață-prînz –seara și organizarea de mese festive ocazionale) ,precum și alte servicii suplimentare :informare,organizarea de excursii la cerere ,vizionarea de spectacole –teatru ,accesul la internet și bibliotecă și închirierea de autoturisme pentru vizitarea rudelor și prietenilor din zonă .

Serviciile de cazare ,alimentație și agrement sunt asigurate de pensiunea Maria care dispune de 40 de locuri de cazare în camere modern mobilate ,dotate cu televizor ,minibar,baie proprie și încălzire centrală .

Bucătăria este complet și modern utilată ,sala de mese are capacitatea de 20 de locuri,iar mancarea e mai buna decît la mama acasă.

Curtea și spațiul de agrement este dotat cu spații verzi ,terasa cu grătar,loc de joacă ,teren de sport și parcare.

Dacă doriți să vă odihniți sau să petreceți ,să faceți drumeții sau să schiați ,să faceți cățărări pe gheața sau alpinism ,ciclism montan sau zbor cu parapanta ați gasit locul potrivit .

Dar pentru ca vacanța sa fie atractivă și să aveți amintiri frumoase împreună cu familia sau prietenii trebuie să vă punem la dispoziție vizitarea unor obiective turistice nemaipomenite din acești munți și oferirea unor condiții stricte de vizitare a lor.

Aceste obiective turistice pot fi :

Biserica din Margău ,secolul XVIII –monument istoric;

Cascada Valul Miresei la 7 km de pensiune;

Pietrele Albe -traseu de cca 4 h si 30 minute;

Lespezile și peștera Lespezi(amenajată)

Peștera vîarfurașul -monument al naturii;

Vîrful Micău (panoramă încîntătoare);

Vlădeasa-traseu de cca 7 h(Vf. Vladeasa 1838 m);

Piatra Tîlharului –traseu de cca 6 h;

Gardul de piatra-traseu de cca 5,5 h;

Lacul Beliș Fîntînele –la 9 km prin satul dealul Botii;

Peștera Sura mica pe valea Firei,peștera Onceasa, izvoarele Someșului cald ,peștera Humpleu;

Ghețarul de la Borșa și Lumea pierdută,cetățile Radesei,Cheile Galbenei,peștera Ghețarul Focul Viu;

Cetățile Ponorului(30 km);

Toate acestea sunt obiective care sper să vă faca să vă îmbogățiți cunoștințele cu mai multe informații și să vă distrați cum vă place cel mai mult.

Tarifele serviciilor puse la dispoziție de agenția de turism în colaborare cu pensiunea Maria pe anul 2007 sunt astfel:

-cazare 35 ron persoană/zi

– cazare cu mic dejun 45 ron persoană/zi

– cazare cu demipensiune 65 ron persoană/zi

– cazare cu pensiune completă 85 ron persoană/zi

În funcție de durata sejurului și de numarul de persoane tariful se poate negocia.

ANEXE

ANEXE-FOTOGRAFII REPREZENTATIVE DIN MUNȚII APUSENI

Crișul Repede

Mănăstirea Rimet

Rezervația Moneasa

Rezervația Meziad

Peretele Dolinelor

Pajiște

Așezare de moți

Lan de cereale

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI SAU REVISTE

Munții Apuseni Bihor Vladeasa –M.Bleahu,S.Bordea,Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport

Munții Codru-Moma -Bleahu Marcian , Ghid turistic ,Editura Sport-Turism,1978,București

Munții Apuseni -Ilie Mircea ,Editura pentru turism ,1974,București

Munții Apuseni -muzeu istoric și etnografic al poporului romîn,Editura Turism,1980,București

Țara moților -S.Bordea ,Ghid turistic,Editura pentru turism ,1982,București

INTERNET

Site-ul www.alpinet.org(Clubul alpin Galați )

Site-ul [anonimizat]