Potentialul Turistic Natural

“POTENȚIALUL TURISTIC

NATURAL”

CUPRINS

Argument

Cap. I. Generalități privind activitatea de turism

1.1. Definiția turismului

1.2. Factorii care influențează evoluția turismului

1.3. Formele principale ale turismului

Cap. II. Componentele potențialului turistic

2.1. Potențialul turistic natural

2.2. Potențialul turistic antropic

Cap. III. Potențialul turistic natural al României

3.1. Principalele zone de atracție turistică din România

3.2. Forme de turism generate de elementele

potențialului turistic natural al României

Cap. IV. Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi

Bibliografie

Argument

Turismul se manifesta astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenta tot mai activă în viața economică și socială, cu o evoluție în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată că factor de progres și civilizație, ca promotor al relațiilor internaționale și, mai recent, ca argument al globalizării și dezvoltării durabile.

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfășurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultura, comerț). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști, geografi, psihologi și sociologi.

Tipurile de turism de diferențiază de la țară la țară, asigurând varietatea și, prin acesta, atracția asupra turiștilor autohtoni și străini.

Una dintre bogățiile actuale de bază în domeniul turismului privește studiul elementelor regionale, în funcție de care se organizează activități turistice tipice anumitor zone, și se pun în evidență posibilitățile de amenajare complexă a acestora.

Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural sau antropic, diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism.

Disciplinele științifice ce au ca obiectiv de cercetare activitatea turistică sunt variate, de la economia și organizarea turismului, la marketing în turism, de la statistică și strategie în turism la geografia turismului.

Prezenta lucrare, cu titlul „Potențialul turistic natural”, urmărește să prezinte potențialul turistic natural și antropic, valorificarea lui la ora actuală, cât și premisele și direcțiile strategice de dezvoltare. Proiectele concepute în acest sens, s-au realizat și au fost gândite în funcție de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza funcționării activității turistice în România.

Prezenta lucrare cuprinde patru capitole, ce încearcă să prezinte faptul că potențialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone turistice, ea trebuie susținută de un management adecvat zonei, de o putere economică și de o strategie bine pusă la punct, în vederea amenajării și reamenajării cadrului turistic existent cât și demararea unor noi proiecte în obținerea unor venituri complementare dar și ridicarea nivelului de trai.

România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, țară este extrem de diversificată – se pot vizita fortărețe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri și case țărănești decorate după specificul regional.

Capitolul I

Generalități privind activitatea de turism

Definiția turismului

TURISMUL se referă la activitățile desfășurate de persoane,pe durata călătoriilor și sejururilor,în locuri situate în afara reședinței obișnuite,pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an,cu scop de loisir(recreere,odihnă),pentru afaceri sau alte motive.

TURISMUL este activitatea cu caracter recreativ sau sportiv,constând din parcurgera pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești sau interesante dintr-un anumit punct de vedere.

TURISTUL reprezintă persoana care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite,pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat.

 Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește TURIȘTII ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.

TURISTUL este persoana care își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru:a vizita oameni și locuri,monumente și muzee(în vederea îmbogățirii cunoștințelor generale);a se distra,a practica diferite sporturi;odihnă,tratament,etc.

Etimologic cuvantul TURISM provine din englezescul ,,TO TOUR”(a călători,a colinda),având deci semnificația de excursie;el a fost vehiculat în Anglia,în secolul al XVII-lea și a desemnat inițial acțiunea de A VOIAJA în Europa.

,,TO TOUR” derivă la rândul său din cuvântul francez ,,TOUR”care înseamnă mișcare în aer liber,plimbare,drumeție,și a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne pentru a exprima călătoria care urmarește cu preponderență un scop de agrement,de recreere.De-a lungul anilor,conținutul noțiunii de TURISM s-a modificat și s-a îmbunătățit continuu.

Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvântul „TUR” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul TOUR a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință, un TUR/TOUR reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist.

Definiție după Nicolae Ceanga: Potențialul turistic ar putea fi definit astfel: „totalitatea factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic. La care adăugă, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de proveniența interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consuma într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia”.

În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism. (G Erdeli, 1996).

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracții turistice sau resurse turistice.

Potențialul turistic reprezintă oferta turistică potențială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială și cu infrastructura generală și turistica formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influența lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potențial turistic, și anume: natural și antropic.

1.2. Factorii care influențează evoluția turismului

Evoluția spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producția și consumul, urmată de amplificarea și diversificarea implicațiilor sale, releva receptivitatea acestui domeniu la dinamica societății, evoluția lui sub incidența unui sistem complex de factori, diferențiați între ei prin natură, rol și participare în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic. Influența lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcție de conținutul specific al fiecăruia, ci și în raport cu momentul și locul acțiunii. În plus, intercondiționarea lor reciprocă și simultaneitatea acțiunii acestora potențează efectul final, făcând destul de greoaie cuantificarea aportului fiecăruia.

Creșterea spectaculoasă a circulației turistice, diversitatea implicațiilor sale, evidențiază evoluția turismului sub incidența unui complex de factori. Cunoașterea acestor factori care determină și favorizează turismul este tot mai necesară în condițiile economiei concurențiale, în planificarea dezvoltării turistice zonale sau naționale, în promovarea produselor turistice, în cercetarea de marketing.

Acești factori sunt diferiți și participa în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic, și de aceea este dificilă stabilirea și cuantificarea influentei fiecăruia.

În literatura de profil constatăm existența unor referiri numeroase la înțelegerea cauzelor apariției și dezvoltării turismului, precum și încercări de grupare a factorilor de influența și de consemnare a dimensiunii și sensului acțiunii lor.

Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări și potențial, intre cerere și ofertă.

Cererea turistică este impulsionata de factori ca: motivațiile turistice, cum sunt: tratamentul, îmbogățirea nivelului de cunoștințe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distracții și agrement etc; existența timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale și partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivații turistice.

Oferta turistică depinde de posibilitățile unei zone sau tari și anume de: condițiile naturale (relief, climă, flora, fauna etc); valorile istorice și culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri și folclor; construcții industriale și culturale, care prezintă interes pentru turiști; baza materială: unități de cazare, de alimentație, mijloace și cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.

În literatura de specialitate exista mai multe încercări de clasificare a factorilor de influența, precum și de cuantificare a mărimii și sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economica:

A) factori economici – veniturile populației și modificările acestora; prețurile și modificările acestora; prețurile și tarifele; oferta turistică;

B) factori tehnici – performanțele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcții; parametrii tehnici ai instalațiilor și echipamentelor specifice etc.;

C) factori sociali – urbanizarea și timpul liber;

D) factori demografici – evoluția numerică a populației; modificarea duratei medii a vieții; structură pe sexe, grupe de vârstă și socio-profesională;

E) factori psihologici, educativi și de civilizație – nivelul de instruire; setea de cultură; dorința de cunoaștere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

F) factori organizatorici – formalități la frontiere; facilitați sau priorități în turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2. După durata în timp a acțiunii lor:

A) factori de influența permanenta – creșterea timpului liber; modificarea veniturilor; mișcarea naturală și migratorie a populației;

B) factori conjuncturali – crizele economice; dezechilibrele politice și convulsiile sociale; confruntările armate locale și regionale; catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare etc.

3. După importanta în determinarea fenomenului turistic:

A) factori primari – oferta turistică; veniturile populației; timpul liber; mișcările populației;

B) factori secundari – cooperarea internațională, facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ș.a.

4. După natura provenienței și sensul intervenției:

A) factori exogeni – sporul natural al populației (care stă la baza creșterii numărului turiștilor potențiali), creșterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creșterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populației, ca urmare a motorizării șrologice precare etc.

3. După importanta în determinarea fenomenului turistic:

A) factori primari – oferta turistică; veniturile populației; timpul liber; mișcările populației;

B) factori secundari – cooperarea internațională, facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ș.a.

4. După natura provenienței și sensul intervenției:

A) factori exogeni – sporul natural al populației (care stă la baza creșterii numărului turiștilor potențiali), creșterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creșterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populației, ca urmare a motorizării ș.a.

B) factori endogeni – varietatea conținutului activității turistice, lansarea de noi și tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism ș.a.

5. După profilul de marketing:

A) factori ai cererii turistice – veniturile populației; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluției populației;

B) factori ai ofertei – diversitatea și calitatea serviciilor; costul prestațiilor; nivelul de pregătire și structura forței de munca etc.

Turismul României a fost puternic influențat de ideologiile și personalitatea liderilor din țările comuniste. Prea puțină atenție a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioada de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naștere, turismul României a avut foarte puțin de oferit.

În momentul de fată, România este pe punctul de a deveni o destinație turistică importantă, dar înainte de toate va trebui să-și estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziție concurențială pe piața internațională turistică. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar și datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei românești și a societății, dar mai ales fără o privatizare a acestui sector și fără un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera că România să devină o atracție importanta a turismului internațional.

România dispune de un bogat și complex potențial turistic. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apă minerală și termala, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de câmpie, litoral și Delta Dunării. Istoria poporului român se reflecta în numeroase mărturii materiale și spirituale ce pot fi văzute mai ales în localități (muzee, monumente, biserici, mănăstiri, cetăți antice și medievale, portul popular, țesături, ceramică, etc..). Ele reprezentând un valoros fond de elemente care concentrează atenția a numeroși vizitatori din toate colțurile lumii. Gruparea pe teritoriul României acestor elemente este rezultatul legăturilor strâns stabilite între om și natura de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea și conturarea de provincii turistice și zone turistice.

Mediul economic este un factor semnificativ, care influențează industria turismului dintr-o țară atât din punct de vedere al cererii, cât și al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influența comportamentul de consum sunt rață dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creșterea și stabilitatea economică și rata inflației, precum și structura economică a industriilor relevante turismului și profitabilitatea lor (costul capacității de cazare, costul călătoriilor etc).

Prețurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influența asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, prețul unei destinații turistice rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice. În același timp, prețurile pot avea efecte negative, în sensul că acestea pot fi influențate de cursul de schimb între țara de origine și țară de destinație, precum și de nivelul de inflație.

În cazul României, puterea lirei asupra leului este foarte puternică, putând avea efecte pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, întrucât costurile cu transporturile și cazarea sunt relativ mici, cu excepția Bucureștiului unde costul unei camere pe noapte este de cel puțin 25$, iar prețul unei mese în oraș este de cel puțin 5$. Cu toate acestea, costul unei vizite la muzeu sau călătoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic.

Factori tehnici – performanțele mijloacelor de transport

În cazul transportului aerian, acesta poate influența rutele și liniile aeriene, numărul de zboruri, capacitatea locurilor și prețurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turiști.

Modernizat și reorganizat, transportul feroviar răspunde, în acest moment, tuturor exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. În completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate stațiunile sau orașele României. În același timp, conexiunile cu liniile internaționale înlesnesc utilizarea facilitaților internaționale pentru diferite tipuri de legitimații de călătorie.

Între porturile romanești ale Dunării fluviale nu există relații de transport fluvial regulat de persoane. Exista, în schimb, rute de transport de pasageri intre România și Bulgaria sau România și Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu exista curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile romanești. În timpul sezonului se pot face plimbări de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis, Constantă, cu navele Euxin, Tomis și Condor, nave pregătite pentru acest gen de programe.

Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului și minimizarea impactului global și local pe care activitățile de transport le generează și sunt axate în general pe:

stoparea degradării infrastructurii și menținerea în exploatare a sistemului de transport;

aducerea în parametrii de funcționare și valorificare a capacităților existente prin repararea și modernizarea infrastructurilor;

înlăturarea sau prevenirea apariției restricțiilor de circulație și eliminarea blocajelor și aglomerărilor;

promovarea tehnologiilor de transport ecologice;

integrarea drumurilor de interes local în rețeaua de infrastructură națională.

Călătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările internaționale referitoare la condițiile generale de transport aerian al pasagerilor și bagajelor, precum și în baza condițiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plătite de pasager sunt cele impuse de autoritățile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.

Numărul companiilor internaționale și naționale de închiriere a autoturismelor a crescut considerabil în ultimul timp. Dintre companiile care își desfășoară activitatea pe piața românească amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu reprezentante în București și aeroportul Henri Coandă.

Mediul tehnologic

Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicațiile și procesarea informațiilor pot determina creșteri ale vânzărilor în industria turismului.

Factorii tehnologici cu influență majoră asupra cererii turistice includ:

– creșterea activității promoționale și de distribuție prin intermediul World Wide Web de către sectorul public și privat și agențiile de turism, incluzând vânzarea on-line și folosirea Internetului pentru vânzările de ultima oră;

– dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing;

– marketingul de relație.

1.3 Tipuri si forme de turism

După locul de proveniența a turiștilor există:

Turism național emițător (pasiv, de trimitere)

Turism internațional receptor (activ, de primire

După gradul de mobilitate al turismului se practică:

Turism de sejur: – rezidențial (staționarea în zona mai mult de 1 lună)

de durata medie (când staționarea este mai mică de 30 zile)

scurt (1-3 zile)

Turism itinerant presupune o mișcare permanentă.

Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoașterii unei țări.

Alte forme de turism:

După momentul și modul de angajare a prestațiilor turistice, exista:

turism organizat (contractual);

turism neorganizat;

turism semiorganizat.

2. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate:

turismul de vară;

turismul de iarnă;

turismul ocazional (de circumstanță).

3. După motivația care generează călătoria se practică:

turismul de odihnă și recreere;

turismul de agrement;

turismul balnear;

turismul sportiv;

turismul de reuniuni;

turismul de afaceri;

turismul științific;

turismul cultural.

După caracteristicile social-economice ale cererii:

turismul particular;

turismul social;

turismul de masă.

După vârsta participanților:

turism pentru tineret;

turism pentru adulți;

turism pentru vârsta a III-a.

După perioada când se desfășoară:

turism de weekend (itinerant);

Capitolul II

Componentele potențialului turistic

2.1 Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiții climatice, ape, vegetație și faună, cât și modificările acestora din urmă.

A) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: – treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); – stâncile cu forma bizară; – fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, flora, faună).

B) Clima – contribuie la crearea ambiantei favorabile călătoriei prin:

– Regimul precipitaților;

– Temperatura și umiditatea aerului;

– Nebulozitatea atmosferei;

– Brizele montane și marine;

Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism:

• sporturile de iarna prin prezenta, consistență și menținerea stratului de zăpadă;

• cura heliomarina;

• climatoterapia.

Clima determina și influențează turismul prin:

– Parametrii meteorologici: temperatura, precipitații, vânturi, radiație solară, umiditatea

aerului, fenomene hidrometeorologice, fenomene orajoase;

– Parametrii meteorologici: limitativi și favorabili activității de turism;

– Sezonalitatea activității de turism: iarna, vara;

– Parte integrantă a peisajului geografic (peisaj alpin, de tundră, tropical, ecuatorial);

C) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezenta următoarelor elemente de potențial turistic: – râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mari, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cura heliomarina, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.

D) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă:

– O atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice;

– Un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.

Vegetația se impune ca valoare:

– Peisagistica și estetică: asocialii vegetale, tipuri de arboret, parcuri, grădini;

– Recreativ-socială (păduri de agrement, odihna) în arii periurbane, stagiuni turistice, Parcuri

Naționale;

– Valoare sanitară și terapeutică (păduri de rășinoase) și alte esențe;

– Purificare a aerului (depoluare) și termo moderatoare: pădurile de protecție, parcurile.

E) Fauna – prezintă din punct de vedere turistic o importantă:

– Cinegetica și piscicola – datorită bogăției și variații speciilor;

– Estetica – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate;

– Științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

Fauna interesează activitatea de turism prin:

– Structura de specii în raport cu zonele bioclimatice;

– Valoarea peisagistică și estetică a speciilor sau asociațiilor;

– Valoarea cinegetică și economică: trofee de coarne și blană sau exemplar de animal, peste,

Pasăre;

– Gradul de amenajare a fondului de vânătoare;

– Valoarea științifică, ca monument al naturii, specii, rezervații științifice;

– Poziția geografică a fondului cinegetic sau a rezervațiilor și Parcurilor Naționale.

F) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: – sub aspect estetic – ca element de atractivitate; – cognitiv – științific că bază a turismului profesional și de

G) Apele:

– De suprafața: râuri, fluvii; lacuri: naturale (glaciare, vulcanice, tectonice, carstice etc.) și

Antropice; mari și oceane; canale; ghețari.

Interesează sub aspect:

– peisagistic și estetic:

– funcțional: croaziere, sporturi nautice, natație, plaja, tratament balnear, pescuit sportiv,

scufundări, vânătoare sportivă, foto safari, alimentare cu apa etc.

2.2. Potențialul turistic antropic

De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică și estetică a crescut, ajungând în ipostaza de potențial turistic, care în perioada actuală se asista la o creștere numerică a acestuia.

Componentele antropice au o serie de însușiri care dau caracterul de atractivitate, acestea sunt:

unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită menținerii în timp a ajuns un unicat;

dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea lor sau pot avea dimensiuni foarte mici (ex: cărți, obiecte de arta etc.)

ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit obiectivul, culoarea specifică (ex: albastru de Voroneț), amplasarea obiectivelor, de arhitectura specifica etc.;

vechimea, este însușirea care trezește interes pentru turiști, prin prezența unor obiective cu rezonanță istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.);

funcția pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic.

Fondul turistic antropic reunește o gamă foarte largă și variată de componente, care pot fi grupate în:

obiective cultural-istorice

obiective etnoculturale și etnofolclorice.

Potențialul turistic cultural – istoric

Patrimoniul cultural-istoric național cuprinde monumente, ansambluri și situri cu valoare excepțională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, științific, antropologic, cât și peisaje culturale reprezentative pentru țara sau o regiune geo-culturală.

Conform Ordonanței de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, cât și a legii nr. 41/1995 au fost stabilite principalele categorii de monumente:

monumente și situri arheologice;

monumente și ansambluri de arhitectură;

rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale;

monumente de arta plastică și comemorativa;

monumente tehnice;

locuri istorice;

parcuri și grădini.

Capitolul III

Potențialul turistic natural al României

Consider că România dispune de un potențial turistic de o mare complexitate și valoare turistică, recunoscute pe plan mondial. Poziția geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în structura peisagistica și a teritoriului, care conturează parțial și potențialul turistic al țării: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră cu fâșia de litoral. Funcția de tranzit turistic este asigurată de așezarea să, România asigurând legătura dintre țările Europei Centrale, Nordice și Estice cu cele din sudul continentului și din Orientul Apropiat și mijlociu. Rețeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere și două coridoare europene (IV și IX) magistralele feroviare și fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile ce se stabilesc între țările continentului evidențiază poziția geopolitică a României în bazinul Marii Negre.

Un vast amfiteatru în jurul Podișului Transilvaniei (munți, dealuri subcarpatice și podișuri, câmpii, litoral marin și delta fluvială). Acestor mari unități de relief le corespund diverse tipuri de roci, nuanțe de climă și specii floristice și faunistice, râuri și oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică și reprezintă totodată, importante resurse, care stimulează și polarizează diferite activități turistice. Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice este o componentă de bază și relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influențează direcțiile, mărimea și structura activității de turism pe ansamblu tarii sau la nivel regional și local. Dezvoltarea economică și socială a României are implicații mari și asupra activității de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicație și mijloace de transport) dotarea cu utilaje și construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consum și a produselor agroalimentare etc., cât și prin realizarea unor obiective economice aparținând altor ramuri, dar care interesează și turismul (baraje și lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrări de arta inginerească, palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracție turistică.

Progresul tehnico-economic, dezvoltarea științei, culturii și învățământului în România permit extinderea și diversificarea relațiilor externe pe plan economic (mai ales în condițiile economiei de piață) tehnico-științific, cultural etc. Marin de interesul cetățenilor străini de a ne vizita tara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turiști.

România beneficiază de o multitudine de atracții turistice, atât naturale cât și antropice, mulțumită varietății formelor de relief, istoriei și influentelor culturale, astfel încât specificul atracțiilor turistice este diversitatea și unicitatea.

Potențialul turistic al cadrului natural

România este situată în centrul geografic al Europei fiind a 12-a tara ca mărime a Europei, cu osuprafața de 238.391 km2. Relieful României se compune din 3 trepte majore de altitudine: cea înaltă a Munților Carpați, cea medie – a Subcarpatilor și cea joasă – a câmpiilor, luncilor și Deltei Dunării,dispuse concentric în proporții relativ egale (31% munți, 36% dealuri și podișuri și 33% câmpii – înprocente de suprafață).

Clima României este temperat – continentala de tranziție cu temperatura medie multianuala variindlatitudinal de la 8ºC în nord la 11ºC în sud și altitudinal de la -2,5ºC în etajul montan la 11,6ºC încâmpie.

Partea de sud a țării este străbătută pe o distanță de 1.075 km de fluviul Dunărea, ce formează parțial Granițele cu Serbia și Bulgaria pe o lungime de 290 km, respectiv 470 km. Dunărea se varsă în Marea Neagră în partea de nord a litoralului romanesc prin Delta Dunării.

Lacurile naturale sunt răspândite în toate unitățile de relief: lacuri în circuri glaciare, în craterevulcanice, în depresiuni carstice, în crovuri, lacuri de baraj natural, precum și lagune marine, limane.

Zona muntoasă. În România exista 5 vârfuri muntoase cu înălțimi de peste 2.500 de metri, toate situate în Carpații Meridionali și 18 vârfuri cu altitudini între 2.000 și 2.500 de metri, situate, cu 2 excepții, de asemenea în Carpații Meridionali.

În zona muntoasă se afla 2 din cele 3 rezervații ale Biosferei (Parcul Național Retezat și ParculNațional Rodna) precum și toate cele 11 parcuri naționale (Călimani, Valea Domogled – Cerna, CheileNera – Beusnita, Semenic – Cheile Carasului, Cozia, Piatra Craiului, M-tii Măcinului, Valea Jiului,Ceahlău, Cheile Bicaz – Hășmaș, Buila – Vânturita), dar și 9 din cele 13 parcuri naturale (M-tiiMaramureș, Porțile de Fier, Geoparc Mehedinți, Tara Hațegului, Apuseni, Putna – Vrancea, GrădișteaMuncelului – Cioclovina, Bucegi, Vânători – Neamț).

În cadrul acestor parcuri naționale/naturale exista relativ puține centre de informare turistică; cel maibine reprezentat în acest sens este Parcul Național Apuseni pe suprafața căruia există 5 centre de informare turistică (CÂT).

Zona de podiș și deal. Zona deluroasă a României poseda o serie de izvoare de ape minerale și deape termale, în jurul cărora s-au dezvoltat stațiuni balneo-climaterice (de ex. Bazna, Călimănești –Caciulata, Govora, Pucioasa, Slanic-Prahova, Soveja, Moneasa). Alte exemplede atracții turisticenaturale întâlnite în zona deluroasă sunt „vulcanii noroioși” (formațiuni create de gazele naturale caretrec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânză freatică) și „focurile vii” (izbucniri de gazenaturale care se autoaprind).

Zona de câmpie. Cele mai importante atracții turistice naturale ale zonei de șes sunt Delta Dunării șilitoralul Marii Negre. De asemenea, în zona de câmpie sunt întâlnite numeroase izvoare termale șiminerale.

Delta Dunării este rezervație a biosferei, reprezentând cea mai întinsă dintre rezervațiile existente în România – aproximativ 580.000 ha. Alături de complexul lagunar Razim – Sinoe (Razim este cel mai întins lac natural din România), Delta Dunării este renumită pentru diversitatea faunei și florei întâlnite

(3.400 de specii de animale din care peste 300 de specii de păsări, cea mai mare colonie de pelicanicomuni, 1/3 din speciile de plante existente în România, păduri de stejari și liane pe grindurileCaraorman și Letea, etc.)

Într-un peisaj asemănător celui din Delta Dunării (dar la scara mai mică) se înscriu parcurile naturaleLunca Mureșului, Comana, Baltă Mică a Brailei și Lunca Joasă a Prutului Inferior.

În zona de câmpie, particularitățile cadrului natural au favorizat dezvoltarea de stațiuni balneoclimaterice la Băile Felix și Buziaș (în partea de vest a țării), respectiv Amară, Eforie Nord, Lacul Sărat, Mangalia și Saturn în partea de sud – est, precum și în alte zone.

3.1 Principalele zone de atracție turistică din România

România turistică oferă foarte multe posibilități pentru vacanțe, astfel încât este necesar să faceți o analiză a destinațiilor turistice nevizitate până acum.

Castele România, cetăți, legende, cascade, peșteri, rezervații naturale, păduri, muzee, manăstiri România, biserici, stațiuni de tratament, odihnă sau distracție, drumeții, sporturi de iarnă, munte sau mare – toate acestea alcătuiesc punctele turistice din România.

Va voi prezenta România turistică, așa cum nu o mai știați. Indiferent că sunteți iubitori de munte sau de mare, sportivi sau persoane relaxate, petrecăreți sau însetați de cultură, veți găsi cu siguranță destinația potrivită dorințelor voastre. Misterioasă, surprinzătoare, mistică, naturală, bogată, istorică, culturală, distractivă – pe scurt principalele puncte turistice.

România turistică oferă foarte multe posibilități pentru vacanțe, astfel încât este necesar să faceți o analiză a destinațiilor turistice nevizitate până acum.

Indiferent că sunteți iubitori de munte sau de mare, sportivi sau persoane relaxate, petrecăreți sau însetați de cultură, veți găsi cu siguranță destinația potrivită dorințelor voastre. Misterioasă, surprinzătoare, mistică, naturală, bogată, istorică, culturală, distractivă – pe scurt principalele puncte turistice.

România este o țară bogată cu forme de relief impresionante oferite de munții Carpați, numeroase obiective turistice, cele 11 vârfuri cu altitudini ce depășesc 2 500 m (vf. Moldoveanu cu 2 544 m), ieșirea la Marea Neagră, Delta Dunării în care au fost identificate peste 3700 de specii de plante, marile orașe București, Timișoara, Ploiești, Alba-Iulia dar și orasele-cetati: Brașov, Sighișoara și Sibiu. În ultimul timp numărul turiștilor din Uniunea Europeană a crescut considerabil datorită punctelor turistice, obiectivelor turistice de la țărmul Mării Negre, precum Mamaia, Neptun, Eforie Nord numite Riviera romana, dar și datorită zonei Valea Prahovei care înglobează cele mai importante stațiuni montane din România: Sinaia, Bușteni, Predeal.

România este o țară plină de mister, cu numeroase obiective turistice, cu o atmosferă medievală în apropierea castelelor și orașelor cetăți, manăstiri care datează din secolul al 13-lea, biserici de lemn, Castelul Bran de care se leagă legenda contelui Dracula, stațiuni balneare, și multe altele.

Principalele zone de atracție turistică din România:

» Apuseni

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Cucurbata Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Raul Barcău, la sud de răul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se afla peste 400 de peșteri.

» Ardeal

Oradea, capitala județului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale și culturale în nord-vestul României este așezat între dealurile care se interpun intre Câmpia Crisanei și poalele Munților Apuseni, pe Crisul Repede.

» Banat

Banatul este o provincie istorică care cuprinde astăzi zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) și Ungaria.Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Banatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hategului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico – istorică a neamului romanesc – un cuib de unde se romaniza treptat țările spre apus, spre crivat și spre răsărit.
Numele provinciei se leagă de statutul special al unor părți ale acesteia în cadrul regatului maghiar medieval, Banatul de Severin și succesorul acestuia Banatul de Lugoj-Caransebes, formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marca în cadrul sistemului defensiv antiotoman. Pentru prima dată numele de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea și în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Pentru romani, regiunea a mai fost cunoscută și sub denumirea de Temisana.
Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, ca provincie autonomă în cadrul Ungariei a fost o încercare eșuată de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional.

» Bran-Moeciu

.

Localitatea Moeciu de Jos este situată în județul Brașov, pe D.N. 73 Brașov – Pitești, la 30 de km de orașul Brașov, la 25 de Km de Predeal și la 8 Km de Castelul Bran.
Comună Moeciu se afla pe una din cele mai vechi cai de acces între cele două provincii romanești: Ardealul și Tara Românească, urmând Depresiunea Tarii Bârsei cu Rucăr – Dragoslavele.Case mandre, aproape de creierul munților, ciobani care urcă la stana cu oile, peisaje fantastice, oameni primitori.

» Brașov

Brașov este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Deține titlul de oras-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 283.901 locuitori. Stațiunea de iarna Poiana Brașov se afla la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zona. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice și culturale.

» Campia-de-vest

Drept Câmpia de Vest este denumit sectorul românesc a câmpiei Panonice. Se întinde pe o lungime de peste 375 km și este delimitata de: granița de stat cu Serbia și Ungaria (în vest), Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (în est), raul Tur (în nord) și granița cu Serbia (în sud).

» Campia-Romana

Câmpia Romană este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul principat Tara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia). Câmpia are extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câmpia Dunării.

Din punct de vedere tectonic, Câmpia Romana face parte din Platforma Moesica. Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip.

» Litoral

Litoralul maritim romanesc are o lungime de 82 km și este cuprins intre Capul Midia și Vamă Veche, lungimea totală a țărmului romanesc fiind de 245 km, de la locul de vărsare în mare a gârlei Musura, până la sud de satul Vama Veche (între paralele 44°25 latitudine nordică și paralela 43°45 latitudine sudică).

Localitățile și stațiunile balneo-climaterice ale litoralului romanesc sunt situate la aceleași coordonate cu localitățile Split, Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marino, La Spezia.
Țărmul este deosebit de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje și cordoane de nisip. Marea, în acțiunea ei erodanta, a făcut ca țărmul să se retragă continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane și lagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înălțimi ce variază între 20 și 40 m: de la Capul Singol (punctul „Pescărie”, la intrarea în Mamaia).

» Maramureș

Maramureșul este o regiune (zona) geografică, alcătuită din Depresiunea Maramureșului din România și estul regiunii Transcarpathia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Tecev, Hust). Odată cu organizarea administrativă a României pe regiuni (1947-1968), denumirea de Maramureș a fost extinsă în România și asupra Țării Chioarului (Baia Mare), Tarii Lăpușului, Tarii Oasului și Țării Satmarului. Capitala istorică Sighet (astăzi Sighetu Marmației) a fost înlocuită cu orașul Baia Mare.

» Moldova

Moldova este o regiune istorică a României. În Evul Mediu, principatul Moldovei era unul dintre cele trei state românești, întinzându-se de la munții Carpați până la Nistru. Sub acțiunea imperiilor vecine, Moldova istorică a fost divizată în Principatul Moldovei (care în 1859 împreună cu Tara Românească au format România), Bucovina și Basarabia.

» Podisul-Transilvaniei

Podișul Transilvaniei este situat în centrul României aproape în întregime înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții Carpați și Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variind mult în timpul anului, veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele lor. Părți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții.

» Sibiu

Sibiu este reședința și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei. Deține titlul de oraș martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 155.045 locuitori.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind centrul coloniștilor sași stabiliți în zona. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

» Tara-Hategului

Țara Hategului este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, România. Țara Hategului cuprinde depresiunea cu același nume, dar în „zona de influență” a ei se afla și așezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureș. Înconjurată din toate părțile de munți, depresiunea Hategului este una dintre cele mai pitorești zone ale României.

» Tinutul-Secuiesc

Ținutul Secuiesc este o zonă din România, situat în estul Transilvaniei, locuit în majoritate de secui-maghiari și împărțit în mod tradițional în scaune (magh. „szék”), de unde numele de „székely”.În perioada interbelică a existat încă județul Trei Scaune (magh. Háromszék), desființat ulterior de autoritățile comuniste. În prezent Ținutul Secuiesc cuprinde județele Covasna și Harghita, precum și o parte din județul Mureș și o comună din județul Bacău, înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestui din urmă județ.
Ținutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, deși există o mișcare pentru a crea o regiune autonomă secuiasca în acest ținut. Centrul istoric a Ținutului Secuiesc a fost Târgu Mureș, acum este Odorheiu Secuiesc.

» Transfăgărășan

Transfăgărășanul sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România.Drumul leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia. Drumul a fost construit să treacă peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din munții României, care face parte din Carpații Meridionali.

3.2. Forme de turism generate de elementele potențialului turistic natural al României

Diversitatea tipurilor de atracții turistice atât naturale cât și antropice, precum și multiculturalismul din regiunile istorice fac din România o destinație turistică plurivalentă și permit practicarea uneiample varietăți de tipuri de turism, precum cel cultural (istoric – arhitectural, religios, etnografic), cel activ (litoral, montan, de aventură), turismul rural, ecoturismul, etc.

În cadrul categoriei generice de turism cultural vom include mai multe tipuri precum: turismul istoric –arhitectural, turismul etnografic și turismul religios. Datorită unei tendințe la nivel mondial în turism conform căreia turismul cultural cunoaște un reviriment, în România acest tip de turism atrageîndeosebi turiști străini în puncte de interes precum orașele istorice din Transilvania (de ex. Sibiu,Sighișoara, Brașov, Cluj-Napoca) și zonele apropiate de acestea și cu atracții similare (de ex. CastelulBran, Peleș sau bisericile fortificate din Transilvania), dar și în alte zone precum Maramureș(preponderent etnografic și religios), Bucovina (preponderent etnografic și religios).

Evoluția ascendentă a formelor de turism alternative turismului de litoral este influențată și de dorința tot mai mare a societății urbane, "dependentă de birouri" de a fi mai activă. Conform Horwath International, turiștii vor avea mai puțin timp disponibil și mai mulți bani, vor căuta experiențe de călătorie intense și stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp. De asemenea, ingredientele unui program turistic de succes vor fi definite prin: autenticitate (locuri și oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism și atitudine prietenoasă) și flexibilitate (rezervări rapide, posibilitatea oferită clienților să își combine experiențele turistice pentru a le răspunde nevoilor specifice).

Luând în considerare avantajele competitive ale zonei, principalele forme de turism care pot fi practicate în contextul tendințelor actuale în turism, cu rol semnificativ în atragerea circulației turistice sunt:

■Ecoturismul / turism în natură este o nișă de piață în creștere, această formă de turism fiind mai puțin dezvoltată și valorificată. În primul rând ecoturismul este specific comunităților cu venituri reduse astfel încât impactul asupra oamenilor din respectivele comunități este relativ mare. În al doilea rând, stilul de viață și produsele comunităților gazdă este în pericol, astfel încât ecoturismul reprezintă un important mijloc de susținere și de sprijin a acestor tradiții. În al treilea rând, practica ecoturismului depinde direct și contribuie la protecția și conservarea ariilor naturale, a florei și faunei. În al patrulea rând, resursele naturale și socio-culturale care stau la baza ecoturismului sunt caracteristici ale zonei care o disting.

■Turism de cunoaștere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale cu drumeții de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale și marine, etc.

■Turism pentru odihnă si recreere, practicat prin intermediul companiilor de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervației sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitorești cu băile de soare și apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.

■Turism speologic, datorită celor peste 10 peșteri existente pe traseu, de importanță majoră la nivelul zonei Dobrogea.

■Turism sportiv: Windsurfing si Kitesurfing, sporturi cu vele, scufundări sau pescuit în imediata apropiere a plajei Corbu. Aici se afla singura școală cu atestare europeană de sporturi nautice cu vele, putându-se inclusiv închiria acest gen de ambarcațiuni. De asemenea, deoarece apa mării este mult mai curată, în această zonă a litoralului multe școli de scufundări își aleg acest loc pentru a-și instrui cursanții. Se practică și pescuitul sportiv, Lacul Corbu fiind cunoscut de către pescari drept un lac foarte bun de pescuit cu multe specii de pești.

■Turism litoral – amplasarea geografică a zonei turistice lângă Grindul Chituc și Grindul Lupilor, pe teritoriul cărora se află Plaja Vadu și Plaja Corbu, precum și zona de îmbăiere de la Lacul Nuntași, plaje încă considerate virgine, deoarece din cauza distanței față de stațiunile litorale, nu sunt cunoscute de către turiștii care preferă turismul de tip "sunlust". În ultimii ani însă s-a înregistrat un număr crescut al turiștilor care optează preferențial pentru aceste locuri față de stațiunile litorale, principalele avantaje fiind: (1) privind resursele turistice: apa este curata, chiar și în plin sezon, nisipul este foarte bun, nu este atât de lipicios ca cel din stațiuni, nu sunt prea multe scoici, spațiul fiind imens și sălbatic; (2) gradul de accesibilitate: se ajunge relativ ușor cu orice fel de mașină; (3) structuri de informare: există panouri de semnalizare; (4) motivația turistică: plajele se află departe de aglomerația urbană.

Turismul activ (litoral, montan, de aventură) a cunoscut fluctuații pe litoralul Marii Negre, acestesituații având drept cauză principală existența unor alternative percepute de turiști ca fiind netsuperioare produselor autohtone în țările vecine sau apropiate (Bulgaria și Grecia). Pe de altă parte,litoralul Marii Negre atrage cel mai mare număr anual de turiști și posedă cea mai mare capacitate decazare dintre zonele de interes turistic din România. Principala problemă a produselor turistice oferitepe litoral sunt prețurile mari în comparație cu serviciile oferite, infrastructura turistică în generalînvechita și administrarea defectuoasă a plajelor. Majoritatea covârșitoare a turiștilor de pe litoralulromanesc sunt romani.

Prezenta turiștilor străini atinge niveluri superioare în cadrul turismului montan, ce a cunoscut evoluții pozitive ale numărului total de turiști atrași în ultima perioadă. Cu toate acestea, turismul montan se confrunta teoretic cu aceleași probleme generice precum litoralul, iar datorită faptului că turismul montan se poate practica, virtual, pe parcursul întregului an problema raportului calitate – preț devine cu atât mai pregnantă în sezonul de iarna când datorită supracererii prețurile cresc semnificativ pentru a celeași servicii.

Turismul rural este îndeosebi dezvoltat în zona montană unde numărul pensiunilor turistice a crescutsemnificativ în ultimii ani. Creșterea numărului de spații de cazare se datorează pe de o partenecesitații diversificării activităților economice pe fondul recesiunii unor activități economice importante pentru zonele respective, iar pe de altă parte faptului că investițiile în astfel de spații de cazare pot fi suportate individual de către localnici.

Capitolul IV.

Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi

(partea paractică)

Agenția de turism „Top Travel”.

Sejur Sinaia

4 zile (20.11.2012 – 23.11.2012)

418 lei /per turist

Zona Munților Bucegi este preferatã în general de majoritatea turiștilor având un potențial turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (având motivații diferite respectiv vara pentru drumeție, alpinism, odihnă iar iarna pentru sporturile de iarnă).

Acesta e motivul pentru care am încercat să realizez această lucrare de atestat profesional cu locul de desfășurare al sejurului în stațiunea Sinaia.
Turismul urmărește și valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor și condițiile favorabile pentru drumeții în timpul verii și sporturi de iarnă în sezonul rece, conferă Carpaților o mare atracție turistică. Am ales prezentare unui produs turistic destinat turiștiilor național alegând un sejur de duratã mediu,și în perioada de iarnã.

Toate studiile efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogăția de specii și familii reprezentate, susținând necesitatea protejării și ocrotirii acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă două rezervații din bazinul Ialomiței și câteva puncte fosilifere din sud.

Activitatea turistică s-a dezvoltat datorită potențialului de abruptul Bucegilor și stâncile binecunoscute "Babele" și "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomiței, masivul Piatra Craiului cu peștera și cheile Dâmbovicioarei, apoi stațiunile climaterice Sinaia, Bușteni și Predeal.

Prezentarea generalã a zonei

M-tii Bucegi, situați în cea mai mare parte pe teritoriul județului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atracție turisticã din România; altitudinile depășesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc național, incluzând mai multe rezervații naturale complexe.

Valea Prahovei – ce își are punctul de origine sub Piatră Mare, separa M-tii Bucegi de M-tii Gârbovei, formând între Predeal (jud.Brașov) și Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din România, lucru accentuat de abruptul stâncos al Bucegilor, cu o diferență de nivel față de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Văii Prahovei

s-au dezvoltat stațiuni pitorești.

Sinaia – Stațiune balneoclimaterică (800:1000 m alt) de interes național și internațional: supranumita "Perla Carpaților" este situatã pe valea superioară a Prahovei, la poalele munților Bucegi. Stațiune internațională pentru sporturi de iarnă este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanță de 122 km de București și la 49 km de Brașov.

Bușteni – așezat pe valea Prahovei, la poalele munților Jepi, Caraiman si Costila,estestațiune balneoclimaterică (882 m alt.) de interes național,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal – Oraș, în județul Brașov, cu cea mai mare altitudine din țară 1006- 1100m. Stațiune climaterică de interes național. Fiind consider deasemenea important centru pentru practicarea sporturilor de iarnă și a turismului dispunând de obiective de interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Părăul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre munții Postavaru și Piatră Mare.

Azuga – Situat în județul Prahova, din acest oraș se pot organiza ascensiuni în Masivul Bucegi și în Masivul.. Baiului.

Paraul Rece- Stațiune climaterică (960 m) aici se practica sporturile de iarnă și de aici pot fi organizate drumeții în Masivul Bucegi, cât și în Masivul Postavaru.

Bran este centrul unei importante zone etnografice având obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Țigănești, Scara, Omu din Masivul Bucegi.

Moroeni – de aici poate fi urmărit traseul ce străbate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zănoaga, Padina, Peștera etc.

1.3 Potențialul turistic

Potențialul turistic natural al Munților Bucegi este format din masivele acestei zone, peșteri (Ursului,Peștera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Peșterii) și stâncile cu forme ciudate precum Bebele și Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atracție turisticã preferate de turiști.

2.3. Mijloace de agrement

Zona Munților Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:

–      sporturile de iarnã: schi,bob, snow-boarding;

–     alpinism, drumeții, mountain-bike, seri de cabana;

–      partide de vânãtoare, barbacue;

–      refacerea sănătății: cura balnearã, piscinã, sauna, sãli de fitness;

–      festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoca, carnavaluri, concursuri sportive și alte evenimente culturale;

–      se pot organiza congrese, conferințe, reuni de afaceri expoziții, parade de modã,evenimente moderne, sărbătorile de Paște, Crăciun și Revelion.

Comercializarea unui circuit turistic

în zona Munților Bucegi

Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg următoarele etape:

              I.   Studierea pieței

              II.  Documentarea prealabilă

           III. Verificarea pe teren a informaților culese

           IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici

             V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici

           VI. Elaborarea propriu-zisă a programului turistic și întocmirea analizei de preț

         VII.  Rezervarea serviciilor

I.Studierea pieței

Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face după criteriile:economice,geografice,demografice,psihologice și comportamentale.

Studierea cererii se face și în funcție de preferințele diferitelor segmente de clientela față de forme de mijloacele de transport, față de forme de cazare,față de destinații preferate forme de turism (organizat neorganizat, pe cont propriu,mixt)

Studierea ofertei concurenței agenției "TOP TRAVEL" presupune cunoașterea categoriilor cărora li se adresează concurență și anume turismului intern ,de munte. Unele agenții nu mai dau o importanță turismului intern și nici oferirea unui sejur complet (transport, masă, cazare) astfel scăzând concurența.

Ca mijloc de promovare agenția "Top travel" se bazează pe sistemul media în special prin intermediul internetului și cel al revistelor dedicate tineretului și oamenilor de afaceri selectându-și astfel clienții. Analizând și ofertele puse la dispoziție de concurența se ajunge la concluzia că prețurile oferite pentru astfel de sejur sunt asemănătoare dar fiind diferite calitatea oferită și alegând un mijloc de transport mai puțin confortabil.

Identificarea principalelor segmente de clientela dupã criterii variate s-a făcut în urma analizei de piață observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-și petrece vacanță în Munții Bucegi. Din aceastã cauzã s-au ale tinta clienții de vârstă medie, cu venituri medii având ca motivație a călătoriei vacanță.

Datoritã sezonalității se poate observa un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Munții Bucegi pe timpul iernii dar, deoarece această zonă oferã multe posibilități de agrement și în timpul verii cererea nu devine zero se menține la un nivel moderat. De aceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazează pe litoral, rãmân relativ puține oferte în zona Munților Bucegi pe timpul veri.

Rezultatele aceste cercetări vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutațiile intervenite în structura cererii.

Culegerea informațiilor despre concurenții este dificilã și presupune de regulă utilizarea unor informații secundare, din mass-media, experiența personalã a unor salariați atrași de firmele concurente,din auzite. La acestea se adaugă informațiile culese în urma efectuării unor cercetãri de marketing asupra clienților, furnizorilor, distribuitorilor.

O foarte bunã ocazie pentru studierea pieței sub toate aspectele, respectiv a cererii, a ofertei concurenței cât și a conținutului și tarifelor prestațiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism.

Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã a propriilor posibilități și pentru conceperea unor produse turistice care să se diferențieze de cele ale concurenței.

II.Documentarea prealabilă

Se referă la culegerea de informații cu privire la oferta turistică a zonei:

Obiective turistice

naturale

Babele

Sfinxul

Peștera Ialomiței

Cheile Ialomiței

antropice  Castelul Peleș (Pelisor)

 Mănăstirea Sinaia (cu acces din stațiunea Sinaia)

Posibilități de cazare

Aceastã zonã oferã foarte multe posibilități de cazare precum hoteluri(din Sinaia Hotel Internațional;Hotel Sinaia; Hotel Palace, vile ( Vila Floarea de Colt, Vila Onix) și cabane și hanuri(Miorița;Valea cu Brazi; Valea Dorului; Piatra Arsă; Cabana Schiorii) și pensiuni turistice în satele turistice(Posada).

Rețeaua unităților de alimentație

Restaurantele din aceastã zonă sunt diversificate precum:

–    Restaurante Sinaia: Ferdinand;Vânătoresc;Taverna Sârbului

Mijloace de agrement

În stațiunea Sinaia se pot întâlni diverse mijloace de agrement îndrăgite de turiști tineri și nu numai:

–    Telecabina

–      Cazinoul din stațiunea Sinaia

–      Pârtia de Bob

–      Schii

Infrastructura generală și turistică

În zona Sinaia exista posibilității de aprovizionare cu hrană și telecomunicația,electrică și termică sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oraș important și recunoscut că stațiune turistică și în străinătate organizat cât mai bine,dezvoltat economic, aici fiind o piață cât mai extinsă de producători astfel apărând concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru această zonă.

III. Verificarea pe teren a informaților culese

Posibilitățile de acces la obiectivele turistice sunt șoseaua E60 și calea ferată Brașov-București (magistrala 300). În Sinaia se poate ajunge foarte ușor deoarece exista aceste căi rutiere și feroviare directe.

Confortul oferit de unitățile de cazare în concordanță cu prețurile oferite sunt destul de bune având în vedere localizarea și facilitățile de agrement oferite de stațiunea Sinaia care ridică acest nivel.

Posibilitățile de vizitare a unor obiective cultural-istorice:

Castelul Peleș: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 – 17 ;
Tarif: adulți 10lei ; elevi/studenți 5lei

Pelisorul: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11-17; joi-duminică 9 – 17 ;
Tarif: adulți 8 lei ; elevi/studenți 3 lei

IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici

Perioada: 20.11.2012-23.11.2012 durata 4 zile, 3 nopți cazare,

Număr turiști: 20

Tarif total:418 lei per turist

Servici asigurate:

·  Servici de cazare (Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoană- 105/2100

·  Servici de masă -40 RON lei /zi/persoană- 120/2400

·  Transport: Autocar 5 lei RON/km – 1820 (91 lei/persoană)

Plecarea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 20.11.2012 ora 08:00 Sosirea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 23.11.2012 ora 22.00

ITINERARIUL: București – Ploiești – Campina – Comarnic – Sinaia;

Sinaia-Castelul Bran -Babele- Peștera Ialomitei- Sinaia

Sinaia -Ploiești- București

Pentru acest circuit am ales următoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs:

–    alegerea localități ce vor cuprinde itinerariul

·        Dus :Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km)

·        Întors:Sinaia -Ploiești -București(122 km)

·        Alte drumuri suplimentare:

Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)

–     alegerea mijlocului de transport

Autocarul de 20 de persoane 5 lei RON/km

Descriere:

Aceasta vila dispune de 12 camere duble, 7 camere triple si un apartament format din 2 dormitoare si living, totalizand 52 locuri, toate fiind dotate corespunzator categoriei de clasificare.

Localizare:

Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia, inconjurata de o gradina cu copaci seculari.

Traversand aceasta gradina, la cativa pasi, va aflati in zona istorica a orasului unde puteti vizita Castelul Peles, Pelisor, Manastirea Sinaia, chiar si gara regala dar si zona comerciala moderna.

Facilitati in unitate

Camere nefumatori

Incalzire centrala

Parcare

Salon mic dejun

Terasa – vara

Facilitati in camere

Baie Proprie

Telefon-National

TV in camere

Servici de masa-45 RON lei /zi/persoană

IV. Întocmirea analizei de preț

Analiza de preț

a)Cheltuieli cu transportul

Persoane: 20

Nr. km: 364

Nr km parcurși pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-București

Nr. km parcurși în timpul vizitării obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele și Sfinxul -Pestera Ialomiței

Nr, km parcurși la întoarcere în București: 122 km

Preț autocar : 30 lei RON /pers

b). Cazare: 35 RON

35 x 20 x 3 =2100

c). Masă: 40 RON

40x 20 x 3= 2400

d) Cheltuieli de vizitare nu avem

e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON

f) Cheltuieli cu șoferul: 75 RON

2.Totalizarea cheltuielilor:

1820+ 2100+2400+75+75= 6470

3.Aplicarea comisionului

6470 X 10% = 647

4. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229,3

5.Totalizarea cheltuielilor:

6470 + 647 + 1229,3 = 8346,3

8346,3/ 20= 417,315 Rotunjit: 418 RON

Intangibilitatea produsului turistic face că în multe cazuri prețul practicat să fie considerat un  indicator al calității serviciilor oferite.

De aceea nivelul prețurilor practicate pentru produsul turistic trebuie să reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.

Prețul al acestui produs turistic include transportul din București până în Sinaia plus traseu către obiectivele turistice de vizitat propuse în acest sejur , cazarea la Vila Camelia*** precum și alte facilități : camping în curtea pensiuni (la cerere), grătar , sala de conferință (40 locuri), închirieri de materiale sportive și pentru pescuit.

V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici

Contract de hotelărie și restaurație

PĂRȚI CONTRACTANTE:

1.      VILA CAMELIA cu sediul în: SINAIA strada: Spătar Mihai Cantacuzino, nr.5, județul/sectorul PRAHOVA

4, telefon: 021/330 49 45, Oficiul Registrului Comerțului al Județului PRAHOVA, sub nr. 6152, cod fiscal: 678, având numărul 6203748527, deschis la Banca Comercială Română, reprezentată legal prin articolul 76/2000, denumită în continuare BENEFICIAR.

2. TOP TRAVEL , cu sediul în BUCUREȘTI str. VĂCĂREȘTI strada: 274 , județul BUCUREȘTI telefon: 021/3308582 , email: [anonimizat], înregistrată la , înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului al orașului București, sub nr. 1287, cod fiscal:562, având cont nr. 7271216131, deschis la Bancă:Comercială Română, reprezentată legal prin articolul 29/1996, denumită în continuare PRESTATOR.

CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art. 1.1. Obiectul contractului consta în primirea de către prestator a clienților și achitarea de către agenția de turism a contravalorii serviciilor prestate.

Art. 1.2. Spațiile de cazare vor fi puse la dispoziția Beneficiarului de către Prestator pentru grupurile de turiști în limita disponibilităților.

Prin grup de turiști se înțelege respectarea cumulative a următoarelor condiții:

–         minim 30 de locuri, rezervate în baza aceleiași comenzi,

–         la aceeași dată,

–         pentru aceeași perioadă de sejur.

CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI

Art. 2.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie , până în data de 23 august 2006.

CAPITOLUL 3. TARIFE ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ

Art. 3.1. Prestatorul de servicii are dreptul să majoreze unilateral tarifele în raport cu piața și cursurile de referință ale valorilor Euro șu USD comunicate la Banca Națională a României, cu obligația ca Prestatorul să notifice Beneficiarului hotărârea să în timp util.

Art. 3.2 Tarifele deja confirmate de către Prestator pentru o anumită rezervare său serviciu turistic Beneficiarului rămân neschimbate indiferent de fluctuația pieței sau de cursurile de referință ale valutelor Euro și USD comunicate la Banca Națională a României.

Art. 3.3 Tarifele sunt exprimate în euro/zi (TVA inclus)

Art. 3.4. Tarifele nu include micul dejun.

Art. 3.5 Termenul de plată este de 5 zile lucrătoare de la momentul primirii facturii de către Beneficiar, respectiv Prestator, în original sau copie.

Art. 3.6. Beneficiarul va plăti un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate, în termen de 48 de ore de la momentul confirmării comenzii de către Prestator, urmând ca restul de 75% să fie plătit apoi.

Art. 3.7 Serviciile suplimentare (altele decât cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de către turist direct la Recepția hotelului.

CAPITOLUL 4. REZERVAREA SPAȚIILOR DE CAZARE

Art. 4.1 Rezervarea spațiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise, emisă de Beneficiar și confirmată tot de către Prestator.

Confirmarea comenzilor se face de către Prestator în termen de maximum 24 de ore de la primire.

Art. 4.2. Pentru grupurile de turiști, rezervarea spațiilor de cazare se face cu minimum 14 zile înainte de incepe-rea sejurului mantionat în comanda confirmată de către Prestator.

Comenzile vor cuprinde: numele și prenumele turiștilor, felul și categoria serviciilor solicitate, perioada de sejur, modalitatea de plată, bancă și numărul de cont al plătitorului, dată și ora sosirii, semnătura reprezentantului legal, stampila emitentului.

Art. 4.3 Ziua hotelieră începe și se termină la ora 12:00. Rezervațiile sunt garantate până la orele 20.00. În cazul depășirii acestei ore Beneficiarului va menționa în comanda " sosire târzie" precizând oră.

CAPITOLUL 5. PENALITĂȚI

Art. 5.1. Pentru depășirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita Prestatorului 0,5 % din valoarea totală a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 5.2 În cazul în care, în ultima zi de sejur, spațiile de cazare vor rămâne ocupate după ora 14:00, Beneficiarul va plăti Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spațiile astfel ocupate. După ora 19:00 camerele se vor achita integral.

Art. 5.3. În cazul neprezentărilor care nu au fost anunțate în termen, sumele încasate în avans de către Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului, după care comandă va fi anulată implicit.

CAPITOLUL 6. RECLAMAȚII

Art. 6.1. Eventualele reclamații vor fi formulate în scris de client sau de conducătorul de grup și vor fi depuse la sediul Prestatorului în timpul sejurului. Prestatorul se oblige să soluționeze operativ reclamațiile. Nu vor fi luate în considerate eventualele reclamațiile formulate după părăsirea hotelului.

Beneficiarul se oblige să aducă la cunoștința clienților această clauză.

Art. 6.2. Daunele provocate de turiștii cauzați conform prezentului contract se vor consemna într-o notă de constatare și vor fi recuperate direct de la aceștia, înainte de plecare.

CAPITOLUL 7. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ

Art. 7.1. În cazul nerespectării uneia sau mai multor clauze din prezentul contract de către Beneficiar, acesta se considera desființat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă.

Art. 7.2 Prezentul contract poate înceta prin acordul ambelor părți sau prin denunțarea de către una din părți, cu preaviz scris în termen de 30 de zile. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante.

Art. 7.3. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor părți, prin act adițional, acre devine parte integrantă a sa.

Art. 7.4 Contractul se completează cu prevederile Legii 31/1990 și cu dispozițiile Codului Civil și Comercial precum și cu dispozițiile legilor speciale în vigoare.

Art. 7.5. Litigiile intervenite între părțile contractante se vor soluționa ape cale amiabilă. În caz contrar, părțile se vor putea adresa instanței judecătorești.

CAPITOLUL 8. CAUZELE FINALE

Art. 8.1. Prestatorul și Beneficiarul au obligația de a păstraconfidențialitatea clauzelor și a tarifelor prezentului contract .

Art. 8.2. Beneficiarul își asumă obligația ca turiștii să respecte regulamentele hoteliere șiș a nu desfășoare activități care contravin legilor românești în vigoare.

Art. 8.3. Prezentul contract a fost întocmit și semnat în 2 exemplare, câte 1 pentru fiecare parte.

VI. Elaborarea propriu-zisă a programului turistic

Ziua I

București

60 km

Ploieștiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertății, Statuia Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).Ploieștiul adăpostește numeroase muzee în care sunt păstrate dovezile unei tradiții înaintate, culturale, istorice și economice:- muzeul petrolului, muzeul de istorie și arheologie, muzeul ceasului, muzeul de artă.

62 km

Sinaia

Stațiunea Sinaia este așezată pe valea superioară a Prahovei, în plină zona carpatică, la poalele munților Vârful cu Dor, Furnica și Piatra Arsă. Ea se afla la o distanță de 122 km de capitala țării, și la 49 km de Brașov. Orașul, dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se întinde în partea de nord la locul numit Gură Pădurii, unde este plasat hanul "Vadul Cerbului", iar spre sus, până dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, în ultimii ani, noul cartier "Platoul Izvor".

Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României, are un profil bine determinat. Creație a gustului regelui Carol I al României (1866 – 1914), dar și a științei arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman, precum și a măiestriei unor decoratori prestigioși ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena, castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România, având caracter de unicat. Totodată, el este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente deacest fel din Europa celei de a două jumătăți a secolului al XIX-lea.

Partia de ski Carp din regiunea Sinaia este dedicata in intregime skiorilor avansati. Aceasta are o lungime de 2500 de metri si o diferenta de nivel de 585 de metri beneficiind de instalatie de zapada artificiala si de transport pe cablu.
Partia "Carp" face legatura intre Varful Furnica siCota 1400 si are opanta medie de 24%.
La Sinaia se mai  pot practica:
– schi fond – partia de pe Platoul Bucegi, cu o lungime de 8 km si o diferenta de nivel de 100 m.
– sanius – partia "Drumul Vechi – Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica – Sinaia", partie amenajata pentru competitii, cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m.
– bob si sanie – concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin – Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m.

Ziua II

Sinaia

60 km

Castelul Bran – situat la 30 km de Brașov, între Munții Bucegi și Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument național și punct de reper al turismului din România, datorită atât frumuseții lui, a peisajului, cât și a legendei contelui Dracula, al cărui spirit bântuie încă aceste locuri străvechi.

7 km-Aceastã distanța se efectuează cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu.

Babele și Sfinxul- Babele și Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii vântului.Foarte puțini dintre miile de turiști care urcă în fiecare an pe platoul Bucegi știu, însă, că aici există multe alte forme și figuri care pot bucura ochiul..

Peștera Ialomiței și Cheile Ialomiței alături de Vârful Omu, de babe și Sfinx, Cheile Ialomiței reprezintă unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Munților Bucegi. În număr de zece, cheile de pe valea superioară a Ialomiței s-au format datorită adâncirii răului în blocurile de călcare triasice și jurasice, încorporate în formațiuni de roci mai recente – cretacice – și mai puțin dure – conglomeratele de Bucegi. De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este următoarea: cheile Urșilor, Peșterii, Vărăriei, Coteanu, Tătarului, Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Orzei, Dobrești, Gâlmă. Ele apar în relief sub forma unor sectoare de vale îngustă, generate de prezența rocilor dure – calcarele.

67 km

Sinaia

Ziua III

În aceastã zi turiști se pot relaxa li se pun la dispoziție grătarul din patrimoniul vilei și de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerința într-un salon special amenajat.

Ziua IV

Sinaia

Târgoviște ,acest oraș este vechea cetate de scaun a Valahiei, centru economic, militar, politic, cultural și religios cu mare însemnătate la acea vreme. Principala atracție turisticã este Curtea Domneascã.

București

VII. Rezervarea serviciilor turistice

După calculul prețului a acțiuni turistice agenția de turism Top Travel solicita prestatorului de servici turistice Vila Camelia rezervarea serviciilor turistice.

Pe baza programului excursiei agenția de turism trimite o comandă către prestatorul de servici care participă la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vilă Camelia și a firmei de transport Euroline.

BIBLIOGRAFIE

Erdeli George, Istrate Ioan (1996) „Potențialul turistic al României”, Edit. Universitară din București, București

Cosmescu Ioan (1998)„Turismul”, Edit. Economică, București

Glavan Vasile„Turismul în România” Ed. Economică, București 2000

Beldie A.– „RezervațianaturalăBucegi”

Revista„Terra Magazin”

www.regielive.ro

www.scribd.com

www.infoghidromânia.com

www.tocilar.ro

www.cazări.ro/sinaia

www.scritube.com

www.tourismguide.ro

www.vilacamelia.ro

ANEXA 1

STRUCTURA POTENȚIALULUI TURISTIC (pag. 8)

Turism și marketing turistic – Cristian Stoian, Mădălina Spânu, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2003

ANEXA 2

 SCHEMA POTENȚIALULUI TURSTIC NATURAL (pag. 18)

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

ANEXA 3

DINAMICA ȘI STRUCTURA DE CAZARE TURISTICĂ IN ROMÂNIA (pag. 21 )

Sursa: Calculat după Anuarul Statistic al României, 1998

BIBLIOGRAFIE

Erdeli George, Istrate Ioan (1996) „Potențialul turistic al României”, Edit. Universitară din București, București

Cosmescu Ioan (1998)„Turismul”, Edit. Economică, București

Glavan Vasile„Turismul în România” Ed. Economică, București 2000

Beldie A.– „RezervațianaturalăBucegi”

Revista„Terra Magazin”

www.regielive.ro

www.scribd.com

www.infoghidromânia.com

www.tocilar.ro

www.cazări.ro/sinaia

www.scritube.com

www.tourismguide.ro

www.vilacamelia.ro

ANEXA 1

STRUCTURA POTENȚIALULUI TURISTIC (pag. 8)

Turism și marketing turistic – Cristian Stoian, Mădălina Spânu, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2003

ANEXA 2

 SCHEMA POTENȚIALULUI TURSTIC NATURAL (pag. 18)

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

ANEXA 3

DINAMICA ȘI STRUCTURA DE CAZARE TURISTICĂ IN ROMÂNIA (pag. 21 )

Sursa: Calculat după Anuarul Statistic al României, 1998