Potentialul Turistic Cultural al Orasului Targu Jiu

Potențialul turistic cultural al orașului Târgu-Jiu

Cuprins

Introducere

Capitolul 1

Elemente fizico-geografice specifice orașului Târgu-Jiu

1.1 Așezarea geografică

1.2 Relieful

1.3 Clima

1.4 Hidrografia

1.5 Fauna

1.6 Vegetația

Capitolul 2

Spațiul urban- definiție, spațiu de dezvoltare turistică

2.1 Istoria și caracteristicile spațiului urban gorjean

2.2 Urbanizarea

2.3 Factorii urbanizarii

2.4 Caracteristicile actuale ale urbanizarii

Capitolul 3

Potențialul turistic- noțiuni generale

3.1 Potențialul turistic- definiție

3.2 Noțiuni teoretice privind potențialul turistic

3.3 Caracteristicile ofertei reale

3.4 Componentele potențialului turistic

3.5 Criterii de clasificare ale potențialului turistic

3.6 Potențialul turistic natural al orașului Târgu-Jiu

3.7 Potențialul turistic antropic al orașului Târgu-Jiu

Capitolul 4

Forme de turism

4.1 Turismul cultural axat pe brandul Brâncuși

4.2 Turismul religios

4.4 Turismul balnear, curativ-recreativ

4.4 Turismul montan

4.5 Turismul rural și agroturismul

4.6 Analiză SWOT a orașului Târgu-Jiu

Concluzii

Bibliografie

Introducere

În lucrarea de față ,,Potențialul turistic cultural al orașului Târgu-Jiu’’ mi-am aprofundat cunoștințele, abordând teme turistice , culturale specifice acestui oraș îmbinate cu elementele fizico-geografice ale spațiului urban și rural,implicând și județul Gorj.

Dezvoltarea turismului într-o localitate urbană este una benefică pentru promovarea și dezvoltarea acesteia, iar orașul Târgu-Jiu are un potențial turistic ridicat și diversificat, deține un cadru natural extraordinar , multe monumente de artă și nenumărate arii protejate.

Rolul acestei lucrări este acela de a prezenta potențialul turistic cultural și istoric al orașului, motivând satisfacerea curiozității și căutarea ineditului de către turisti, precum și experiențe și interacțiuni intelectuale, culturale noi, dar nu în ultimul rând, relaxarea.

Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism a decernat premiul ,,Mărul de aur’’orașului Târgu-Jiu cu titlul ,,Distincție turistică și culturală unicat’’ în anul 2014.

Brandul Brâncuși este unul din cele mai importante obiective turistice din Târgu-Jiu, iar orașul este denumit ,,Orașul lui Brâncuși’’, cel care a făcut piatră sa cânte pentru omenire.

Realizarea cea mai mare este capodopera marelui sculptor în orașul de pe Jiu, Ansamblul monumental ,,Calea Eroilor’’, care se remarcă prin puritatea formei artei populare românești.

Cu figura emblematică a sculpturii moderne a lui Constantin Brâncuși și a operelor sale, Târgu-Jiu este un oraș în plină ascensiune turistica.

Județul Gorj de asemenea are un mare potențial turistic unde se pot practică mai multe forme de turism precum cel religios, de agrement, balnear, montan și rural.

Pentru dezvoltarea turismului într-o localitate urbană trebuie identificat potențialul turistic, iar orașul Târgu-Jiu și implicit județul Gorj dispun de toate premisele pentru evoluția turistică și culturală a acestora.

Turismul acționează ca o forță, ajutând la dezvoltarea altor sectoare de activitate, îmbunătățind astfel nivelul de trăi. Se pot dezvoltă sectoarele de afaceri, turismul fiind utilizat ca o resursă pentru dezvoltarea economică, cu un rol important și în creșterea ocupării forței de muncă.

Târgu-Jiu a cunoscut o puternică mișcare culturală și artistică între anii 1894-1900.Tot în această perioada au fost puse bazele Muzeului de Istorie al Gorjului, dar și înființarea școlii de ceramică de la Vădeni și, s-a publicat prima revista de literatură și știință numită ,,Jiul’’.

Arealul județului este pitoresc cu munți împăduriți, pante stâncoase, peșteri, peste 25 de trasee montane, 3 zone de alpinism și o stațiune de schi renumită, Rânca.

În Târgu-Jiu există numeroase case memoriale, muzee , tot aici se poate practica turismul religios, iar potențialul natural este format din arii natural protejate, parcuri și chei. Turismul cultural se poate practica atât iarna cât și vara, iar baza materială din domeniul turismului este bogată în stațiuni balneare și climaterice dar și în complexuri turistice.

Pentru o mai bună promovare a turismului cultural au loc numeroase manifestări organizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, an de an, în cadrul Zilelor Gorjului Turistic și Cultural.

Capitolul 1

Elemente fizico-geografice specifice orașului Târgu-Jiu

Așezarea geografică

La intersecția paralelei de 45 de grade latitudine nordică cu meridianul de 23 de grade longitudine estică se situează Municipiul Târgu-Jiu.Așezarea orașului Târgu-Jiu este demonstrată de paralelă 45, fiind la o depărtare egală atâta de Ecuator cât și de Polul Nord. Orașele Mineapolis ( Statele Unite ale Americii), Bordeaux (Franța) și Torino (Italia) se situează pe aceași paralelă cu Târgu-Jiu.

Asezarea geografica

1.1 Foto: http://www.gorjtourism.ro/

Cel mai cunoscut și mare oraș al județul Gorj, este Municipiul Târgu-Jiu.

Acesta fiind clasat la o înălțime de 195-212 metri între munții Parâng și Vălcan la nord,iar de numeroase șiruri de dealuri la sud, în Depresiunea Târgu-Jiu-Câmpu Mare. Municipiul Târgu-Jiu, cu localitățile arondate: Dragoieni, Iezureni,Românești, Preajba Mare, Slobozia Bârsești, Ursati și Polata; se întinde pe o suprafață de 10.258,63 hectare și o populație de 98.362 de locuitori.

Relieful

Masivele montane din județ fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Relieful este continuat cu zonele dealurilor submontane și o extinsă zona colinară în jumătatea sudică a județului.

S-au creat văi și culoare foarte spectaculoase printre munți, datorită rocilor foarte rezistente, calcarelor, granitelor, șisturilor cristaline, devenind obiective de interes turistic.

În sezonul estival turismul montan, de agrement și ecologic s-a dezvoltat datorită unor localități cu potențial zonal. Pentru sezonul de iarnă practicarea sporturilor pe zăpadă este posibilă la altitudini de peste 1400-1600 metri.

Munții Căpățânii care fac parte din grupa muntoasă Parâng-Șureanu împart fața zonei sudice cu munții Parâng care sunt cuprinși între râurile Jiu și Olteț. Aceștia au înălțimi cuprinse între 2519 metri Vârful Parângul Mare- Mândra ; 2337 m Vârful Mohoru ; 2136 m Vârful Păpușa.

Cel mai complex nucleu glaciar din zona se află pe o distanță de 10 km pe culmea principala Mândra- Mohoru, care mărește valoarea peisagistică locală. Pe rocile calcaroase s-au dezvoltat Cheile Oltețului, Galbenului, Peșterile Polovragi, Muierii și alte forme carstice ca doline si polii.

Masivul Vălcan reprezintă zona montană vestică cu 1945 metri altitudine în Vârful Oslea și 1681 metri în Vârful Straja. Aici se află peșteri si grote în bazinul Motru , Tismana, Jaleș, celebrele chei ale Sohodolului, Drumul Neamțului, înscrise în patrimoniul național.

Munții Godeanu au altitudini medii între 1800-2000 metri : vârful Micușa- 1824 m ; vârful Balmezu -1456 metri și vârful Arcanu – 1760 metri.Formele carstice de aici , au dus la formarea cheilor Cernei, Cernișoarei , Peștera cu Corali. Munții Godeanu au un aspect greoi al culmilor cu un peisaj variat.

Munții Mehedinți sunt prezenți între Valea Motrului Mare și Valea Brebinei.

Interesul turistic este dat de Cheile Corcoaia și Ciucevele Cernei, zona carstică a Văii Motrului și Piatra Mare a Cloșanilor cu un mare interes speologic.

Dealurile Subcarpaților Getici cu altitudini cuprinse între 300-600 metri.

Sub culmile montane se află un șir de depresiuni mai restrânse ca suprafață : Cerna pe râul cu același nume, Novaci pe râul Gilort, Runcu pe râul Jadeș, Padeș pe Motru, depresiunea de pe Tismana , Bumbești –Jiu pe Jiu, Polovragi pe Olteț, Racovița pe Tărâia, Baia de Fier pe Galbenu.

O adevărată adunătură a apelor se află pe aria depresionară Târgu-Jiu-Câmpu Mare.

Clima

Clima orașului Târgu-Jiu este temperat continentală. Pentru că este o climă temperată, între vara și iarnă, variațiile de temperatura nu sunt mari. În luna ianuarie temperatura medie este de -2 grade Celsius, iar temperatura lunii iunie este de 21,6 grade Celsius.

Temperatura medie anuală fiind de +10,2 grade Celsius. Particularitățile climei sunt:în sud radiația solară este de 1225 kcal/cmc/an, iar în nord scade la 1100 kcal/cmc/an.

Valorile înregistrate de temperatura medie anuală diferă de la nord la sud : pe culmile de peste 2000 m, temperatura este de 0 grade Celsius, la stația meteo Parâng este de 3,4 grade Celsius, iar în Târgu-Jiu temperatura medie anuală este de 10,1 grade Celsius, iar aceste temperaturi aduc un confort termic.

Valorile consemnate de temperatura medie a lunii ianuarie este de -5,8 grade Celsius la stația meteo Parâng, -2,5 grade Celsius la Târgu-Jiu și -9 grade Celsius la peste 2000 m.

Datorită influențelor maselor de aer din sud-vestul continentului, temperatura medie a lunii iulie este mai ridicat cum ar fi : 21,6 grade Celsius la Târgu-Jiu; 12,4 grade Celsius la stația meteo Parâng și 6-7 grade Celsius la 2000 m.

Pe teritoriul județului precipitațiile scad de la nord la sud, având o distribuție neuniformă, astfel : 750 mm/an la Târgu-Jiu; 585 mm/an la Țânțăreni; 1200 mm/an la 2000 m; 950 mm/an la stația meteo Parâng și 865 mm/an la Novaci.

Precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în luna februarie, iar valorile maxime se înregistrează în lunile mai-iunie și în luna noiembrie.

În Parâng , Vălcan , Godeanu, la altitudini de peste 1500-1600 m , stratul de zăpadă durează între 180-200 de zile, iar în zonele adăpostite grosimea stratului de zăpadă atinge 7-8 m; pe când stratul de zăpadă din zona munților mijloci durează 140-150 de zile, iar în podiș durează 60-80 de zile/an.

Dezvoltarea sporturilor de iarnă sunt favorizate de aceste condiții, iar sezonul turistic de iarnă poate dura din luna decembrie până în luna aprilie, dar în anumite zone.

Masele de aer din sud și sud-est de origine tropicală se găsesc în zonele depresionare, iar pe culmile înalte se găsesc vânturile de nord-est.

Declanșarea avalanșelor se datorează existenței foehnului de pe versanții sudici ai munților. Climatul de adăpost se găsește în depresiunile deluroase.

Hidrografia

Râul Jiu- bazin colector pe o suprafață de 10 000 de km2, adună apele unor afluenți ca:Gilort, Amaradia,Motru,Sadu, Jilțu și Tismana.

În județul Gorj sunt numeroase lacuri antropice, iar partea de nord-est și nord-vest este străbătut de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei.

Apele de adâncime sunt folosite mai puțin în scop curativ deși sunt: termale, semi-termale, carbogazoase, bicarbonate, feruginoase,sulfurate.

Tot în Gorj se află lacuri artificiale ca urmare a unor amenajări hidroenergetice la Valea lui Iovan/Cerna; Valea Mare; Sambotin; Vaja sau pe cursuri de apă ca Moi, Peșteana.

Fauna

În ceea ce privește fauna județului Gorj, este una foarte variată și bogată, iar culmile alpine și circurile glaciare găzduiesc capra neagră. Specii precum: dihorul, ursul, mistrețul, lupul, căprioara, cerbul, pisica sălbatică sunt întâlnite în padurile de foioase și de amestec. Fauna mediteraneană este și ea prezentă prin speciile:vipera cu corn și broasca țestoasă de uscat.

Pădurile din aria montană și deluroasă cuprind un număr mare de păsări și insecte, având un rol cinegetic, dintre care amintim: cocoșul de munte și ierunca.

În munții Parâng și Vălcan sunt prezente cabane de vânătoare, iar astfel se explică numărul mare de specii cinegetice. Păstrăvul și crapul se găsesc în lacurile de munte, cele glaciare și de baraj.Păstrăvul, mreana, scobarul,moioaga și cleanul sunt și ele prezente pe cursurile superioare și mijlocii ale râurilor Jiu, Gilort,Olteț și Jieț.

Vegetația

În Gorj, vegetația are următoarele nivele.

Nivelul pajistilor alpine cu înălțimi mari, abrupturi stâncoase, culmi calcaroase și grohotișuri, cu specii de: ienuperi, tufe de afin, jnepeni, coacăz, smardar și plante cu flori colorate.

Nivelul pădurilor de conifer (1400-1700) în special pe crestele nordice ale versanților, este format distrețul, lupul, căprioara, cerbul, pisica sălbatică sunt întâlnite în padurile de foioase și de amestec. Fauna mediteraneană este și ea prezentă prin speciile:vipera cu corn și broasca țestoasă de uscat.

Pădurile din aria montană și deluroasă cuprind un număr mare de păsări și insecte, având un rol cinegetic, dintre care amintim: cocoșul de munte și ierunca.

În munții Parâng și Vălcan sunt prezente cabane de vânătoare, iar astfel se explică numărul mare de specii cinegetice. Păstrăvul și crapul se găsesc în lacurile de munte, cele glaciare și de baraj.Păstrăvul, mreana, scobarul,moioaga și cleanul sunt și ele prezente pe cursurile superioare și mijlocii ale râurilor Jiu, Gilort,Olteț și Jieț.

Vegetația

În Gorj, vegetația are următoarele nivele.

Nivelul pajistilor alpine cu înălțimi mari, abrupturi stâncoase, culmi calcaroase și grohotișuri, cu specii de: ienuperi, tufe de afin, jnepeni, coacăz, smardar și plante cu flori colorate.

Nivelul pădurilor de conifer (1400-1700) în special pe crestele nordice ale versanților, este format din următoarele specii : molidul și bradul, iar aceste păduri completează peisajul și realizează o ionizare negativă a aerului cu rol climatoterapeutic.

Urmatoarul nivel fiind cel al pădurilor de foioase acoperind crestele sudice, unde sunt și expemplare de conifere. În munții Parâng și Vălcan, pe crestele sudice, apar făgetele pure.

În zona deluroasă se află arealul stejăretelor, dar care s-a redus mult în favoarea terenurilor agricole. Castanul comestibil (Castanea vesca) ocupă un loc aparte în prezența plantelor calcaroase adăpostite și asociate cu alunul turcesc, cu specii xerotermofile cum ar fi: mojdrean, lemnul căinesc, corn, păducel, liliac sălbatic și specii mezotermofile.

În Gorj sunt :2000 de specii; 110 specii mediteraneene, 36 balcanice, 13 pontice și 26 balcano-dacice . Speciile sunt esențiale în diversificarea formelor de turism ce sunt practicate în județ (recreere și odihnă, cunoașterea științifică, drumeții).

Capitolul 2

Spațiul urban- definiție, spațiu de dezvoltare turistică

2.1 Istoria și caracteristicile spațiului urban gorjean

Istoria Târgu-Jiului

Străvechi oraș, așezat într-un cadru geografic natural, Târgu-Jiul își are originile urbane într-un document emis la 22 iunie 1597 de Mihai Viteazu. Încă de pe vremuri tradițiile și obiceiurile locului se păstrau cu sfințenie.

Orașul prezenta circa 342 de case prin anul 1832, străzile erau pline de gropi și noroi, iar oamenii făceau schimb de produse. Mai târziu în anul 1911 Târgu-Jiu avea 8700 de locuitori, 9 fabrici și 28 de ateliere.Abia în jurul celui de-al doilea război mondial se produc unele schimbări, prin mici făbricuțe de confecții și țigarete venite de la Cluj și București, făbricuțe de conserve și de prelucrare a inului.

Apoi au început să apară unități industriale mai mari. Oamenii de aici și-au aparat cu dârzenie orașul de austrieci, turci, au format oastea cea mare a țării în frunte cu Tudor din Vladimiri.

Apoi an de an orașul s-a dezvoltat, oamenii au fost mereu preocupați de cultură, de a face numele orașului cunoscut, de a îmbogățit mințile tinerelor generații prin acces la tainele științei, a cunoașterii umane.

O realizare însemnată din istoria culturii românești a fost prezentarea unei piese de teatru în limba română de către elevii școlii publice sub conducerea profesorului Constantin Brănișteanu la 30 august 1834.S-a construit teatrul Milescu, unde activează o trupa de actori profesioniști.

Mari iubitori de cultură un grup de intelectuali în frunte cu Alexandru Ștefulescu au editat ziare și reviste, au pus bazele înființării unui muzeu al României, au scris monografii ale orașului.

În 1936 la 27 mai orașul Târgu-Jiu este declarat ca localitate de interes turistic de oficiul Național de Turism, alături de Timișoara. Gândirea creatoare a unor artiști gorjeni s-a materializat prin opere de artă ca bustul lui Alexandru Ștefulescu, statuia lui Tudor Vladimirescu, mausoleul Ecaterinei Teodoroiu și operele Brâncușiene.

Numele orașului Târgu-Jiu este format din două cuvinte. Termenul de ,,Târg’’ este de origine slavă și înseamnă piață, loc de negoț sau de discuție. Cuvântul ,,Jiu’’ apare în documentele slavo-române din secolul al XV-lea sub forma Jul-județ al râului Jiu.

Orașul și-a luat numele de la râul care îl străbate și pe malurile căruia se dezvoltă, dar ca și Târgul Gilortului deci Târgul văii râului Gilort.

Târgu-Jiu a fost o localitate unde au avut loc schimburi de mărfuri între țăranii satelor din apropiere sau din depărtare.

La început Jiul se numea Rdabon, iar locul unde s-a ridicat Târgu-Jiul purta numele de Arcina. Apoi râul Rdabon și-a schimbat numele în ,,Salila’’ apoi a evoluat în Jul, Jil,Jul ce înseamnă apă. Deci Târgu-Jiu este Târgul de lângă apă.

Orașul unul dintre cele mai vechi târguri din țară este așezat în sud-vestul țării. Vatra orașului are o întindere de 3 km, iar pe vremuri această era acoperită de numeroase insulițe pline de păduri prin care șerpuiau Jiul, Putna și Hodinăul. Relicvele descoperite în zona Baia de Fier și Peștera Muierilor atestă prezența oamenilor care au trăit cu peste 100000 de ani în urmă.

Oamenii lucrau pământul, vânau, prelucrau metale, făceau negoț cu grâne, pește, ceară , construiau fortificații.

Orașul apare ca atestat în anul 1611 într-un document dat de Radu Mihnea și are o organizare municipală având la conducere un județ și mai mulți pârgări.

Târgu-Jiu a început să înflorească, se făceau schimburi cu animale, schimburi de mărfuri. După revoluția de la 1821 care a înlăturat regimul fanariot, s-au restabilit teritoriile.

O dezvoltare economică mai accentuată are loc în prima jumătate a secolului al XX-lea. Se construiește calea ferată Târgu-Jiu-Filiași.Se înființează instituții culturale și de învățământ, oficiul telegrafic din oraș, în 1894 s-au pus bazele Muzeului de Istorie al județului Gorj și s-au făcut primele trotuare asfaltate din centrul orașului.

Caracteristicile spațiului gorjean

Târgu-Jiu îndeplinește funcția de reședința a județului Gorj încă de la sfârșitul secolului al XV-lea. În a două jumătate a secolului al XIV începe dezvoltarea urbanistică a orașului.

Arhitectura orașului se remarcă prin casele construite în stil vechi românesc având influențe orientale, al renașterii franceze și germane, iar mai apoi în stilul neoromânesc, precum și în stilul eclectic.

O altă caracteristică a orașului sunt construcțiile arhitectonice făcute în stilul brâncovenesc, aici remarcându-se casa și biserica lui Cornea Brăiloiu, cel care este numit marele ban al Olteniei.

Construcțiile făcute între anii 1698-1700, au o contribuție importantă la arhitectură religioasă și laică a orașului. Casele în stilul românesc cu influențe orientale sunt : casa pitarului Dimitrie Măldărescu și casa Barbu, construite la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Se remarcă foișoarele cu coloane și arcade semicirculare, construite din piatră și cărămidă, boierești sau negustorești, cu porți de stejar înalte, având ferestre mici și acoperișuri din șindrilă.

Arhitectură religioasă a orașului Târgu-Jiu este reprezentată de biserici.

Bisericile orașului au picturi realizate în frescă, picturi murale, iar altarul este decroșat și prezintă un plan tip nava, dar și un plan triconc.

Două instituții publice reprezentative pentru arhitectura tradițională românească au fost construite în Târgu-Jiu la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, între anii 1898-1902 palatul comunal și liceul Tudor Vladimirescu.Edificiile se remarcă prin elegantă, sobrietate și prin simțul proporțiilor armonioase.

Arhitectul gorjean Iulius Doppelreiter este cel care a reprezentat arhitectură laică a Târgu-Jiului în a două jumtate a secolului al XX-lea. Planurile făcute de Iulius Doppelreiter au fost îndeplinite din 1918 până în 1940.

În Târgu-Jiu s-au păstrat un număr important de case vechi, valoroase pentru epoca și pentru stilul în care au fost construite.

O altă component importantă a arhitecturii este reprezentată de conace și de cule, ce au un caracter de unicitate.

Ansamblul monumental al lui Brâncuși creat între anii 1937-1938 reunește cele trei arte sculptura, arhitectura și urbanistica este considerat emblema orașului și unul dintre cele mai reușite monumente din întreagă lume.

Un număr mare de biserici din lemn se găsesc în județul Gorj,iar acestea sunt considerate bijuterii arhitectonice.

Tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile ce au fost transmise din generație în generație sunt păstrate și astăzi. Meșteșugurile tradiționale sunt arta lemnului, țesutul, olăritul și picturi de icoane.

2.2 Urbanizarea

,,Urbanizarea este o lupta care se da nu numai între medii sociale diferite, ci înăuntrul fiecărui mediu și chiar înlăuntrul fiecărui om’’ ( M. Constantinescu, H. Stahl, I. Drăgan, 1974).

Un teritoriu material, un produs permanent al intervențiilor sociale, care au determinat sistemul politic și economic așa este definit spațial urban.

Spațiul urban se mărește sau se micșorează în funcție de anumiți factori, dar de cele mai multe ori se mărește datorită urbanizării.Urbanizarea este specifică perioadei contemporane, un proces de transformare a spațiului și răspândirea în teritoriu a condițiilor generale caracteristice mediului urban.

Un proces global progresiv, ce înglobează o serie de procese de-a lungul timpului, urbanizarea este o parte a dezvoltării economico-sociale a unui teritoriu, a țării, care se asociază cu creștrea rapidă a economiilor ( V. Cucu, 1975).

Evoluția politică a țării, dezvoltarea social-economică în procesul de dezvoltare intensă a orașelor este determinată de urbanizare, care se face prin diverse cai : extinderea orașelor existente, transformarea așezărilor rurale în așezări urbane.

Spațiul rural se urbanizează progresiv prin dezvoltarea continuă a transporturilor, transferarea unor funcții urbane la periferie și multiplicarea serviciilor de interes general.

Urbanizarea este considerată un proces pozitiv, datorită gradului ridicat de civilizație pe care îl oferă și pe care și-l dorește omul, fiind adaptabilă la condițiile economice, istorice, sociale și tehnologice ale fiecărei țări și poate fi : extensivă și intensivă.

Schimbarea destinației unui lot de pământ, este în strânsă legătură cu transformarea socială, istorică a unui oraș, rezultat prin echiparea corespunzătoare a teritoriului existent, adică o dezvoltare pe orizontală. Pe acest teren trebuiesc construite utilități ca electricitatea, canalizare, alimentare cu apă, drumuri, clădiri administrative, construcții comerciale, unități și servicii pentru comunitate. Urbanizarea reprezintă un fenomen necesar și obiectiv cât și schimbări în conștiința socială a populației.

Trăsăturile urbanizării sunt extinderea teritorială a orașelor, creșterea rapidă a populației urbane cât și concentrarea urbană a populației.

2.3 Factorii urbanizarii

Toate fenomenele și procesele prin care apar, cresc și se dezvoltă orașele precum și rapiditatea cu care diferite activități sunt concentrate în anumite spații geografice reprezintă urbanizarea acestora.Industrializarea și modernizarea sunt procese active de extindere a urbanismului în mediul rural.

Factorii urbanizării diferă de la o zona la altă în formă și conținut.

Factorii de natură economică și socială care definesc urbanizarea globală sunt creșterea demografică, mutațiile populației, o dezvoltare economică puternică, industrializarea susținută, mai ales după cel de-al doilea război mondial.

Un alt factor este modernizarea agriculturii, factorul economic reprezentat de valoarea terenului. Trecerea de la măsurarea terenului în hectar la metru pătrat.

Ca factorii particulari avem: cadrul istoric de la care pleacă urbanizarea, sistemul economic de dezvoltare, sistemul politic și divergențele de opinie generate de apartenența politică.

Factorii fizico-geografici prin formele de relief duc la o expansiune urbană continuă.

Caracteristicile actuale ale urbanizarii

Principala caracteristică a procesului de urbanizare este continuitatea desfășurării lui în timp, chiar dacă într-o anumită perioada istorică, din cauze social-istorice sau naturale, intensitatea procesului scade, pe un anumit areal.

O altă caracteristică este concentrarea prioritară a populației în orașele mari, având o infrastructură social-economică corespunzătoare și cu o putere polarizatoare deosebită a forței de muncă din spațial rural.

Următoarea trăsătură a urbanizării este expansiunea teritorială a oraselor, formându-se habitate urbane de tipul marilor metropole, magapolisuri. Aici se întâlnesc două tipuri principale de extindere: spontană și planificată.

Procesul de metropolizare devine un punct privilegiat în spații, un factor de creștere pentru că generează sporirea eficacității economice. Metropola este constituită dintr-un nucleu vechi și dens , având o zona dezvoltată mai puțin sau mai mult concentric și extensiuni periferice recente.

Prin exurbanizarea, extinderea periferică și polarizarea periferică a populației și activităților, orașul devine ,,propria sa periferie’’.

Următoarea caracteristică a urbanizării este terțiarizarea și expansiunea serviciilor destinate întreprinderilor. Este o tendința de restructurări economice majore prin substituții în modul de producție, produse și localizarea întreprinderilor.

Elementele esențiale ale sistemului productiv au devenit serviciile, cu consecințe în diviziunea spațială a muncii și concentrarea forțelor de decizie.

O altă caracteristică este atomizarea habitatului urban în țările dezvoltate , având un standard ridicat de viață și unde se multiplică rezidențele secundare. Printr-un consum sporit de spațiu la periferia orașului se caracterizează urbanizarea.

Un consum care depinde de mărimea orașului, distanță față de centru, nivelul social al locuitorilor, tipul de habitat. Scoaterea din circuitul agricol a unor importante suprafețe, diversificarea spațiilor de destinație specială sunt consecințe ale urbanizării.

Următoarea tendința este legată de ,,renovarea’’ centrului, reinvestirea socială și rezidențială a cartierelor vechi, concentrarea unor activități în aceste zone.

Principala trăsătură a urbanizării actuale este introducerea unor mecanisme de protecție a echilibrului zonelor construite pentru centrele orașelor alături de stimularea utilizării terenurilor private.

Urbanizarea are și o serie de dezavantaje cu efecte ecologice negative, precum : gradul ridicat de poluare, reducerea spațiilor verzi, artificializarea mediului natural și creșterea distanțelor de parcurs.Toate acestea sunt aplicabile și în cazul orașului Târgu-Jiu.

Capitolul 3

Potențialul turistic- noțiuni generale

3.1 Potențialul turistic- definiție

Potențialul turistic este format din totalitatea componentelor naturale și resursele turistice antropice ,cultural- istorice, socio-demografice și tehnico-economice recunoscute științific, cantitativ și calitativ, prezentând posibilități de valorificare turistică.

Potențialul cultural-istoric și tehnico-economic este un tezaur important de vestigii arheologice,monumente istorice de arhitectură sau artă, dar și patrimonial etnofolcloric. Cele mai representative componente ale potențialului turistic cultural-istoric sunt : monumentele istorice, vestigiile arheologice, muzeele și casele memoriale, monumentele istorice.

3.2 Noțiuni teoretice privind potențialul turistic

Turismul este un fenomen economic și social, fiind puternic implicat în viață socială, dar și influențat de aceasta. Segmentele cărora se adresează sunt cele sociale, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Noțiunea de potențial turistic este asimilată în literatura de specialitate cu cea de fond turistic sau cea de patrimoniu turistic.

Organizația Mondială a Turismului dar și organismele de profil ale Comunității Europene au definit potențialul turistic ca fiind la nivelul unei țări sau zone geografice, un ansamblu cultural, socio-economic și un ansamblu de componente naturale, ce arată posibilitățile de valorificare turistică și oferă o funcționalitate a teritoriului, cu un rol important în dezvoltarea turismului.

Potențialul turistic este sintetic ca fiind rezultatul asocierii parțiale a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă spunea Pompei Cocean în 1996.

Noțiunea de potențial turistic sau fondul turistic este același lucru, iar patrimonial turistic având o sfera de abordare cuprinzătoare și incluzând atracțiile turistice și valorificarea bogățiilor turistice.

Potențialul turistic redă oferta turistică potențială a unui teritoriu, împreună cu baza tehnico-materială specifică, tratament balnear, transport turistic, agrement și structuri de cazare și de alimentație, forță de muncă și condițiile de comercializare, precum: tarife, agenții de turism, facilități, prețuri, toate aceste lucruri formează oferta turistică reală sau patrimonial turistic.

Potențialul turistic cuprinde următoarele elemente: potențialul turistic al reliefului, precum potențialul turistic al unităților montane; potențialul turistic al unităților de deal și podiș; potențialul turistic al câmpiilor și luncilor.

Un alt element al potențialul turistic este climatoterapia, potențialul turistic al apelor; al nămolurilor terapeutice și salinelor terapeutice.

Următorul element este potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic, care cuprinde: flora și rolul sau în dezvoltarea turismului, funcția social-turistică a pădurii; fondul forestier; fauna și zonele cinegetice.

Un alt element este potențialul turistic al ariilor protejate care cuprinde: parcurile naturale și parcurile naționale.

3.3 Caracteristicile ofertei reale

Prima caracteristică este rigiditatea, care nu poate fi transferată la alte obiective turistice, neputându-se întinde spre consumator, nefiind compatibilă cu elasticitatea cererii.

A două caracteristică este heterogenitatea cu o structură turistică diversă, naturală, antropică.

O altă caracteristică este nestocabilitatea, adică nu se arhivează bucăți din oferta turistică.

Nemultiplicabilitatea elementelor originale, autentice înseamnă că nu se pot multiplică pentru că ar încuraja kitsch-ul.

Într-o altă ordine de idei sustenablitatea turismului durabil datorită principiilor calității ofertelor este o alta caracteristică a ofertei turistice.

Globalizarea parțială afectează baza tehnico-materială și infrastructura, dar nu afectează elementele de potențial natural și antropic ale ofertei.

3.4 Componentele potențialului turistic

Abordarea termenului de resursă turistică, trebuie să identifice locul acesteia în structura ofertei turistice, având următoarele componente:

– potențialul turistic alcătuit din resursele turistice naturale și resursele turistice antropice;

– baza tehnico-materială a turismului cu unități de cazare, de alimentație, instalații și modalități de agrement și tratament;

– serviciile turistice;

– forța de muncă în turism.

3.5 Criterii de clasificare ale potențialului turistic

Primul criteriu de clasificare al potențialului turistic, este criteriul genetic. Acest criteriu cuprinde elemente ale potențialului turistic natural, precum: clima, relieful, hidrografia, fauna și vegetația, dar și potențialul turistic antropic și resursele turistice antropice, precum: obiective religioase, istorice, culturale, dar și manifestări cu funcție turistică, adică târguri și festivaluri.

Al doilea criteriu este cel al gradului de recunoaștere sau al funcționalității. Din acest criteriu fac parte potențialul turistic-funcțional-activ cel care este deja intrat în circuitul turistic, dar și potențialul turistic disponibil sau latent. Acesta din urmă cuprinde elemente de interes polarizator, dar care nu fac parte din circuitul turistic.

Următorul criteriu este cel al volumului sau capacității. Acest criteriu cuprinde două elemente ; potențialul turistic relativ și potențialul turistic absolut.

Potențialul turistic relativ este cel care vizează exploatarea unei singure părți dintr-un teritoriu ce poate funcționa și independent ca element de atractivitate turistică.

Potențialul turistic absolut supraveghează două componente și anume: exploatarea la parametri maximali a componentelor și intrarea în circuitul turistic al tuturor elementelor din teritoriu.

Un alt criteriu este cel al limitei de consum. Acest criteriu cuprinde : potențialul turistic epuizabil și potențialul turistic inepuizabil.

Potențialul turistic epuizabil conține componentele epuizabile în urmă exploatării turistice, elemente faunistice și floristice, monumente istorice și arheologice.

Potențialul turistic inepuizabil include resursele cu o capacitate inepuizabilă, având o limita de exploatare, dar dacă devine irațională poate da semne de saturație.

Un alt criteriu este cel dat de Eduard Bergman, un criteriu original asupra potențialului turistic și se referă la atracțiile turistice, accesibilitatea și acomodarea (cei trei A).

3.6 Potențialul turistic natural al orașului Târgu-Jiu

Parcul Central din Târgu-Jiu

Principala atracție a orașului, unde orice turist se opreste inevitabil este Parcul Central ,,Constantin Brâncuși’’, unde se află operele de artă realizate de titanul sculpturii moderne.

Grădina Publică Belvedere

3.1 Foto: http://www.verticalonline.ro/parcul-central-din-targu-jiu-la-inceputul-secolului-xx

La început primul proiect al Grădinii Publice ,,Belvedere’’ a fost întocmit în 1852, iar un an mai târziu, acesta a fost refăcut de primarul de atunci Nae Măldărescu și de serdarul D. Pleșoianu.Lucrările au început în 1856, plantandu-se anini. Mai târziu s-au tăiat aninii și s-au plantat tei și s-a construit un bufet.

Poarta parcului avea inscripția Belvedere-Știrbei, iar la înfrumusețarea Grădinii Publice un rol important l-a avut inginerul șef al Gorjului Aurel Diaconovici.

Grădina Publică a orașului a devenit principalul loc de promenadă al cetățenilor. Lângă parc a fost construit un pod peste râul Jiu, care face legătură cu o insuliță care a fost deasemenea amenajată ca parc. Pe acest pod s-au dus lupte crâncene cu nemții în primul război mondial pentru a-și apară localitatea.

Parcul Național Defileul Jiului

De-a lungul râului Jiu, în nordul județului Gorj, s-a format un defileu între munții Parâng și Vălcan pe o suprafață de 11 127 ha. Parcul Național Defileul Jiului este înființat în anul 2005 este printre cele mai tinere și protejate locuri naturale de pe teritoriul țării noastre.

În Gorj se întinde pe 10545 ha,iar 582 ha se află pe teritoriul județului Hunedoara.

Parcul National Defileul Jiului

3.2 Foto: http://www.oltenasul.ro/natura-2000-parcul-national-defileul-jiului-investitie-cheie-pentru-oameni-si-natura/

Este recunoscut intern și internațional. Traseul are o sălbăticie aparte,cu o natură nealterată și o fauna sălbatică.

Are un traseu turistic extraordinar și numeroase obiective turistice. Printre acestea se numără și stânele tradiționale din golul de munte Argele, locuințele tradiționale specifice zonei Plai Bumbești precum și lăcașele de cult din localitățile Vișina, Lainici și Locurele.Versanții abrupți sunt îmbrăcați cu păduri seculare spectaculoase de gorun și fag unde își au sălașul specii de viețuitoare diversificate. Aici își au casă cerbul carpatin precum și numeroși gândăcei colorați și multe alte animale.Flora este diversificată și rară , plină cu specii de fluturi multicolori.

Clima în zona Parcului Național Defileul Jiului a fost caracterizată ca având două zone diferite, folosindu-se de datele de la două stații meteorologice, cea din Târgu-Jiu și cea din Petroșani. Aceste date stau la baza întocmirii studiului de constituire a Parcului Național Defileul Jiului, pentru că pe rază teritoriului cercetat nu se află stații meteorologice.

Clima este condiționată de mișcarea maselor de aer, de mai mulți factori fizico-geografico-economici și de repartiția radiațiilor solare. De aceea temperaturile, precipitațiile, nebulozitatea, vântul, presiunea atmosferică asigura schimburile principale de materie și energie care condiționează evoluția și specificul peisajelor locale și regionale.

Hidrografia

Pe circa 30 de km ai Jiului la întâlnirea Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluent cu pârâul Sadu rețeaua hidrografică este formată din numeroase pârâuri aferente acestora ca Tarnița, Runcu, Leurzoaia, Alunu, Bratacu, Popii,Dumitrava, Ursului,Cerbului, Liliacului, Strambuța. Majoritatea părâielor au debit permanent ,dar fluctuațiile sezoniere mari. În total rețeaua hidrografică depășește o rază de 300 km.

Flora

Au fost efectuate în premieră națională, cercetări sistematice în Parcul Național Defileul Jiului, unde în 46 de suprafețe de studiu, au fost recunoscute 639 de specii de plante, 13 specii de lichenii și 49 de specii de fungi.

Dintre cele 500 de plante vasculare cea mai mare pondere o au taxonii aparținând familiei Asteraceae cu 73 de specii, Poaceae cu 47 de specii și Caryophyllaceae cu 29 de specii. Dintre toate acestea 35 de specii sunt menționate pe Listele Roșii națioanale și internaționale.

Pe Listele Roșii se află și 8 taxoni vegetali endemici pentru lanțul Carpatic: Thymuscomosus, Linum uninerve , Hepatica transsilvanica, Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri, Centaurea coziesis, Atamantha turbith subsp. Hungarica.

Fauna. Vertebrate.

Ecosistemele terestre și acvatice variate care asigura condiții optime de viață pentru fauna bogată a parcului național, sunt o adevărată provocare pentru naturiști. Din păcate în zona s-au realizat puține studii despre vertebrate.

În această zona legislația europeană și națională protejează 12 specii de amfibieni din cele 14 identificate.

Populațiile de reptile sunt reprezentate în Parcul Național Defileul Jiului de 12 specii din care 7 specii sunt protejate. Aici se află vipera cu corn (vipera ammodytes ammodytes – edemic balcanic), iar spre nordul arealului Vipera berus.

Defileul Jiului este unul din principalele culoare de migrație a păsărilor călătoare. S-au descoperit 135 de specii de păsări din care 84% sunt protejate prin directive și OUG. Tot în zona s-a observant și mierla de apă (Cinclus cinclus),dar și o specie de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus).

Mamifere

Speciile prioritare la nivel European ca lupul (Caniș lupus) și ursul (Ursus arctos) sunt protejate împreună cu alte 19. S-au identificat 45 de specii de mamifere din care 15 aparțin ordinului liliecilor (Chiroptera).

Caracterizarea ariei

Parcul Național Defileul Jiului se află la 5 km nord de Bumbești-Jiu și are o lungime de 5,8 km cu un grad mediu de dificultate care poate fi parcurs în 4-5 ore. Defileul Jiului este străbătut de o cale ferată cu 4 stații, iar cel mai apropiat aeroport este în Craiova la cca. 150 de km depărtare de aria protejată.

Mersul cu bicicletă se face pe drumurile publice și pe traseele amenajate special. Unică aventură permisă în Parcul Național Defileul Jiului este raftingul, camparea se poate face la Lainici, iar focul este permis numai in vetre special amenajate.

Este ilegală hrănirea și hărțuirea animalelor sălbatice ca și distrugerea adăposturilor acestora.Se poate pescui în râul Jiu cu respectarea legislației în vigoare, este permisă intrarea cu animalele de companie, dar cu anumite restricții.

Lanternele folosite la locul de campare nu se folosesc pentru a observă animalele sălbatice și se păstrează liniștea. Vânătoarea este interzisă în parc, iar hrană oamenilor trebuie depozitată în mod adecvat.

Analiză SWOT

Puncte forte

Parcul Național Defileul Jiului are un cadru natural spectacular, variat și foarte bine conservat, datorită existenței reliefului și al peisajelor deosebite.Păstrarea obiceiurilor și tradițiilor locale, vechi, sunt punctele forte în atragerea turiștilor interesați de istoria și cultură locurilor nealterate de trecerea timpului și exploatarea locurilor.

Puncte slabe

Modestă promovare a potențialului turistic al zonei și lipsa infrastructurii, axată pe vizitarea parcului, sunt puncte slabe pentru un turism modern, civilizat. Valorile turistice din aria protejată, lipsa strategiilor la nivel zonal și național care să asigure promovarea ecoturismului prin campanii de imagine duc la un slab interes turistic.

Pe lângă toate acestea pensiunile agroturistice sunt rare, iar în zonă sunt insuficiente capacități de cazare la standarde rezonabile.

Oportunități

Creșterea interesului turiștilor pentru ecoturism și existența unui cadru juridic pentru arii protejate, precum și întocmirea unor programe de dezvoltarea durabilă vor atrage vizitatorii. Posibilitatea de a încheia contracte de finanțare și coloborare cu instituții străine duce la atragerea de turiști cu interes pentru activitățile recreative în aer liber.

Amenințări interne

Dezvoltarea turismului de masă, haotic și degradarea zonelor de atracție pentru turiști prin nerespectarea regulilor de vizitare de către aceștia sunt amenințări interne și trebuie luate măsuri.

Amenințări externe

Amenințările externe sunt date de implicarea insuficientă a guvernului și autorităților locale pentru promovarea turismului de orice fel.

Exploatarea resurselor naturale din zonele protejate duc la alterarea acestora și la modificarea arhitecturii prin lipsa unui regulament al regimului construcțiilor. Dezinteresul spre turismul eco al agenților economici locali reprezintă de asemenea o amenințare externă.

Turismul necontrolat

În aria protejată a Parcului Național Defileul Jiului se practică turismul necontrolat, oamenii aruncă deșeurile, fac zgomot, își lasă libere animalele de companie, își procura materiale pentru foc din pădurea din apropiere sau folosesc orice drum și potecă de acces, fără nici o restricție.

Tăierile ilegale de arbori

Zonele afectate de aceste activități sunt cele din apropierea localităților Bumbești și Aninoasa, localnicii cu posibilități materiale reduse tăind arborii pentru încălzirea locuințelor.

Statul român nu acordă compensații bănești pentru lemnul ce nu se poate exploata în ariile protejate de aceea presiunea exercitată de proprietarii de pădure este mare.

Viziune și obiective strategice

Este necesară crearea unor zone turistice din punct de vedere recreativ, unde se practică sporturi fără impact negativ. Apoi zonele de liniște unde nu este permis accesul turiștilor ci numai personalul și cercetătorii.

Zonele de campare și cazare sunt zonele unde turiști accesează locuri de parcare și cazare. Zonele libere accesibile tutoror vizitatorilor unde sunt prezentate traseele turistice omologate și drumurile premise publicului.

O altă viziune se referă la infrastructura și planurile de informare și educare ecologică, precum și normele elementare de protecție a mediului prin reducerea consumului de energie.

Obiectivele generale ale planului de management include întărirea capacității administrative și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor.

Creșterea gradului de conștientizare a populației duce la armonizarea spațiului recreativ al parcului și al obiectivelor de conservare cu nevoile populației locale în scopul dezvoltării durabile.

Administrarea și managementul ariei protejate și al folosirii terenurilor și resurselor face parte din temele planului de management. În măsurile de management specifice se află și cele ale vizitatorilor și ale biodiversității peisajului.

Aria Naturală Cheile Sohodolului

Cheile Sohodolului au o lungime de 12 km împreună cu Cheile Pătrunsa și Cheile Bulzuri și sunt formate din roci calcaroase. Se află la 15 km depărtare de Târgu-Jiu și sunt situate la poalele muntelui Vâlcan.

Specificitatea Cheilor Sohodolului o reprezintă fenomenul de carstificare favorizat de calcarele cretacice din care este formată valea. Cheile se întrerup, datorită unor roci necalcaroase pe alocuri.

Cheile Sohodolului

3.3 Foto: http://blogdecalatorii.ro/cheile-sohodolului-canionul-din-gorj/

O mare parte din această vale seacă este a proprietarilor din satul Runcu care trebuie să o gospodărească sub denumirea judicială Obștea Runcu.

Clima

În această zona iernile sunt blânde iar verile secetoase și foarte călduroase.

Flora Cheilor Sohodolului este formată din pâlcuri de tufărișuri, plante agățătoare cu un important caracter științific termofil. Aici se află tufărișuri de liliac, majdrean, vișinul turcesc, frăsiníță, tísă.

Fauna

Pe stâncile cheilor se văd păsări rare ca drepneaua, fluturașul de stanca, lăstunul de stanca, mierla de apă, viperă cu corn. Protejate sunt și habitatele ursului, vidrei,lupul.

Geologie

În Cheile Sohodolului sunt calcare cretacice relieful carstic fiind prezent prin peșteri, doline, chei și lapiezuri. Aici se află platforma de eroziuni Gornovița cu trei niveluri. Nivelul inferior (Gornovița I) cu un relief carstic spectacular, cu doline dese. Nivelul Gornovița ÎI format din dealuri și platforma Gornovița III cea mai înalta treaptă.

Hidrologie

Bazinul hidrografic al râului Sohodol care izvorăște de sub muntele Sigleul Mare, se află în versantul sudic al masivului Vâlcan și are o lungime de 20 km.

Speologie

În chei întâlnim numeroase peșteri și tunele hidrologice.

Cheile Oltețului

Cheile Oltețului sunt localizate în județul Gorj,în comună Polovragi, la aproximativ 55 de km de Târgu-Jiu și încep chiar din spatele Mânăstirii Polovragi.

Aceste chei separă munții Căpățânii de munții Parâng, pe o lungime de 4 km, iar apa Oltețului taie cei doi munți.

În cheile Oltețului temperatura scade brusc cu 10 grade Celsius, deoarece vegetația abundentă și versanții munților fac ca razele soarelui să pătrundă mai greu în rezervația naturală.

În aria naturală Cheile Oltețului se găsește o rezervație de flora, dar și grote care adăpostesc aproximativ 400 de specii de plante rare: ghioceii bogați, panseluța de munte, gușa porumbelului și piciorul cocoșului. Cheile sunt și cele mai înguste din România. Tot aici se adăpostesc câteva sute de păstrăvi.

Cheile Oltețului

3.4 Foto: http://novaciranca.ro/info/turism/speologic/cheile-oltetului-pestera-polovragi.html

Cheiele Oltețului sunt incluse în stilul de importantă comunitară-Nordul Gorjului de Est. Aceste chei au fost declarate arie naturală protejată de interes național, având o suprafață de 150 de hectare, aici fiind inclusă și Peștera Polovragi.

Indiferent de anotimp temperatura râului Olteț este constantă de 9-10 grade Celsius.

Cheile Oltețului au un peisaj spectaculos, cu versanți împăduriți și dezvăluie locuri de o frumusețe amețitoare.

Cheile Galbenului

Cheile Galbenului sunt localizate la trei km de Baia de Fier, în nord-estul județului Gorj, în arealul Parâng-Oltet.

Cheile se întind pe o lungime de aproximativ doi km, având pereți abrupți, iar la baza lor s-au acumulat imense aliniamente de grohotișuri, fiind plasate în zona de lunca a acestora.

Sub vârful Zănoaga cu altitudini de 1776 m și vârful Mușetoaia cu altitudini de 2058 m , au fost realizate trei izvoare sub șoseaua Transalpina, ce sunt datorate apelor pârâului Galbenul.

Râul a săpat pereți abrupți datorită unei fisuri în peretele calcaros, fapt ce a dus în timp la lărgirea albiei. Datorită acestor săpături în munții Parâng a dat naștere acestui peisaj spectaculos. Aceste chei s-au format prin eroziune.

Fenomenul de glaciațiune este și el un factor important în formarea cheilor. Formele carstice caracterizate prin deschideri largi se regăsesc în Cheile Galbenului.

Peștera Muierilor se află la trecerea Galbenului prin masivul Polovragi- Cernădia. Această peșteră este un monument natural.În această zona se poate practică canioning-ul.

Cheile Galbenului

3.5 Foto: http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului_3846

Tot aici există peste 50 de trasee de alpinism și escalada, toate aceste trasee fiind omologate, dar și câteva trasee montane inedite.

Aria Naturală Protejată Peștera Muierilor

Această peștera se află în comuna Baia de Fier, într-o zona sălbatică, sculptată în calcarele mezozoice, în partea de sud a muntelui Parâng. Când bărbații plecau la lupte, copii și femeile se ascundeau în această peșteră, de aceea a primit numele de Peștera Muierilor. O cetate naturală, un punct de rezistență al locuitorilor acestei zone cu mai multe intrări și vedere largă asupra câmpiei din sud, este întinsă pe o lungime de 3500 de metri.

Peștera este una din primele obiective speologice electrificate între anii 1963 și 1978 cu foarte mulți vizitatori anuali.

Pestera Muierilor

3.6 Foto: http://www.hotelalpin.ro/blog/pestera-muierilor-o-atractie-turistica-de-nerefuzat

În apropierea Peșterii Muierilor se află alte peșteri mai mici cu un nivel de carstificare mai mare: Corbului, Iedului, Pârcălabului.

La circa 130 de metri de intrarea nordică a peșterii, se află stalagmite în formă de cupola. Apoi în stânga se vede Sala Altarului bogată în concentrații, legată printr-o galerie plină de bolovani de Poarta Altarului. Galeria principală numită Galeria Electrificată devine din ce în ce mai spectaculoasă spre sud și are bazine ce sunt uneori pline cu apă numite Bazinele Mici și Bazinele Largi. În etajul superior se află Sala Turcului, foarte frumoasă, formată din stalagmite uriașe, domuri cu forme pe pereți și pe tavan ca Moș Crăciun , Turcul, soția turcului.

Mai departe urci o scară de metal și ajungi în Sala Minunilor cu stalagtite și stalagmite în formă de lumânare și numeroase microbazine. În galeria principală urmează un mic pasaj numit Poarta Mică cu zidurile și tavanul foarte apropiate, apoi urmează Sala Guano, un loc mai puțin accesibil turiștilor.

Etajul inferior este împărțit în două sectoare de către aluviuni, reprezintă un interes științific deosebit de aceea a fost denumită Rezervație Speologică în anul 1955.

Sectorul Nordic este format dintr-o rețea de labirinturi de circa 1650 de metri. Sala Electricianului este încăperea principală din vest, iar următorul punct este Sala Roșie a Lunii cu cel mai rar mineral făcut din fosfo-carbonate de calciu cu toate formele cunoscute : stalactite și stalagmite, valuri,. concrețiuni ale peretelui și al podelei.

Un alt punct de atracție este Galeria Urșilor cu pereți plini de heroglife, piei de leopard, linguri. Urmează Sala Perlelor cu Valul Miresei la intrare.

În Sala Musteriana s-au găsit dovezi că peștera a fost locuită de om în Mijlocul Paleoliticului și Paleoliticului Superior.

Peștera Polovragi

Peștera Polovragi se găsește în munții Parâng la 670 m altitudine între Horezu și Baia de Fier, pe malul stâng al râului Olteț.

Zona din jur-împrejurul peșterii este protejată pentru castanul comestibil și vegetația de tip mediteraneană.

În peștera Polovragi, conform legendei populare ar fi locuit regale geto-dacilor Zomalxe și tot aici vracii prelucrau o plantă rară folosită ca leac împotriva bolilor, numită polovragă.

În peștera Polovragi este un aer cald, în jur de 9 grade Celsius, iar umiditatea este dată de apa ce pică prin pereți, odată cu metalele minerale și găsite în straturile galeriei, schimbându-și culoarea. Anumite zone au căpătat nume datorită culorii apei amestecată cu mineralele găsite în drumul ei prin crăpături : Camera Albă, Sala Divină sau Bolta Însângerată.

Din amonte către aval peștera de peste 10 km pătrați, peste 800 m de galerie este vizibilă cu dimensiuni impresionante la poarta turistică care este avalul, unde se și oprește vizitarea.

În primii 400 m ai galeriei folosiți de-a lungul timpului de daci, vraci, călugări se găsesc simbolurile distincte, emoționante ale acestora. Urmează Izvorul Speranțelor în spatele căruia se află Maică Domnului cu Pruncul în brațe.

Pestera Polovragi

Foto: http://www.ideal-travel.ro/atractie-turistica-detalii-pestera-polovragi–polovragi-jud-gorj-357

Vine la rând Sectorul Ogivelor flancat de Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, unde se află forme spectaculoase de stalactite și stalagmite, domuri, scurgeri argiloase, bazine adânci, ocru de peștera.

Liliecii cu potcoavă trăiesc în peștera Polovragi și sunt în număr de 300.

Peștera Gură Plaiului

Peștera Gură Plaiului este situată lângă Tismana, în satul Topești din munții Vălcan, aflat pe teritoriul Gorjului, cu altitudinea de 650 de metri. Peștera are o lungime de 150 de metri, începe cu un mic aven de 7 metri, având forma unei crăpături. Peștera Gură Plaiului este una caldă și umedă.

Peștera este un monument al naturii, o arie protejată de interes național, fiind o rezervație naturală de tip speologic.

Pestera Gura Plaiului

Foto: http://www.infopensiuni.ro/cazare-tismana/obiective-turistice-tismana/pestera-gura-plaiului_4334

Formarea peșterii este prin procesul de disoluție exercitat cu intensitatea mărită la intersecția a două falii.După ce treci de grohotișuri ajungi într-o sală lungă de 70 de metri, cu înălțimea de 3-6 metri și cu podeaua în pantă. Formațiuni de stalagmite împodobesc această sală. O crustă calcitică îmbracă podeaua, cu numeroase gururi. Crustacei subterani trăiesc în aceste gururi.

O zona bogată în speleoteme, unele de tip neobișnuit se desprind din mijlocul sălii spre est. În Peștera Gură Plaiului predomină coloanele, stalagmitele și stalactitele.Intrarea în peștera este mai dificilă din cauza avenului de 7 metri, dar totuși se poate coborâ cu ajutorul unei corzi.

P. A. Chappuis și A. Winkler au descris pentru prima dată Peștera Gură Plaiului, în anul 1951, iar ulterior au fost făcute cercetări biospeologice asupra populațiilor de caleoptere.

Aria Protejată Naturală Muntele Oslea

Este situată pe teritoriul orașului Tismana, din județul Gorj.

Aria Protejată Naturală Muntele Oslea se întinde pe o suprafață de 280 de hectare, aflându-se în Munții Vălcan și fiind încadrată la nord de Parcul Național Retezat, la sud Muntele Bou, la vest de Valea Cernei și la est de râul Jiu.

Muntele Oslea

Foto: http://www.carpati.org/jurnal/muntii_valcan_creasta_oslei/2449/

Muntele Oslea a fost declarată arie naturală protejată în anul 1982.Muntele Oslea cu vârful Oslea cu altitudini de 1946 m este format din calcare cristaline și cuarțite.În această arie întâlnim un peisaj deosebit, pajiști de stâncărie, specii floristice rare: tămâiță și sângele voinicului.

Relieful din Muntele Oslea este format din calcare, goluri alpine, pajiști, izvoare și păduri, cu fauna și flora caracteristice.

Râurile Motru și Bistrița izvorăsc din muntele Oslea.

Aria Protejată Naturală Muntele Oslea are foarte multe păduri și în apropiere se află peste 40 de peșteri în bazinul Tismana și în sectorul Câmpul lui Neag. Tot în zona se află și Casa memorială Constantin Brâncuși la Hobița, Tismana, Schiturile Cioclovina.

Potențialul turistic antropic al orașului Târgu-Jiu

Muzeul Județean Gorj- Alexandru Ștefulescu

Datorită unor oamenii iubitori de cultură, în orașul Târgu-Jiu s-a înființat Muzeul Gorjului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, care urmarea ridicarea spiritualității gorjene.

O colecție istorică și arheologică a fost întemeiată de fondatorul Muzeului Gorjului, Alexandru Ștefulescu.

Acest muzeu se numără printre primele din țară datorită oamenilor de cultură care l-au susținut pe Ștefulescu: profesorul Iuliu Moisil; inginerul Aurel Diaconovici ; artistul plastic Vitold Rola Piekarsky. Nucleul muzeului ,alcătuit din trecutul istoric, etnografic, pitoresc al județului precum și flora și fauna naturală a acestuia, s-a depozitat în două încăperi din Palatul Administrativ.

Acesta a fost mutat de mai multe ori, odată în casele lui Codin Crăsnaru (clădirea Gimnaziului), apoi într-o sala din clădirea școlii Tudor Vladimirescu. Grupul oamenilor de cultură strânși în jurul lui Ștefulescu au tipărit un buletin al Muzeului Județean Gorj, care s-a oprit din păcate la primul număr. Deși grupul acestor animatori s-a destrămat datorită stingerii din viață a fondatorului muzeului, aceasta n-a dispărut, însă o mare parte din colecție a fost distrusă sau înstrăinată.

Tot ce a mai rămas din piesele muzeale s-au strâns într-o expoziție la școală Tudor Vladimirescu. Organizația Liga Femeilor din județ au încercat și au reușit să strângă fonduri bănești cu care să construiască o clădire specială în care să se strângă toate piesele istorice gorjene.

Arhitectura clădirii și construirea ei a fost făcută după asemănarea culei Crăsnaru sub îndrumarea arhitectului Iulius Doppelreiter , în grădina publică a orașului.

Pentru că s-au adunat multe piese și nu mai aveau loc în clădire, muzeul și-a găsit o altă locație, în anul 1954, într-un imobil naționalizat numit ,, casele avocatului Bicescu’’. După douăzeci de ani, în anul 1974 s-a făcut o nouă reorganizare muzeală pe baze științifice într-o clădire a fostului Palat Administrativ din strada Griviței nr. 8.

Muzeul Județean Gorj- Alexandru Ștefulescu

3.10 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

În 1990 se mută iarăși într-un sediu nou lângă Grădina Publică , pe bulevardul Brâncuși, clădirea numindu-se Constantin Brâncuși. Mai apoi în 1996 a primit numele părintelui istoriei județului:Alexandru Ștefulescu.Muzel Arhitecturii Populare din Curtișoara se află în subordinea muzeului Alexandru Ștefulescu,tot aici este și complexul Gheorghe Tătărescu. Casele memoriale Constantin Brâncuși ( Hobița- Peștișani), Ecaterina Teodoroiu (Târgu-Jiu), Tudor Vladimirescu (Vladimir) și Peștera Polovragi, se află și ele tot în localitatea Curtișoara, iar casă Ion Popescu-Voitesti se găsește în Bălănești.

Muzeul de Arta

In anul 1984, a fost înființat Muzeul de Arta din Târgu-Jiu. In aprilie 1993 si-a mutat sediul in Parcul Central, aproape de operele lui Constantin Brâncuși. Valorile durabile ale artei gorjene se gasesc in aceasta instituție , oferind o liniște perfectă, chiar in fata icoanelor românești cu o vechime si o valoare artistică esențială.

Muzeul de Arta

3.10Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

Studiile în creion, carbune si sepia de Vasile Blendea, Ștefan Popescu si Iosif Keber precum si pastelurile de Alexandru Moscu, Corneliu Sever Mermeze, Mihai Teișanu , dar si acuarelele de Ion Murariu se afla in salile muzeului.

Din secolul al XVII-lea dateaza exponatele muzeului. Aceste exponate aparțin școliilor flamanda si italiană. O expozitie de portrete reprezentative ale secolului al XIX-lea a fost realizate de catre pictorul brașovean Mișu Popp. Pictorul si sculptorul Vasile Blendea, dar si artistul Iosif Keber, au mai prezentat aici lucrari din spațiul si spiritul gorjean.

Teatrul Milescu

Teatrul Milescu a avut o istorie bogată și a fost gazdă în timp a multor personalități culturale și artistice, un adevărat miracol al anului 1875-anul intrării sale în circuitul cultural românesc.

Istoria teatrului se leagă de numele lui Francis Milescu, proprietarul sălii de spectacole și de Theodor Popescu-inițiatorului trupei Theatrul Românesc din Târgu-Jiu. Francis Milescu construise un teatru la Târgu-Jiu pentru că iubea teatrul și a dorit să împărtășească din această iubire, oamenilor.

Oficialitățile și-au dat seama de marele folos pe care îl puteau trage din frecventarea spectacolelor ca și creator și promotor de imagine publică gratuită. Structurile administrative au încurajat și au subvenționat teatrul pentru a se dezvoltă și rezistă în timp.

Milescu ca și Theodor Popescu au avut o mare contribuție la civilizarea și modernizarea prin cultură a capitalei județului Gorj.

Clădirea teatrului Milescu nu avea nimic spectaculos pe dinafară părea o anexă a casei legată de aceasta printr-un gang, cu ușa la colțul străzii pentru ieșirea de la spectacole.

În interior erau două rânduri de loji, o galerie sus spre tavan, iar jos în mijloc, cu fotolii plușate în față, urmate de scaune simple și bănci. Lojile erau frumos îmbrăcate în pluș roșu, aveau oglindă și patru-cinci scaune , iar tavanul avea picturi fine, gen fresco.

Deasupra scenei era pictat zeul Apollo și cele nouă muze, având la picioare pe Momus, măscăriciul mitic. În trecut veneau trupe de artiști care stăteau câte o luna-două și erau cazate în camerele casei Milescu.

Ținuta celor care veneau la teatru era sobră, de sărbătoare, toaletele elegante și scumpe se vedeau în loje.

După perioada cea mai fructuoasă din punct de vedere al spectacolelor teatrale și al reamenajărilor și consolidării clădirii, a venit perioada cutremurului din noaptea de nouă spre zece noiembrie 1940 care a adus mari prejudicii, clădirea fiind complet ruinată.

În 1960, Sfatul Popular Târgu-Jiu (căreia i-a fost vândută clădirea Teatrului în 20 iunie 1928) decide demolare clădirii, dispărând oficial din peisajul urbanistic și cultural al orașului.

Casa Vasile Moangă

Una dintre cele mai reprezentative edifici din Târgu-Jiu este Casa Vasile Moangă. Multe lăcașuri ale boierilor și negustorilor din Târgu-Jiu adăposteau în secolul al XIX-lea inițiative culturale deosebite vremelnice sau permanente cu impact major în devenirea spirituală a orașului.

Casa Vasile Moangă

3.11Foto: http://www.verticalonline.ro/monumente-importante-din-istoria-gorjului-dispar-din-lipsa-banilor-iii

Casa Vasile Moangă este o clădire istorică și cu o valoare arhitecturală deosebită. Din secolul al XVII-lea datează această clădire impresionantă.Clădirea este construită în anul 1770 și este situată pe stradă Siretului, din Târgu-Jiu. Prietenul lui Tudor Vladimirescu , Vasile Moangă își rezervă timp pentru a citi cărțile din salonul sau, mai ales cele în grecește. În timpul de azi , casa în care Vasile Moangă se întâlnea cu Tudor Vladimirescu s-a transformat în sediul Bibliotecii Județene.

În anii 1820-1821, Tudor Vladimirescu poposea adesea în oraș, în casa someșului Vasile Moangă, unde sunt concepute planurile revoluției de la 1821. Turcii îl considerau un aliat al eteriștilor și au decis să se răzbune pe locuitorii orașului prin incendii și tăieri de capete.

Casa Barbu Gănescu

Casa Barbu Gănescu este localizată în Piața Victoriei din Municipiul Târgu-Jiu, într-o zonă istorică alături de casa negustorului Neagoe Starasin, fabrica de porțelanuri a lui Frederich Dresler și catedrala orașului.

Casa Barbu Gănescu

3.12 Foto: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

Casa este construită în stilul neoromânesc, având originile unei locuințe construite în anul 1790. Această casă poartă numele slugerului Barbu Gănescu , fiind proprietarul acestei case de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

În anul 1929, guvernatorul Băncii Naționale de la acea vreme, Ion Bărbulescu restaurează și amenajează casa radical, dar cu ajutorul lui Iulius Doppelleiter.

Iulius Doppelleiter contribuie la distribuirea încăperilor și la decorația exterioară a clădiri.Această casă era locul de întâlnire a elitei intelectuale a orașului. Construcția ar merita o distincție exclusiv culturală.

Casa Dimitrie Măldărescu

Casa este localizată pe strada Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu.

Casa Dimitrie Măldărescu

3.13 Foto: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

Casa Dimitrie Măldărescu datează din anul 1710, fiind cea mai veche clădire a orașului.

Ctitorul casei este pitorul Gheorghe Măldărescu, dar și celui ce i-a aparținut această casă. Casa a găzduit și prima școală publică din județul Gorj cu primul profesor public din istoria Gorjului Constantin Stanciovici- Brănișteanu, dar și prima manifestare culturală din Târgu-Jiu. La 30 august 1834 la sediul Școlii Naționale are loc primul spectacol de teatru în limba română, tragedia ,,Regulus’’ de Josef Heinrich von Collin.

Casa Măldărescu ca lăcaș de cultură și educație, există și azi ca sediu al fundației ,, Ecaterina Teodoroiu’’.Unul dintre cele mai importante obiective turistice din orașul Târgu-Jiu este Casa Dimitrie Măldărescu.

Mausoleul Ecaterina Teodoroiu

Acest mausoleum este localizat în mijlocul Pieței Victoria, în fața Bisericii ,,Sfinții Voievozi’’ și al Prefecturii.

Mausoleul Ecaterina Teodoroiu

3.14 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

Mausoleul Ecaterina Teodoroiu face ca piața Victoria să fie încărcată de spiritualitate și istorie.Eleva lui Constantin Brâncuși, sculptorita Milița Pătrașcu crează mausoleul la inițiativa Ligii Femeilor din Gorj, fiind realizat în anul 1935 și este așezat pe un postament cu trei trepte, construit din piatră albă.

Pe fațetele laterale ale sarcofagului sunt înfățișate momente din viața eroinei Ecaterina Teodoroiu. Un tablou bucolic reprezintă copilăria eroinei din satul natal ce se găsesc pe fața sudică a mausoleului. Medalionul care reprezintă grupul de cercetași din care a făcut parte, iar celelalte două fețe ne-o arată în război, de la atac și momentul final până când este dusă la locul de odihnă, toate aceste lucruri se găsesc pe latura opusă. Cele patru femei îmbrăcate în costumul popular, având în mâini cunune de lauri se află în cele patru colțuri ale mausoleului.În iunie 1921 au fost aduse rămășițele Ecaterinei Teodoroiu din Moldova în Gorj, unde au fost reinhumate și unde se și odihnește eroina.

Casa memorială Constantin Brâncuși

Pe șoseaua care leagă orașul Târgu-Jiu de Tismana, în localitatea Hobița se află casa în care a locuit Constantin Brâncuși.

Casa memorială Constantin Brâncuși

3.15 Foto: http://casememoriale.ro/casa-memoriala-constantin-brancusi/

Acesta s-a născut la 19 februarie 1876 în familia lui Nicolae Radu și a Mariei Brâncuși.

În anul 1900, Hobița era o localitate cu două biserici din lemn și 140 ha de pădure de stejar, ceea ce a dus la dezvoltarea prelucrării lemnului.

Marele sculptor a învățat din copilărie tainele cioplirii lemnului de la tatăl și bunicul său.

În anul 1917, oadata cu înființarea muzeului, casa memorială a fost și restaurată. Casa memorială Constantin Brâncuși este considerată un monument de arhitectură populară, de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Cărți , scrisori, documente , albume și fotografii, ce se referă la viață lui Constantin Brâncuși, fac parte din colecția muzeului.

Sculptorul Florin Codre, în anul 2002, a dorit să cumpere casa și să o mute la București, însă autoritățile nu i-au permis acest lucru. Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Constantin Brâncuși s-a lăsat convins de Florin Codrea și i-a vândut bârnele din casa parintească.

Casa memorială Constantin Brâncuși, în prezent este o ruină, acoperișul său fiind depozitat la Grupul Școlar Peștișani.

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu

La 14 ianuarie 1894, în comună Vădeni s-a născut Ecaterina Teodoroiu. Comună Vădeni, în prezent este un cartier al municipiului Târgu-Jiu, unde se află și casa memorială.

Ecaterina a studiat școală primară la Vădeni, iar mai apoi și-a continuat studiile la Târgu-Jiu.

Mai apoi a studiat liceul în București, din anul 1909 până în anul 1916. A vrut să devină învățătoare, iar mai apoi infirmieră.

A fost recrutată ca voluntar într-o unitate de cercetași, chiar după primul război mondial. Ecaterina a revenit în Târgu-Jiu, în iunie 1916.

Ana Culcer, președinta Crucii Roșii din Gorj a fost cea care i-a repartizat pe cercetași la spitalele militare din Târgu-Jiu.

Datorită faptelor de vitejie Ecaterina Teodoroiu a fost felicitată de regele Ferdinand și regina Maria la București, mai apoi primește gradul de sublocotenent.

După război, a fost realizată post mortem o statuie a Ecaterinei Teodoroiu de către Iulia Oniță, amplasată în Târgu-Jiu. În cinstea acesteia au fost ridicate monumente și în Slatina și Brăila.

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu

3.16 Foto: http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/casa_memoriala_teodoroiu.htm

Numele Ecaterina Teodoroiu este purtat de o instituție de învățământ din oraș. La Vădeni, a fost amenajată casa memorială ,, Ecaterina Teodoroiu’’.

Casa memorială Tudor Vladimirescu

Casa memorială Tudor Vladimirescu este localizată în comună Vladimir, din județul Gorj. Pe 7 iunie 1780 s-a născut Tudor Vladimirescu.

Vladimirescu a organizat și a condus Revoluția din 1821. La Slatina ajunge Vladimirescu, pe data de 4 martie, însoțit de 2000 de călăreți și 6000 de pedeștri.

Pe 16 martie intră cu oastea în Bolintin, iar mai apoi pe 21 martie își instalează tabăra la Cotroceni. Tudor Vladimirescu arată adevăratul program al revoluției, în aprilie 1821.

Vladimirescu cere ridicarea taberei de la București, la 15 mai și decide retragera ei către nordul Olteniei.

Aretia Tătărescu este cea care conduce Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, care s-au zbătut în 1932, să inaugureze Casa Memorială Tudor Vladimirescu, din comună Vladimir. Amenajarea casei este specifică secolului al XIX-lea. În casă se găsesc documente și obiecte despre viață revoluționarului Tudor Vladimirescu, de la 1821.

Statuia lui Tudor Vladimirescu

Statuia lui Tudor Vladimirescu este situată în zona centrală a orașului Târgu-Jiu. Vladimirescu a condus revoluția de la 1821 și acest lucru i-a adus aprecierea din partea gorjenilor, iar această statuie a fost ridicată în onoarea lui Tudor Vladimirescu.

Statuia lui Tudor Vladimirescu

3.17 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

Prima statuie a orașului este cea a lui Vlamirescu. Această statuie este ridicată de Constantin Bălăcescu, un sculptor gorjean. Statuia este construită din bronz.

Statuia a fost realizată într-un atelier din orașului Milano, iar apoi a fost amplasată în față liceului cu același nume din Târgu-Jiu .

În anul 1898 a fost inaugurată statuia lui Tudor Vladimirescu. Procesul de modernizare al orașului Târgu-Jiu este reprezentat și de ridicarea acestei prime statuie a orașului.

Monumente și situri arheologice

Castrele romane și așezările vechi reprezintă fondul arheologic al județului.

Ruinele lagărului roman de piatră din Bumbești-Jiu Gara, dar și ruinele castrului roaman de pământ și așezarea civilă, din același loc sunt elemente cu valoare turistică. Dar și fortificațiile și așezările din epoca geto-dacică din Polovragi.

Alte monumente arheologice sunt așezările paleolitice și așezările din epoca bronzului din localitatea Runcu.

Descoperirea din Peștera Muierilor, unde a fost găsit un craniu de femeie, dar și descoperirea musteriana din Peștera Cioarei, aflată în comuna Peștișani sunt elemente foarte însemnate pentru preistoria europeană și cu o importanță locală și regională.Siturile și castrele din epoca romană, precum cele din Bumbești-Jiu, Vârtop, Pleșa sunt unele dintre cele mai importante,dar și o dovadă a prezenței vieții romane în Dacia.Ruinele castrului roman din Bumbești-Jiu Gara a fost construit în secolul ÎI d. Hr., cu materiale din epoca romană, cu elemente de artefacte, precum armele, sticlăria și ceramică și elemente de arhitectură cum ar fi construcțiile civile și militare, dar și cele două tezaure ce au fost găsite în aceiași localitate.

Capitolul 4

Forme de turism

4.1 Turismul cultural axat pe brandul Brâncuși

Turismul cultural- noțiuni generale

Persoanele care doresc cunoașterea unor evenimente trecute și evoluția în timp a acestora, abordează turismul cultural cu subiecte diversificate, cu experiențe noi ca expresie a identității oamenilor, a tradiției și civilizației unui teritoriu.

La dezvoltarea turismului cultural din țară noastră contribuie și căile de comunicație aeriene, rutiere, navale și feroviere.

Un alt factor important este diversificarea formelor de cazare aduse la nivelul exigențelor mondiale. Poluarea redusă din zonele turistice și aerul curat constituie un loc benefic și dorit de turiști.

Atracțiile ca monumentele culturale, incluse în programele turistice trebuie intens mediatizate, restaurate și conservate pentru a fi cunoscute de potențialii turiști. O deschidere pe piața internațională este organizarea și promovarea unor concursuri de muzică, expoziții, manifestări etnografice, festivaluri, săptămâni culturale.

Constantin Brâncuși

În județul Gorj, în localitatea Hobița, pe dată de 19 februarie 1876 s-a născut , cel care urmă să fie marele sculptor român Constantin Brâncuși.Plecările lungi și dese au marcat copilăria sculptorului nostru. Tot în această perioadă, Brâncuși a învățat tainele cioplirii lemnului de la tatăl și bunicul său.

În 1903 primește comanda unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, așezat la Spitalul Militar din București, cu plata în două rate. Dar la recepție, nemulțumirea consiliului față de sculptură l-a înfuriat pe Constantin Brâncuși și acesta decide să plece pe jos la Paris.

În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa Société Naționale des Beaux-Arts, unde rămâne până atinge limita de vârstă și părăsește școala. Aici a lucrat cu Antonio Marcie. Se împrietenește cu Guillaume Apollinaire, Fernand Leger, Amadeo Modigliani și Marcel Duchamp.

În 1909 revine pentru o scurtă perioada în țară, unde participa cu regularitate la expoziții colective din București și Paris. În New York, în anul 1914, are loc prima expoziție a lui Brâncuși, având un succes răsunător. John Quin achiziționează mai multe sculpturi, datorită căruia își asigura traiul zilnic și poate crea piese unice iar un an mai târziu lucrează cu lemnul. Cinci copiii ale unor lucrări ale acestuia sunt grupate într-un volum intitulat ,,România în imagini’’expuse în Franța.

În America poetul Ezra Pound realizează o expoziție de 24 de piese reproduse după Constantin Brâncuși. Apare prima expoziție internațională a grupării ,,Contemporanul’’ din București. În America se deschide a doua expoziție la galeriile din New York. Participa la această expoziție țări europene că: Elveția,Anglia,Olanda.

Toate piesele sale de amploare sunt create în atelierul său din Paris într-o atmosfera românească, o lume a sa. Adoptat necondiționat de Franța, Constantin Brâncuși nu a fost apreciat destul în România.

La moartea sculptorului în 1957, Guvernul României refuză piesele aflate în atelierul său din Franța , deși acesta le lăsase prin testament moștenire. Franța rămâne cu toate operele sale din atelier cu multă bucurie.

Redescoperirea lui Brâncuși în România s-a produs în 1964 ca fiind un geniu național, motiv pentru care ansamblu monumental de la Târgu-Jiu a început să fie restaurant și îngrijit.

Constantin Brâncuși a murit pe 16 martie 1957, la ora 02:00 dimineață, iar înmormântarea a fost la cimintirul Montparnasse din Paris, pe 19 martie.

Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor’’

Acest ansamblu este o capodoperă realizată de Constantin Brâncuși, în Târgu-Jiu. Operele lui Constantin Brâncuși se remarcă prin puritatea formei, elegantă, combinarea simplității artei populare românești.

Particularitățile creațiilor sale sunt greutatea, orizontalitatea, vericalitatea și densitatea operelor. Arta modernă în sculptură, desen și pictură au fost influențate de operale lui Constantin Brâncuși.

În anul 1935 la cererea soției primului ministru Gheorghe Tătărescu, Constantin Brâncuși construiește ansamblul aducând un omagiu eroilor gorjeni. Constantin Brâncuși a realizat o coloana compusă din 12 module, apoi a construit o masă și un grup de 12 scaune.

Ansamblul lui Constantin Brâncuși este format din masă tăcerii, aleea scaunelor, poarta sărutului și coloana infinitului din Târgu-Jiu, a fost ridicat între anii 1937-1938 în amintirea celor care au oprit cu vitejie năvala vrăjmașă din 14 octombrie 1916.

Coloana Infinitului, Coloana fără sfârșit sau Coloana Infinită

Patriotul Constantin Brâncuși a avut multe proiecte de a ridică monumente pentru a-și cinsti țară, însă doar cel de la Târgu-Jiu s-au materializat.Coloana Infinitului a fost sculptată în memoria rezistenței populației și pentru a cinsti eroismul gorjenilor din timpul primului război mondial.

Tema acestui monument l-a obsedat pe Constantin Brâncuși, sculptând-o mai întâi în lemn. De aspectele tehnice ale realizării monumentului s-a ocupat tânărul inginer-șef al Atelierelor Centrale Petroșani, Ștefan Georgescu-Gorjan.

Coloana Infinitului, Coloana fără sfârșit sau Coloana Infinită

4.1 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

La cererea premierului, societatea Petroșani a fost de accord să suporte costurile ridicării monumentului precum și asigurarea personalului calificat.

Inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan i-a oferit lui Brâncuși o soluție tehnică la ridicarea coloanei pentru a avea continuitate. Într-o fundație masivă de beton, să se introducă un stâlp solid de oțel si să se tragă pe stâlp, punând unele peste altele piesele pe interior. Soluția tânărului inginer a fost consemnată în dată de 7 ianuarie 1935.

Constantin Brâncuși a locuit pentru o perioada în casă lui Gorjan, la Petroșani. Tot procesul a durat trei luni, fără accidente, iar în octombrie 1938 a fost inaugurat.

Înălțimea coloanei este de 29,330 m și cu o greutate de 29,173 kg, fiind construită din metal feros.

Coloana infinitului este formată din elemente romboidale, ultimul, cel retezat simbolizând nesfârșirea ei. Aceasta se ridică maiestuoasă spre cer, pornind din glia strămoșească, drept recunoștință pentru cei care s-au jertfit pentru țară.

Coloana infinitului reprezintă o eternă speranță, un prag uriaș peste tot ce a trecut omenirea.

Coloana infinitului s-a prezentat aurie, suplă și sfioasă judecății descumpănite a cetățenilor Târgu-Jiului, care credeau că în vârful acesteia urmă să se așeze o statuie, un soldat, o pasăre.

Constantin Brâncuși le-a răspuns că asta e imposibli, pentru că, deși n-a fost înțeles, deasupra nu va fi decât cerul.

Afectat, descurajat și îngândurat marele sculptor a părăsit țară, mutându-se la Paris pentru totdeaua, dar cu un mare dor de țară.

Poarta Sărutului

Parcul orașului Târgu-Jiu găzduiește poarta sărutului sau templul sărutului, cum îi plăcea lui Brâncuși s-o numească adesea. Este localizată la intrarea centrală în Grădina Publică din Târgu-Jiu.

Poarta a fost construită manual de către Constantin Brâncuși, fiind realizată din piatră de bampotoc, dăltuită din piatră poroasă și este compusă din coloane groase, paralelipipedice, cu dimensiuni de 6,45 m pe lățime, 5,13 m înălțime și 1,69 m grosime.

Lucrările au început în anul 1937 și s-au terminat un an mai târziu, în anul 1938. Simbolul sărutului și două jumătăți ale unui cerc se regăsesc pe fațetele fiecărei coloane. Aceste elemente sunt particulare operelor marelui sculptor Constantin Brâncuși.

O prima variantă a porții sărutului a fost realizată în anul 1907 de Brâncuși, dar care devenea monument funerar în cimintirul Montparnasse, în anul 1910.

Semnificația porții este triumful vieții asupra morții, dat faptului că are forma unui arc de triumf. Simbolul sărutului se găsește de asemenea pe arhitrava porții.

Poarta Sărutului

4.2 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2015

Pe un ornament liniar, cu o continuitate de arcuri mici, aflate pe trei linii orizontale, se pot vedea forme ovale identice, ce seamăn cu conturul unei fețe și al umerilor. Aceste elemente se găsesc pe bolta porții.

Masa Tăcerii

Un obiectiv turistic în Târgu-Jiu este Masa Tăcerii, proiectat și sculptat de Constantin Brâncuși, în două variante de dimensiuni , prima cu piatră de Câmpulung și cealălaltă cu piatră de Bampatoc, așezate una pesta altă, cu dimensinile de 200×45 cm și 215×45 cm.

Masa Tăcerii a fost înconjurată de cele 12 scaune gen clepsidră la distanțe egale între ele reprezentând prezența imaginară a unui ceas, a unui timp de odihnă

Masa Tăcerii

4.3 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2014

Clipele de răgaz petrecute în jurul mesei sunt clipe de pomenire și aducere aminte a românilor din această zona, care și-au păstrat pământul, limba și credință cu vitejie și dârzenie.

Masa Tăcerii face parte dintr-un ansamblu sculptural ce a fost construit între anii 1937-1938 împreună cu Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, fiind așezate pe o linie imaginară orientată de la vest la est și având o lungime de 1275m.

Aleea scaunelor

A fost realizată între 1937-1938 și face legătură între poarta sărutului la intrarea în parc și masa tăcerii. Pe această alee sunt așezate în rând 10 grupuri, fiecare grup format din trei scaune sculptate sub formă de clepsidră.

Aleea scaunelor

4.4 Foto: Gongea Alexandra Iulia, 2014

Aleea scaunelor reprezintă în viziunea lui Constantin Brâncuși cele 30 de zile ale unei luni calendaristice.Satelitul natural al planetei noastre, Luna, trece prin patru faza mari: Luna plină, Primul Pătrar, Luna nouă și al doilea pătrar și alte faze intermediare schimbând poziția în fiecare noapte. Aceste faze ale lunii calendaristice și astrale, Brâncuși le-a redat perfect.

4.2 Turismul religios

Turismul religios are ca scop vizitarea edificiilor religioase.Manifestarea turismului religios presupune: vizitarea lăcașurile sfinte, pelerinaje religioase, tabere religioase. Acest tip de turism este un feneomen complex într-o continuă transformare și diversificare bazându-se pe religie, având o vechime de secole. Motivația religioasă fiind diferența dintre această formă de turism și celalalte.

Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril

A fost contruită în secolul al XVIII-lea, de negustorul Dobre Sîrbu și Radu Cupetu.

Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril

4.5 Foto Gongea Alexandra Iulia, 2015

Portretele celor doi se află în pronaos.Biserica este situează în Piața Victoriei, în față Palatului Comunal.

Realizarea construcției a fost executată între 1748-1764.

Această clădire este cunoscută ca și ,,Biserica Negustorilor’’, ,,Biserica Domnească’’, sau ,,Biserica de Jii’’.Intervențiile care au avut loc de-a lungul timpului au dus la degradarea formei inițiale.

Pavel Kiseleff își oferă ajutorul pentru zugrăvirea capeteasmei, în anul 1843. Pictorul Mișu Popp, în anul 1855 transformă pictura din stilul binzantin în stilul renașterii.

Biserica a fost prădată de turci, incendiată, aceasta primind ajutor din partea visteriei domnești. În jurul Catedralei au fost descoperite oseminte umane, iar arheologii spun că în jurul bisericii a existat un cimintir.

Noi lucrări de restaurare au fost făcute în anul 1902, fiind continuate în 1933-1940. Supraturele și crucile ce erau pictate pe fruntea bisericii au fost înlăturate, după ce Nicolae Iorga a vizitat orașul Târgu-Jiu, acesta având un rol important în schimbările făcute Catedralei.

Mănăstirea Tismana

Orașul Tismana găzduiește Mănăstirea Tismana, aflându-se în județul Gorj, la 36 de km de Târgu-Jiu. Fiind așezată pe vârf de stanca, pe muntele Stârmina. Împrejmuită de culmi împădurite și stâncoase ,Mănăstirea Tismana se află lângă Peștera Sfântului Nicodim. Mănăstirea Tismana este un edificiu de artă străveche, un monument de reculegere și închinăciune și un așezământ monahal. Numele ,,Tismana’’ înseamnă ,,loc fortificat de ziduri’’, dar poate fi și de la arborele ,,tuia’’.

În secolul al XIV-lea a fost întemeiată Mănăstirea Tismana, de către Sfântul Nicodim împreună cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân. La 15 august 1376 a fost sfințită cu rugul Adormirea Maicii Domnului.La 3 octombrie este atestată documentar de un hrisov.Mircea cel Bătrân și regele austro-ungar Sigismund de Luxemburg s-au întâlnit în anul 1406, la Mănăstirea Tismana în tentantiva unei alianțe împotriva turcilor.

Tot aici au fost adăpostiți Vlad Țepeș și Neagoe Basarab ascunzându-se de teamă lui Mihnea cel Rău.Prima dată biserica a fost zugrăvită într-o singură culoare.Pictorul Dobromir din Târgoviște a făcut prima pictură iconografică în 1564, fiind o pictură în culori vegetale, această pictură aflându-se și astăzi pe pereții din pronaos.

Pictură din Naos a fost refăcută în 1732.Un caz unic în Europa este extracția frescei în 1766 din Pronaos.Această freasca a fost înglobată în pereții muzeului mânăstirii și pe coridoarele chiliilor.

În 1564 a fost restaurată și conservată prima pictură, fiind lucrată după toate canoanele bisericești. Roșul-oriental este culoarea specifică Mânăstirii Tismana.

Mănăstirea Tismana

Foto: http://roma.mae.ro/it/album/621

Tezaurl Mânăstirii a fost foarte mare, dar pagubele aduse mânăstirii au dus la pierderea lui. Muzeul de Artă al Roamâniei găzduiește o parte din obiectele de valoare.Ușile vechi ale bisericii, cărți vechi, veșminte, icoane vechi de lemn, obiecte de cult și colecția de picturi murale se află în muzeul mănăstirii.

Artistul Gheorghe Stoica din București, în anul 1980 a executat o raclă de argint. În această raclă se află trei părticele de Sfinte Moaște: de la Sfâtul Nicodim, Sfântul Ignatie și Sfântul Ioan Gură de Aur. În Mănăstirea Tismana,spre sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial a fost ascuns Tezaurul Băncii Naționale a României.

Mănăstirea Lainici

Mănăstirea Lainici aparține Arhiepiscopiei Craiovei, această mânăstire este situată în defileul Jiului,în județul Gorj, la 32 de km de Târgu-Jiu.La începutul secolului al XIX-lea, a fost construită biserica veche a mânăstirii.În Mănăstirea Lainici, s-a ascuns Tudor Vladimirescu pentru că era urmărit de turci, acesta fiind îmbrăcat în straie călugărești.Turci au distrus așezământul, în anul 1817 și pentru că nu l-au găsit pe Tudor Vladimirescu, l-au omorât pe călugărul Maxim.

Mănăstirea Lainici

Foto: http://www.manastirealainici.ro/prezentare/

Această mânăstire a fost construită între 1812-1847 de către boierii din regiune.În biserică se pot găsi fresce interioare și un iconostas cu icoane în stil bizantin. Începutul mânăstirii nu este în anul 1817, așa cum apare în cele mai multe dintre datările istorice, dar și pe pisania de deasupra ușii de la intrare, ci este mult mai vechi.Prin 1873, Gheorghe Blideanu, a făcut o istorie a schitului Lainici.Acesta susține că în Mănăstirea Lainici există o Biblie de-a lui Șerban Cantacuzino. Cuviosul Irodian Ionescu, între anii 1854-1900, a fost stareț în Mănăstirea Lainici.

Mănăstirea Lainici a fost distrusă complet între anii 1916-1918, iar trupele germane au intrat cu caii în biserica, aceștia au făcut focul în ea și au profanat-o. Soldații germani au furat toate obiectele de preț aflate în mânăstire. Toate crucile au fost smulse și călcate în picioare, cimintirul fiind devastat și profanat.O copie a Icoanei făcătoare de minuni ,,Gorgoepicuus’’ (Grabnic Ascultătoare), a fost adusă de la muntele Athos, din Mănăstirea Dohiariu la Mănăstirea Lainici, pe 23 iulie 2006.

Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului

Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului este localizată la patru km de Târgu-Jiu , din județul Gorj , fiind si cel mai vechi monument al municipiului.

Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului

Foto: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-vadeni-adormirea-maicii-domnului-125612.html

Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului este un monument istoric. Arhitectura bisericii fiind una foarte interesantă.

La Târgu-Jiu, în anul 1896, printr-o monografie, Alexandru Ștefulescu, a fost cel care a făcut prima descriere a acestui monument. La mijlocul secolului al XVII-lea a fost ridicată biserica, pe moșia lui Cornea Brăiloiu.

Pe moșia primită de la părinți săi, banul Cornea , construiește Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului, în anul 1700.

Biserica din Vădeni –Adormirea Maicii Domnului a fost zidită în stilul bizantin , cu multe picturi în frescă și cu o înfățișare severă. Această biserica a fost construită din cărămidă, în plan dreptunghiular. Pridvorul este situat în partea vestică a bisericii.

Biserica din Vădeni, a fost pictată în frescă, în anul 1732, de către zugravii Școlii de la Hurezi, la dorința Dositei.

Familia Geanoglu este cea care rămâne cu toată averea Vadenilor, la mijlocul secolului al XVIII-lea.Cea care contribuie la reparațiile bisericii, la începutul secolului al XX-lea este Maria Pleniceanu.

Mănăstirea Cămărășeasca

Mănăstirea Cămărășeasca este situată în apropiere de Târgu Cărbunești, din județul Gorj, fiind așezată pe malul drept al râului Gilort. Mănăstirea a fost construită în anul 1780, apoi a fost reînființată în anul 1994. Mănăstirea fiind ctitorită de boierii gorjeni Cămărășescu. Această mânăstire a fost închinată Sfântului Ioan Botezătorul. Biserica a fost ridicată de către Mihail Colțescu. Zidurile mânăstirii au o grosime de un metru , cu o construcție masivă.

Se putea ajunge pe malul drept al Gilortului, prin pronaos de unde pornea un tunel subteran, în caz de pericol. Urmele acestui tunel se văd și astăzi, el fiind distrus în anul 1946. Mănăstirea fiind construită în formă de corabie , cu un pronaos despărțit de naos, iar stilul brâncovenesc, având arcade în formă de semicerc, cu o singură turlă. De-a lungul timpului, boierii au furat cărți și obiecte de cult ce au fost aduse în biserică.

Biserica a fost un refugiu pentru boieri, atunci când erau atacați de turci și haiduci. Marele istoric Nicolae Iorga a vizat , în anul 1920. Mănăstirea a fost desemnată monument istoric, datorită deosebitului tezaur artistic. Între anii 1880-1916, Toma Cămărășescu, face reparații bisericii și aduce în mânăstire obiecte de cult de mare valoare, iar acesta moare în anul 1916. În stilul neo-bizantin este pictura bisericii, făcută în frescă, fiind reprezentată de scene biblice.

Mănăstirea Cămărășeasca

4.10 Foto: http://www.gorjeanul.ro/tag/manastirea-camaraseasca

La intrarea în pronaos se află portretele ctitorilor. Pictura nu a fost deteriorată de fum, pentru că în biserică nu s-a slujit foarte des.Preotul Solomon Motocu, în anii 1967-1969 a făcut o restaurare.

Din Mănăstirea Cămărășeasca nu a mai rămas decât numele boieresc. A fost reînființată, Mănăstirea Ioan Botezătorul- Cămărășeasca, în anul 1994.

Mănăstirea Sfânta Treime ( Strâmba)

Mănăstirea Sfânta Treime ( Strâmba) se află în satul Strâmbă-Jiu, din județul Gorj. Denumirea mânăstirii purcede de la pârâul Strâmbul, fiind un afluent al Jiului.

Clad Călugărul a emis un document , în anul 1487, unde afirmă că Danciu și Oprea sunt propietari, ce avea moșiile de o parte și de alta a pârâului Strâmba, aceștia sunt considerați și ctitori ai Schitului.

La 25 august 1793, deasupra intrării în pronaos , se găsește o inscripție , de unde se înțelege, că fondatorul mânăstirii ar fi Stoichiță Raioșeanu și nepotul său Miloși, în schimb Alexandru Ștefulescu spune că acest lucru nu este adevărat pentru că Stoichiță a fost vistier între anii 1603-1618. Numele primului fondator al schitului, lipsește din pisanie.

Mănăstirea Sfânta Treime ( Strâmba)

4.11 Foto: http://www.impactingorj.com/social/manastirea-treime-stramba-modernizata.html

Egumenul mânăstirii, Veniamin , la 3 ianuarie 1603, cumpără partea lui Radu Șerban. Între anii 1604- 1628 este cea mai prosperă parte a mânăstirii.

Un incendiu are loc pe dată de 8 noiembrie 1724, care mistuie casa ctitorului, pivnițele , hambarele și chiliile.Pentru mânăstire urmează o perioada nefastă. Veniamin Pestrea a fost cel care a refăcut și consolidate , în anul 1927, dar și Nicolae Iorga a contribuit la reparații.

Această mânăstire devine, în anul 1956, mânăstire de maici, iar Ermiona Cândea este stareță.

4.3 Turismul balnear, curativ-recreativ

Turismul balnear, curative-recreativ- noțiuni de generale

Turismul balnear sau turismul de sănătate este practicat din antichitate, dar care s-a dezvoltat în ultimele decenii, pentru că numărul bolilor și al stresului au crescut considerabil.

Turismul de sănătate este practicat în stațiunile balneo-medicale și climaterice, fiind bogate în resurse naturale de cură; nămoluri, ape minerale și termale.

În județul Gorj prinicipalele localități cu resurse balneare sunt : Săcelu, Ticleni și Glogova.

Săcelu este localizată la 340 de metri altitudine, la poalele Dealului Săcelu.

Baile Săcelu

4.12 Foto: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/baile-sacelu/

Localitatea Săcelu are un climat de deal, având temperaturi medii anuale de aproximativ 9 grade Celusius, iar precipitațiile sunt de aproximativ de 900 mm/an, localitatea fiind înglobată în seria stațiunilor balneoclimaterice ce funcționează permanent.

Încă din timpul romanilor este cunoscută stațiunea balneară,iar dovadă acestui lucru stă în inscripția zeiilor medicinii Aesculap și Hygia, de Marcus Tiberius Marcianus.

Dumitrache Saceleanu construiește aici o întreprindere, în anul 1840. Doctorul Grosu declara această întreprindere cu ajutorul Direcției Generale a Serviciului Sanitar Român, stațiune balneară.

Apele minerale sulfuroase, hipotone, hipertone, clorurate, iodurate, bromurate și sodice se regăsesc în această localitate.

Prin turismul balnear se pot trata afecțiunile reumatismale degenerative cum ar fi spondiloza cervicală, dorsală și lombară; afecțiuni otorinolaringolozice precum laringite cronice; rino-sinuzite cronice; afecțiuni neurologice, periferice și centrale; afecțiuni respiratorii, afecțiuni ginecologice; afecțiuni reumatismale articulare; afecțiuni reumatismale inflamatorii și afecțiuni postraumatice precum: entorse și luxații, dar și afecțiuni ale cailor urinare, ale tubului digestive.

Turismul montan

Turismul montan-noțiuni generale

Din timpuri străvechi, oamenii făceau turism, trăind în natură, fugărind vânatul. Primul adăpost montan își află începutul în antichitatea greco-romană. În zilele de acum, turismul se manifestă ca o evadare din cotidian, iar nașterea turismului alpin are ca punct de plecare anul 1786, când pe 8 august un francez și un elvețian urcă pe vârful Mont Blanc.Se formează primele asociații de turism montan în Anglia, Franța, Italia și Germania. După cel de-al doilea război mondial se trece la escaladarea munților Himalaya.

În România s-au format organizații de promovare a turismului montan. Munții Carpați care ocupă o treime din suprafață țării reprezintă un mare potențial turistic valoros, bogat și complex.

Caracteristicile turismului montan

Peisajele montane carpatine, diversificate, complexe și climă temperat-continentală, sunt elemente favorabile turismului montan. Văile munților sunt largi cu trecători, depresiuni , ape minarale și peșteri de o reală valoare încânta ochii turiștilor. Pe crestele munților se află întinse părții schiabile, ferite de avalanșe și viscole. Turismul montan presupune deplasarea în zona montană pentru drumeții, refacere , odihnă și recreere, aventură și sporturi de iarnă.

Turismul montan din județul Gorj

Cele 25 de trasee montane care pot fi străbătute la pas din județul Gorj, precum și zonele specifice vânătului și pescuitului atrag numeroși turiști. Tot aici se află și 2 trasee lungi europene. Cea mai mare zester speologică din România ( 5 zone), se află în județul Gorj, cu peșteri, avene, canioane și cascade.

Tot în Gorj se află și o stațiune de schi- Râncă, pe șoseaua Transalpina. În partea de nord a zonei, atracțiile montane ca raftingul sau escalada fac deliciul amatorilor de sporturi alpine, printre alte multe sporturi.

Stațiunea Râncă

4.13 Foto: http://locuridinromania.ro/la-inaltime-in-statiunea-montana-ranca.html

Parcul Național Defileul Jiului- patrimoniu național protejat, un peisaj natural de excepție. În Valea Sohodolului apele au creat forme spectaculoase cu aspect celest, coborând în areal.

La 40 de km de Târgu-Jiu, în comună Baia de Fier, râul Galben a format cu milioane de ani în urmă o peștera într-un masiv calcaros- Peștera Muierilor, cu o lungime de 3600 de metri. Nivelul superior al acesteia (circa 960 m) electrificat este redat circuitului turistic, în timp ce alte trei niveluri sunt protejate ca rezervație speologică științifică.

În zonele montane din munții Parâng și Vălcan se practică numeroase sporturi montane ca mountain bike, offrood, atv, edura, zborul cu parapanta și deltaplanul, scufundări.

Relieful glaciar din munții Parâng-Căpățânii este format din complexele Galcescu, Roșiile, slaveiul și din pădurile de conifer.

Stațiunea Straja

Este situată pe versantul Nordic al Vârfului Straja, din munții Vălcan, la o altitudine de 1400-1500 metri. În această stațiune se găsesc 12 părții de schi, având o lungime de 8 km.

Stațiunea Straja

4.14 Foto: http://www.obiectiveturisticeromania.com/stuff/hunedoara/statiunea_straja/24-1-0-80

Alpinismul sau turismul montan de escaladă

Pentru a practică alpinismul este nevoie de un relief montan specific, având versanți abrupți, aproape de verticală, iar cheile puternic adâncite sunt cele mai prielnice pentru desfășurarea acestui sport extrem.

Cele mai importante zone pentru practicarea alpinismului sunt: Cheile Galbenului, Cheile Oltețului și Cheile Sohodolului.

Cheile Galbenului au trasee de escaladă, fiind echipate modern și cu două sectoare aflate pe malul din dreapta și stânga al râului Galben.

Cheile Oltețului au un potențial ridicat pentru practicarea alpinismului, dar din păcate vin în această zona tot mai puțini turiști. În spatele mănăstirii se află traseele de escaladă.

Cheile Sohodolului – în această zona se găsesc peste 100 de trasee de escaladă.

Turismul rural și agroturismul

Turismul rural și agroturismul – noțiuni generale

Turiștii care vin într-o gospodărie rurală, într-un concediu de relaxare, agrement și să învețe meșteșugurile practicate la țară,aleg o zona agroturistică.

Tipurile de sate turistice aflate în componentă turismului rural sunt următoarele : etnografice, pastorale, peisagistice, de creație artistică și artizanală, pescărești și vânătorești, pomicole și viticole,pentru practicarea sporturilor de iarnă și practicarea sporturilor nautice.

Turismul la fermă sau agroturismul definit ca o activitate ce valorifică excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, consumul de alimente proprii și spațiul pregătit și amenajat pentru primirea turiștilor.

Turismul rural și agroturismul din județul Gorj

În județul gorj satele sunt localizate în următoarele zone; între munți, depresiuni și dealuri, dar și în lungul văilor; formându-se o linie continuă în sectorul submontan și câteva aliniamente ce sunt orientate nord-sud din zona colinară.

Apariția elementelor de infrastructură turistică și dezvoltarea serviciilor turistice au fost determinate de apariția unor centre turistice, datorate elementelor specific ale județului Gorj.

Satele Hobița, Rasovița și Polovragi sunt sate turistice etnografice și folclorice. Aceste sate se găsesc în sectorul submontan, din jumătatea vestică a județului. Muzică și dansul popular, arhitectură, portul popular, moblilarea și decorarea interioară au făcut ca aceste sate turistice să facă parte din această categorie, dar și particularitățile localităților.

Localitățile Tismana, Polovragi, Novaci , Bălcești, Câlnic, Crasna și Baia de Fier, fac parte din următoarea categorie și anume satele turistice de creație artistică și artizanală. Încă din anul 1974 aceste sate sunt produse turistice ale zonei, fiind o particularitate al sectorului submontan care se află în jumătatea vestică a județului.

Turiști sunt atrași în mod special, de dorința de a procura creații artistice artizanale direct de la localnici. Artiștii și meseriașii populari realizează sculpturi în materiale tradiționale ca ceramica de uz casnic și gospodăresc, lemnul și piatra, icoane pe sticlă, lemn și pânză, confecții și cusături populare, în cadrul gospodăriilor sau în unele ateliere specializate.

Brandul acestor localități este creația artistică și artizanală, dar și răspândirea lor ca o formă categorică de păstrare a formelor de viață rurală tradițională.

Din următoarea categorie fac parte satele turistice pastorale. Se găsesc pe lungimea munților Vălcan și Parâng, în zona limitrofă. Aceste sate în general sunt de munte, iar activitatea localnicilor este accea de creșterea animalelor.

Un produs turistic deosebit în relație cu celalate tipuri de turism din județ, iar aceste lucruri sunt datorate unicități și originalități localităților.

O altă categorie sunt satele turistice pomicole și viticole. Din această categorie cele mai multe sate se găsesc în zona depresiunii Târgu-Jiu până la Motru și Polovragi, în dealurile din dreapta Jiului și în zona de vest.

Satele din zona estică a depresiunii Târgu-Jiu, Arcani, Câlnic, Telesti și Ciuperceni au fost singurele care au rezistat exploatărilor miniere din zona.

Activitățile de cultivare a pomilor fructiferi și a vieți de vie sunt predominante în aceste localități. Gospodăriile amplasate între livezile de pomi fructiferi și podgorii, dau o frumusețe extraordinară atât peisajului cât și localităților.

În zona de podiș din stânga Jiului sunt păduri care se întind spre munți, favorizând dezvoltarea acțiunilor vânătorești, datorită fondului cinegetic bogat.

În zonele colinare se află foarte multe râuri și afluenți ai acestora cu un bogat potențial piscicol. Rețeaua hidrografică subcarpatică și de podiș din România este foarte curată cu multe specii de pești, pentru că această zona a fost mai puțin industrializată.

Satele au tradiții nealterate, autentice, oamenii au activități legate de vânătoare, piscicultură și de găzduirea și primirea turiștilor.

Turismul rural este favorizat și de clima moderată, nealterată de poluare, egală cu reîntoarcerea la natură a celor care le calcă pragul. Din patrimonial ecologic al țării fac parte și localitățile Runcu și Baia de Fier, datorită fenomenelor naturale superbe. O stațiune de interes local folosită pentru cure balneare este Săcelu.

Analiză SWOT a orașului Târgu-Jiu

Puncte tari

Târgu-Jiu este o zona turistică accesibilă spre potențialele obiective de vizitat, pentru că se află la intersecția DN 67, DN 67 C și DN 66. Este o zona cunoascută datorită ansamblului sculptural al lui Brâncuși.

Climatul meteorologic plăcut, precipitațiile medii nu influențează activitatea turistică practicabilă tot anul. Obiectivele turistice de interes religios ca biserici (Biserica Sf.Nicolae, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel), catedrala se pot vizită tot timpul.

Târgu-Jiu este un oraș care deține 50 % capacitatea de cazare a Gorjului, iar obiectivele turistice sunt semnalizate rutier corespunzător. Se pot vizită clădiri de patrimoniu , Muzeul Județean Gorj, cu secții de artă, istorie, casă memorială Ecaterina Teodoroiu, ansamblul sculptural Constantin Brâncuși.

Orașul găzduiește numeroase competiții sportive ca : fotbal, handbal, baschet, box, lupte, atletism, cros, motocros. La activitatea culturală Târgu-Jiu este gazdă pentru festivaluri de folclor, expoziții de sculptură modernă.

Punctele tari ale Gorjului ca biodiversitate geografică cu zone montane, colinare și depresionare, cu arii protejate , parcurile și rezervațiile naturale, monumentele naturii, oferă posiblitati de turism și agrement.

Patrimoniul cultural este diversificat cu o gama largă de sărbători populare și tradiții vechi din satele gorjene unde se experimentează viață ospitalieră a țăranilor.

În Gorj, rețeaua de transport este formată din drumuri ample, feroviare și cu o bună rețea de comunicații.

Serviciile turistice autorizate și promovarea turistică a județului în pagini web, sunt funcționale.

Punctele slabe

În programele turistice , orașul Târgu-Jiu nu este promovat cu materiale promoționale despre obiectivele din această zona. Insuficienta pregătire a obiectivelor care corespund unui turism de tranzit.

Programele turistice specifice locului care să valorifice potențialul natural, istoric și cultural lipsesc cu desăvârșire. Orașul nu are branduri locale de suveniruri, artizanale, gastronomie, generatoare de venituri directe.Nu se folosește dreptul de imagine asupra ansamblului Brâncușian.

Poluarea industrială provenită din minerit , industria cauciucului, petrol și gaze,termocentrale este un punct slab pentru turismul gorjean.

Un alt punct slab este poluarea râurilor și lacurilor, poluarea cu deșeuri, distrugerea fondului forestier, precum și eroziunea versanților cu efect asupra șoselelor. Lipsa spațiilor de agrement în zonele împădurite face ca destinația din Gorj, să fie slabă.

Oportunități

Turismul de afaceri, cultural, de agrement, de tranzit, agroturismul și turismul ecologic ar trebui dezvoltate pe termen lung. Pentru dezvoltarea turismului în tot județul ar fi necesar un centru de afaceri și de investiții.

Crearea unei zone de agrement pe insula Jiului și în zona lacului de acumulare precum și în zona Dragoieni ar duce la un interes mai mare din partea turiștilor. O altă măsură ar fi crearea de centre de informare aproape de obiectivele turistice din zona. Târgu-Jiu are trebui inclus în programe de promovare turistică națională și internațională, trebuie creat un festival internațional al artei moderne.

ONG-urile locale ar putea contribui la creșterea turismului, dar și perspective de colaborare pe programe specifice, precum : ridicarea calității serviciilor și consultanță. Parteneriatele și derularea proiectelor cu orașe și provincii din țari ca Italia, Franța și Turcia ar ajută la dezvoltarea și promovarea turismului gorjean.

Ca și masuri pentru valorificarea potențialului turistic se numără sprijinirea și crerea unui muzeu și atelier de cioplit în piatră introdus în circuitul turistic, locuri cu suveniruri ale meșterilor populari din zona.

Conservarea clădirilor și păstrarea caracteristicilor arhitecturale ale acestora, slab implementate în lege precum și degradarea numeroaselor monumente istorice reprezintă o oferta slabă pentru turism.

Lipsa suvenirurilor, calitatea slabă a prezentării și traducerii în muzee și puncte turistice, activități turistice ce nu includ tradițiile locale și folclorul sunt puncte negative pentru atragerea turiștilor.

Amenințări

Degradarea monumentelor istorice și de arhitectură precum și pierderea tradițiilor și obiceiurilor rurale datorită migrației tinerilor spre oraș sunt un obstacol în evoluția turismului.

Un alt factor amenințător este concurența județelor vecine Vâlcea și Hunedoara care au un turism mai dezvoltat și valorificat. Nivelul de trăi din zona precum și amploarea fenomenului de kitch prin poluarea culturală scad oportunitățile unui turism de calitate.

Un alt impediment în calea evoluției turismului este nerespectarea reglementărilor legale care afectează mediul înconjurător, a fondului silvic a zonelor protejate.

Concluzii

Târgu-Jiu orașul lui Brâncuși străbătut în partea de sud de paralelă de 45 de grade este așezat într-o zona istorică și pitorească cu aspect citadin și ocupații ale gorjenilor din vechime până astăzi. Ansamblul sculptural Brâncuși reprezintă un potențial turistic de prim rang în Târgu-Jiu.

Elementele fizico-geografice ale orașului Târgu-Jiu îl recomandă ca fiind o zona propice turismului și dezvoltării acestuia.Resursele antropice sunt foarte valoroase și se pot dezvolta mai multe forme de turism ca:turismul montan, urban,rural,religios,cultural,turismul de weekend, sportiv, balnear, de vânătoare, științific, de agrement.

Relieful gorjean coboară în trei trepte începând cu munții, culmile deluroase și văi depresionare. Hidrografia este prezența prin râul Jiu și afluenții acestuia.

Clima este temperat continental cu numeroase variații dar în general caracteristica atmosferică este calmă.

Vegetația este formată din păduri de conifer (molid,brad) specifică drumețiilor montane, urmează pădurile de foioase (carpen, fag,gorun)cu un aer ozonat-climateric. Cu o fauna variată în județ și în orașul Târgu-Jiu cu un mic parc zoo, turismul are oferte cu activități de pescuit și vânătoare.

Spațiul urban de dezvoltare turistică al Târgu-Jiului cuprinde îmbunătățirea infrastructurii și refacerea rețelei județene de drumuri cu precădere a acelora care leagă punctele de interes turistic căutate frecvent de turiști.

Oportunitățile turistice mari pot fi create prin valorificarea operelor Brâncușiene și susținerea proiectelor cu valoare etno-culturală și spirituală. Tot pentru dezvoltarea turistică, o altă oportunitate este crearea unui centru internațional de afaceri în apropierea axei Brâncușiene și înființarea de centre de informare turistică cu materiale promoționale ca hărți turistice, broșuri, pliante, afișe, postere.

Gorjul are ca zestre turistică monahală , mânăstirile, schiturile și bisericile din lemn.

Potențialul turistic antropic al orașului Târgu-Jiu cuprinde case memoriale, muzee,teatre, ansambluri sculpturale și evenimente culturale, de etnografie, folclor și tehnică populară, cu o excepțională vatra de cântec.

Potențialul turistic natural al Gorjului este format din nenumăratele arii protejate, chei și peșteri.

Personal cred că Târgu-Jiu are numeroase atuuri pentru a fi dezvoltat tursimul urban și cultural prin strategii de gestionare a patrimoniului mobil și promovarea valorilor turistice.

Deși orașul Târgu-Jiu cât și județul Gorj a fost locuit din cele mai străvechi timpuri, elemetele culturale nu sunt promovate suficient. Pentru valorificarea potențialului turistic cultural s-au înființat numeroase evenimente ca festivaluri de folclor, târguri de meșteri populari, festivaluri de cântec și port popular.

Cu un potențial natural și antropic mare orașul Târgu-Jiu are ca puncte slabe structuri de cazare și alimentație insuficiente cât și amenajările neadecvate.

Zona trebuie introdusă în programe turistice la nivel județean pentru a determina oamenii la sejururi de cât mai multe zile în Gorj și implicit în Târgu-Jiu.

O măsură turistică cu impact ar fi realizarea în oraș în zona ,,Insula Jiului’’ și a lacului de acumulare a unui parc de agrement și crearea unui centru municipal de conferințe.

Trebuie să se realizeze un album al municipiului Târgu-Jiu și al județului Gorj, cât și realizarea centrului expozițional Brâncuși.

Crearea unei imagini frumoase a orașului, valorificarea potențialului turistic cât și includerea acestuia în programe turistice de nivel național și internațional ar duce la atragerea turiștilor români și străini.

Resursele turistice antropice ale Târgu-Jiului pot fi valorificate cultural, istoric, religios îndeosebi prin ansamblul monumental ,,Calea Eroilor’’ cu aleea scaunelor, masa tăcerii, poarta sărutului și coloana fără sfârșit.

Așadar, creșterea notorietății patrimoniului cultural-istoric, îmbunătățirea gradului de competitivitate între pensiuni, moteluri,cabane, cât și creșterea circulației turistice locale și regionale pot face ca potențialul turistic al zonei gorjene să crească pentru atragerea numeroșilor turiști.

Bibliografie

Barnovsky, Niculina; Neamu, Gheorghe. (1971)- Județul Gorj. Editura Academiei RSR, București

Cândea M., George Erdeli, România (2001)– Potențial turistic al României,Editura Universitara București

Cândea M.,Cimpoeru I.,Bran F., (2006)- Organizarea,amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București

Dădălău, Teodor – (2005)- Municipiul Târgu Jiu, : Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu

Godea,Ioan (2006)- Culele din România: tezaur de arhitectură europeană, Editura de Vest, Timișoara

Mazilu M.(2007)-Geografia turistica, Editura Didactica si pedagogica, București

Panisoara, Titu. (2002) Municipiul Târgu-Jiu. Editura Spicon Drim, Editura Târgu-Jiu

Șerban, Al. Doru; Mischie, N. (2003) Meșteșuguri tradiționale și meșteșugari din Gorj,Editura Rhabon, Târgu-Jiu

Snack O., Baron P., Neacsu N.,(2001)- Economia turismului, Editura Expert, București

Stănulescu, Florea (1973)- – Tezaur de arhitectură populară din Gorj, Editura Scrisul românesc, Craiova

Stoica, G.; Vasilescu, V. (1971) Portul popular din Gorj. Editura Arta Grafică, București

Acasa

http://www.verticalonline.ro/parcul-central-din-targu-jiu-la-inceputul-secolului-xx

http://www.oltenasul.ro/natura-2000-parcul-national-defileul-jiului-investitie-cheie-pentru-oameni-si-natura/

http://blogdecalatorii.ro/cheile-sohodolului-canionul-din-gorj/

http://novaciranca.ro/info/turism/speologic/cheile-oltetului-pestera-polovragi.html

http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului_3846

http://www.hotelalpin.ro/blog/pestera-muierilor-o-atractie-turistica-de-nerefuzat

http://www.ideal-travel.ro/atractie-turistica-detalii-pestera-polovragi–polovragi-jud-gorj-357

http://www.infopensiuni.ro/cazare-tismana/obiective-turistice-tismana/pestera-gura-plaiului_4334

http://www.carpati.org/jurnal/muntii_valcan_creasta_oslei/2449/

: http://www.verticalonline.ro/monumente-importante-din-istoria-gorjului-dispar-din-lipsa-banilor-iii

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

: http://casememoriale.ro/casa-memoriala-constantin-brancusi/

: http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/casa_memoriala_teodoroiu.htm

: http://roma.mae.ro/it/album/621

: http://www.manastirealainici.ro/prezentare/

: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-vadeni-adormirea-maicii-domnului-125612.html

: http://www.gorjeanul.ro/tag/manastirea-camaraseasca

http://www.impactingorj.com/social/manastirea-treime-stramba-modernizata.html

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/baile-sacelu/

http://locuridinromania.ro/la-inaltime-in-statiunea-montana-ranca.html

http://www.obiectiveturisticeromania.com/stuff/hunedoara/statiunea_straja/24-1-0-80

http://www.vreausamacalific.ro/wp-content/uploads/2012/01/Analiza-de-nevoi1.pdf

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/TirguJiu-CADRUL-GEOGRAFIC-POZI26.php

http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=2307

http://www.scritub.com/economie/comert/LUCRARE-DE-LICENTA-POSIBILITAT125591916.php

http://www.gorjtourism.ro/despre%20judetul%20Gorj.html

http://www.sculpturileluibrancusi.ro/

https://ice25ice.wordpress.com/2013/02/01/obiective-turistice-din-judetul-gorj/

http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20-%20Strategii/Studiu%20valorificare%20potential%20turistic/Studiu%20turism%20-%20RO.pdf

http://www.comoaranoastra.ro/judetul/gorj/obiective_turistice

https://zenoviecarlugea1950.files.wordpress.com/2010/11/revista-nr-3.pdf

http://www.gorj-turism.ro/

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Pestera-Polovragi-Polovragi-jud.-Gorj-234-p.html

http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-gorj

http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/municipiul_targu_jiu.htm

http://novaciranca.ro/info/turism/speologic/cheile-oltetului-pestera-polovragi.html

Oltenia – Traditii

https://sites.google.com/site/infogorj/obiective-religioase

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana

http://www.manastirealainici.ro/

http://novaciranca.ro/info/turism/monahal/manastirea-polovragi.html

http://novaciranca.ro/info/turism/monahal/manastirea-crasna.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-camaraseasca-122678.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Treime_%28Str%C3%A2mba%29

http://www.verticalonline.ro/catedrala-sf-voievozi-din-targu-jiu-un-monument-vitregit-de-istorie-si-porumbei

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-vadeni-adormirea-maicii-domnului-125612.html

http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-gorj/cheile-sohodolului

http://www.verticalonline.ro/parcul-central-din-targu-jiu-la-inceputul-secolului-xx

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Muierilor

Acasa

http://www.cazarelapensiune.ro/baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului–com–baia-de-fier–jud–gorj-

http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului_3846

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/turismul-montan/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/turismul-rural-si-agroturismul/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/baile-sacelu/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-situri-arheologice/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

http://www.muzeulgorjului.ro/

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=13&Itemid=27

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=45&Itemid=39

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46&Itemid=40

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=55&Itemid=52

http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/mausoleul-%E2%80%9Decaterina-teodoroiu%E2%80%9E/

http://www.infopensiuni.ro/cazare-targu-jiu/obiective-turistice-targu-jiu/mausoleul-ecaterinei-teodoroiu-din-targu-jiu_5680

http://www.verticalonline.ro/statuia-lui-tudor-vladimirescu-din-targu-jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i

http://brancusi.1dez.com/

http://brancusi.1dez.com/opere/coloana-infinitului.html

http://brancusi.1dez.com/opere/Poarta-sarutului.html

http://brancusi.1dez.com/opere/Masa-tacerii.html

http://www.ghidturciagrecia.ro/ansamblul-monumental-calea-eroilor-targu-jiu/

http://centrulbrancusi.ro/2011/04/20/aleea-scaunelor-2/

Bibliografie

Barnovsky, Niculina; Neamu, Gheorghe. (1971)- Județul Gorj. Editura Academiei RSR, București

Cândea M., George Erdeli, România (2001)– Potențial turistic al României,Editura Universitara București

Cândea M.,Cimpoeru I.,Bran F., (2006)- Organizarea,amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București

Dădălău, Teodor – (2005)- Municipiul Târgu Jiu, : Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu

Godea,Ioan (2006)- Culele din România: tezaur de arhitectură europeană, Editura de Vest, Timișoara

Mazilu M.(2007)-Geografia turistica, Editura Didactica si pedagogica, București

Panisoara, Titu. (2002) Municipiul Târgu-Jiu. Editura Spicon Drim, Editura Târgu-Jiu

Șerban, Al. Doru; Mischie, N. (2003) Meșteșuguri tradiționale și meșteșugari din Gorj,Editura Rhabon, Târgu-Jiu

Snack O., Baron P., Neacsu N.,(2001)- Economia turismului, Editura Expert, București

Stănulescu, Florea (1973)- – Tezaur de arhitectură populară din Gorj, Editura Scrisul românesc, Craiova

Stoica, G.; Vasilescu, V. (1971) Portul popular din Gorj. Editura Arta Grafică, București

Acasa

http://www.verticalonline.ro/parcul-central-din-targu-jiu-la-inceputul-secolului-xx

http://www.oltenasul.ro/natura-2000-parcul-national-defileul-jiului-investitie-cheie-pentru-oameni-si-natura/

http://blogdecalatorii.ro/cheile-sohodolului-canionul-din-gorj/

http://novaciranca.ro/info/turism/speologic/cheile-oltetului-pestera-polovragi.html

http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului_3846

http://www.hotelalpin.ro/blog/pestera-muierilor-o-atractie-turistica-de-nerefuzat

http://www.ideal-travel.ro/atractie-turistica-detalii-pestera-polovragi–polovragi-jud-gorj-357

http://www.infopensiuni.ro/cazare-tismana/obiective-turistice-tismana/pestera-gura-plaiului_4334

http://www.carpati.org/jurnal/muntii_valcan_creasta_oslei/2449/

: http://www.verticalonline.ro/monumente-importante-din-istoria-gorjului-dispar-din-lipsa-banilor-iii

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

: http://casememoriale.ro/casa-memoriala-constantin-brancusi/

: http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/casa_memoriala_teodoroiu.htm

: http://roma.mae.ro/it/album/621

: http://www.manastirealainici.ro/prezentare/

: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-vadeni-adormirea-maicii-domnului-125612.html

: http://www.gorjeanul.ro/tag/manastirea-camaraseasca

http://www.impactingorj.com/social/manastirea-treime-stramba-modernizata.html

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/baile-sacelu/

http://locuridinromania.ro/la-inaltime-in-statiunea-montana-ranca.html

http://www.obiectiveturisticeromania.com/stuff/hunedoara/statiunea_straja/24-1-0-80

http://www.vreausamacalific.ro/wp-content/uploads/2012/01/Analiza-de-nevoi1.pdf

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/TirguJiu-CADRUL-GEOGRAFIC-POZI26.php

http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=2307

http://www.scritub.com/economie/comert/LUCRARE-DE-LICENTA-POSIBILITAT125591916.php

http://www.gorjtourism.ro/despre%20judetul%20Gorj.html

http://www.sculpturileluibrancusi.ro/

https://ice25ice.wordpress.com/2013/02/01/obiective-turistice-din-judetul-gorj/

http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20-%20Strategii/Studiu%20valorificare%20potential%20turistic/Studiu%20turism%20-%20RO.pdf

http://www.comoaranoastra.ro/judetul/gorj/obiective_turistice

https://zenoviecarlugea1950.files.wordpress.com/2010/11/revista-nr-3.pdf

http://www.gorj-turism.ro/

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Pestera-Polovragi-Polovragi-jud.-Gorj-234-p.html

http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-gorj

http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/municipiul_targu_jiu.htm

http://novaciranca.ro/info/turism/speologic/cheile-oltetului-pestera-polovragi.html

Oltenia – Traditii

https://sites.google.com/site/infogorj/obiective-religioase

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana

http://www.manastirealainici.ro/

http://novaciranca.ro/info/turism/monahal/manastirea-polovragi.html

http://novaciranca.ro/info/turism/monahal/manastirea-crasna.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-camaraseasca-122678.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Treime_%28Str%C3%A2mba%29

http://www.verticalonline.ro/catedrala-sf-voievozi-din-targu-jiu-un-monument-vitregit-de-istorie-si-porumbei

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-vadeni-adormirea-maicii-domnului-125612.html

http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-gorj/cheile-sohodolului

http://www.verticalonline.ro/parcul-central-din-targu-jiu-la-inceputul-secolului-xx

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Muierilor

Acasa

http://www.cazarelapensiune.ro/baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului–com–baia-de-fier–jud–gorj-

http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-de-fier/obiective-turistice-baia-de-fier/cheile-galbenului_3846

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/turismul-montan/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/turismul-rural-si-agroturismul/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/baile-sacelu/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-situri-arheologice/

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/monumente-si-ansambluri-de-arhitectura/

http://www.muzeulgorjului.ro/

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=13&Itemid=27

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=45&Itemid=39

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46&Itemid=40

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=55&Itemid=52

http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/mausoleul-%E2%80%9Decaterina-teodoroiu%E2%80%9E/

http://www.infopensiuni.ro/cazare-targu-jiu/obiective-turistice-targu-jiu/mausoleul-ecaterinei-teodoroiu-din-targu-jiu_5680

http://www.verticalonline.ro/statuia-lui-tudor-vladimirescu-din-targu-jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i

http://brancusi.1dez.com/

http://brancusi.1dez.com/opere/coloana-infinitului.html

http://brancusi.1dez.com/opere/Poarta-sarutului.html

http://brancusi.1dez.com/opere/Masa-tacerii.html

http://www.ghidturciagrecia.ro/ansamblul-monumental-calea-eroilor-targu-jiu/

http://centrulbrancusi.ro/2011/04/20/aleea-scaunelor-2/